FOR IMMEDIATE RELEASE DAG

MONDAY, MAY 19, 2008 (202) 514-2007

WWW.USDOJ.GOV TDD (202) 514-1888

BUCHAREST, ROMANIA �?? Thirty-eight individuals with ties to international organized crime have been charged in two separate indictments involving computer and credit card fraud schemes, Deputy Attorney General Mark R. Filip, Romanian Prosecutor General Laura Codruţa K övesi, U.S. Attorney for the Central District of California Thomas P. O�??Brien and Acting U.S. Attorney for the District of Connecticut Nora R. Dannehy announced today. The Deputy Attorney General made the announcement with the Romanian Prosecutor General to highlight the extensive and continued cooperation between the two countries in addressing these types of international crimes. The announcement comes less than one month after U.S. Attorney General Michael B. Mukasey announced the Department�??s new Law Enforcement Strategy to Combat International Organized Crime.

�??International organized crime poses a serious threat not only to the United States and Romania, but to all nations,�?? said Deputy Attorney General Mark R. Filip. �??Criminals who exploit the power and convenience of the Internet do not recognize national borders; therefore our efforts to prevent their attacks cannot end at our borders either. Through cooperation with our international partners, we can disrupt and dismantle these enterprises, just as we have done today with these indictments and arrests.�??

A federal grand jury in Los Angeles charged 33 individuals in a 65-count indictment unsealed today for their alleged participation in an international racketeering scheme that used the Internet to defraud thousands of individual victims and hundreds of financial institutions. Seven individuals were charged in a District of Connecticut indictment for their roles in an Internet phishing scheme, including two who were also charged in the Los Angeles case.

U.S. law enforcement authorities are executing nine arrest warrants in the Los Angeles area and Romanian law enforcement authorities are executing search warrants in Romania today in connection with the racketeering indictment.

As described in the indictments and other publicly filed documents, a “phishing” scheme uses the Internet to target large numbers of unwary individuals, using fraud and deceit to obtain private personal and financial information such as names, addresses, bank account numbers, credit card numbers and Social Security numbers. Phishing schemes often work by sending out large numbers of counterfeit e-mail messages, which are made to appear as if they originated from legitimate banks, financial institutions or other companies.

The Los Angeles indictment alleges a conspiracy to violate the RICO Act; conspiracy in connection with access devices; production, use and trafficking in counterfeit access devices; bank fraud; aggravated identity theft; unauthorized access to a protected computer; possession of device making equipment; and a forfeiture allegation. The RICO conspiracy charge carries a maximum prison sentence of 20 years. The count of access device fraud conspiracy carries a maximum sentence of seven and a half years in prison; the charge of production, use and trafficking in counterfeit access devices carries a maximum 10 year prison sentence; and possession of device making equipment carries a 15 year maximum prison sentence. The charge of bank fraud carries a maximum 30 year prison sentence. The unauthorized access count carries a maximum prison sentence of five years, and aggravated identify theft carries a mandatory two year prison sentence. All charges except aggravated identity theft also contain provisions for fines and terms of supervised release.

According to the indictment, the Romania-based members of the enterprise obtained thousands of credit and debit card accounts and related personal information by phishing, with more than 1.3 million spam emails sent in one phishing attack. Once directed to a bogus site, victims were then prompted at those sites to enter access device and personal information. The Romanian �??suppliers�?? collected the victims�?? information and sent the data to U.S.-based �??cashiers�?? via Internet �??chat�?? messages. The domestic cashiers used hardware called encoders to record the fraudulently obtained information onto the magnetic strips on the back of credit and debit cards, and similar cards such as hotel keys. Cashiers then directed �??runners�?? to test the fraudulent cards by checking balances or withdrawing small amounts of money at ATMs. The cards that were successfully tested, known as �??cashable�?? cards, were used to withdraw money from ATMs or point of sale terminals that the cashiers had determined permitted the highest withdrawal limits. A portion of the proceeds was then wire transferred to the supplier who had provided the access device information.

�??Partnerships and cooperation among all levels of law enforcement �?? both domestic and foreign �?? are the keys to tackling criminal activity that increasingly knows no borders,�?? said U.S. Attorney for the Central District of California Thomas P. O�??Brien. �??Just as street gangs don�??t respect municipal borders, computer criminals can reach into other countries and prey upon unsuspecting victims who have no idea their identities and money are going to another country.�??

The individuals named in the indictment operated from locations in the United States and abroad including Canada, Pakistan, Portugal and Romania, and include both U.S. citizens and foreign nationals. Sonny Duc Vo, Alex Chung Luong and Leonard Gonzales are U.S. citizens. Nga Ngo, Thai Hoang Nguyen, Loi Tan Dang and Dung Phan are permanent legal residents of Vietnam. Hiep Thanh Tran is a U.S. permanent resident from Vietnam. Caroline Tath is a permanent legal resident of Cambodia. Hassan Parvez is a citizen of Pakistan. Rolando Soriano is a Mexican citizen and is currently charged in Los Angeles with illegal entry by an alien following deportation. Ovidiu-Ionut Nicola-Roman; Petru Bogdan Belbita; Stefan Sorin Ilinca; Sorin Alin Panait; Costel Bulugea; Nicolae Dragos Draghici; Florin Georgel Spiru; Marian Daniel Ciulean; Irinel Nicusor Stancu; Didi Gabriel Constantin; Mihai Draghici; Marius Sorin Tomescu; Lucian Zamfirache; Laurentiu Cristian Busca; Dan Ionescu; Marius Lnu; Alex Gabriel Paralescu; and Andreea Nicoleta Stancuta are Romanian citizens. An additional four individuals known only by their aliases, �??Cryptmaster�??; �??PaulXSS�??; �??euro_pin_atm�?? and �??SeleQtor�?? are believed to be Romanian citizens.

Seuong Wook Lee, a cashier in the scheme, pleaded guilty on May 15, 2008, in U.S. District Court in Los Angeles to racketeering conspiracy, bank fraud, access device fraud and unauthorized access of a protected computer.

In a related case, seven Romanian citizens were charged in an indictment returned by a federal grand jury in New Haven, Conn., on Jan. 18, 2007, and unsealed on May 16, 2008, in connection with an Internet phishing scheme. The indictment alleges conspiracy to commit fraud in connection with access devices, conspiracy to commit bank fraud and aggravated identity theft.

The investigation in the District of Connecticut resulted from a citizen�??s complaint concerning a fraudulent e-mail message made to appear as if it originated from Connecticut-based People�??s Bank. In fact, the e-mail message directed victims to a computer in Minnesota that had been compromised, or �??hacked,�?? and used to host a counterfeit People�??s Bank Internet site. During the course of the investigation, it was determined that the individuals had engaged in similar phishing schemes against many other financial institutions and companies, including Citibank, Capital One, JPMorgan Chase & Co., Comerica Bank, Wells Fargo & Co., eBay and PayPal.

�??This case shows that Internet fraudsters cannot avoid prosecution just by launching their attacks against U.S. residents and U.S. companies from overseas,�?? said Acting U.S. Attorney for the District of Connecticut Nora R. Dannehy. �??With the help of our law enforcement partners around the world, we will investigate and prosecute fraudsters wherever they can be found.�??

�??We will continue to work closely with our foreign and domestic law enforcement partners and employ the investigative tools available to bring organized criminals to justice,�?? said FBI Deputy Director John S. Pistole. �??The recent cooperation and information sharing with our Romanian law enforcement partners and allies at the Southeast European Cooperative Initiative has been invaluable. Despite being separated by oceans, we are united in the fight against organized crime.�??

The individuals named in the District of Connecticut indictment are Ciprian Dumitru Tudor, Ovidiu-Ionut Nicola-Roman, Mihai Cristian Dumitru and Petru Bogdan Belbita, all residents of Craiova, Romania; and Radu Mihai Dobrica, Cornel Ionut Tonita and Cristian Navodaru, all residents of Galati, Romania. Nicola-Roman was located in Bulgaria and arrested on an Interpol warrant on June 6, 2007. He was extradited to the United States on Nov. 8, 2007. Nicola-Roman and Belbita are also charged in the Los Angeles case.

If convicted, each of the individuals in the District of Connecticut case faces a maximum term of five years in prison on each conspiracy charge, and a mandatory term of two years in prison on the aggravated identify theft charge. In addition, each of the individuals is subject to a maximum fine of $250,000 on each count, or twice the gain resulting from the offense, whichever is greater. The individuals also may be sentenced to a maximum term of three years supervised release on each charge.

On April 23, 2008, Attorney General Michael B. Mukasey announced the Law Enforcement Strategy to Combat International Organized Crime to address the growing threat to U.S. security and stability posed by international organized crime. The strategy was developed following an October 2007 International Organized Crime Threat Assessment.

The strategy specifically reacts to the globalization of legal and illegal business, advances in technology, particularly the Internet, and the evolution of symbiotic relationships between criminals, public officials and business leaders that have combined to create a new, less restrictive environment within which international organized criminals can operate. Without the necessity of a physical presence, U.S. law enforcement must combat international organized criminals that target the relative wealth of the people and institutions in the United States while remaining outside the country. Ultimately, the strategy aims to create consensus among domestic law enforcement in identifying the most significant priority targets and then unified and concerted action among domestic and international law enforcement in significantly disrupting and dismantling those targets.

International organized crime is defined as those self-perpetuating associations of individuals who operate internationally for the purpose of obtaining power, influence, monetary and commercial gains, wholly or in part by illegal means, while protecting their activities through a pattern of corruption and violence. International organized criminals operate in hierarchies, clans, networks and cells. The crimes they commit vary as widely as the organizational structures they employ.

An indictment is a formal charging document notifying the defendant of his/her charges. All persons charged in an indictment are presumed innocent until proven guilty.

The Los Angeles case is the result of a joint investigation involving the FBI, the Romanian General Inspectorate of Police, the U.S. Postal Service, the Internal Revenue Service and local law enforcement agencies including the Seal Beach, Costa Mesa, Huntington Beach, Irvine, Westminster and Anaheim, Calif., Police Departments. Additional assistance was provided by the U.S. Secret Service. The case is being prosecuted by Assistant U.S. Attorney Mark Aveis in the U.S. Attorney�??s Office for the Central District of California.

The case being prosecuted in the District of Connecticut was investigated by the FBI and the Connecticut Computer Crimes Task Force. The case is being prosecuted by Assistant U.S. Attorney Edward Chang of the U.S. Attorney Office�??s Computer Hacking and Intellectual Property Unit.

Pân�? în 1990, auzeam de droguri doar la �?tirile externe sau în filme, ast�?zi îns�?, drogurile s-au transformat într-o realitate care ne afecteaz�? direct. Anul trecut, 32 de români au murit din cauza drogurilor. Statistic, reprezint�? cu 50% mai mult decât acum doi ani. Tot statistic, 350.000 de români s-au drogat cel puţin o dat�?. 35.000 sunt dependenţi �?i consum�? regulat. Dintre ace�?tia, 24.000 sunt concentraţi în Bucure�?ti �?i sunt piaţa de desfacere a unei afaceri extrem de profitabile. Pentru injectabile, tinerii nu î�?i cheltuiesc banii pe seringi de unic�? folosinţ�?: le re-folosesc pân�? când acele se înfund�?. Cei mai mulţi se drogheaz�? din perioada liceului, dar sunt cunoscute �?i cazuri de copii de �?coal�? general�? intraţi în sevraj. Povestea substanţelor interzise nu se opre�?te aici, pentru c�? acestea �??se poart�?�?? �?i în lumea show-business, mediatizat�? în orice publicaţie, tineri care au trecut deja de vârsta liceului �?i duc o viaţ�? aparent obi�?nuit�?, �?i chiar persoane labile din sfera medical�? care au acces la aceste substanţe.
Chiar la începutul acestei luni, raziile Poliţiei au adunat de pe litoral 17 studenţi care risc�? ani grei de închisoare pentru acuzaţia de vânzare de ha�?i�?, cocain�?, cannabis sau pastile de ecstasy. Nici nu e de mirare, România �?i Bulgaria sunt puncte de tranzit preferate de marile reţele de trafic. Din aceste dou�? ţ�?ri, narcoticele sunt distribuie mult mai u�?or c�?tre alte ţ�?ri ale Uniunii Europene. Potrivit ultimelor rapoarte Europol (organizaţia UE pentru combaterea criminalit�?ţii), marfa este transportat�? prin strâmtoarea Gibraltar în Marea Mediteran�?, apoi în Marea Neagr�?, cu destinaţia România �?i Bulgaria. O alt�? filier�? ar porni dinspre Ucraina c�?tre Republica Moldova, România �?i Bulgaria, apoi c�?tre Europa occidental�?. Salariile foarte mici ale poliţi�?tilor români �?i bulgari favorizeaz�? o circulaţie optim�? a drogurilor dincolo de lege.
Alţi speciali�?ti, de data aceasta americani, arat�? c�? ţara noastr�? a devenit �?i depozit pentru drogurile care a�?teapt�? s�? fie transportate în alte ţ�?ri europene �?? în general heroin�? �?i opium. �??România nu este o surs�? major�? de narcotice. Totu�?i, aceasta r�?mâne o ţar�? de tranzit pentru droguri, aflându-se pe traseul narcoticelor ce ajung din Afganistan în Europa Central�? �?i de Vest. Ţara mai este folosit�? �?i ca punct de tranzit al cocainei provenite din America de Sud �?i destinat�? Europei de Vest, în special prin portul Constanţa�??, se precizeaz�? într-un raport internaţional al Departamentului de Stat american.
�?i traficanţii de droguri sintetice �?i-au f�?cut apariţia în România, mai arat�? raportul, pe ruta Europa de Nord - Europa Central�? - Europa de Est. Heroina �?i marijuana sunt principalele droguri consumate în România, îns�? �?i consumul de ecstasy în rândul tinerilor este în cre�?tere, noteaz�? raportul. Americanii precizeaz�? c�? statul român a primit în 2007 aproape milioane de dolari drept asistenţ�? pentru unit�?ţile de lupt�? anti drog.
De toate pentru toţi. Tipuri de droguri
Numeroase elemente existente în bere, vin sau anumite specii de ciuperci estompeaz�? bariera dintre alimente �?i substanţele interzise, cunoscând efectele asupra organismului �?? minte �?i trup deopotriv�?. Dar iat�? câteva categorii de substanţe unanim acceptate ca droguri.
OPIUMUL (PAPAVER SOMNIFERUM) face parte din clasa opiaceelor (euforice). Se obţine din sucul secretat de tulpina, frunzele �?i capsulele imature ale unui anumit tip de mac. Are aspect de plastilin�? �?i culoarea cafeniu închis. �?n medicin�?, se foloseste în cantit�?ţi mici ca somnifer, calmant, analgezic �?i ca materie prim�? pentru fabricarea legal�? a morfinei, a codeinei �?i a altor derivaţi. Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, se obţine heroina. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub form�? de decoct, iar cel preparat se fumeaz�? de obicei, cu ajutorul unor pipe. Se confecţioneaz�? o bobiţ�? de opiu care se expune la flac�?r�? (pentru a se înmuia), apoi se pune în co�?ul unei pipe speciale. Apoi consumatorul aduce pipa deasupra fl�?c�?rii �?i aspir�? profund fumul care se degaj�?. Reziduul combustic, numit �??dross�?? este conservat de fum�?tor pentru reutilizare.

Efecte: Dup�? starea dezagreabil�? a primelor pipe, provoac�? o senzaţie de euforie, cu exaltarea imaginaţiei. Fum�?torul are nevoie de imobilitate �?i de lini�?te pentru a atinge o stare contemplativ�?, odat�? cu o semi-amorţire. Pe termen scurt, provoac�? ameţeli, v�?rs�?turi, cefalee, precum �?i o depresie a centrilor respiratori. Pe termen lung, apar disfuncţionalit�?ţi organice (constipaţie, pierdere în greutate �?i apetit), precum �?i o sc�?dere a activit�?ţii �?i a interesului individului. Pentru consumatorii obi�?nuiţi, genereaz�? toleranţ�?, dependenţ�? psihic�? �?i fizic�?.
MORFINA este un derivat al opiumului, ca atare face parte din clasa opiaceelor. Poate fi ingerat�? oral, când este sub form�? de tablete, dar poate fi �?i injectat�? subcutanat, intramuscular sau intravenos; ultima variant�? este cea preferat�? de dependenţi.

Efecte: Anxietate, frisoane, constipaţie, mic�?orarea pupilelor, crampe, stare depresiv�?, mânc�?rimi, diaree, ameţeal�?, iritaţie, imposibilitatea de a urina, amorţeal�?, rigiditate muscular�?, vise, stare exagerat�? de bine, crize de le�?in, usc�?ciune a gurii, transpiraţie, retenţie de ap�?, înro�?ire a feţei, sedare, cârcei �?i crampe, vom�?, tremur, sentiment de plutire, stare de r�?u, mi�?c�?ri musculare necontrolate, mi�?c�?ri necontrolate ale globului ocular, halucinaţii, agitaţie, stare de sl�?biciune, presiune prea crescut�? sau prea sc�?zut�? a sângelui, dureri de cap, reacţii alergice, dureri abdominale, pierdere a apetitului, gândire deviat�?, insomnie.
CODEINA face de asemenea parte din clasa opiaceelor. Se consum�? pe cale oral�?, subcutanat, intramuscular sau rectal. Mai poate fi fumat�? dintr-o foiţ�? de staniol (�??fug�?rirea dragonului�??), într-o manier�? folosit�? �?i la heroin�?.

Efecte: Alterarea percepţiei durerii în m�?duva spin�?rii �?i în creier. Afecteaz�? r�?spunsurile emoţionale la durere, dar au �?i efecte stimulatoare, deoarece blocheaz�? transmiţ�?torii neuro-inhibitori. Efecte pe termen lung: sânger�?ri stomacale, v�?t�?marea rinichilor �?i ficatului, mânc�?rimi, constipaţie, greaţ�?, mahmureal�?, pupile mic�?orate, vedere neclar�?, încetinirea ritmului cardiac, dezorientare, convulsii, halucinaţii, depresii, probleme sexuale, agitaţie, tremur.
HEROINA (Diacetilmorfin�?, black tar, mud, smack, brown sugar, China white, Mexican brown, praf sau naftalin�?). Derivat semisintetic al morfinei, are culoarea alb�?, cenu�?ie, roz sau brun�?. Se injecteaz�? (subcutanat, intramuscular sau intravenos); sub form�? de pudr�?, poate fi prizat�? sau fumat�?. Dup�? 2001, consumul de heroin�? a explodat în România. Drogul s-a ieftinit dramatic, în urma r�?zboiului din Afganistan. Provine în special din Iran �?i Afganistan, unde cre�?te macul opiaceu.

Efecte pe termen scurt: pupile mic�?orate, pleoape c�?zute, stare de depresie, apatie, greaţ�?, dependenţ�? fizic�? ultrarapid�?, vom�?, crampe, transpiraţie, usc�?ciune a gurii, piele iritat�?, senzaţie de greutate la extremit�?ţile corpului, probleme cardiace �?i respiratorii, sc�?derea libidoului, carii, abcese, dinţi c�?zuţi, ten galben. Efectele dispar la cinci zile de la o ingerare. Efecte pe termen lung: rigiditate muscular�?, vene sparte, contracţia vezicii biliare, constipaţie, perturbarea vederii, complicaţii pulmonare (inclusiv pneumonie), boli hepatice, septicemie. O supradoz�? de heroin�? poate provoca starea de com�? sau chiar moartea.
COCAINA (Crack, coke, C, z�?pad�?, fulg, piatr�?). Face parte din clasa stimulantelor �?i se obţine prin extragerea chimic�? din frunzele de coca, cu ajutorul unui solvent precum petrolul sau kerosenul. Aspect: cristale bej sau brune; rafinat�?, cocaina este o pudr�? alb�?. Se consum�? prizat�?, fumat�? (crack-ul este fumat în pipe de sticl�?) sau injectat�?. Cocaina privine din America de Sud, unde exist�? plantaţii de coca.

Efecte: Extazul (care dureaz�? 15-30 minute) este urmat de o depresie profund�?, irascibilitate, agitaţie, oboseal�? mental�? �?i o dorinţ�? uria�?�? pentru urm�?toarea doz�?. Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor, mucozit�?ţi, energie în exces, euforie, siguranţ�? de sine, lipsa poftei de mâncare, cre�?terea temperaturii corpului, a ritmului cardiac �?i a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de violenţ�?, instabilitate, panic�?, senzaţie de persecuţie, paranoia; imediat dupa doz�?: dureri de cap de circa o or�?, tremur�?turi, senzaţie de cald/rece; câteva zile de depresie. Efecte pe termen lung: hepatita A, B sau C, paranoia, infarct cerebral sau miocardic, dureri abdominale, comportament agresiv, halucinaţii (care pot provoca acte de automutilare, suicid, omor), dependenţ�? psihic�?.
* Crack - Se g�?se�?te sub forma unor pietre de culoare albicioas�?, bej sau brun�?; materia prim�? a crack-ului este cocaina. De cele mai multe ori, se fumeaz�? amestecat cu marijuana, în ţig�?ri obi�?nuite sau narghilele, îns�? poate fi �?i injectat sau ingerat. Duce foarte repede la dependenţ�?, uneori chiar de la prima utilizare. �?n timpul inhal�?rii, vaporii sunt absorbiţi rapid de pl�?mâni, iar substanţa trece în sânge, afectând sistemul nervos central dup�? 6 sau 7 secunde. Consumatorul resimte brusc un flash intens care dureaz�? câteva secunde. Apoi apare o excitaţie euforic�? ce poate dura mai mult de 5 minute, dup�? care euforia se diminueaz�? in intensitate. �?n acest interval, consumatorul încearc�? o senzaţie de putere, încredere în sine, cre�?tere a dorinţei sexuale �?i halucinaţii. Dup�? faza euforic�?, apare o puternic�? depresie; dup�? senzaţia de �??în�?lţime�?? (�??high�??), consumatorul resimte o accelerare a ritmului cardiac, tremur�?turi, ameţeli si diaree.

Efecte: anorexie, nelini�?te, confuzie cu manifest�?ri paranoide sau chiar schizofrenoide. Pe termen lung, abuzul genereaz�? tulbur�?ri pulmonare grave, boli cardiace, pierdere in greutate, tulbur�?ri psihologice (paranoia). upradozajul amplific�? efectele nefaste �?i poate duce la moarte. Folosirea curent�? a crack-ului determin�? toleranţ�? �?i dependenţ�? fizic�? �?i psihic�? foarte puternic�?.
AMFETAMINA (speed, black beauties, dexedrine, biphetamine). Face parte din clasa stimulantelor �?i are aspect de pulbere alb�? sau lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Se consum�? oral (capsule), prizat�?, fumat�? sau injectat�?.

Efecte: Asem�?n�?toare cu cele ale adrenalinei: energie, euforie, dilatarea pupilelor, atenţie, siguranţ�?. Efecte pe termen scurt: acnee sever�?, nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cre�?terea pulsului �?i a presiunii sanguine, migrene. Efecte pe termen lung: ulcer, afecţiuni ale vaselor sanguine, psihoz�?, malnutriţie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. Poate afecta eficienţa pilulelor contraceptive.
METAMFETAMINA (vitez�?, sticla). Din clasa stimulantelor, are aspect de pulbere �?i se consum�? oral, prin aspirare pe nas, fumat sau injectare.

Efecte pe termen scurt: indivizii devin mai energici, mai rapizi, mai încrez�?tori, mai puternici. Efecte pe termen lung: insomnie, piederea poftei de mâncare, greţuri, vom�?, diaree, cre�?terea temperaturii, infecţii �?i ulceraţii ale pielii care rezult�? din sc�?rpinarea bubiţelor imaginare, stare paranoic�?, depresie, iritabilitate, anxietate, team�? nejustificat�?, cre�?terea tensiunii arteriale determinat�? de constricţia vaselor sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cerebrale, v�?t�?marea ireversibil�? a celulelor creierului cauzat�? de distrugerea micilor vase care irig�? creierul; la femeile îns�?rcinate determin�? na�?teri premature, dezlipirea placentei �?i na�?terea unor copii subponderali; probleme neuropsihiatrice, letargie.
STEROIZI ANABOLIZANŢI (roids, sauce, juice). Sunt versiunea sintetic�? a hormonilor masculini de testosteron �?i fac parte din clasa stimulantelor. Sunt prezentate sub form�? de capsule cu un conţinut mare de ap�? sau lichid pe baz�? de ulei. Mod de consum: oral sau prin injectare. Steroizii sub form�? de capsule r�?mân în corp maxim 40 de zile, iar cei pe baz�? de ulei r�?mân în corp mai multe luni.

Efecte: Performanţe sportive, un look mai impun�?tor, mu�?chi mai dezvoltaţi. Efecte secundare: la b�?rbaţi, cre�?terea sânilor (efect ireversibil), atrofierea testiculelor, reducerea cantit�?ţii de sperm�?, instalarea sterilit�?ţii; la femei, cre�?terea excesiv�? a p�?rului pe corp, îngro�?area vocii, m�?rirea clitorisului. La ambele sexe, c�?derea podoabei capilare, stimulare sexual�?. Efectele abuzului: infarct miocardic, accidente vasculare, tumori hepatice, acnee, seboree, hepatit�? B, manii, depresii, suicid. Cresc irascibilitatea �?i agresivitatea, dozele mari pot conduce la crim�?.
BARBITURICE (amytal, nembutal, seconal, fenobarbital, barbs, red devils). Din clasa sedativelor (antidepresive), se prezint�? sub form�? de capsule ro�?ii, albastre, galbene sau albe. Sunt antidepresive puternice care încetinesc sistemul nervos central. Au �?i efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise pentru tratarea insomniilor, nelini�?tii �?i tensiunii. Unele dintre ele sunt folosite �?i pentru anestezii. Se consum�? oral sau prin injectare.

Efecte pe termen scurt: efecte similare cu beţia - ameţeal�?, relaxare sau agitaţie, pierderea inhibiţiilor, dezorientare, capacitate sc�?zuta de articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat, acuitate vizual�? sc�?zut�?. Combinate cu alcool sau alte medicamente, pot cauza coma sau moartea. Efecte pe termen lung: dependenţ�?, afecţiuni hepatice, pulmonare, cardiace, renale, irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar supradoza - moartea.
LSD (acid lisergic dietilamid, acid, microdot, zah�?r, soare galben, LSD-25, Lucy in the Sky with Diamonds). Substanţa halucinogen�?, cea mai puternic�? din clasa ei, se obţine în laborator �?i este un lichid incolor �?i inodor. Se prezint�? pe �??suporturi�?? îmbibate cu produs (sugativ�?, ţes�?turi, zah�?r sau pilule). Se absoarbe pe cale oral�?, în cantit�?ţi foarte mici.

Efecte pe termen scurt: stare de euforie, pupile dilatate, alterarea noţiunii de timp, a percepţiilor vizuale �?i auditive, palpitaţii, tremur�?turi, panic�?, sc�?derea presiunii sanguine pân�? la colaps circulator, acte violente, necontrolate. Efecte pe termen lung: pot ap�?rea uneori �?i la câteva s�?pt�?mâni, luni sau chiar ani de la data ultimului consum, manifestându-se sub form�? de accese de panic�?.
Ecstasy (MDMA, Adam, XTC, Disco Burgers, New Yorkers). Drog sintetic psihoactiv, face parte din clasa halucinogenelor �?i se prezint�? sub form�? de tablete, care se înghit, sau pudr�? alb�? �?? care se prizeaz�?. �?n privinţa ţ�?rii de origine a drogurilor sintetice, Olanda se deta�?eaz�? ca fiind principala ţar�? produc�?toare.

Efecte pe termen scurt: pupile dilatate, temperatur�? a corpului exagerat de mare, lipsa inhibiţiilor, u�?urinţa de a comunica, bufeuri de caldur�?, greaţ�?, insomnii, contracţii musculare (dificultate în urinare); dup�? 48 de ore: depresie, gânduri morbide, co�?maruri. Efecte pe termen lung: probleme psihologice, panic�?, tahicardie, epilepsie, leziuni hepatice, cardiace �?i cerebrale, moarte prin hipertermie. O serie de studii privind neurotoxicitatea �?i efectele MDMA arat�? c�? exist�? modific�?ri în structura creierului la cei care îl folosesc în mod frecvent, de�?i exist�? puţine studii clinice care dovedesc efecte negative m�?surabile. Cei care consuma Ecstasy sunt sf�?tuiţi s�? bea ap�? �?i s�? fac�? pauze. O alt�? problem�? care poate ap�?rea este eliberarea de emoţii, cu episoade din trecut, amintiri dureroase refulate, crize emoţionale �?i sentimente nefire�?ti.
Una din problemele principale legate de MDMA este calitatea proast�? a acestui drog, procurat de pe str�?zi. Pilulele, în primul rând, sunt amestecate cu o varietate de alte substanţe care pot genera efecte negative nepl�?cute �?i periculoase.
CANABIS (cânep�? indian�?, iarb�?, buruian�?, kif, ganja, shang). Substanţ�? din clasa halucinogenelor. Planta seam�?n�? cu tutunul �?i atinge �?ase metri în�?lţime; principalul s�?u compus este THC (beta-9-tetrahidrocanabinol), care are un rol asem�?n�?tor substanţelor chimice naturale secretate de creier �?i care acţioneaz�? la nivelul sistemului nervos central. Din canabis se prepar�? marijuana, ha�?i�? �?? în tablete de diverse culori, în funcţie de zona de provenienţ�?: kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de canabis, derivat al ha�?i�?ului, iarba de canabis. Marijuana �?i ha�?i�?ul se fumeaz�? (�??joint�??) sau se m�?nânc�? (efectul este mai puternic).
Uleiul de canabis se picur�? pe o bucat�? de zah�?r pe ţigar�?. Iarba de canabis - inflorescenţele �?i uneori frunzele recoltate, uscate �?i tocate, deseori cu seminţe, are aspectul tutunului sau ceaiului. Se fumeaz�? fie ca atare (�??trabuc�??), fie amestecat�? cu tutun sub form�? de ţigarete, în pipe sau �??shilom�??. Poate fi utilizat�? �?i ca decoct, fiind b�?ut�? fie ca atare, fie în amestec cu alcool, îns�? acest procedeu este puţin r�?spândit �?i se utilizeaz�? mai ales în India �?i în Antale.

Efecte pe termen scurt: ochi ro�?ii, relaxare, confuzie, usc�?ciune a gurii, puls m�?rit, m�?rirea sensibilit�?ţii vizuale �?i auditive, veselie, oboseal�?, panic�?, paranoia, probleme respiratorii; în combinaţie cu PCP (praful îngerilor) poate provoca halucinaţii, com�? sau moarte. Efecte pe termen lung: probleme respiratorii, afecţiuni cerebrale sau pierderea memoriei, dedublarea personalit�?ţii; la persoanele mai sensibile - halucinaţii, sentimentul persecuţiei.
HA�?I�?. Se prepar�? din r�?�?in�? de canabis amestecat�? cu cear�? �?i se prezint�? sub forma unor pachete sau cocoloa�?e maro sau negre. Se m�?nânc�? sau se fumeaz�?.

Efecte pe termen scurt: beţie euforic�? �?i expansiv�?. Efecte pe termen lung: crize de depersonalizare (cannabism). Consumul îndelungat, fie �?i în doz�? moderat�?, duce la o stare de apatie �?i lenevie, alter�?ri ale bronhiilor, îmb�?trânire prematur�?, sl�?birea sistemului imunologic �?i tulbur�?ri ale gândirii.
MARIJUANA. Se prepar�? din frunze �?i flori uscate de canabis. Majoritatea utilizatorilor ruleaz�? marijuana într-o ţigar�? �?? �??joint�??. Mai poate fi fumat�? în pipe de ap�?.

Efecte: insomnie, dificult�?ţi în menţinerea noţiunii timpului, memorie redus�? pe termen scurt sau imparţial�?; reducerea capacit�?ţii de realizare a acţiunilor care cer concentrare �?i coordonare, precum �?ofatul, cre�?terea ritmului inimii, pericole cardiace potenţiale pentru cei predispu�?i la boli de inim�?, usc�?ciune a gurii ţi a gâtului, sc�?derea inhibiţiilor sociale, paranoia, halucinaţii, memorie pe termen scurt redus�?, capacitate de înţelegere redus�?, motivaţie �?i cunoa�?tere modificate, îngreunând acumularea de noi informaţii, paranoia, dependenţ�? psihologic�?; deficienţe de înv�?ţare �?i memorie, percepţie �?i dificult�?ţi de raţionare, vorbire, ascultare efectiv�?, gândire, asimilare a cuno�?tintelor �?i rezolvare a problemelor; nelini�?te intens�? �?i accese de panic�?. Efectele pe termen lung: cre�?terea riscului de cancer, sc�?derea nivelului de testosteron �?i de spermatozoizi la b�?rbaţi, cre�?terea nivelului de testosteron la femei �?i a riscului de infertilitate, pl�?cere sexual�? sc�?zut�? sau dispariţia ei, dependenţ�? psihologic�?.
CIUPERCI HALUCINOGENE (Psilocybe Cubensis). Se recolteaz�? �?i se consum�? proaspete sau uscate. �?n America Centrala �?i Mexic se g�?se�?te cel mai mare num�?r de specii cu propriet�?ţi halucinogene foarte puternice. Substanţele responsabile de efectele halucinogene ale acestor ciuperci sunt psilocybina �?i psilocina, aceasta din urm�? fiind întâlnit�? doar în cantit�?ţi foarte mici.

Efecte: balon�?ri, greaţ�?, iritare, u�?oar�? m�?rire a pupilelor, sentimentul unei lumini puternice, halucinaţii (luminiţe, steluţe, curcubee de lumini), ameţeal�?, sensibilitate emoţional�?, precum �?i alte efecte legate de schimb�?ri în neurochimie. Au loc cre�?teri ale puterii de concentrare, alteori aceasta scade, câmpul vizual îl distrage �?i îl distreaz�? pe consumator, când are ochii închi�?i vede diferite pete, forme, figuri, cre�?te abilitatea de vizualizare creativ�?, spontan�? a unor imagini detaliate, sentimentul dilat�?rii timpului, sentimentul �??întoarcerii acas�?�?? care este uneori mai pronunţat pentru cei care au utilizat ciuperci si înainte, �??vârtejuri�?? de gândire asupra sentimentelor din trecut, despre cum s�? î�?i tr�?iasc�? viaţa, au noi perspective asupra modurilor de viaţ�? �?i comportamente �?i sentimentul leg�?turii cu cei din jur, observ�? lucruri care de obicei sunt ignorate. Apar �?i senzaţii de disconfort psihic asociat cu sentimente de team�?, de remu�?c�?ri de genul �??ce-am f�?cut?�?? sau �??cât de departe pot ajunge?�??. Dozele foarte mari conduc la halucinaţii mult mai elaborate, combinate cu revelaţii spirituale, experienţe la un pas de moarte, pierderea sinelui, discuţii cu entit�?ţi exterioare, reflexe emoţionale extreme, amintiri refulate ce ies la lumin�?, crize psihologice, sentimente puternice de mirare si fric�?. Dozele mari pot provoca experienţe de dilatare a timpului.
FENCYCLIDINA (PCP, pilula p�?cii, praful îngerilor, cristal). Un anestezic veterinar, fabricat în laborator, vândut sub form�? de pulbere alb�?, cristale, tablete, fiole sau în soluţii. Se poate fuma prin îmbibarea unei ţig�?ri de canabis. Mai poate fi ingerat�? sau injectat�?.

Efecte: în doze mici, PCP produce dezinhibiţie, stare confuzional�?, sentiment de bine, care st�? la baza uneia dintre denumirile sale: �??Pilula P�?cii�??. �?n doze mari, antreneaz�? o psihoz�? toxic�?, iar la doze de peste 1 mg intervine coma �?i moartea prin stop respirator. Determin�? apariţia unor halucinaţii puternice, cu episoade delirante, convulsii, comportament violent, tendinţe de omucidere sau sinucidere, cu atât mai mult cu cât toxicomanul este insensibil la durere. Utilizarea repetat�? duce în general la apariţia schizofreniei. �?n doze puternice, toleranţa produsului î�?i face apariţia, iar dependenţa fizic�? �?i psihic�? se instaleaz�? rapid. Fenomenul de flash-back exist�? la utilizarea PCP �?i este mult mai frecvent decât în cazul LSD.
ICE (shaboo, sticl�?, cristal). Este o metamfetamin�? cristalizat�? care creeaz�? o puternic�? dependenţ�?. Utilizarea drogului ofer�? o senzaţie de �??high�?? puternic�? �?i de lung�? durat�?, dar efectele secundare se instaleaz�? mult mai rapid decât în cazul celorlalte droguri din grupa metamfetaminelor. Arat�? ca zah�?rul sau sarea �?i se fumeaz�? sau este înc�?lzit, când se vaporizeaz�? �?i este inhalat de consumator. ICE este din ce în ce mai cunoscut �?i mai des folosit pentru c�? nu sunt necesare acele, deci posibilit�?ţile de contaminare cu HIV sunt reduse. Este profitabil �?i pentru dealeri, deoarece fabricarea acestui drog nu este costisitoare. Se spune despre Shaboo c�? este originar din Filipine �?i era folosit în timpul celui de-al doilea r�?zboi mondial de c�?tre piloţii kamikaze.

Efecte: senzaţii de euforie, sc�?derea poftei de mâncare, dilatarea pupilelor, cre�?terea frecvenţei ritmului cardiac �?i a temperaturii corpului, vedere înceţo�?at�?, ameţeal�?, pierderea coordon�?rii, le�?in. Poate afecta organele interne: ficatul, rinichii, pl�?mânii. Utilizarea creeaz�? deziluzii �?i psihoze toxice similare cu psihoza paranoic�?. La încetarea consumului, se poate instala o puternic�? depresie �?i oboseala. Supradoza are ca efect modificarea presiunii sângelui, cre�?terea temperaturii corpului, infarct �?i chiar moarte.
INHALANŢI �?I SOLVENŢI (cleiuri pentru machete cu r�?�?ini, solvenţi - eter, acetone, tricloretilen�?, deta�?anţi -, benzen, kerosen, toluen, diluanţi, adezive, sprayuri cu vopsea, gaze propulsoare pentru sprayuri precum fixativul de p�?r). �?n România, cel mai popular inhalant este Aurolac - denumire comercial�? a unui colorant sintetic, sub forma de praf argintiu. Este o substanţ�? utilizat�? de multe dintre persoanele f�?r�? ad�?post, de unde ace�?tia au primit �?i denumirea de �??aurolaci�??. De obicei, substanţa este introdus�? într-o pung�? �?i �??se trage pe nas�?? prin deschiz�?tura pungii. Solvenţii, pe de alt�? parte, se aplic�? de obicei pe un produs textil pe care consumatorul îl pune la gur�? sau la nas �?i inhaleaz�?.

Efecte: în prima faz�?, inhalanţii produc o stare de dezinhibare �?i somnolenţ�? asem�?n�?toare consumului de alcool. Folosiţi în cantit�?ţi mai mari, aproape toţi inhalanţii produc o stare de anestezie, de amorţire a senzaţiilor �?i chiar de pierdere a cuno�?tinţei. Cele mai frecvente efecte sunt: greaţ�?, vom�?, ameţeal�?, apatie, durere de cap, euforie. Folosirea unor doze ridicate poate duce la delir. Utilizaţi pe termen lung, inhalanţii duc la pierderi în greutate, la lipsa capacit�?ţii de concentrare a atenţiei, lipsa de coordonare, iritabilitate, depresie, amnezie, tulbur�?ri de personalitate, dermite, eczeme, tulbur�?ri digestive, hepatice, renale si pulmonare. Dup�? un timp îndelungat de folosire, inhalanţii creeaz�? dependenţ�? psihic�? �?i uneori fizic�?. De asemenea, inhalarea solvenţilor provoac�? un fenomen de toleranţ�?.
Khat (marijuana african�?, kat, qat, chat, gat, graba, tohai, tschat, mirraa). Un derivat din planta Catha Edulis, ce conţine alcaloizi stimulanţi de tip amfetaminic (cathina, cathidina sau cathinona), nocivi pentru organism. Are o eficacitate de scurt�? durat�?, deci trebuie consumat la intervale mici. �?n Africa de Est �?i Peninsula Arabiei, consumul de khat surclaseaz�? consumul de cafea. Frunzele sunt în general mestecate sau infuzate. Vândut sub form�? de �??p�?pu�?�?�??, khat-ul este deseori consumat în colectivitate de a�?a-numiţii �??mânc�?tori de salat�?�??. Se consum�? cu ap�?, ceai, ment�? sau o b�?utur�? gazoas�? pentru a facilita înghiţirea amestecului lichid.

Efecte: Prima faz�? este euforic�?, o stare de excitaţie, stimulare �?i de mare locvacitate. Apoi se instaleaz�? faza de iluzii �?i depresia, toropeala, insomnia, lipsa poftei de mâncare. Dac�? dependenţa fizic�? faţ�? de khat este discutabil�?, dependenţa psihic�? este cert�?. �?n ţ�?rile din Cornul Africii, folosirea khat-ului, legal�? sau tolerat�?, este un fenomen social. Majoritatea locuitorilor �??pasc�?? khat. Repercusiunile economice �?i problemele de s�?n�?tate sunt considerabile. Este responsabil de grave tulbur�?ri digestive, de boli cardiovasculare �?i de tulbur�?ri mentale ireversibile.
METADONA (meth, linctus). Sunbstanţa a fost la origine dezvoltat�? de c�?tre nazi�?ti în timpul celui de-al Doilea R�?zboi Mondial, când rezervele de opium au fost epuizate, iar narcomanii nazi�?ti (Hermann Göring, de pild�?), au solicitat companiilor farmaceutice o alternativ�? pentru acest drog. S-a obţinut astfel o substanţ�? opiacee de sintez�?. Metadona a devenit un drog folosit de doctori în încercarea de a-i ajuta pe dependenţii de opiacee în tratamentul de dezintoxicare. Efectul heroinei trece dup�? câteva ore, în timp ce efectul metadonei dureaz�? între 24 �?i 72 de ore. Se prezint�? sub forma de praf alb cristalin �?i se administreaz�? sub form�? de sirop, pastile, preparat sau fiole pentru injecţii. Creeaz�? dependenţ�? �?i este foarte periculos.

Efecte: sunt cunoscute doar câteva efecte rare ce pot fi observate în primele zile de tratament: umflarea gleznelor / încheieturilor �?i a picioarelor �?i dureri ale articulaţiilor. Metadona se acumuleaz�? în celulele ficatului, pl�?mânilor si în ţesutul adipos înainte de a p�?trunde în vasele sanguine pentru a-si exercita efectul. Riscul supradozei sunt foarte mari în cazul utiliz�?rii concomitente a altor medicamente în primele zile de tratament. Absorbţia metadonei începe în circa 30 minute dup�? administrare si sunt necesare circa 4 ore pentru p�?trunderea ei în sânge. cţiuni asupra creierului: cre�?terea bunei dispoziţii, mai puţin intens�?, dar mai durabil�? decât în cazul heroinei; somnolenţ�?, sl�?biciune; vom�? dup�? administrarea metadonei; respiraţie grea si adânc�?, periculoas�? doar în cazul supradozei; reflex redus la tuse; reducerea oric�?rei dureri fizice. Acţiunea metadonei asupra nervilor ce controleaz�? funcţiile involuntare ale organismului cauzeaz�? în mod normal: mic�?orarea pupilelor, constipaţie, uscarea ochilor, a nasului �?i gurii, reducerea presiunii sanguine, dificultate în eliminarea urinei. Poate cauza sau contribui la mic�?orarea sau dispariţia perioadei menstruale, reducerea dorinţelor sexuale, reducerea energiei, senzaţia persistentei unei greut�?ţi în mâini si picioare, dorinţa de a consuma dulciuri.
MESCALINA. Este unul dintre alcaloizii extra�?i dintr-un mic cactus (Peyote) ce cre�?te în stare s�?lbatic�? pe platourile din sudul SUA �?i Mexic. Se prezint�? sub forma unei pulberi albe cristaline, asem�?n�?toare cocainei, dar poate fi întâlnit�? �?i sub form�? de comprimate sau în soluţie. Peyote se consuma proasp�?t: se taie buc�?ţi care sunt fie mestecate, fie înghiţite direct. Se poate consuma �?i uscat sau sub form�? de pulbere fin�?, prin ingerare, sau fumat�? în amestec cu tutunul. Este solubil�? în ap�? �?i alcool, deci poate fi injectat�? �?i poate fi întâlnit�? sub form�? de soluţie.

Efecte: halucinaţii vizuale �?i senzoriale - succesiuni de viziuni colorate �?i str�?lucitoare în culori ro�?ii, roz, albastru-deschis �?i gri. Exist�? �?i sentimentul unei activit�?ţi intelectuale �?i fizice crescute, precum �?i senzaţia de imponderabilitate. Provoac�? dilatarea pupilelor, ameţeli, vom�?, tahicardie, senzaţie de cald �?i frig, transpiraţii, dureri de cap. Anumite viziuni pot conduce la co�?maruri susceptibile s�? dea na�?tere unor psihoze.
TRANCHILIZANTE (Clorhidrat, Diazepam, Nitrazepam, Clordiazepoxid, Lorazepam, Oxazepam, Temazepam). Sunt prescrise ca tratament medical în anxietate, st�?ri tensionate, insomnie, spasme musculare �?i iritabilitate. De asemenea, sunt folosite pentru efectele lor relaxante. Sunt obţinute prin prescripţii legale de la farmacii sau de pe piaţa neagr�?.

Efecte: Folosite abuziv, induc st�?ri de intoxicaţie asem�?n�?toare cu intoxicaţia alcoolic�?, judecat�? �?i vorbire neclar�?, stare de ebrietate, pierderea coordon�?rii motrice, respiraţie rapid�? sau înceata, superficial�?, tegumente reci �?i umede. Ca �?i în cazul narcoticelor, apare necesitatea cre�?terii dozei, pentru a ajunge la aceea�?i stare de toleranţ�?. Amestecul tranchilizantelor cu alcool poate conduce la supradoza �?i moarte. Fenomenul de sevraj la tranchilizante poate fi extrem. Dup�? 24 de ore f�?r�? drog, pot ap�?rea simptome precum anxietatea si agitaţia. Sevrajul va dura între dou�? �?i opt zile, cauzând pierderea apetitului, greaţ�?, vom�?, crampe abdominale, cre�?terea frecvenţei cardiace �?i transpiraţii excesive. Alte simptome severe ale sevrajului sunt delirul, convulsiile �?i uneori moartea.
Diazepamul (valium) produce, în funcţie de doz�?, deprimarea sistemului nervos central. Este utilizat pentru îndep�?rtarea temporar�? a anxiet�?ţii, agitaţiei, spasmelor musculare. Pot ap�?rea: ataxia, somnolenţa, letargia, incoerenţa în vorbire. Ficatul �?i rinichii pot fi afectaţi. Ca �?i alte benzodiazepine, pot produce probleme f�?tului. Combinaţia cu alcool poate duce la moarte. Anumite medicamente pot prelungi efectul diazepamului. �?n doze mari �?i luat timp îndelungat, poate produce dependenţ�?. Renunţarea ar trebui f�?cut�? sub supraveghere medical�?.
POPPER (aur lichid, rave, hi-tech, rush). Este numele argotic al nitritului de amil - substanţ�? folosit�? la tratarea anginei. Este vândut sub forma unui lichid de culoare g�?lbuie; se inhaleaz�? din sticluţe de plastic, din vat�? sau alte materiale textile îmbibate cu lichid. Substanţa provoac�? euforie �?i în aceala�?i timp anesteziaz�? �?i relaxeaz�? mu�?chii, ducând la cre�?terea pl�?cerii în timpul actului sexual. Popper este legal în Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie �?i de obicei poate fi g�?sit în sex-shopuri.

Efecte: acest drog nu trebuie înghiţit - intoxicaţia cu Popper poate fi mortal�?. Tras pe nas, Popper este absorbit prin mucoasa nazal�? direct în sânge �?i provoac�? vasodilataţie general�?, cre�?te pulsul �?i tensiunea sanguin�? în creier. Euforia este de scurt�? durat�? dar este intens�?, dureaz�? maxim dou�? minute �?i este urmat�? de o sc�?dere de tensiune �?i de o senzaţie de relaxare. Reduce tensiunea �?i accelereaz�? ritmul cardiac, apar simptome de greaţ�?, senzaţie de vom�?, dureri puternice de cap. Folosirea prelungit�? poate duce la pierderea cuno�?tinţei �?i la v�?t�?m�?ri ale mucoasei nazale. De asemenea, contactul cu ochii sau cu pielea este foarte periculos.
GHB (Ecstasy lichid). Este un acid folosit în practica medical�? ca psihostimulant. Un lichid incolor �?i inodor, de obicei este ambalat în sticluţe colorate sau în fiole. Se poate bea, dar se poate injecta �?i intravenos.

Efecte: relaxare, eliberare de inhibiţii, cre�?terea apetitului sexual �?i potenţei, greaţ�?, incontinenţ�? urinar�?, hipertensiune, dificult�?ţi respiratorii.
COBRET. Un derivat al heroinei, utilizat în special de cei care consum�? droguri cu efect psihostimulant. Dup�? o noapte de Ecstasy, Cobret calmeaz�? �?i relaxeaz�? consumatorul. Este o pulbere de culoare maronie care se fumeaz�? sau se inhaleaz�?. Riscurile consumului de Cobret sunt acelea�?i cu riscurile consumului de heroin�?.

DROGURI NOI �?N ROM�?NIA
Pe piaţa neagr�? din România apar noi tipuri de droguri. �?n luna aprilie, poliţi�?tii au confiscat pentru prima oar�? stupefiante numite 2C-B, DOET �?i DOB, din clasa amfetaminelor. Drogurile de lux au fost descoperite în urma percheziţiilor f�?cute la domiciliul a doi bucure�?teni, liderii unui grup care se ocup�? cu traficul de droguri. Cele trei tipuri de drog sunt extrem de scumpe, pretul variind intre 500-700 de euro gramul, motiv pentru care sunt consumate exclusiv de persoanele cu o situaţie material�? foarte bun�?. O cantitate infim�?, mult sub un gram, are efecte devastatoare asupra comportamentului. 2C-B, DOET �?i DOB sunt un praf alb. De obicei, traficanţii transform�? stupefiantele în tablete pentru a le putea distribui mai usor. De aceast�? dat�?, drogurile sunt foarte puternice, cu o puritate extrem de mare, ca atare nu se pot forma comprimate foarte mici. Sunt aparte din punct de vedere al structurii chimice, generând senzaţii total diferite de cele ale stupefiantelor care se vând în general în Romania. Dependenţa psihic�? pe care o creeaz�? este extrem de periculoas�?.
ALCOOLUL. Este o substanţ�? lichid�? obţinut�? prin fermentarea fructelor, legumelor sau grânelor �?i tipul de drog cel mai folosit la ora actual�?; un anestezic ce amortizeaz�? senzaţii �?i sentimente. �?n acela�?i timp, este un depresiv care încetine�?te acţiuni �?i reacţii. Se absoarbe în sânge, de unde ajunge la creier. Puterea alcoolului, ca viciu, devine evident�? atunci când cineva înceteaz�? s�? îl mai consume. Simptomele renunţ�?rii la alcool pot duce chiar �?i la delirium tremens - transpiraţie, tremurat, greaţ�?, halucinaţii.
Efectele sunt deopotriv�? fizice �?i psihice. �?n primul rând, reduce inhibiţia; determin�? o stare de relaxare �?i bun�? dispoziţie; se observ�? lipsa de concentrare, sl�?birea judec�?ţii �?i pierderea autocontrolului. �?n al doilea rând, se semnaleaz�? tulbur�?ri respiratorii �?i cardiace; afecteaz�? reflexele �?i coordonarea motorie; spore�?te riscul bolilor de ficat (în special ciroza); în cantit�?ţi mari, provoac�? pierderea cuno�?tinţei, coma �?i chiar moartea.
TUTUNUL. Nicotina din tutun este un drog consumat pe scar�? larg�? în societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic: fumatul poate provoca unele forme de cancer, de pild�? cel la pl�?mâni �?i gât, dar poate provoca �?i boli ale inimii si ale vaselor sanguine, precum �?i tulbur�?ri la copiii nen�?scuţi ai unei femei fum�?toare sau expus�? la fum. Vaporii de tar �?i monoxidul de carbon sunt responsabile pentru aceste boli, iar fum�?torii pasivi sunt �?i ei afectaţi.
Nicotina poate contribui la stimularea unei persoane, f�?când-o s�? se simt�? mai alerta �?i mai plin�? de viaţ�?. Consumatorii trebuie s�? fumeze apoi mai mult pentru a obţine acela�?i efect. Se poate instala u�?or dependenţa psihologic�? de�?i fum�?torii sunt con�?tienţi de pericolele la care se expun. Cu toate acestea, le este foarte greu s�? renunţe la acest obicei.
CAFEINA. Este un alcaloid provenit din frunzele plantei de ceai sau din seminţele arborelui de cafea. Este prezent�? �?i în cacao �?i în unele b�?uturi r�?coritoare (cola). Consumul zilnic �?i în cantit�?ţi mari poate provoca probleme grave de s�?n�?tate - tulbur�?rile digestive �?i somnul nelini�?tit.

My roommate just bought a new sports bike …check it out guys …its amazing

Its a Suzuki R600…only 11.000 usd

U have here some tech specs, pics and video…

Tech specs

Engine:   

Engine Type
Horizontal In-line

Cylinders
4

Engine Stroke
4-Stroke

Cooling
Liquid

Valves
16

Valves Per Cylinder
4

Valve Configuration
DOHC

Compression Ratio
12.8:1

Starter
Electric

Fuel Requirements
Regular

Fuel Type
Gas

Transmission:   

Transmission Type
Manual

Number Of Speeds
6

Primary Drive (Rear Wheel)
Chain

Wheels & Tires:   

Front Tire (Full Spec)
120/70 ZR17

Rear Tire (Full Spec)
180/55 ZR17

Brakes:   

Front Brake Type
Dual Hydraulic Disc

Rear Brake Type
Hydraulic Disc

Technical Specifications:   

Wheelbase (in/mm)
55.1 / 1400

Fuel Capacity (gal/l)
4.5 / 17

The act of swallowing will soon be easier for millions of food-shoveling Americans, thanks to QX-1, a revolutionary new high-viscosity/low-friction mayonnaise developed by scientists at Hellmann’s.

Enlarge Image 1. QX-1 applied to food, reducing frictional coefficient and aiding consumption 2. Long-chain mayocules form thin protective lubricant on esophagus, increasing food-intake efficiency and preventing seizing and choking 3. Synthetic additives fight sludge buildup and reduce toxic emissions

The mayonnaise, which received FDA approval Monday and is set to hit the nation’s shelves early next month, utilizes special lubricant additives and anti-breakdown agents to help keep America’s high-intake gullets running smoothly and efficiently.

“Americans’ high-load, high-capacity eating puts a tremendous amount of stress on the alimentary canal,” Hellmann’s mayochemical engineer Gerald Lund said. “Often, when the canal is overtaxed, it can ’seize up,’ resulting in choking and, in some cases, total eater breakdown. QX-1 was formulated with today’s harder-working ingestion in mind.”

According to Lund, QX-1 smooths food intake by forming a protective barrier between typical fist-sized food chunks and the delicate moving parts of digestive tracts, enabling American eaters to wolf down food at a rate long believed prohibitively dangerous.

“Americans equipped with QX-1 will able to eat longer, faster and harder,” Lund said. “When you’re absolutely stuffed, but you’ve got to somehow cram that last turkey leg into your food-packed maw, cover it with a generous coat of QX-1. QX-1 gives you the edge you need.”

Before ingesting extra-large food items, Lund recommended that eaters also squeeze a liberal amount of QX-1 down their throats.

Enlarge Image Selma, AL, eater Barb Hodges swallows a chicken drumstick with the aid of Hellmann’s QX-1.

“In laboratory tests conducted by Hellmann’s scientists, test eaters whose throats were pre-coated with QX-1 were able to accommodate chocolate eclairs with a diameter 150 percent greater than that of their esophagi,” Lund said. “Even more impressive, because QX-1’s compound polymayonic structure can withstand an extremely high gradient of temperature and pressure, test eaters were able to swallow entire unmasticated six-pound pork roasts straight out of the oven.”

“In another test,” Lund said, “we filled a dozen two-gallon-capacity bowls with delicious tuna salad, one made with QX-1 mayonnaise and the other 11 with competing low-viscosity brands. We then gave 12 hungry Americans large ladles and directed them to begin eating the tuna salad without chewing, just as they would at home. All the eaters seized up and suffered internal stress breakdowns after 30 seconds, with the exception of the QX-1 user, who was still shoveling it in 15 minutes later. That’s high-performance mayo.”

In addition to facilitating the intake of food, QX-1 aids in its outtake, helping food slide through the intestines and out the rectum as easily as it entered. And QX-1’s specially formulated synthetic lubricants coat the walls of the stomach, promoting clean burning and reducing toxic emissions.

“What’s more,” Lund said, “QX-1 helps carry away the harmful particles�??such as sesame seeds, chicken bones and plastic-fork tines�??that can cause major wear and tear on heavy-duty eaters.”

Hellmann’s officials said the new product was developed in response to the nation’s dwindling Chews-Per-Bite Ratio.

“Twenty years ago, the typical American chewed his food 30 times before swallowing,” Hellmann’s vice-president of product development Christopher McCue said. “Since then, the average number of chews per bite has fallen to a mere 2.6. Our projections indicate that by 2010, chewing will disappear altogether. Clearly, a product had to be developed to address this.”

QX-1 is earning raves from gluttons across the U.S. “Before, I could barely eat four chili cheese dogs in a single sitting,” said 377-pound Dennis Luedtke of Phoenix, one of 25 test markets for the new product. “But with Hellmann’s QX-1, I can easily ram down eight.”

“From barbecued ribs to fried funnel cakes, I never stuff my face without first slathering Hellmann’s QX-1 high-viscosity mayo all down my gullet,” said Johnson City, TN, eater JoAnne Durbin, enjoying a mayonnaise-covered steak burrito. “And the patented E-Z Pour spout makes it easy to hit those hard-to-reach spots behind the tongue. QX-1 is the brand I trust for all my gorging needs.”

The earliest-known fossilized feces was found recently in Oregon, placing humans on the American continents 1000 years earlier than previously believed. What do you think?

Sarah Fripp,
Systems Analyst
“I like to think that in thousands of years somebody is going to be looking at my poop.”

Errol Judd,
Line Cook
“Oh, sure. The only difference between a Nobel Prize and an injunction is a couple hundred thousand years.”

Albert MacKay,
Mechanic
“How can we be sure that some ancient nerd didn’t just carry an already thousand-year-old petrified turd with him when he crossed over the land bridge from Asia?”

TRAVERSE CITY, MI�??After nearly four months of dedicated frozen-yogurt consumption, Roy Kempner, 47, finally earned the 10th and final punch on his Creamy Pete’s Preferred Customer Card Monday, giving him a faint sense of accomplishment.

Enlarge Image Roy Kempner proudly displays his fully punched Creamy Pete’s Preferred Customer Card.

“Well, I guess I did it,” said Kempner, holding aloft the completed punch card. “That’ll be one free yogurt for me next time.”

Kempner, a Traverse City-area substitute teacher, was offered the card following an Aug. 19 purchase of a medium chocolate-vanilla swirl cone at the yogurt franchise. “When the lady asked if I wanted to join the Preferred Customer Club, I thought it might be some sort of racket with a sign-up fee, like they have at Waldenbooks,” Kempner said. “But she assured me it was free and said I’d already earned my first punch for the yogurt I’d just ordered, so I thought, what the heck.”

During the next several weeks, Kempner made no additional frozen-yogurt purchases, and the punchcard was soon forgotten in the recesses of his wallet. On Sept. 12, however, the card returned to the forefront of Kempner’s mind when he pulled out his Visa card to pay for dinner at a local Outback Steakhouse.

“I just happened to notice the punchcard there in my wallet,” he said. “Then I realized that the yogurt place was just a couple blocks away. It seemed like fate.”

According to Kempner, that evening’s purchase of a second frozen yogurt, a medium butterscotch with crushed Heath bars, put the punchcard-completion project into high gear. “I was enjoying the yogurt, and I started thinking, hey, I’m already 20 percent there. I could easily eat eight more of these and actually get that free one,” Kempner said. “I’d just need to adjust my travel and dining habits to get to Creamy Pete’s more often.”

Over the next two months, he made four more trips to Creamy Pete’s, enjoying such flavors as peanut butter, raspberry silk, and French vanilla, as well as such exotic toppings as Oreo cookie dough and Sour Patch Kids.

Kempner faced his first setback in mid-November, when he brought his friend Matt into Creamy Pete’s. “I thought I could buy a yogurt for myself and one for Matt and get credit for two yogurts,” Kempner said. “Matt didn’t have a card, so he said I could have his punch. But the girl behind the counter pointed to the rules on the back of the card, which clearly state that credit can only be given for frozen-yogurt items consumed by the card’s bearer. Then I asked her if I could get an extra punch if I ate a little bit of Matt’s yogurt before he ate it, but she said no.”

Embarrassed by his clumsy, ham-fisted attempts to circumvent the rules of the giveaway, Kempner tossed an extra dollar into the Creamy Pete’s tip jar.

Upon reaching the six-punch mark, Kempner’s free-frozen-yogurt quest stalled, his interest in frozen yogurt waning with the onset of winter. The quest suffered another setback when the card was misplaced during the transfer of materials to a new wallet.

“I forgot about the card until last month, when it somehow turned up in the sock drawer of my dresser,” Kempner said. “I usually only eat frozen treats in the summer, so I thought about saving it for next year. But then I noticed it was stamped with a Dec. 31 expiration date. I was like, uh-oh.”

Faced with the choice of abandoning the quest or forcing down cold yogurt in 30-degree weather, Kempner opted for the latter. On Dec. 1, he gained his seventh punch, ordering a large coffee yogurt with Butterfinger topping. A week later, a medium vanilla with crumbled Cap’n Crunch bits brought him into the home stretch.

With just two punches to go, the project was nearly derailed when frozen-yogurt fatigue set in. “After the eighth punch, I was really getting sick of yogurt,” Kempner said. “On the other hand, I was only two away. So after digging deep and doing some serious soul-searching, I decided I’d gone too far to turn back.”

Forcing himself to make two more trips to Creamy Pete’s before the clock ran out, Kempner gamely choked down a medium banana with crushed nuts on Dec. 6. Finally, at 5:13 p.m. Monday, Kempner ordered a small, toppingless vanilla, earning his tenth punch and with it, a dim, momentary sense of triumph.

Reflecting on his accomplishment, Kempner said: “Well, it was a long journey, but I did it. I ate 10 yogurts.”

Gazing at the well-worn punchcard, Kempner spoke of the future. “As good as I feel now, it doesn’t compare to how I’ll feel when I get that free yogurt. I will have enjoyed $33 worth of yogurt, and paid only $30 for the privilege�??a reward lavished only on the brave.”

The web-browser history on Allen and Christine Pollard’s home iMac computer provides a comprehensive chronicle of the couple’s deepest frustrations and desires, sources reported Monday.

Enlarge Image Allen and Christine Pollard’s recent hits.

“By simply opening Allen and Christine’s Internet Explorer history folder, we find their innermost longings laid bare,” said Dr. Terrence Kimble, dean of psychology at the University of California at Berkeley. “From emotionally stunted, sexually frustrated Allen’s frequent visits to porn and Camaro sites to childless Christine’s frequent visits to baby-clothes sites, it’s all right there.”

According to Kimble, the Pollards’ browser history, which logs the 200 most recent hits by users of the computer, “offers a glimpse into an entire universe of unvoiced pain and disappointment.”

“As the Pollards enter their late 30s, all the dissatisfaction they hide from the world and, in most cases, each other can be easily found under the menu heading ‘Go,’” Kimble said. “Because he knows Christine loves living in suburbia, Allen never talks to her about his dream of roughing it in a cabin in the Rockies. He just spends hours surfing the REI and Patagonia sites, filling his virtual shopping cart with lanterns and sleeping bags, then logs out without purchasing anything.”

“Likewise,” Kimble continued, “although Christine tells her friends that she and Allen have decided they aren’t ready to have children, her www.babynames.com bookmark tells a different story.”

The unfulfilled desire to procreate is by no means Christine’s only source of unhappiness, Kimble said.

“While she maintains a cheery and fun-loving front, it is obvious that Christine has deep-seated self-esteem issues,” Kimble said. “She is all but addicted to online quizzes like Redbook’s ‘Does Your Wardrobe Give Away Your Age?’ and Cosmo’s ‘Are You A Bore In Bed?’ With her high-school cheerleading days far behind her, Christine has yet to find a new identity with which she is comfortable.”

By carefully examining the history log, it’s even possible to reconstruct Allen and Christine’s respective thought processes.

“Let’s look at Christine’s time online last night,” said Kimble, pointing to an opened history folder on the computer screen. “She starts at the Godiva gourmet chocolates online gift catalog at 7:35 p.m. Then it’s on to eDiets.com at 7:43 p.m. and the Nordic Track web site at 7:45. I’m guessing she clicked on a banner ad at eDiets to get there. Then it’s on to ‘Liposuction FAQs’ at 7:52. Next is a page titled, ‘Sexy Swimwear Sale: Dare To Be Bare.’ Then, at 8:06 p.m., it’s back to the Godiva chocolates secure-server online order form.”

Allen and Christine Pollard.

Christine admitted she keeps the details of her Internet surfing from her spouse.

“I don’t mention this to Allen, because he would just say I’m being too self-critical, but I wish my nose weren’t so big,” Christine said. “I tried some of the de-emphasizing makeup tricks on the Maybelline site, but it’s clear that what I really need to do is see a professional. Plasticsurgery.com says the procedure only takes six hours and is totally safe.”

While Christine’s browser history exposes her insecurities about her appearance, Allen’s web-surfing patterns reveal his career dissatisfaction.

“It’s obvious that Allen wants to quit his dead-end job at the bank and become an author,” said Kimble, pointing to a list of Allen’s web links to iUniverse.com and NextGreatAmericanNovel.com. “An author who works out of his cabin in the mountain, that is.”

Despite doing so on a daily basis, the Pollards are oblivious to the fact that they pour their innermost frustrations into their blueberry iMac.

“We both really enjoy going online,” Allen said. “It’s just a great way to waste time and have a little fun.”

Sorry guys ….a fost o perioada mai nebuna despre care o sa va spun mai tarziu in blog :))) hi hi

pana una alta ..Ultra Nate revine cu un super clip …enjoy :))

La multi ani si ciocuri virtuale de OO :))

GIRLS SCREAM…..:)))

• Story Highlights
• NEW: Tornado outbreak was deadliest in the U.S. in more than 20 years
• NEW: Looting reported in one hard-hit county in Tennessee
• 
• Severe weather kills 52 across South
• JACKSON, Tennessee (CNN) — Tornadoes and storms in the mid-South have killed 52 people since Tuesday evening in the deadliest tornado outbreak in the United States in more than 20 years.

Cele mai afectate state sunt Arkansas, Tennessee si Kentucky, iar vremea rea continua

• 13 more deaths in Tennessee bring state’s toll to 24; 45 dead across South
• 13 people killed in Arkansas, including a family of 3
• 7 killed in Kentucky; 1 in Alabama
• Natural gas transmission station burns in Tennessee

http://www.msnbc.msn.com/id/23006771/

http://www.cnn.com/2008/US/weather/02/06/tornadoes/index.html

Pictures of the tornadoes (thanks Derek!):
http://arkansasmatters.com/content/photos/weatherevents