3Dmens

Sa nu mor prost

2012-01-23T05:29:00.002+02:00

Comentatori gramezi pe orice post, de radio, tv, in ziare, gazete, fituici, panouri de perete si de afisaj a intretinerii, pe bloguri, pe retelele de... (ma mai gandesc daca e corect spus socializare), pe ulita, unde vrei sau nu vrei, toti au de molfait o paine buna cu revolta asta asa-zis populara. Nu e cazul sa eman ceva scremut legat de asta, nu cred sa fi ramas vreo cutie de chibrituri neintoarsa pe toate fetele si neperchezitionata la maciulia goala. De cand mi-a albit barba si a inceput sa ma lase albastrul ochilor, am adoptat o tactica atunci cand cineva vrea cu tot dinadinsul sa-mi vare in fata o imagine, s-o vad in clipa aia, asa... de aproape, sa se convinga ca m-a patruns deplin. Ma trag binisor un pas indarat, privesc piezis, pe indelete, mijesc ochii sa prind ansamblul si cuget o clipa inainte de a-i pune eticheta.

Cam asa am procedat si acum. Am tras adanc pe nari aerul revolutionar de ianuarie si mi-am umplut firea de bucurie, mai bine-zis mi-am descatusat obida si naduful. Dupa ce am incheiat cu un aleluia, mi-am mai facut o cafea, dar mai amara sa ma trezesc. Brusc m-au napadit gandurile la invataturile trecutului, mai mult sau mai putin indepartat, de la noi sau de-aiurea. Ce sa vezi? Incep sa apara indoieli? Umbre? Doar nu sunt paranoic si totusi... 10 zile... nu miroase tocmai a parfum revolta asta.

Fapt: Basescu e un coleric, un sangvin, el nu a putut niciodata sa taca, indiferent daca situatia ii era sau nu favorabila. E un animal politic care a stiut sau a incercat sa transforme orice conflict care-l incrimina, intr-un bumerang la adresa celor care-l atacau, indiferent cine. Basescu nu se intimideaza si nu-i este frica. Ii lipseste rationalul, reactioneaza instinctiv. Tace doar daca si atat cat a planuit.

Intrebare: De ce tace, cat tace si ce face in acest timp? Toate publicatiile care dadeau "pe surse" orice informatie, de la dosarele inca nescrise ale procurorilor, pana la secretele marilor tranzactii comerciale, au ramas brusc fara surse. Nimeni nu stie ce face Basescu. Adica doar se invarte pe-acolo prin Cotroceni si mai da cate-un protocol??? Asta scrie in fisa postului dar ce susoteste cu aliatii (supusii) apropo de strada? Sau poate doar isi freaca palmele. Scenariul se desfasoara conform planului!

Fapt: Nu numai pe alte meleaguri mai obisnuite cu asa ceva dar si la noi de la revolutie incoace sau mai precis chiar incepand cu revolutia, cand a fost de pusa la cale o mare magarie, s-a apelat la circul suprem - tulburarile sociale in forma violenta daca se poate, daca nu, macar extinsa si cat mai acaparatoare de presa. In felul acesta se poate abate atentia de la orice eveniment major sau grav care ar putea afecta o tara intreaga (in special economic). Ma mira pana la extrem lipsa de ingrijorare si de reactie a guvernatorului BNR. De fapt asta m-a facut sa-mi pun intrebari. O revolta prelungita la nivel national nu afecteaza cu nimic cursul, dobanzile...? Iote ca nu!

Intrebare: Acestea fiind zise, ce se coace?! Ce nu vedem? Pot sa-mi imaginez orice, de la banalul furt al alegerilor, la manarii ceva mai substantiale in economie sau alceva mai amplu, mai coordonat extern, sa zicem incercarea de discreditare si de inchidere a retelelor de socializare, ca risc major la adresa guvernelor si a noii ordini... bla, bla. De ce ma framanta? De ce exersez gandirea libera? Doar asa, sa nu mor prost.

Aventuri cu repetitie de anul nou la ING

2012-01-03T01:13:00.000+02:00

Ca orice om normal, printre alte belele am si un card de debit la ING.

Deschid intr-una din ultimele zile ale anului proaspat incheiat casuta postala si ma izbeste un anunt publicitar de la susnumita banca. Spam asumat, doar ca de data asta m-a tentat webcardul pe care-l propuneau si cum am avut cateva probleme la achizitii de pe net pe motiv ca sunt roman iar ING promitea ca acest tip de card nu va fi refuzat, mi-am zis... sa aplic. Zis si facut. In doua minute primeam deja e-mail-ul de confirmare ca totul e ok si voi fi anuntat cand sa ma duc sa-l ridic de la sucursala unde sunt "inregimentat". Bun!

Dupa doua zile ma suna cu noaptea-n cap, pe la 9, o duduie de la banca. Prin somn o aud zicandu-mi ca pot trece sa-mi ridic cardul. Bolborosesc o multumire dar prematura, pentru ca imediat imi spune ca trebuie sa am la mine si codul pe care il primesc prin posta. Brusc ma izbesc in procesoare amintiri estompate sau ce zic eu, chiar sterse din memorie, ale unei situatii trase la indigo din urma cu fix un an:

- Buna ziua, as dori un webcard.

- Se rezolva. Aplicati on-line si puteti sa-l ridicati de la sucursala dumneavoastra obisnuita.... Dupa doua zile:

- Gata a sosit cardul dar sa aveti si codul primit prin posta.

- Care cod?

- Primiti unul de identificare.

- De ce? Nu ajunge cartea de identitate sau faptul ca deja sunt client? Si de ce nu aveti acolo codul, de ce-l trimiteti prin posta?

- Regret, asta-i politica de securitate. Nu putem tine in acelasi loc si cardul si codul dar stati linistit, il primiti prin curier in cel mult 24 de ore.

Ceva mai stupid nu mi-a fost dat sa aud dar ma rog, am inghitit-o ca nu aveam incotro.

Trec 24, 48, 72 de ore... ma enervez.

- Alo, sunt bla, bla... nu mi-a sosit codul desi pe site-ul ING scrie ca in cel mult 48 de ore...

- Cum nu l-ati primit? Inseamna ca nu v-a gasit acasa.

- Raspuns gresit. De trei zile nu m-am miscat din casa pe motiv de raceala.

- Atunci lasati-ma sa vad ce s-a intamplat.

In ziua aceea nu s-a mai intamplat nimic. A doua zi revin in forta:

- Tot eu cel cu bla, bla... Codul???

- Aaaaa! Da domnu', am vorbit sa va trimita unul nou (de parca as fi avut deja unul vechi) si il primiti pana maine.

24, 48, 72 de ore... nimic. Cu nervii ajunsi la paroxism pentru ca aveam nevoie sa achizitionez o placa de baza pentru server pe care nu o gasisem decat la o singura firma in Germania (ultima bucata) dar de la care nu puteam cumpara cu alta forma de plata, mi-am schimbat pozitia:

- Alo, sunt eu, bla, bla... stiti ceva, nu mai vreau webcardul! Anulati comanda.

- Nu se poate, codul v-a fost emis, trebuia sa-l primiti, nu poate fi anulat.

- Bun, atunci sa-l folositi sanatoasa, ca pe mine nu ma mai prindeti pe la sediu si probabil ca azi voi goli contul la care am sa si renunt. Dupa 3 minute suna telefonul.

- Sunt sefa de la filiala... va rugam sa ne scuzati dar bla, bla...

- Vreau sa anulez comanda cardului.

- Nu se poate! Trebuie sa o faceti conform procedurilor.

- Bine, am sa ma loghez pe net si am sa va transmit solicitarea.

- Nu se poate on-line. Trebuie sa veniti la sediu sa completati o cerere.

- Sunteti sigura? Pentru ca daca sunt obligat sa ma deplasez, atunci ma duc direct la sediul central dar depun si o plangere pentru neglijenta de care dati dovada, precum si o actiune judecatoreasca prin care sa solicit daune pentru intarzierea care mi-a prejudiciat afacerea. Nu cred ca va aranjeaza.

- Aaaa... sa vad ce pot face. ... Dupa doua minute suna din nou. ...Problema dumneavoastra a fost rezolvata. V-am anulat solicitarea. Va mai putem ajuta cu ceva? Nu, sigur? Atunci va urez o zi buna si Craciun fericit!

De data asta, dupa primul soc al trezirii la realitate, am avut inspiratia sa-i spun sa verifice intamplarea subsemnatului de acum fix un an. Se pare ca a dat rezultate sau din intamplare, chiar si-a facut curierul treaba. Cert e ca in 24 de ore aveam codul. Era insa prea tarziu sa mai trec pe la banca. Inchisesera pentru revelion. Dimineata insa ma voi prezenta cu el in dinti si sper ca dupa un an, sa intru in sfarsit in posesia cardului. Din pacate, acum s-a golit contul, nu mai prea foloseste la ceva. :))

PS Multumesc unchiului din Germania a lui Maxx, care anul trecut, in ajun de Craciun, alerga pe la magazin sa-mi cumpere placa de baza cu banii trimisi prin Western Union. Asta e insa o alta intamplare. Aia nu vroiau sa-i dea marfa pe motiv ca o retinuse cineva din Romania pe net. Cu toate ca-i dadusem e-mail prin care-i explicam ca va veni persoana X cu buletinul in mana si bani cash sa ridice placa in numele meu, refuza sa o vanda pe baza faptului ca nu putea fi sigur ca eu sunt cel care ma pretind a fi. Bine ca nu mi-a cerut pana la urma sa vin personal dupa ea.

Lipa, lipa, bălăceala!

2011-12-22T07:44:00.003+02:00

Sportivii campioni de la Dinamo s-au adunat la "catedrala" MAI pentru un eveniment special. Victor Mihalachi - 5 medalii de aur la canoe - a fost botezat a doua oară. Naș i-a fost Trăienel Igaș, care i-a înmânat cefertecatul de (re)naștere, sub forma unei plachete pe numele (corect în opinia domniei sale) Mihalache. Să fie primit!

Pentru botez era nevoie de apă și ca să fie serviciul complet, să plece multumiți și curați, în semn de aleasă prețuire, sportivii noștri au primit în dar de la madam Veta Lipă geluri de duș ca la saloanele de lux. Au plecat însă dezamăgiți. Se așteptau să vină și fetițele pentru un masaj thailandez dar n-au mai fost fonduri. Poate data viitoare...?! Sau le dați adresa din Canada.

Reboot sau rebut?

2011-11-29T02:11:00.001+02:00

Omul a creat calculatorul dupa singurul model pe care-l avea la dispozitie - creierul. Un singur lucru nu i-a atribuit, constiinta, pastrand-o pentru sine, ramanandu-i ca atu in fata masinii ce-l putea depasi in viteza de reactie si capacitare de informatie. Modelul logic dupa care lucreaza computerul (software), precum si structura arhitecturala fizica (hardware), sunt si ele, in conformitatea cu modelul uman, imperfecte, supuse erorilor. De aceea pe de-o parte se face apel la istorie (backup) iar pe de alta parte se propun doctrine noi, mai bine adaptate prezentului, mai pregatite pentru provocarile viitorului (sisteme de operare), se globalizeaza afacerile (internetul) dar dispar si granitele relatiilor interumane (social network). Cu cat mai complicate devin structurile, cu atat mai probabila este aparitia disfunctiilor si cu atat mai pregnant se simte nevoia interventiei in forta. Si pentru situatiile cand totul scapa de sub control si sistemele o iau razna, omul a inventat o solutie radicala, cu riscul de a pierde o mica parte din eforturile muncii cotidiene - REBOOT. Dupa asta urmeaza ca toate lucrurile sa revina la normal sau in caz contrar, cand totul e compromis, se reia procesul de refacere a sistemului, caz in care dispare toata structura veche iar inceputul se face pe baze sanatoase.

Aceasta optiune functioneaza si in cazul algoritmului social, transpusa in alegeri sau in cazul in care totul e compromis, in revolta populara sociala, mergand pana la revolutie.

Un singur lucru ne diferentiaza major de creatia cibernetica si face ca demersul social sa nu fie atat de eficient, tocmai constiinta. Daca in cazul computerului, dupa refacerea sistemului, constiinta, transpusa in gandire logica ne dicteaza sa folosim cele mai noi programe si sa le evitam pe cele cu erori care au dus la disfunctii, in cazul refacerii sistemelor sociale, constiinta pare a functiona fara algoritmi logici, doar pe principii emotionale, motiv pentru care suntem mereu predispusi sa repetam greselile.

Este oare constiinta, elementul care diferentiaza omul de animal, tocmai cea care nu i-a permis niciodata in istorie sa functioneze corect? Devine clar ca numai constiinta umana este cea care are nevoie de un reboot, altfel dupa cum evolueaza, umanitatea intreaga tinde sa ajunga un rebut.

Matematica deprimanta

2011-10-31T23:37:00.001+02:00

Aseara s-a tras linie si s-a constatat ca suntem 7 miliarde fix. Fix???? Suna stupid de bine doar pentru media, pentru un eveniment de presa care sa umple gaurile de emisie cu ceva dar ...stupid cum spuneam, pentru ca nu exista niciun fel de institut sau alta entitate pe planeta, capabila sa faca o asemenea estimare, nici macar cu o precizie de ±1%. In primul rand ca sunt tari de genul Indiei care nu-si vor declara niciodata cifrele statistice exacte, pentru a nu fi acuzati ca nu pot tine in frau rata alerta a natalitatii si in al doi-lea rand ca sunt tari conduse de idioti care nu sunt in stare nici macar sa faca un recensamant ca lumea. Nu cred ca e cazul sa mai dau vreun exemplu. Convingerea mea este ca am depasit de ceva vreme data la care universul marca cifra 7.000.000.000.

Contrar regulilor matematice, la oameni, cu cat e inmultirea mai mare, cu atat e mai mica impartirea. Adica nu mai prea ramane deimpartit ca apar tot mai multi impartitori.

Ma uit la tv si tocmai se demonstreaza ca Basescu nu poate justifica o vila de vreo 300.000 euro sau dolari, nu prea are importanta. De ce nu are importanta? Pentru ca oricum stirea nu prezinta nicio importanta. Adica atata vreme cat pamantul se invarte in acelasi sens si maine, ziua vine tot dupa noapte si iarna nu-i ca vara, atunci nu conteaza nici cat o ceapa degerata. E tot o umplutura in grila de programe tv. Trist... dar e o tara trista, deprimata, o tara de femei secate de vlaga, o tara de barbati fara coaie.

Eu cred ca-i razbunare!

2011-10-17T15:59:00.000+03:00

Daca un obicei se repeta si se transmite, intra cu timpul in traditie. Nu despre nunta neaparat e vorba dar acest eveniment este cu precadere cel care traditionalizeaza modul in care se desfasoara "ostilitatile" artistice. Dati-mi voie sa numesc ostilitati aproape toate manifestarile DJ-ilor sau formatiilor interpretative diverse, pentru ca am ajuns sa le consider cu adevarat ostile. Nu am comentarii de facut asupra calitatii sau genului muzical, e libera alegere a beneficiarilor, doar asupra dozei de decibeli auncate pe cap de mesean. Contra cost!

Uite cum devine treaba: necazul incepe de cand ti se strecoara invitatia de nunta, botez, aniversare sau onomastica, dupa caz (nu conteaza). La primele doua te gandesti din start cam ce motiv plauzibil poti invoca sa scapi, pentru ca stii deja cam ce te asteapta. Asta daca nu ai obligatii sau daca nu cumva, bietul de tine, chiar ti-ar face placere sa fii partas. Apoi studiezi inscrisul de pe cartonasul tip carte postala pentru a identifica locul petrecerii. Este un prim indiciu asupra calitatii evenimentului si implicit a implicarii financiare pe care trebuie sa ti-o asumi. De aici si pana la momentul ridicarii de catre ospatari a farfuriilor in care au mai ramas aperitive cu aspect si continut neidentificabil neconsumate, mai sunt cateva etape despre care ar merita poate sa comentez intr-o alta abordare a subiectului. Sar insa pana la momentul primei debarasari a meselor. Ca la un semnal, indiferent de locul unde te afli - cort, camin cultural, cantina, carciuma, salon de Mariot ori Clubul Diplomatilor, se da drumul la "traditie". Ar fi bine daca ne-am pomeni cu ceva obiceiuri specifice regiunii sau evenimentului dar inca odata va spun, ma refer doar la agresarea timpanelor.

Daca pana la momentul "0" totul a decurs excelent si pe ritmuri suave de cafe concert ori vals, ai reusit sa afli cum se numesc cei 3-4 comeseni din proximitate, cu care speri sa poti incropi o oarece conversatie de trecut timpul intre peste si tort, din clipa aceea poti sa-ti iei adio de la laringe. Boxele se incing pana la un nivel stiut numai de cei care manipuleaza cursoarele, care probabil coincide cu momentul in care stomacul se transforma in cutie de rezonanta. Muzica nu se mai asculta, se simte organic. Daca esti un dansator fanatic, poti sa-ti duci la inmuiat camasa pe ringul de dans, alaturi de saltaretii, in special saltaretele nelipsite la orice nunta traditionala. Batista sa ai, ca au grija interpretii sa scoata untul (pardon, sarmalele) din tine. Daca dimpotriva, nu esti harazit cu placerile astea lumesti, ai incurcat-o. Nu-ti ramane decat sa te imbuibi cu ce ti se pune in fata si sa-ti umezesti mai mult sau mai putin laringele cu alcool, dupa fiecare incercare esuata de a face schimb de impresii cu vecinul. Zadarnic faci eforturi de comunicare, e un dialog al surzilor in care incearca fiecare sa intuiasca dupa buze ce spune celalalt, dupa care da amplu din cap, aprobator, ca sa nu lase impresia ca e surd si n-a inteles. Cateva incercari din astea si gata, renunti. Ramai mut pana la pauza de sarmale. Apoi mai ai o pauza de gratar si daca rezisti pana la tort, sigur nu te mai ajuta laringele sa participi al corul traditional de "Multi ani traiasca!". Supliciul se termina abia cand te vezi afara. Urechile-ti vuiesc si ajuns acasa, linistea dormitorului iti produce ameteli chiar daca nu ai mai baut nimic alcoolic de pe la salau.

Concluzia inevitabila e aceeasi: a fost o nunta super (sau nu) dar muzica a fost prea tare, am ragusit tipand. Si totusi, cu prima ocazie o luam de la capat platind tortura. Si totusi, desi in mod sigur am suferit cel putin odata la petrecerile altora, daca e sa organizam noi o nunta, o facem traditional, cu muzica la maxim. Ciudat, nu!?

Amnezie sau razbunare?

OriPilat din pont

2011-10-10T01:58:00.000+03:00

Din pont sau "de pe surse", nu conteaza cum ajung in casele noastre tot felul de informatii, una mai "importanta" decat alta, care au menirea sa ne lumineze, sa ne scoata din ignoranta in care ne cufundam banala existenta cotidiana.

Deschid deci oripilatorul la 17 fix si-mi imbogatesc cultura generala:

- Azi noapte o baba a fost violata de catre propriul nepot in varsta de 62 de ani, aflat in stare avansata de ebrietate si cunoscut cu antecedente de violenta, motiv pentru care si-a petrecut ultimii 14 ani la un sanatoriu de boli nervoase. Uaaauu!!! Maine va vui presa straina.

- Un cal a cazut intr-un sant sapat de muncitorii de la o firma de prospectiuni petroliere. Pompierii din localitate s-au chinuit mai bine de trei ore sa-l scoata. La fata locului a fost adus chiar si un motostivuitor cu ajutorul caruia animalul a fost salvat. Urmeaza o transmisie in direct de la fata locului. Cooool!!! Acum stam linistiti. Daca ne cad caii in santuri, exista motostivuitoare.

- Niste sinistrati si-au pierdut toata agoniseala de-o viata. Seriooooos??? Cam pleonastica formularea.

Schimb programul. O crima pasionala. Huh! Schimb. Un copil inecat. Offf! Schimb. Un urs a dat iama intr-o gospodarie. Brrrr! Schimb, schimb... sa-mi schimb oare si oripilatorul? Mi-as lua altul mai nou dar am o dilema. Daca-l iau mai mare, ma tem ca ma oripileaza cu mai multa forta. Daca-l iau 3D, mi-e sa nu am cosmaruri cu ursul. Parca tot mai bune erau alea alb-negru, cu tot cu limba lor de lemn.

Tare as dori ca un redactor sef de stiri sa-mi poata spune ce resort, altul decat o stupida politica editorial-comerciala in goana dupa rating, il determina sa scormoneasca cu ravna in gunoaiele existentei si sa le improaste izul pestilential in fiecare zi in eter? Cum s-ar putea iesi din acest cerc vicios in care oferta determina un apetit crescut pentru cerere si invers? Cum a ajuns neamul asta nonviolent, chiar resemnat, sa fie ahtiat dupa stiri violente si macabre? Dar mai presus de orice, as vrea sa-mi raspunda la urmatoarea intrebare: ce califica informatia despre agresarea unei babe de catre un nepot nebun, violent si betiv dintr-un sat amarat, sa devina o stire de interes national, suficient de importanta incat sa fie difuzata in principalele buletine informative ale zilei?

Am fost inrait

2011-10-05T16:11:00.001+03:00

...fumator. Am fost un fumator inrait timp de 35 de ani.

Am mai incercat de cateva ori pe parcursul vietii sa renunt dar viciul era prea puternic. De obicei o faceam in momente de criza, cand zaceam cate o saptamana la pat rapus de gripa si aveam impresia ca pot depasi stadiul de "pofta", de dorinta arzatoare de a fuma, sevrajul. Dar asta tinea pana cand organismul se refacea, dupa care uitam complet de ambitia efemera si o luam de la capat. Pierderea prematura a vreunui prieten sau ruda, era un alt motiv care ma impulsiona sa incerc o renuntare la fumat. Se pare insa ca nici chipul mortii nu-mi staruia prea tare in minte. Asa au trecut 35 de ani si vreau sa va spun ca nu am fost un fumator moderat, dimpotriva, in ultimii ani bagam 2-3 pachete pe zi.

Stiu ca poate chiar tu care citesti ai trecut sau treci inca prin toate astea. Poate ai avut puterea sa renunti, poate nu sau inca nu ti-ai pus vointa la incercare, pentru ca de dorit, in mod sigur ti-ai dorit macar odata, chiar daca nu ai recunoscut in fata celorlalti.

De ce ma laud ca am facut un gest firesc, ca am intrat in sfarsit in normalitate? Nu ma laud, nu am de ce dar vreau sa-mi impartasesc experienta si celorlalti care vor dar nu pot. Pentru ca am gasit solutia ideala si vreau sa va ajut, asa cum am gasit si eu ajutor.

Nu vreau sa sune a reclama dar asta este solutia - TIGARA ELECTRONICA.

Stiu ca nu mai e demult o noutate si trebuie sa marturisesc ca am mai incercat odata acum un an dar se pare ca primul esec a fost cauzat de necunoastere. Nu am ales bine dispozitivul potrivit. Am ales dupa design, dupa faptul ca semana foarte bine cu o tigara normala, nu dupa nevoile organismului de fumator inrait. Acum insa, in urma unei reclame ïntamplatoare de pe net si inarmat cu toate informatiile necesare, am gasit inlocuitorul perfect pentru acest viciu. Cantitatea de "fum", taria (doza de nicotina), aroma, toate sunt la alegere, in functie de preferintele si chiar bugetul fiecaruia. Costul initial reprezinta pretul tigarilor mele pe maxim 10 zile iar "consumabilele" lunar s-ar amortiza din pretul a 5-6 pachete de tigari, asta in conditiile in care mentin ritmul de "fumat". Ideea insa, asa cum am constatat si eu ca se poate, este sa fie redus gestul pana la suprimare. Nu nevoia de nicotina este neaparat cea care ne determina sa nu renuntam la fumat, ci mai mult gestul, reflexul de a aprinde tigara, de a o avea intre degete, de a ne ocupa cu ceva momentele tensionate, etc. Odata deviat acest reflex, inlocuit cu un altul care poate fi controlat constient, renuntarea la nicotina va deveni cea mai mica problema. Celor care vreti sa incercati fumatul electronic, va dau un pont: tineti tigara cu mana stanga. Va va fi mai usor sa va dezobisnuiti de a cauta pachetul, bricheta, scrumiera si de a da o preocupare fireasca mainii drepte (invers pentru stangaci, evident).

Va spun toate astea, la mai mult de o saptamana de cand nu am mai pus tigara in gura, dupa ce m-am convins 100% ca cel putin pot renunta la tigari, chiar daca electronic o s-o mai "aburesc" o vreme. Sambata am facut un test. Am gasit o tigara in masina si am aprins-o desi nu simteam nici cea mai mica nevoie. Vroiam doar sa vad cum se simte. Oribil! Am aruncat-o dupa primul fum.

Daca vreti sa incercati si voi, va recomand "dealerii" mei, doi baieti simpatici care au firma la et. 2 in Home Design Mall-ul din Bd. Ghencea (vezi banner). Merita sa le fac reclama asta pentru ca m-au sfatuit bine, au produse originale, preturi mai mici decat altii si livreaza si on-line (plus ca tin deschis pana la ora 20). Curaj!
Daca aveti intrebari sau nelamuriri, va stau la dispozitie la comentarii.

De vreme... prea tarziu

2011-10-03T11:27:00.000+03:00

"Vremea se mentine frumoasa si insorita pentru aceasta perioada a anului, cu valori termice mai mari cu 6-7 grade fata de media multianuala a lunii..."

Cam asa suna buletinele meteo ale ultimelor saptamani. Ma gandesc totusi cat de eronata e formularea in contextul transformarilor climatologice si a modului cum ne afecteaza pe termen mediu si lung. Nu am mai vazut o ploaie sanatoasa de vreo doua luni si nu stiu cum se va repercuta asta exact in agricultura dar vad efectele cumulate de la o zi la alta in resursa hidroenergetica. De fapt primul lucru care m-a izbit, a fost disparitia locurilor mele traditionale de pescuit, ramase acum undeva sus pe un mal uscat si abrupt, care seamana tot mai mult cu imaginile simbol ale desertificarii, surprinse prin Africa ori Asia.

Mi-am adus aminte ca acum vreo 7-8 ani am urmarit un documentar despre relatia intre activitatea umana si efectul de sera. Se facea predictia degradarii catastrofale a climei in urmatorii 10 ani, in progresie geometrica.

Au trecut cam 6 ani din cei 10 estimati si parea ca dracu' nu e chiar atat de negru. Da, primaverile nu mai erau atat de ploioase, iernile nu mai erau atat de geroase, verile erau ceva mai furtunoase dar nu simteam o modificare la nivel dramatic. Ce nu am luat in calcul, a fost factorul geometric al progresiei. Iata acum curba degradarii cotind-o din ce in ce mai brusc. Desi nu am convingerea ca se datoreaza efectului de sera atat de mult, cat amplificarii acestuia cauzate de cresterea activitatii solare, urmarile se simt.

E seceta si anormal de cald prin zonele noastre, in alte parti ale lumii e deja anormal de iarna sau anormal de furtuna, de uragan, de tornada, de cutremur, de eruptie vulcanica... Toata scara de valori standard e rasturnata. Asta ar putea duce la schimbarea, paradoxala uneori, a sensului atributelor.

Asadar sa reiau formularea initiala: "Vremea se mentine urata si insorita pentru aceasta perioada a anului, cu valori termice mai mari cu 6-7 grade fata de media multianuala a lunii..."

Desi nu vad ce s-ar mai putea face acum, sa dea Domnul sa nu tanjim dupa expresia "Vreme frumoasa, cu ploaie in toata tara"!

Fierb castravetii!

2011-09-28T10:21:00.000+03:00

Se pare ca din cand in cand rabdarea sociala atinge culmi paroxistice si da pe dinafara.
E cazul gospodarilor bulgari, care au lasat de cateva zile borcanele de castraveti, pentru a-si regla conturile cu mafia tiganeasca. Conturi pe care autoritatile lor, la fel ca ale vecinilor de la nord de Dunare (?), nu pot sau nu vor sa le gestioneze.

Si ce-mi pasa mie, o sa ma intrebati?! De ce ma simt dator sa mai comentez si eu, nu o fac stirile de pe toate canalele media? Ba da. Dar nu reflecta suficient sau chiar deloc, starea de aprobare populara fata de gestul bulgaresc. Sa fie clar, nu fac referire la etnie in ansamblul ei, doar la gruparile sau clanurile care sunt in atentia celor de la crima organizata, a celor pentru care singura lege este faradelegea.

Si ma gandesc din nou la bulgari. Ei au ajuns deja la concluzia ca nu e suficienta sintagma "in atentia", e nevoie de interventie masiva si hotarata. E unul dintre cazurile in care nu pot sa dezaprob linsajul.

Sunt absolut convins ca un vox (sondaj de opinie) ar fi mai mult decat bine-venit in aceste momente pe televiziunile noastre de stiri, pentru ca aprobarea manifesta a repondentilor ar functiona ca un mare avertisment atat la adresa clanurilor mafiote tiganesti de la noi, cat si a autoritatilor care le tolereaza sau le acorda complicitatea. Aviz Bercea!

Uite pisica!

2011-09-27T03:40:00.001+03:00

E o expresie cu aratatu' pisicii, probabil moarte, care ilustreaza bine ce spera ei, stimabilii alesi dimpreuna cu aliatii lor strategici, ca vom crede noi plebea, despre impresia de putere pe care o s-o raspandim in sufletul hoardelor de potentiali cotropitori-asupritori care ne pandesc dupa colt. Adica uite pisica bre, stai acolo la tine-n ograda, ca daca sari gardu' te inhata din zbor!

Pe dracu ghem! Ce pericole ne pasc, mai mari decat ne pastem noi unii pe altii, mai mari decat ne pasc proprii alesi ai neamului?

Ce sa facem noi cu pocnitorile alea "patriotice"? Sa dam la porumbei cu ele? Pai cine pe o raza de 1000km ne trimite noua rachete pe cap? Bulgarii? Sarbii? Moldovenii? ...Oare sa vina din tinutul autonom al sssssssss....??? Stupid vroiam sa zic. Stupid sa crezi ca avem vecini atat de potenti, motivati si deranjati la cap. La fel de stupid sa crezi ca sistemul asta defensiv este realmente efectiv pe o raza mai mare... sau poate mi se pare mie stupid pentru ca stiu cu ce se mananca dar restul populatiei poate inghiti nedigerat. Nu vreau sa va plictisesca acum cu motivele intarzierilor repetate ale SUA de a livra acelasi tip de rachete Poloniei, la fel cum nu are sens sa analizam potentiala alianta politico-economica a Germaniei cu Rusia pe fondul degradarii relatiilor in cadrul UE. Pot doar sa va spun ca acest sistem asa-zis defensiv de aparare antiaeriana este, in contextul razboiului modern, total ineficient. Daca ceva trebuia sa invatam din istoria moderna, era lupta antiterorista si prevenirea razboiului urban. Astea sunt singurele pericole reale. Terorismul nu poate fi combatut cu rachete defensive. Daca ar vrea cineva sa distruga Bucurestiul, ar fi mai simplu sa o faca din interior. Nu vreau sa dau idei dar sunt cai multiple de a o face in cateva secunde, ore sau zile, in functie de metoda iar strategii militari o stiu foarte bine.

Deocamdata ma freaca mai mult situatia Greciei, declinul economic la nivel european si degradarea climei, decat interceptoarele defensive dar cine stie, or fi pana la urma si astea bune la ceva. Poate ne scapa de vreun meteorit sau de ceva extraterestrii (apropo de art. anterior), ca tot sunt subiecte la moda.

Constipatie in conspiratie

2011-09-24T23:36:00.002+03:00

Autobuzul a pus frana pentru ca si-a schimbat traiectoria. Cam in termenii astia se poate defini stirea aruncata cu toata pompa in ultimele zile de NASA despre recent abatutul satelit cazator asupra vastelor teritorii ale Canadei. Puteam sa pun pariu ca pe acolo va cadea, prin Canada, Siberia, prin ocean, pe undeva unde sa nu poata fi confirmat cu siguranta mai mult decat de-o stire ametita. Cu atat mai ametita cu cat e mai speculata pe toate canalele de comunicare posibile. Netul abunda. Auzi! Si-a schimbat traiectoria si a incetinit. Ce Dumnezeu, cat de prosti sa fim? Cum sa-si schimbe traiectoria un corp intrat de pe orbita joasa pe o traiectorie descendenta fara sa actioneze nicio forta externa? Cum sa franeze inainte de intrarea in atmosfera, chiar daca ne-au servit comparatia cu autobuzul? Legile fizicii spun contrariul, ca odata cu cresterea atractiei gravitationale creste si viteza, cel putin pana la intrarea in atmosfera. Dar netul mai abunda de atat de multe teorii ale conspiratiei, cate pagini ai rabdare sa rasfoiesti, cate secvente video ai curiozitatea sa vizionezi.

Cea mai tare e conspiratia deconspirarii. Mai precis campania furibunda de scoatere la iveala a tuturor dovezilor, martorilor, filmarilor, etc. referitoare la existenta extraterestrilor. Incununate de confirmarea tatucului democratiei mondiale de la Casa Alba si blagoslovite de Vatican. Asta-i cea mai tare dintre toate. Daca pana acum aveati indoieli in privinta lui ETI sau va incerca teama de ridicol, brusc, insasi propria-ti indoiala te apasa sub anatema blasfemiei. Adica cine esti tu, sa ai aroganta sa crezi ca Dumnezeu a creat numai omul in univers? Pai... acelasi care ieri erai luat de nebun sau comentator de SF daca pomeneai de omuletii gri cu ochi mari.

Cine, cand conspira, ca eu nu mai inteleg?! Dar ma bag, propag, emit...

Schedule

2011-09-22T02:12:00.002+03:00

Multa vreme n-am inteles semnificatia exacta a cuvantului. Prin anii 90, butonam haotic si flamand de cunoastere prin sutele de programe care-mi napadeau monitorul, citeam mii de pagini de help-uri in lipsa manualelor de utilizare si destul de des saream cuvinte pe care nu aveam timp sa le traduc, al caror inteles il intuiam din contextul frazelor. Pacostea asta de schedule m-a urmarit insa pana in ziua de azi. Daca as fi zis ca-mi fac un program, orar, agenda sau cum vreti sa-l mai traduceti, era corect. Adica avea un inteles pur romanesc - ceva ce-ti propui sa faci dar nu se stie daca poti realiza intocmai si la timp.

Ei bine nu! Schedule e din alta tara, poate de pe alta planeta, inventat de alta civilizatie, e menit sa-mi faca mie zile fripte.

Ieri de exemplu, mare si importanta intalnire de afaceri, programata cu vreo patru zile inainte. Atata lucru stiu si eu, ca o asemenea intalnire e deja un precontract, cu o clauza primara : punctualitatea. Si la ce ma ajuta daca mi-o programez fara sa-mi fac un schedule? La... naiba.

Asta-i treaba cu limba romana, cuvintele au prea multe sensuri. Adica program poate fi un orar al activitatilor prestabilite dar la fel de bine poate fi o emisiune, un spectacol sau chiar pliantul pe care-l primesti la intrare.

Cred ca eu am ales varianta tv. M-am hlizit la Badea, am mai lungit cafeaua cu doua tigari pe realitatea si in fine mi-am aruncat privirea la ceas. Superb! Mai aveam vreo zece minute sa strabat cam 5 km de trafic de Bucuresti la ora de varf. Ba nu numai. Sa ma si imbrac.

...Cu numai 12 minute penalizare m-am incadrat in romanescul sfert academic. Noroc ca persoana era intr-un alt meeting ...sau poate tocmai din cauza asta...

Un lucru e clar - daca imi stabiliti cumva pe viitor un appointment, verificati daca mi-am facut un schedule.

Mulțam 'mneavoastră!

2011-09-13T04:52:00.001+03:00

Cineva, cu buna intentie probabil, mi-a curatat blogul vechi. De tot. Nici la Nufaru nu-l albea asa bine.

De aceea multumesc, ca leneveam cam de mult si uite un bun prilej sa ma bag din nou in seama cu mine insumi.

Dupa ce o sa-mi treaca euforia designului si a maretei realizari a revenirii in fire, precis ca o sa ... ba nu, deja simt ca ma ia furia pentru pierderea ireparabila suferita. Erau pe-acolo niste ticluiri mestesugite, niscai dialoguri de suflet, deh... duse pe pustii. Asa ca o sa ma razbun. Pe cine? Pana gasesc (i)responsabilul, pe cine-mi iese cu piedica-n cale. Sunt destui. De la Băse pan' la Tisa, tot romanu'... vorba poetului. Nu-i bai ca o dau si pe politichie, ce conteaza cine mai comenteaza?! Important e sa ma simt implinit, adica razbunat. Sa moara toate caprele vecinilor! Ahhhhhh, ce bine-i sa te faci rau, te simti român adevarat!

E 5 dimineata, ma duc sa ma culc. Aia defecti acum se scoala, nu stiu ce-i cu lumea asta, e in contratimp.