ADEVARUL PUR

2013-06-08T19:48:00.000+03:00

Masa cu painile pentru punerea inainte

Sa faci o masa de lemn de salcam; lungimea ei sa fie de doi coti, latimea de un cot si inaltimea de un cot si jumatate.
S-o poleiesti cu aur curat si sa-i faci un chenar de aur de jur imprejur.
Sa-i faci imprejur un pervaz de un lat de mana; peste el sa pui un chenar de aur de jur imprejur.
Sa faci pentru masa patru verigi de aur si sa pui verigile in cele patru colturi, care vor fi la cele patru picioare ale ei.
Verigile sa fie langa pervaz si in ele se vor vara drugii ca sa duca masa.
Drugii sa-i faci din lemn de salcam si sa-i acoperi cu aur; si ei vor sluji la ducerea mesei.
Sa-i faci farfurii, catui, potire si cesti ca sa slujeasca la jertfele de bautura: sa le faci de aur curat.
Sa pui pe masa painile pentru punerea inainte, ca sa fie necurmat inaintea Mea.

Sfesnicul

Sa faci un sfesnic de aur curat: sfesnicul acesta sa fie facut de aur batut: piciorul, fusul, potirasele, gamalioarele si florile lui sa fie dintr-o bucata.
Din laturile lui sa iasa sase brate; trei brate ale sfesnicului dintr-o parte si trei brate ale sfesnicului din cealalta parte.
Pe un brat sa fie trei potirase in chip de floare de migdal, cu gamalioarele si florile lor si pe celalalt brat trei potirase in chip de floare de migdal cu gamalioarele si florile lor; tot asa sa fie si cele sase brate care ies din sfesnic.
Pe fusul sfesnicului, sa fie patru potirase in chip de floare de migdal cu gamalioarele si florile lor.
Sa fie o gamalioara sub cele doua brate care ies din fundul sfesnicului, o gamalioara sub alte doua brate; tot asa sa fie si sub cele sase brate care ies din sfesnic.
Gamalioarele si bratele sfesnicului sa fie dintr-o singura bucata; totul sa fie de aur batut, de aur curat.
Sa faci cele sapte candele, care vor fi puse deasupra, asa ca sa lumineze in fata.
Mucarile si cenusarele lui sa fie de aur curat.
Se va intrebuinta un talent de aur curat pentru facerea sfesnicului cu toate uneltele lui.
Vezi sa faci dupa chipul care ti s-a aratat pe munte.

Cortul

Cortul sa-l faci din zece covoare de in subtire rasucit si din materii vopsite in albastru, purpuriu si caramiziu; pe el sa faci heruvimi, lucrati cu maiestrie.
Lungimea unui covor sa fie de douazeci si opt de coti, iar latimea unui covor sa fie de patru coti; toate covoarele sa aiba aceiasi masura.
Cinci din aceste covoare sa fie prinse impreuna, iar celelalte cinci covoare sa fie de asemenea prinse impreuna.
La marginea covorului cu care se sfarseste cea dintai impreunare de covoare, sa faci niste chiotori albastre; tot asa sa faci la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare.
La cel dintai covor sa faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare sa faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea sa se potriveasca unele cu altele si sa vina fata in fata.
Apoi sa faci cincizeci de copci de aur si cu copcile acestea sa prinzi covoarele unul de altul, asa incat cortul sa alcatuiasca un intreg.
Sa mai faci niste covoare din par de capra, ca sa slujeasca de acoperis peste cort; sa faci unsprezece covoare din acestea.
Lungimea fiecarui covor sa fie de treizeci de coti si latimea fiecarui covor sa fie de patru coti; toate cele unsprezece covoare sa aiba aceiasi masura.
Pe cinci din aceste covoare sa le legi impreuna deosebit si pe celelalte sase deosebit, iar pe al saselea covor sa-l indoiesti in fata cortului.
Sa pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfartseste cea dintai impreunare de covoare si cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfarseste a doua impreunare de covoare.
Sa faci cincizeci de copci de arama si sa pui copcile in chiotori.
Sa impreuni astfel acoperisul cortului, asa incat sa alcatuiasca un intreg
Fiindca va mai trece ceva din covoarele acoperisului cortului, jumatate din ce trece dintr-un covor sa acopere partea dinapoi a cortului;
Iar ce mai trece din lungimea celorlalte covoare ale acoperisului cortului, sa cada cate un cot deoparte si un cot de cealalta parte, peste cele doua laturi ale cortului, asa incat sa le acopere.
Sa mai faci apoi pentru acoperisul cortului o invelitoare de piei de berbeci vopsite in rosu si peste ea o invelitoare de piei de vitel de mare.
Apoi sa faci niste scanduri pentru cort; scandurile acestea sa fie de lemn de salcam, puse in picioare.
Lungimea fiecarei scanduri sa fie de zece coti si latimea fiecarei scanduri sa fie de un cot si jumatate.
Fiecare scandura sa aibe doua urechi unite una cu alta; asa sa faci la toate scandurile cortului.
Sa faci douazeci de scanduri pentru cort, in spre latura de miazazi.
Sub cele douazeci de scanduri, sa pui patruzeci de picioare de argint, cate doua picioare sub fiecare scandura pentru cele doua urechi ale ei.
Pentru a doua latura a cortului, latura de miaza noapte, de asemenea sa faci douazeci de scanduri, impreuna cu cele patruzeci de picioare de argint ale lor: cate doua picioare sub fiecare scandura.
Pentru fundul cortului in spre latura de apus, sa faci sase scanduri.
Sa mai faci doua scanduri pentru unghiurile din fundul cortului;
Sa fie cate doua la un loc incepand de jos si bine legate la varf cu un cerc; amandoua aceste scanduri, care sunt puse in cele doua unghiuri, sa fie la fel.
Vor fi astfel opt scanduri, cu picioarele lor de argint, adica saisprezece picioare, cate doua picioare sub fiecare scandura.
Sa faci apoi cinci drugi de lemn de salcam pentru scandurile uneia din partile cortului,
Cinci drugi pentru scandurile din a doua parte a cortului si cinci drugi pentru scandurile din partea din fundul cortului din spre apus.
Drugul de la mijloc sa ajunga de la un capat pana la celalalt al scandurilor.
Sa poleiesti scandurile cu aur si verigile in care vor intra drugii, sa le faci de aur, iar drugii sa-i poleiesti tot cu aur.
Cortul sa-l faci dupa chipul care ti s-a aratat pe munte.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-05-25T22:17:00.000+03:00

Dumnezeu izgoneste pe Canaaniti

Iata Eu trimit un inger inaintea ta, ca sa te ocroteasca pe drum si sa te duca la locul, pe care l-am pregatit.
Fii cu ochii in patru inaintea Lui si asculta glasul Lui; sa nu te impotrivesti Lui, pentru ca nu va va ierta pacatele, caci Numele Meu este in El.
Dar daca vei asculta glasul Lui si daca vei face tot ce-ti voi spune, Eu voi fi vrasmasul vrasmasilor tai si potrivnicul potrivnicilor tai.
Ingerul Meu va merge inaintea ta si te va duce la Amoriti, Hetiti, Hereziti, Cananiti, Heviti si Iebusiti si-i voi nimici.
Sa nu te inchini inaintea dumnezeilor lor si sa nu le slujesti; sa nu te iei dupa popoarele acestea, in purtarea lor, ci sa le nimicesti cu desavarsire si sa le darami capistele.
Voi sa slujiti Domnului, Dumnezeului vostru, Iahweh si El va va binecuvanta painea si apele si voi departa boala din mijlocul tau.
Nu va fi in tara ta nici femeie care sa-si lepede copilul, nici femeie stearpa. Numarul zilelor tale il voi face sa fie deplin.
Voi trimite groaza Mea inaintea ta, voi pune pe fuga pe toate popoarele la care vei ajunge si voi face ca toti vrajmasii tai sa dea dosul inaintea ta.
Voi trimite viespile bondaresti inaintea ta si vor izgoni dinaintea ta pe Heviti, Cananiti si Hetiti.
Nu-I voi izgoni intr-un singur an dinaintea ta, pentru ca tara sa n’ajunga o pustie si sa nu se inmulteasca impotriva ta fiarele de pe camp.
Ci le voi izgoni incetul cu incetul dinaintea ta, pana vei creste la numar si vei putea sa intrii in stapanirea tarii.
Iti voi intinde hotarele de la marea Rosie pana la marea Filistenilor si de la pustie pana la rau(Eufrat). Caci voi da in mainile voastre pe locuitorii tarii si-I vei izgonii din inaintea ta.
Sa nu faci legamant cu ei, nici cu dumnezeii lor.
Ei sa nu locuiasca in tara ta ca sa nu te faca sa pacatuiesti impotriva Mea; caci atunci ai sluji dumnezeilor lor si aceasta ar fi o cursa pentru tine.

Moise pe muntele Sinai

Dumnezu a zis lui Moise:
“Suie-te la Domnul, tu si Aron, Nedab si Abihu si saptezeci de batrani ai lui

Israel

si sa va inchinati de departe, aruncandu-va cu fata la pamant. Numai Moise sa se apropie de Domnul; ceilalti sa nu se apropie si poporul sa nu se suie cu el.”
Moise a venit si a spus poporului toate cuvintele Domnului si toate legile. Tot poporul a raspuns intr-un glas: “ Vom face tot ce a zis Domnul.”
Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineata, a zidit un altar la poalele muntelui si a ridicat douasprezece pietre pentru cele douasprezece semintii ale lui

Israel

.
A trimis pe niste tineri dintre copiii lui

Israel

, sa aduca Domnului arderi de tot si sa junghie tauri ca jertfe de multumire.
Moise a luat jumatate din sange si la pus in strachini, iar cealalta jumatate a stropit-o pe altar.
A luat cartea legamantului si a citit-o in fata poporului. Ei au zis:
“Vom face si vom asculta tot ce a zis Domnul.”
Moise a luat sangele si a stropit poporul, zicand: “ Iata sangele legamantului, pe care la facut Domnul cu voi pe temeiul tuturor aceste cuvinte.”

Vederea lui Dumnezeu

Moise sa suit impreuna cu Aaron, Nadab si Abihu si cu saptezeci de batrani ai lui

Israel

.
Ei au vazut pe Dumnezeul lui

Israel

, Iahweh; sub picioarele Lui era un fel de lucrare de safir straveziu, intocmai ca cerul in curatia lui.
El nu Si-a intins mana impotriva alesilor copiilor lui

Israel

.
Ei au vazut pe Dumnezeu si totusi au mancat si au baut.

Moise se suie iarasi pe munte

Domnul a zis lui Moise: “ Suie-te la Mine pe munte si ramai acolo.
Eu iti voi da niste table de piatra cu Legea si poruncile, pe care le-am scris pentru invatatura lor.”
Moise s-a sculat impreuna cu Iosua, care-i slujea; si Moise s-a suit pe muntele lui Dumnezeu.
El a zis batranilor: “Asteptati-ne aici pana ne vom intoarce la voi.
Iata, Aaron si Hur vor ramanea cu voi; daca va avea cineva vreo nentelegere, sa mearga la ei.”
Moise s-a suit pe munte si norul a acoperit muntele.
Slava Domnului s-a asezat pe muntele Sinai si norul la acoperit timp de sase zile. In ziua a saptea Domnul a chemat pe Moise in mijlocul norului. Infatisarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor, pe varful muntelui, inaintea copiilor lui

Israel

.
Moise a intrat in mijlocul norului si s-a suit pe munte. Moise a ramas pe munte patruzeci de zile si patruzeci de nopti.

Porunci pentru facerea cortului

Domnul a vorbit lui Moise si a zis: “ Vorbeste copiilor lui

Israel

: Sa-mi aduca un dar; sa-l primiti pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inima.
Iata ce veti primi de la el ca dar: aur, argint si arama; materii vopsite in albastru, purpuriu, caramiziu, panza de in subtire si par de capra; piei de berbeci vopsite in ros si piei de vitel de mare; lemn de salcam; untdelemn pentru sfesnic, mirodenii pentru untdelemnul ungerii si pentru tamaia mirositoare;
pietre de onix si alte pietre pentru efod(umarar) si pieptar.
Sa-mi faca un locas sfant si Eu voi locui in mijlocul lor.
Sa faceti cortul si toate vasele lui dupa chipul pe care ti-l voi arata.

Chivotul si capacul ispasirii

Sa faca un chivot de lemn de salcam; lungimea lui sa fie de doua coturi si jumatate, latimea de un cot si jumatate si inaltimea de un cot si jumatate..
Sa-l poleiesti cu aur curat, sa-l poleiesti pe din launtru si pe dinafara si sa faci un chenar de aur de jur imprejur.
Sa torni pentru el patru verigi de aur si sa le pui la cele patru colturi ale lui: doua verigi deoparte si doua verigi de cealalta parte.
Sa faci niste drugi de lemn de salcam si sa-l poleiesti cu aur.
Sa vari drugii in verigile de pe laturile chivotului, ca sa slujeasca la ducerea chivotului; drugii vor ramanea in verigile chivotului si nu vor fi scosi din ele.
Sa pui in chivot marturia pe care ti-o va da.
Sa faci un capac al ispasirii de aur curat; lungimea lui sa fie de doi coti si jumatate si latimea lui de un cot si jumatate.
Sa faci doi heruvimi de aur, sa-I faci de aur batut, la cele doua capete ale capacului ispasirii;
Sa faci un heruvim la un capat si un heruvim la celalalt capat; sa faci heruvimii acestia iesind din capacul ispasirii la cele doua capete ale lui.
Heruvimii sa fie cu aripile intise pe deasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispasirii si cu fetele intoarse una spre alta; heruvimii sa aiba fata intoarsa spre capacul ispasirii.
Sa pui capacul ispasirii pe chivot si in chivot sa pui marturia, pe care ti-o voi da.
Acolo ma voi intalni cu tine; si de la inaltimea capacului ispasirii, dintre cei doi heruvimi asezati pe chivotul marturiei, iti voi da toate poruncile mele pentru copii lui Israel.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-03-11T08:54:00.001+02:00

Legi privitoare la avere

Daca un om fura un bou sau o oaie si-l taie sau il vinde, sa dea cinci boi pentru boul furat si patru oi pentru oaia furata.

Daca hotul este prins spargand si este lovit si moare, cel cel-a lovit nu va fi vinovat de omor fata de el; dar daca a rasarit soarele, va fi vinovat de omor fata de el.

Hotul trebuie sa dea inapoi ce este dator sa dea; daca nu are nimic, sa fie vandut rob, ca despagubire pentru furtul lui;

Daca ceea ce a furat, fie bou, fie magar sau oaie, se gaseste inca viu in mainile lui, sa dea indoit inapoi.

Daca cineva face stricaciune intr-un ogor sau o vie si isi lasa vita sa pasca pe ogorul altuia, sa dea ca despagubire cel mai bun rod din ogorul si via lui.

Daca izbucneste un foc si intalneste maracini in cale si arde graul in snopi sau in picioare sau campul, cel ce a pus foc sa fie silit sa dea o despagubire deplina.

Daca un alt om da altuia bani sau unelte spre pastrare si le fura cineva din casa acestuia din urma, hotul trebuie sa intoarca indoit, daca va fi gasit.

Daca hotul nu se gaseste, stapanul casei sa se infatiseze inaintea lui Dumnezeu, ca sa spuna ca n-a pus mana pe avutul aproapelui sau.

In orice pricina de inselaciune cu privire la un bou, un magar, o oaie, o haina sau un lucru pierdut, despre care se zice: “Uite-l” – pricina amandoua partile sa mearga pana la Dumnezeu; acela, pe care-l va osandi Dumnezeu, trebuie sa-l intoarca indoit aproapelui sau
Daca un om da altuia un magar, un bou, o oaie sau un dobitoc oarecare sa i-l pastreze si dobitocul moare, isi strica un madular sau este luat cu sila de la el, fara sa fi vazut cineva, sa se faca un juramant in Numele Domnului intre cele doua parti; si cel ce a pastrat dobitocul, va marturisi ca n-a pus mana pe avutul aproapelui sau; stapanul dobitocului va primi juramantul acesta si celalalt nu va fi dator sa i-l inlocuiasca.

Dar daca dobitocul a fost furat de la el, va fi dator fata de stapanul lui sa-l inlocuiasca.

Daca dobitocul a fost sfasiat de fiare salbatice, il va aduce ca dovada, si nu va fi dator sa-i inlocuiasca dobitocul sfasiat.

Daca un om imprumuta altuia o vita si vita isi strica un madular sau moare in lipsa stapanului ei va trebui sa o plateasca.

Daca stapanul este de fata, nu i-o va plati. Daca vita a fost data cu chirie, pretul chiriei va fi de ajuns.

Necinstirea unei fete

Daca un om inseala pe o fata nelogodita si se culca cu ea ii

v-a plati zestrea si o va lua de nevasta.

Daca tatal nu vrea sa i-o dea el va plati in argint pretul zestrei cuvenite fetelor.

Pe vrajitoare sa n-o lasi sa traiasca.

Oricine se culca cu un dobitoc, sa fie pedepsit cu moartea.

Cine aduce jertfe altor Dumnezei decat Domnului singur, sa fie nimicit cu desavarsire.

Legi privitoare la asuprirea celor saraci

Sa nu chinuiesti pe un strain si sa-l nu-l asupresti si voi ati fost straini in tara Egiptului.

Sa nu asupresti pe vaduva si nici pe orfan.

Daca ii asupresti si ei striga la Mine dupa ajutor, Eu le voi auzi strigatele; mania Mea se va aprinde si va voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor ramanea vaduve si copiii vostri vor ramanea orfani.

Daca imprumuti bani vreunuia din poporul meu, saracului care este cu tine, sa nu fii fata de el ca un camatar si sa nu ceri camata de la el.

Daca ei zalog haina aproapelui tau, sa i-o dai inapoi inainte de apusul soarelui, caci este singura lui invelitoare, este haina cu care isi inveleste trupul: cu care sa se culce? Daca striga spre Mine dupa ajutor, Eu il voi auzi, caci Eu sunt milostiv.

Intaii nascuti

Sa nu hulesti pe Dumnezeu si sa nu blestemi pe mai marele poporului tau.

Sa nu pregeti sa-Mi aduci parga secerisului tau si a culesului viei tale.

Sa-Mi dai pe intaiul nascut din fiii tai.

Sa-mi dai si intaiul nascut al vacii tale si al oii tale; sa ramana sapte zile cu mama-sa, iar in ziua a opta sa Mi-l aduci.

Sa-Mi fiti niste oameni sfinti.

Sa nu mancati carne sfasiata de fiare pe camp, ci sa o aruncati la caini.

Legi privitoare la dreptate

Sa nu raspandesti zvonuri neadevarate. Sa nu te unesti cu cel rau, ca sa faci o marturisire mincinoasa pentru el.

Sa nu te iei dupa multime

Ca sa faci rau; si la judecata sa nu marturisesti trecand de partea celor multi, ca sa abati dreptatea.

Sa nu partinesti pe sarac la judecata.

Daca intalnesti boul vrasmasului tau sau magarul lui ratacit, sa i-l aduci acasa.

Daca vezi magarul vrasmasului tau cazut sub povara lui, sa nu treci pe langa el, ci sa-I ajuti sa ia povara de pe magar.

La judecata sa nu te atingi de dreptul saracului.

Fereste-te de o invinuire nedreapta si sa nu omori pe cel nevinovat si pe cel drept; caci nu voi ierta pe cel vinovat.

Sa nu primesti daruri; caci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschisi si sucesc hotararile celor drepti.

Sa nu asupresti pe strain; stiti ce simte strainul, caci si voi ati fost straini in tara Egiptului.

Dragostea de aproapele

Timp de sase ani sa sameni pamantul si sa-i strangi rodul

Dar in al saptelea sa-i dai ragaz si sa-l lasi sa se odihneasca; din rodul lui sa manance saracii poporului tau, iar ce va mai ramanea, sa manance fiarele de pe camp.

Tot asa sa faci si cu via si maslinii tai.

Timp de sase zile, sa-ti faci lucrarea.

Dar in ziua a saptea sa te odihnesti, pentru ca boul si magarul tau sa aiba odihna, pentru ca fiul roabei tale si strainul sa aiba ragaz sis a rasufle.

Sa paziti tot ce v-am spus si sa nu rostiti numele altor dumnezei: numele lor sa nu se auda iesind din gura voastra.

Pazirea sarbatorilor

De trei ori pe an, sa praznuiesti sarbatori in cinstea Mea.

Sa tii sarbatoarea azimilor; timp de sapte zile la vremea hotarata, in luna spicelor, sa mananci azimi, cum ti-am poruncit; caci in luna aceasta ai iesit din Egipt; si sa nu vii cu mainile goale inaintea Mea.

Sa tii sarbatoarea secerisului, a celor dintai roade din munca ta din ceea ce vei semana pe camp;si sa tii sarbatoarea strangerii roadelor, la sfarsitul anului, cand vei strange de pe camp rodul muncii tale.

De tre ori pe an partea barbateasca sa se infatiseze inaintea Domnului Dumnezeu.

Sa nu aduci cu paine dospita sangele jertfei Mele; si grasimea praznicului Meu sa nu ramana toata noaptea pana dimineata.

Sa aduci la casa Domnului, Dumnezeului tau, parga celor dintai roade ale pamantului.

Sa nu fierbi un ied in laptele mamei lui.

A fost o seara, apoi o dimineata.....

2013-02-02T11:50:00.001+02:00

Despre slobozenie si viata

“Iata legile, pe care le vei pune inaintea lor.

Daca vei cumpara un rob evreu, sa slujeasca sase ani ca rob; dar in al saptelea, sa iasa slobod, fara sa plateasca nimic ca despagubire.

Daca a intrat singur, sa iasa singur; daca era insurat, sa iasa si nevasta-sa impreuna cu el.

Daca stapanii lui i-a dat o nevasta si a avut fii si fiice cu ea nevasta si copiii sa fie ai stapanului lui, iar el sa iasa singur.
Daca robul va zice:“Eu iubesc pe stapanul meu, pe nevasta-mea si copiii mei si nu vreau sa ies slobod,”atumci stapanul lui sa-l aduca in fata lui Dumnezeu, sa-l apropie de usa sau de stalpul usii si stapanul lui sa-i gaureasca urechea cu o sula si robul sa ramana pentru totdeauna in slujba lui.

Daca un om isi va vinde fata ca roaba, ea sa nu iasa cum ies robii. Daca nu va placea stapanului ei, care o luase de nevasta, el sa-i inlesneasca rascumpararea; dar nu va avea dreptul s-o vanda unor straini, daca nu-si va tinea cuvantul.

Daca o da de nevasta fiului sau, sa se poarte cu ea dupa dreptul fiicelor.

Daca ii va lua o alta nevasta, nu va scadea nimic pentru cea dintai din hrana, din imbracaminte si din dreptul ei de sotie.

Daca nu-i face aceste trei lucruri, ea va putea iesi, fara nici o despagubire, fara sa dea bani.

Legi in privinta uciderii

Cine va lovi pe altul cu o lovitura de moarte sa fie pedepsit cu moartea.

Daca nu i-a intins laturi si daca Dumnezeu l-a facut sa-i cada in mana, iti voi hotara un loc unde va putea sa fuga.

Dar daca lucreaza cineva cu rautate, impotriva aproapelui sau, folosindu-se de viclenie ca sa-l omoare, chiar si de la altarul Meu sa-l smulgi, ca sa fie omorat.

Necinstirea parintilor

Cine va lovi pe tatal sau pe mama sa, sa fie pedepsit cu moartea.

Cine va fura un om si-l va vinde sau il va tinea in mainile lui, sa fie pedepsit cu moartea.

Cine va blestema pe tatal sau sau pe mama sa, sa fie pedepsit cu moartea.

Legi privitoare la vatamarea trupului

Daca se vor certa doi oameni si unul din ei va lovi pe celalalt cu o piatra sau cu pumnul, fara sa-i pricinuiasca moartea, dar silindu-l sa stea in pat, cel ce l-a lovit sa nu fie pedepsit, daca celalalt se va scula si se va plimba afara, sprijinit pe un toiag.

Numai sa-l despagupeasca pentru incetarea lucrului lui si

sa-l ingrijeasca pana la vindecare.

Daca un om va lovi cu batul pe robul sau, fie barbat fie femeie si robul moare sub mana lui, stapanul sa fie pedepsit

Dar daca mai traieste o zi sau doua, stapanul sa nu fie pedepsit; caci este argintul lui.

Daca se cearta doi oameni si lovesc pe o femeie insarcinata si o fac doar sa nasca mai de vreme, fara alta nenorocire, sa fie pedepsiti cu o gloaba, pusa de barbatul femeii si pe care o vor plati dupa hotararea judecatorilor. Dar daca se intampla o nenorocire vei da viata pentru viata, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, picior pentru picior, arsura pentru arsura, rana pentru rana, vanataie pentru vanataie.

Daca un om loveste ochiul robului sau, fie barbat fie femeie si-l face sa-si piarda ochiul, sa-i dea drumul, ca despagubire pentru ochiul lui.

Si daca face sa cada un dinte robului sau, fie barbat fie femeie, ca despagubire pentru dintele lui, sa-i dea drumul.

Daca un bou va impunge si va omora pe un barbat sau o femeie, boul sa fie ucis cu pietre, carnea sa nu i se manance, iar stapanul boului sa nu fie pedepsit.

Dar daca boul avea obiceiul mai dinainte sa impunga si stapanul fusese instiintat de lucrul acesta si nu l-a inchis, boul sa fie ucis cu pietre, daca va ucide un barbat sau o femeie, si stapanul lui sa fie pedepsit cu moartea.

Daca i se pune stapanului un pret pentru rascumpararea vietii lui, va plati tot ce i se va cere.

Cand boul va impunge pe un baiat sau pe o fata , i se va face dupa legea aceasta;

Dar daca boul va impunge pe un rob, fie barbat fie femeie,

sa se dea trei sicli de argint stapanului robului si boul sa fie ucis cu pietre.

Daca un om descopera o groapa, sau daca un om sapa o groapa si n-o acopera si cade in ea un bou sau un magar,

Stapanul gropii sa plateasca stapanului lor pretul vitei in argint, iar vita moarta sa fie a lui.

Daca boul unui om impunge boul unui alt om si boul acesta moare, vor vinde boul cel viu si pretul lui il vor imparti; vor imparti si boul mort.

Dar daca se stia ca boul avea obicei mai inainte sa impunga si stapanul lui nu la inchis, stapanul acesta sa dea bou pentru bou, iar boul cel mort sa-l ia el.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-01-29T19:42:00.000+02:00

Pregatirea pentru primirea Legii

Si Domnul a zis lui Moise:” Du-te la popor, sfinteste-I azi si maine si pune-l sa-si spele hainele.

Sa fie gata pentru a treia zi. Domnul se va pogora, in fata intregului popor, pe muntele Sinai.

Sa hotaresti poporului anumite margini de jur imprejur si sa spui:” Sa nu cumva sa va suiti pe munte sau sa va atingeti de poalele lui. Oricine se va atinge de munte va fi pedepsit cu moartea. Nici o mana sa nu se atinga de el; ci pe oricine se va atinge, sa-l omoare cu pietre sau sa-l strapunga cu sageti: dobitoc sau om, nu va trai.”

Cand va suna trambita, ei vor inainta spre munte.”

Moise s-a pogorat de pe munte la popor; a sfintit poporul si ei si-au spalat hainele.

Si a zis poporului:” Fiti gata in trei zile; sa nu va apropiati de vreo femeie.”

A treia zi de dimineata au fost tunete, fulgere si un nor gros pe munte; trambita rasuna cu putere si tot poporul din tabara a fost apucat de spaima.

Moise a scos poporul din tabara spre intampinarea lui Dumnezeu si s-au asezat la poalele muntelui.

Muntele Sinai era tot numai fum pentru ca Domnul Se pogorase pe el in mijlocul focului.

Fumul acesta se inalta ca fumul unui cuptor si tot muntele se cutremura cu putere.

Trambita rasuna tot mai puternic.

Moise vorbea si Dumnezeu ii raspundea cu glas tare.

Domnul s-a pogorat pe muntele Sinai si anume pe varful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe varful muntelui.

Si Moise s-a suit sus.

Domnul a zis lui Moise:” Pogoara-te si porunceste poporului cu tot dinadinsul sa nu dea buzna spre Domnul , ca sa se uite, pentru ca nu cumva sa piara un mare numar dintre ei.

Preotii care se apropie de Domnul, sa se sfinteasca si ei, ca nu cumva sa-i loveasca Domnul cu moartea. “

Moise a zis Domnului:” Poporul nu va putea sa se suie pe muntele Sinai, caci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zicand:

“Hotaraste anumite margini in jurul muntelui, si sfinteste-l.”

Domnul i-a zis:”Du-te, pogoara-te si suie-te iarasi cu Aaron; dar preotii si poporul sa nu dea buzna sa se suie la Domnul, ca nu cumva sa-i loveasca cu moartea.”

Moise s-a pogorat la popor si i-a spus aceste lucruri.

Cele zece porunci

Atunci Domnul a rostit toate aceste cuvinte si a zis:

“Eu sunt Yahweh, Domnul Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului din casa robiei.

Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.

Sa nu-ti faci chip cioplit , nici vreo infatisare a lucrurilor care sunt sus in ceruri sau jos pe pamant sau in apele mai jos decat pamantul.

Sa nu te inchini inaintea lor si a nu le slujesti; caci Eu Domnul, Dumnezeul tau sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea parintilor in copii pana la al treilea si la al patrulea neam al celor ce Ma urasc si ma indur pana la al miilea neam de cei ce Ma iubesc si pazesc poruncile Mele.

Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeului tau; caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce va lua in desert Numele Lui.

Adu-ti aminte de ziua de odihna ca s-o sfintesti.

Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau.

Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumezeului tau: sa nu faci nici o lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este in casa ta.

Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvantat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.
Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele in tara pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul Tau.

Sa nu ucizi.

Sa nu preacurvesti.

Sa nu furi.

Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau.

Sa nu poftesti casa aproapelui tau;

Sa nu poftesti nevasta aproapelui tau, nici robul lui nici roaba lui, nici boul lui, nici magarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tau.

Spaima poporului; legea altarului

Tot poporul auzea tunetele si sunetul trambitei si vedea flacarile muntelui, care fumega. La privelistea aceasta, poporul tremura si statea in departare.

Ei au zis lui Moise:” Vorbeste-ne tu insuti si te vom asculta: dar sa nu ne mai vorbeasca Dumezeu, ca sa nu murim.”

Moise a zis poporului:” Nu va inspaimantati; caci Dumnezeu a venit tocmai ca sa va puna la incercare si ca sa aveti frica Lui inaintea ochilor vostri, pentru ca sa nu pacatuiti.”

Poporul statea in departare; iar Moise s-a apropiat de norul in care era Dumnezeu.

Domnul a zis lui Moise:”Asa sa vorbesti copiilor lui

Israel

:”Ati vazut ca v-am vorbit din ceruri.”

Sa nu faceti dumnezei de argint si dumnezei de aur, ca sa-I puneti alaturi de Mine; sa nu va faceti alti dumnezei.

Sa-mi ridici un altar de pamant, pe care sa-ti aduci arderile de tot si jertfele de multumire, oile si boii.

In orice loc in care Imi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine si te voi binecuvanta.

Daca imi vei ridica un altar de piatra, sa nu-l zidesti din pietre cioplite; caci cum iti vei pune dalta in piatra, o vei pangari. Sa nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca sa nu ti se descopere goliciunea inaintea lui.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-01-27T15:39:00.001+02:00

Infrangerea lui Amalec

Amalec a venit sa bata pe

Israel

la Refidim.

Atunci Moise a zis lui Iosua:” Alege niste barbati si iesi de lupta impotriva lui Amalec. Iar eu voi sta maine pe varful dealului cu toiagul lui Dumnezeu in mana.

Iosua a facut cei spusese Moise si a iesit sa lupte impotriva lui Amalec. Iar Moise, Aaron si Hur s-au suit pe varful dealului.

Cand isi ridica Moise mana, era mai tare

Israel

; si cand isi lasa mana in jos, era mai tare Amalec.

Mainile lui Moise fiind trudite, ei au luat o piatra, au pus-o sub el si el a sezut pe ea. Aaron si Hur ii sprijineau mainile, unul deoparte, iar altul de alta; si mainile lui au ramas intinse pana la asfintitul soarelui.

Si Iosua a biruit pe Amalec si poporul lui, cu taisul sabiei.

Domnul a zis lui Moise: scrie lucrul acesta in carte, ca sa se pastreze aducerea aminte si spunei lui Iosua ca voi sterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri.

Moise a zidit un altar si i-a pus numele “ Domnul steagul meu” (evreieste: Yahweh-nisi).

El a zis: “Pentru ca si-a ridicat mana impotriva scaunului de domnie al Domnului, Domnul va purta razboi impotriva lui Amalec, din neam in neam!”

Ietro la Moise

Ietro preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce facuse Dumnezeu pentru Moise si poporul Sau Israel; a aflat ca Domnul scosese pe

Israel

din Egipt.

Ietro socrul lui Moise a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimisa acasa. A luat pe cei doi fii ai Seforei: Unul se numea Ghersom(strain), caci Moise zisese:” Locuiesc ca strain intr-o tara straina,” iar celalalt se numea Eliezer(ajutorul lui Dumnezeu), caci zisese:’ Dumnezeul tatalui meu mi-a ajutat si m-a scapat de sabia lui Faraon.”

Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fii si nevasta lui Moise in pustie unde tabara el, la muntele lui Dumnezeu.

A trimis vorba lui Moise sa-i spuna: “Eu socrul tau Ietro vin la tine cu nevasta-ta si cu cei doi fii ai tai.”

Moise a iesit inaintea socrului sau, s-a aruncat cu fata la pamant si l-a sarutat. S-au intrebat unul pe altul de sanatate si au intrat in cortul lui Moise.

Moise a istorisit socrului sau tot ce facuse Domnul impotriva lui Faraon si impotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferintele care venisera peste ei pe drum si cum ii izbavise Domnul din ele.

Ietro sa bucurat pentru binele, pe care-l facuse Domnul pentru

Israel

si pentru ca-l izbavise din mana Egiptenilor.

Si Ietro a zis:” Binecuvantat sa fie Domnul, care va izbavit din mana Egiptenilor si din mana lui Faraon, el care a izbavit poporul din mana Egiptenilor!

Cunosc acum ca Yahweh este mai mare decat toti Dumnezeii; caci in lucrul in care s-au purtat cu trufie, El a fost mai pesus de ei.”

Ietro socrul lui Moise a adus lui dumnezeu o ardere de tot si o jertfa de mancare. Aaron si toti batranii lui

Israel

au venit si au luat parte la masa cu socrul lui Moise inaintea lui Dumnezeu.

Judecatorii

A doua zi Moise s-a asezat sa judece poporul; si poporul a stat inaintea lui de dimineata pana seara.

Socrul lui Moise a vazut tot ce facea el pentru popor si a zis:

“Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur si tot poporul sta inaintea ta, de dimineata pana seara?”

Moise a raspuns socrului sau:”Poporul vine la mine ca sa ceara sfat lui Dumnezeu.

Cand au vreo treaba vin la mine; eu judec intre ei si fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu si legile Lui.”

Socrul lui Moise i-a zis:” Ce faci tu nu este bine.

Te istovesti singur si vei istovi si poporul acesta, care este cu tine; caci lucrul este mai pe sus de puterile tale si nu-l vei putea face singur.

Acum asculta glasul meu; am sa-ti dau un sfat si Dumnezeu va fi cu tine! Fii talmaciul poporului inaintea lui Dumnezeu si du pricinile inaintea lui Dumnezeu.

Invata-i poruncile si legile; si arata-le calea pe care trebuie sa o urmeze si ce trebuie sa faca.”

Alege din tot poporul oameni destoinici, tematori de Dumnezeu, oameni de incredere, vrasmasi ai lacomiei;pune-i peste popor drept capetenii peste o mie, capetenii peste o suta, capetenii peste cincizeci si capetenii peste zece.

Ei sa judece poporul tot timpul, sa aduca inaintea ta toate pricinile inseminate, iar pricinile cele mai mici, sa le judece ei insisi. In felul acesta iti vei usura sarcina, caci o vor purta si ei impreuna cu tine.

Daca vei face lucrul acesta si daca Dumnezeu iti va porunci asa, vei putea face fata lucrurilor si tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.”

Moise a ascultat sfatul socrului sau si a facut tot ce spusese el. Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul si i-a pus capetenii ale poporului, capetenii peste o mie, capetenii peste o suta, capetenii peste cincizeci si capetenii peste zece.

Ei judecau poporul in tot timpul; aduceau inaintea lui Moise

pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei insisi.

Pustia si muntele Sinai

In luna a treia dupa iesirea lor din tara Egiptului, copiii lui

Israel

au ajuns in ziua aceia in pustia Sinai.

Acum de veti asculta glasul Meu si daca veti pazi legamantul Meu veti fi ai mei dintre toate popoarele, caci tot pamantul este al Meu;Imi veti fi o imparatie de preoti si un neam sfant.

Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor luiIsrael.”

Moise a venit de a chemat pe batranii poporului si le-a pus inainte toate cuvintele acestea, cum ii poruncise Domnul.

Tot poporul a raspuns:”Vom face tot ce a zis Domnul!”

Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

Si Domnul a zis lui Moise:” Iata voi veni la tine intr-un nor gros, pentru ca sa auda poporul cand iti voi vorbi sis a aiba totdeauna incredere in tine.”Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-01-22T18:42:00.002+02:00

Refidim – Stanca din Horeb

Toata adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustia Sim, dupa calatoriile zilnice, pe care poruncise Domnul sa le faca; si au tabarat la Refidim. Acolo poporul nu a gasit apa de baut.

Atunci poporul a cautat cearta cu Moise.Ei au zis: “ Da-ne apa sa bem!” Moise le-a raspuns: “ Pentru ce cautati cearta cu mine? Pentru ce ispititi pe Domnul?”

Poporul statea acolo, chinuit de sete si cartea impotriva lui Moise.

El zicea:” Pentru ce ne-ai scos din Egipt, ca sa ne faci sa murim de sete aici cu copiii si turmele noastre?”

Moise a strigat catre Domnul si a zis:” ce sa fac cu poporul acesta? Inca putin si au sa ma ucida cu pietre.”

Domnul a zis lui Moise:” Treci inaintea poporului si ia cu tine vreo cativa batrani din

Israel

; ia-ti in mana si toiagul cu care ai lovit raul si porneste!”

Iata, Eu voi sta inaintea ta pe stanca Horebului; vei lovi stanca si va tasni apa din ea si poporul va bea.”

Moise a facut asa, in fata batranilor lui

Israel

El a numit locul acela”Masa si Meriba” (ispita si cearta), caci copiii lui Israel se certasera si ispitisera pe Domnul, zicand:

“Este oare Domnul in mijlocul nostru sau nu este?”

Cand poporul lui Dumnezu se afla in siguranta de cealalta parte a marii, sub conducerea lui Moise, canta cantarea de biruinta:”Voi canta lui Yahweh caci si-a aratat slava: A napustit in mare pe cal si pe calaret. Yahweh este taria mea si temeiul cantarilor mele de lauda. El m-a scapat. El este Dumnezeul meu. Pe El il voi lauda.El este Dumnezeul Tatalui meu. Pe El il voi preamari."

Dumnezeu de la inceput cunoaste sfarsitul unui om; iar cand Dumnezeu ii da un nume omului, acesta va implini scopul dintr-un plan al Lui. Exp. Numele dat lui Iacov, cand i-a spus ca il va chema Israel si l-a binecuvantat si i-a zis:” Creste, inmulteste-te; un neam mare si o multime de neamuri se vor naste din tine si chiar imparati vor iesi din coapsele tale”

Geneza 35.10,11

Urmasii lui Israel trebuie sa fie o natiune libera, care sa nu faca parte din aceasta lume, cu politica ei, cu religia ei, cu comertul ei; ea trebuie sa asculte si sa faca numai legile lui Yahweh, Dumnezeul lui Israel.

Natiunea trebuia sa fie un popor condus de Dumnezeu, guvernat prin poruncile si legile Sale in imparatia Lui cu si prin Samanta Sa. In felul acesta se implineste fagaduinta de legamant facuta lui Iacov.

Dar Satan, Diavolul nu doreste sa se implineasca legamantul divin totodata vrand sa dovedeasca ca Dumnezeu nu este capabil sa-si indeplineasca Cuvantul Sau. Prin influenta asupra poporului, ii determina pe acestia sa carteasca si sa ispiteasca pe Dumnezeu cerandu-I in pustie sa manance carne si ca era mai bine la oalele lor in Egipt.

Moise a fost un mijlocitor intre Dumnezeu si poporul Israel.

In timpul trecerii sale prin pustiu poporul Israel a inceput sa invete ce inseamna credinta in Dumnezeu. Fiind liberi era necesar a procura hrana intr-un mod miraculos intrucat ei se aflau in pustiul Arabiei. Aceasta hrana prin grija Domnului se gasea in fiecare dimineata timp de sase zile, iar in ziua a saptea care era Sabatul nu mai era; pentru ca poporul sa se odihneasca in ziua a saptea. Exod 16.26,30.

Aceasta hrana se numea “ Mana”.

Era pentru prima data cand Dumnezeu porunci poporului sa pazeasca o zi de odihna, Sabatul.

Aceasta arata ca de aici incolo ei sunt sub legamantul legii lui Yahweh. In decursul celor 40 de ani cat a durat mersul prin pustiu dupa ce au parasit Egiptul ei au mancat in fiecare zi mana cereasca .

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-01-20T11:41:00.001+02:00

Cartirile in Sin – Prepelitele si mana

Sabatul

Toata adunarea copiilor lui Israel a plecat din Elim; si au ajuns in pustia Sin, care este intre Elim; si Sinai, in a cincisprezecea zi a lunii a doua dupa iesirea lor din tara Egiptului.

Si toata adunarea copiilor lui

Israel

a cartit in pustia aceea impotriva lui Moise si Aaron.

Copiii lui Israel le-au zis; “Cum de n-am murit de mana Domnului in tara Egiptului, cand sedeam langa oalele noastre cu carne, cand mancam paine de ne saturam?

Caci ne-ati adus in pustia aceasta ca sa moara de foame toata multimea aceasta.
Domnul a zis lui Moise: “ Iata ca voi face sa va ploaie paine din ceruri. Poporul va iesi afara si va strange cat ii trebuie pentru fiecare zi, ca sa-l pun la incercare si sa vad daca va umbla sau nu dupa legea Mea.

In ziua a sasea cand vor pregati ce au adus acasa, vor avea de doua ori mai mult decat vor strange in fiecare zi.

Moise si Aaron au zis tuturor copiilor lui Israel: “ Asta seara veti intelege ca Yahweh este Acela, care v-a scos din tara Egiptului

Si maine dimineata veti vedea slava Domnului ; pentru ca v-a auzit cartirile impotriva Domnului; caci ce suntem noi, ca sa cartiti impotriva noastra?”

Moise a zis:” Domnul va va da asta seara carne de mancat si maine dimineata va va da paine sa va saturati, pentru ca a auzit Domnul cartirile, pe care le-ati rostit impotriva Lui; caci ce suntem noi? Cartirile voastre nu se indreapta impotriva noastra, ci impotriva Domnului.Moise i-a zis lui Aaron:” Spune intregii adunari a copiilor lui Israel:” Apropiati-va inaintea Domnului; caci v-a auzit cartirile.”
Si pe cand vorbea Aaron intregii adunari a lui

Israel

, s-au uitat inspre pustie si iata ca slava Domnului s-a aratat in nor.
Domnul vorbind lui Moise, a zis: “Am auzit cartirile copiilor lui Israel. Spune-le: “ Intre cele doua seri aveti sa mancati carne si dimineata va veti satura de paine; veti sti ca Eu sunt

Yahweh Dumnezeul vostru.

Seara au venit niste prepelite si au acoperit tabara; si dimineata s-a asezat un strat gros de roua in jurul taberii.

Cand s-a luat roua aceasta, pe fata pustiei era ceva marunt ca niste graunte, marunt ca bobitele de ghiata alba pe pamant.

Copiii lui Israel s-au uitat la ea si au zis unul catre altul: “Ce este aceasta? Caci nu stiau ce este.Moise le-a zis: “ Este painea , pe care v-o da Domnul ca hrana.

Iata ce a poruncit Domnul: “ Fiecare din voi sa stranga cat ii trebuie pentru hrana si anume un omer de cap , dupa numarul sufletelor voastre; fiecare sa ia din ea pentru cei din cortul lui.”

Israeliti au facut asa; si au strans unii mai mult, altii mai putin.

In urma o masurau cu omerul si cine stransese mai mult, n’avea nimic de prisos, iar cine stransese mai putin, nu ducea lipsa de loc.Fiecare strangea tocmai cat ii trebuia pentru hrana.

Moise le-a zis: “Nimeni sa nu lase ceva din ea pana a doua zi dimineata.”

N-au ascultat de Moise si s-au gasit unii, care au lasat ceva din ea pana dimineata; dar a facut viermi si s-a imputit. Moise s-a maniat pe oamenii aceia.

Astfel in toate diminetile, fiecare strangea cat ii trebuia pentru hrana; si cand venea caldura soarelui, se topea.

In ziua a sasea, au strans hrana indoit si anume doi omeri de fiecare.

Toti fruntasii adunarii au venit si au spus lui Moise lucrul acesta.

Si Moise le-a zis: “ Domnul a poruncit asa. Maine este ziua de odihna, Sabatul inchinat Domnului; coaceti ce aveti de copt, fierbeti ce aveti de fiert si pastrati pana a doua zi de dimineata tot ce va ramanea !”

Au lasat-o pana a doua zi dimineata, cum poruncise Moise; si nu s-a imputit si n-a facut viermi.

Moise a zis: “ Mancati-o azi, caci este ziua Sabatului; azi nu veti gasi mana pe camp.

Veti strange timp de sase zile; dar in ziua a saptea, care este Sabatul, nu va fi.”

In ziua a saptea unii din popor, au iesit sa stranga mana si n-au gasit.

Atunci Domnul a zis lui Moise: “ Pana cand aveti de gand sa nu paziti poruncile si legile Mele?

Vedeti ca Domnul v-a dat Sabatul; de aceea va da in ziua a sasea hrana pentru doua zile. Fiecare sa ramana la locul lui si in ziua a saptea, nimeni sa nu iasa din locul in care se gaseste.”Si poporul s-a odihnit in ziua a saptea.

Casa lui

Israel

a numit hrana aceasta“mana”.Ea semana cu bobul de coriandru;era alba si avea un gust de turta cu miere.

Moise a zis: “Iata ce a poruncit Domnul: “ Sa se pastreze un omer plin cu mana pentru urmasii vostri, ca sa vada si ei painea, dupa ce v-am scos din tara Egiptului.”

Si Moise a zis lui Aaron: “ Ia un vas pune in el un omer plin cu mana si aseaza-l inaintea Domnului, ca sa fie pastrat pentru urmasii vostrii.”

Dupa porunca data de Domnul lui Moise, Aaron l-a pus inaintea chivotului marturiei, ca sa fie pastrat.

Copiii lui Israel au mancat mana patruzeci de ani, pana la sosirea lor intr-o tara locuita; au mancat mana pana la sosirea lor la hotarele tarii Canaanului.

1. Mana – numita asa pentru ca Israeliti cand au vazut-o intaia data, au strigat; “ Man hu = Ce este aceasta?

2. Omerul – 1.4/5 cab – 2.2 l - este a zecea parte dintr-o efa .

3. Efa – 3 sea – 22 l

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2013-01-12T23:59:00.000+02:00

Cantarea de lauda

Atunci Moise si copiii lui

Israel

au cantat Domnului cantarea aceasta. Ei au zis: “ Voi canta Domnului, caci si-a aratat slava:

A napustit in mare pe cal si pe calaret.

Domnul este taria mea si temeiul cantarilor mele de lauda:

El m-a scapat

El este dumnezeul meu: pe El il voi lauda;

El este Dumnezeul tatalui meu;

Pe El il voi preamari.

Domnul este un razboinic viteaz:

Numele lui este (IHWH) - Iahveh.

El a aruncat in mare carele lui Faraon si oastea lui;

Luptatorii lui alesi au fost inghititi in marea Rosie.

I-au acoperit valurile,

Si s-au pogorat in fundul apelor, ca o piatra.

Dreapta Ta, Doamne, si-a facut vestita taria;

Mana Ta cea dreapta, Doamne, a zdrobit pe vrasmasi.

Prin marimea maretiei Tale,

Tu trantesti la pamant pe vrasmasii tai;

Iti deslantuiesti mania,

Si ea-ai mistuie ca pe o trestie.

La suflarea narilor tale, s-au ingramadit apele,

S-au ridicat talazurile ca un zid

Si s-au inchegat valurile in mijlocul marii.

Vrajmasul zicea: “ Il voi urmari, ii voi ajunge,

Voi imparti prada de razboi;

Imi voi razbuna pe ei,

Voi scoate sabia, si-i voi nimici cu mana mea!”

Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta:

Si marea i-a acoperit;

Ca plumbul s-a afundat

In adancimea apelor.

Cine este ca Tine intre dumnezei, doamne?

Cine este ca Tine minunat in sfintenie,

Bogat in fapte de lauda,

Si facator de minuni?

Tu Ti-ai intins mana dreapta:

Si i-a inghitit pamantul.

Prin indurarea Ta, Tu ai calauzit,

Si ai izbavit pe poporul acesta;

Iar prin puterea Ta, il indrepti

Spre locasul sfinteniei Tale.

Popoarele vor afla lucrul acesta si se vor cutremura:

Apuca groaza pe Filisteni,

Se inspaimanta capeteniile Edomului,

Si un tremur apuca pe razboinicii lui

Moab

;

Toti locuitorii Canaanului lesina de la inima.

Ii va apuca teama si spaima;

Iar vazand maretia bratului Tau,

Vor sta muti ca o piatra,

Pana va trece poporul Tau, Doamne!

Pana va trece

Poporul, pe care ti l-ai rascumparat.

Tu ii vei aduce si-i vei aseza pe muntele mostenirii Tale,

In locul pe care ti l-ai pregatit ca locas, Doamne,

La Templu pe care mainile Tale l-au intemeiat, Doamne!

Si Domnul va imparati in veac si in veci de veci.

Caci caii lui Faraon, carale si calaretii lui, au intrat in mare,

Si Domnul a adus peste ei apele marii;

Dar copiii lui

Israel

au mers ca pe uscat in mijlocul marii.”

Maria proorocita, sora lui Aaron, a luat in mana o timpana

si toate femeile au venit dupa ea, cu timpane si jucand.

Maria raspundea copiilor lui Israel:

“Cantati Domnului caci si-a aratat slava:

A napustit in mare pe cal si pe calaret.”

Apele de la Mara

Moise a pornit pe Israel de la Marea Rosie.Au apucat inspre pustia Sur; si dupa trei zile de mers in pustie, n-au gasit apa.

Au ajuns la Mara; dar n-au putut sa bea apa din Mara, pentru ca era amara. De aceea locul acela a fost numit Mara(amaraciune).

Poporul a cartit impotriva lui Moise, zicand: “ Ce avem sa bem?”

Moise a strigat catre Domnul; si i-a aratat un lemn, pe care l-a aruncat in apa. Si apa s-a facut dulce.

Acolo a dat poporului legi si porunci si acolo i-a pus la incercare.

El a zis: “ Daca vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tau, daca vei face ce este bine inaintea Lui, daca vei asculta de poruncile Lui si daca vei pazi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu care am lovit pe Egipteni; caci Eu sunt Domnul care te vindeca.

Au ajuns la Elim, unde erau douasprezece izvoare de apa si saptezeci de finici. Si au tabarat acolo langa apa.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-12-29T19:42:00.001+02:00

Pastele si intaii nascuti

Domnul a vorbit lui Moise si a zis: “ Pune-mi deoparte ca sfant pe orice intai nascut, pe orice intai nascut dintre copii lui Israel, atat dintre oameni cat si dintre dobitoace: este al Meu.”
Moise a zis poporului: “ Aduceti-va aminte de ziua aceea, cand ati iesit din Egipt, din casa robiei; caci cu mana puternica v’a scos Domnul de acolo. Sa nu mancati paine dospita.
Astazi iesiti in luna spicelor (sau NISAN - Abib).
( Pe 14 – Pastele)
(15 - 21 - Sarbatoarea Turtelor Nedospite)
(16 - Oferirea primelor roade)
Cand te va duce Domnul in tara Cananitior, Hetitilor, Amoritilor, Hevitilor si Iebusitilor, pe care a jurat parintilor tai ca ti-o va da, tara unde curge lapte si miere, sa tii urmatoarea slujba in luna aceasta.
Timp de 7 zile, sa mananci azimi; si in ziua a saptea, sa fie o sarbatoare in cinstea Domnului.
In timpul celor sapte zile, sa mananci azimi; sa nu se vada la tine nimic dospit, nici aluat, pe toata intinderea tarii tale.
Sa spui atunci fiului tau: “Aceasta este spre pomenirea celor ce a facut Domnul pentru mine cand am iesit din Egipt.”
Sa-ti fie ca un semn pe mana si ca un semn de aducere aminte pe frunte intre ochii tai , pentru ca legea Domnului sa fie totdeauna in gura ta; caci cu mana puternica te-a scos Domnul din Egipt.
Sa tii porunca aceasta la vremea hotarata, din an in an.
Cand te va aduce Domnul in tara Cananitilor, cum a jurat tie si parintilor tai si cand ti-o va da, sa inchini Domnului pe orice intai nascut, chiar pe orice intai nascut din vitele pe care le vei avea: orice parte barbateasca este a Domnului.
Sa rascumperi cu un miel pe orice intai nascut al magaritei; iar daca nu-l vei rascumpara sa-I frangi gatul.
Sa rascumperi de asemenea pe orice intai nascut de parte barbateasca dintre fiii tai. Si cand te va intreba fiul tau intr-o zi: “Ce inseamna lucrul acesta?”
Sa-i raspunzi: “ Prin mana Lui cea atotputernica, Domnul ne-a scos din Egipt, din casa robiei; si fiindca Faraon se incapatana si nu voia sa ne lase sa plecam, Domnul a omorat pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, de la intaii nascuti ai oamenilor pana la intaii nascuti ai dobitoacelor. Iata de ce aduc jertfa Domnului pe orice intai nascut de parte barbateasca si rascumpar pe orice intai nascut din fiii mei.
Sa-ti fie ca un semn pe mana si ca un semn de aducere aminte pe frunte intre ochi;caci prin mana lui atotputernica ne-a scos Domnul din Egipt.”

Calatoria spre pustiu

Dupa ce a lasat Faraon pe popor sa plece, Dumnezeu nu l-a dus pe drumul care da in tara Filistenilor, macar ca era mai aproape; caci a zis Dumnezeu: “ S’ar putea sa-i para rau poporului vazand razboiul si sa se intoarca in Egipt.”
Ci Dumnezeu a pus pe popor sa faca un ocol pe drumul care duce spre pustie, spre Marea Rosie. Copiii lui Israel au iesit inarmati din tara Egiptului.
Moise a luat cu el oasele lui Iosif; caci Iosif pusese pe fiii lui Israel sa jure zicand:” Cand va va cerceta Dumnezeu, sa luati cu voi oasele mele de aici.”
Au plecat din Sucot si au tabarat la Etam, la marginea pustiei.
Domnul mergea inaintea lor, ziua intr-un stalp de nor, ca sa-i calauzeasca pe drum, iar noapte intr-un stalp de foc, ca sa-i lumineze, pentru ca sa mearga si ziua si noaptea.
Stalpul de nor nu se departa dinaintea poporului in timpul zilei, nici stalpul de foc in timpul noptii.

Trecerea marii Rosii

Domnul a vorbit lui Moise si a zis: “ Spune copiilor lui Israel sa se intoarca si sa tabarasca inaintea Pihahirotului, intre Migdol si mare, fata in fata cu Baal-Tefon: in dreptul locului acestuia sa tabarati, langa mare.
Faraon va zice despre copiii lui Israel: “ s-au ratacit prin tara; ii inchide pustia.”
Eu voi impietri inima lui Faraon si-i va urmari; dar Faraon si toata oastea lui va face sa se arate toata slava Mea si Egiptenii vor sti ca Eu sunt Domnul.” Copiii lui Israel au facut asa.
S-a dat de stire imparatului Egiptului ca poporul a luat fuga.
Atunci inima lui Faraon si inima slujitorilor lui s-a schimbat fata de popor. Ei au zis: “ Ce am facut de am lasat pe Israel sa plece si sa nu ne mai slujeasca?
Faraon si-a pregatit carul de razboi si si-a luat oamenii de razboi cu el.
A luat sase sute de care de lupta cu oameni alesi si toate carele Egiptului; in toate erau luptatori.
Domnul a impietrit inima lui Faraon, imparatul Egiptului si Faraon a urmarit pe copiii lui Israel. Copiii lui Israel iesisera gata de lupta.
Egiptenii i-au urmarit; si toti, caii carele lui Faraon, calaretii lui si ostirea lui, i-au ajuns tocmai cand erau tabarati langa mare langa Pi-Hahirot, fata in fata cu Baal-Tefon.
Faraon se apropia. Copiii lui Israel si-au ridicat ochii si iata ca Egiptenii veneau dupa ei. Si copiii lui Israel s-au inspaimantat foarte tare si au strigat catre Domnul dupa ajutor.
Ei au zis lui Moise: “ Nu erau oare morminte in Egipt, ca sa nu mai fi fost nevoie sa ne aduci sa murim in pustie?
Ce ne-ai facut de ne-ai scos din Egipt?
Nu-ti spuneam noi in Egipt: “Lasa-ne sa slujim ca robi Egiptenilor decat sa murim in pustie?
Moise a raspuns poporului: “ Nu va temeti de nimic, stati pe loc si veti vedea izbavirea, pe care v-o va da Domnul in ziua aceasta; caci pe Egiptenii acestia, pe care-i vedeti azi, nu-i veti mai vedea niciodata.
Domnul se va lupta pentru voi, stati linistiti.”
Domnul a zis lui Moise: “ Ce rost au strigatele acestea? Spune copiilor lui Israel sa porneasca inainte.
Tu, ridica-ti toiagul, intinde-ti mana spre mare si despic-o; si copiii lui Israel vor trece prin mijlocul marii ca pe uscat. Eu voi impietri inima Egiptenilor, ca sa intre in mare dupa ei. Si Faraon si toata oastea lui, carele si calaretii lui, vor face sa se arate slava Mea.
Si vor sti Egiptenii ca Eu sunt Domnul cand Faraon, carele si calaretii lui vor face sa se arate slava Mea.
Ingerul lui Dumnezeu care mergea inaintea taberei lui Israel, Si-a schimbat locul, si a mers inapoia lor si stalpul de nor care mergea inaintea lor si-a schimbat locul si mergea inapoia lor
El s-a asezat intre tabara Egiptenilor si tabara lui Israel. Norul acesta pe o parte era intunecos, iar pe cealalta lumina noaptea.
Si toata noaptea cele doua tabere nu s-au apropiat una de alta.
Moise si-a intins mana spre mare. Si domnul a pus marea in miscare printr-un vant dinspre rasarit, care a suflat cu putere toata noaptea; el a uscat marea si apele s-au despartit in doua.
Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat si apele stateau ca un zid la dreapta si la stanga lor.
Egiptenii i-au urmarit; si toti caii lui Faraon, carale si calaretii lui,au intrat dupa ei in mijlocul marii.
In straja diminetii, Domnul din stalpul de foc si de nor, S-a uiat spre tabara egiptenilor si a aruncat invalmasala in tabara Egiptenilor.
A scos roatele carelor si le-a ingreunat mersul. Egiptenii au zis atunci: “Haidem sa fugim dinaintea lui Israel, caci Domnul se lupta pentru el impotriva Egiptenilor.
Domnul a zis lui Moise: “ Intinde-ti mana spre mare si apele au sa se intoarca inspre Egipteni, peste carale lor si peste calaretii lor.”
Moise si-a intins mana spre mare.
Si inspre dimineata, marea si-a luat iaras repeziciunea cursului si la apropierea ei Egiptenii au luat-o la fuga; dar Domnul a napustit pe Egipteni in mijlocul marii.
Apele s-au intors si au acoperit carele, calaretii si toata oastea lui Faraon, care intrasera in mare dupa copiii lui Israel; niciunul macar n’a scapat.
Dar copiii lui Israel au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat, in timp ce apele stateau ca un zid la dreapta si la stanga lor.
In ziua aceea Domnul a izbavit pe Israel din mana Egiptenilor; si Israel a vazut pe Egipteni morti pe tarmul marii.
Israel a vazut mana puternica, pe care o indreptase Domnul impotriva Egiptenilor. Si poporul s-a temut de Domnul si a crezut in Domnul si in robul Sau Moise.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-12-19T16:30:00.000+02:00

Asezarea pastelui

Domnul a zis lui Moise si lui Aaron in tara Egiptului:
"Luna aceasta va fi pentru voi cea dintai luna; ea va fi pentru voi cea dintai luna a anului.
Vorbiti intregii adunari a lui Israel si spuneti-i: “ In ziua a zecea acestei luni, fiecare om sa ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casa.
Daca sunt prea multi in casa pentru un miel, sa-l ia cu vecinul lui cel mai aproape, dupa numarul sufletelor; sa faceti socoteala cat poate manca fiecare din mielul acesta.
Sa fie un miel fara cusur, de parte barbateasca, de un an; veti putea sa luati un miel sau un ied.
Sa-l pastrati pana in ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; si toata adunarea lui Israel sa-l junghie seara.
Sa ia din sangele lui si sa unga amandoi stalpii si pragul de sus al caselor unde il vor manca.
Carnea sa o manance chiar in noaptea aceea, fripta la foc; si anume sa o manance cu azimi si cu verdeturi amare.
Sa nu-l mancati crud sau fiert; ci sa fie fript la foc: atat capul cat si picioarele si maruntaiele.
Sa nu lasati nimic din el pana a doua zi dimineata; si daca va ramanea ceva din el pe a doua zi dimineata,sa-l ardeti in foc. Cand il veti manca sa aveti mijlocul incins, incaltamintele in picioare si toiagul in mana; si sa-l mancati in graba; caci sunt Pastele Domnului.
In noaptea aceea Eu voi trece prin tara Egiptului si voi lovi pe toti intaii nascuti din Tara Egiptului de la oameni pana la dobitoace; si voi face judecata impotriva tuturor zeilor Egiptului: Eu, Yahwe.
Sangele va va sluji ca semn pe casele unde veti fi.
Eu voi vedea sangele si voi trece pe langa voi, asa ca nu va va nimici nici o urgie, atunci cand voi lovi tara Egiptului.
Si pomenirea acestei zile s-o pastrati si sa o praznuiti printr-o sarbatoare in cinstea Domnului; sa o prasnuiti ca o lege vesnica pentru urmasii vostri.
Timp de sapte zile veti manca azimi. Din cea dintai zi veti scoate aluatul din casele voastre: caci oricine va manca paine dospita, din ziua intai pana in ziua a saptea , va fi nimicit din Israel.
In ziua dintai veti avea o adunare de sarbatoare sfanta; si in ziua a saptea, veti avea o adunare de sarbatoare sfanta.
Sa nu faceti nici o munca in zilele acelea; veti putea numai sa pregatiti mancarea fiecarui ins.
Sa tineti sarbatoarea azimilor, caci chiar in ziua aceea voi scoate ostile voastre din tara Egiptului; si tineti ziua aceea ca o lege vesnica pentru urmasii vostri.
In luna intai, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, sa mancati azimi, pana in seara zilei a douazeci si una a lunii,
Timp de sapte zile sa nu se gaseasca aluat in casele voastre; caci oricine va manca paine dospita, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie strain, fie bastinas.
Sa nu mancati paine dospita; ci, in toate locuintele voastre, sa mancati azimi.”
Moise a chemat pe toti batranii lui Israel si le-a zis: “ Duceti-va de luati un miel pentru familiile voastre si junghiati Pastele.
Sa luati apoi un manunchi de isop, sa-l inmuiati in sangele din strachina si sa ungeti pragul de sus si cei doi stalpi ai usii cu sangele din strachina.
Nimeni din voi sa nu iasa din casa pana dimineata.
Cand va trece Domnul ca sa loveasca Egiptul si va vedea sangele pe pragul de sus si pe cei doi stalpi ai usii, Domnul va trece pe langa usa si nu va ingadui Nimicitorului sa intre in casele voastre ca sa va loveasca.
Sa paziti lucrul acesta ca o lege pentru voi si pentru copiii vostri in veac.
Cand veti intra in tara, pe care v-0 va da Domnul, dupa fagaduinta Lui, sa tineti acest obicei sfant. Si cand va vor intreba copiii vostri: “ ce insemneaza obiceiul acesta?” sa raspundeti: “ Este jertfa de Paste in cinstea Domnului, care a trecut pe langa casele copiilor lui Israel in Egipt, cand a lovit Egiptul si ne-a scapat casele noastre.” Poporul s-a plecat si s-a inchinat pana la pamant.
Si copiii lui Israel au plecat si au facut cum poruncise Domnul lui Moise si lui Aaron; asa au facut.

Moartea intailor nascuti

La miezul noptii Domnul a lovit pe toti intaii nascuti din tara Egiptului, de la intaiul nascut a lui Faraon, care sedea pe scaunul lui de domnie, pana la intaiul nascut al celui inchis in temnita si pana la toti intaii nascuti ai dobitoacelor.
Faraon s-a sculat noaptea, el si toti slujitorii lui si toti Egiptenii; si au fost mari tipete in Egipt, caci nu era casa unde sa nu fie un mort.
In aceiasi noapte Faraon a chemat pe Moise si pe Aaron si le-a zis: “ Sculati-va iesiti din mijlocul poporului meu, voi si copiii lui Israel. Duceti-va de slujiti Domnului, cum ati zis. Luati-va si oile si boii, cum ati zis, duceti-va si binecuvantati-ma.”
Egiptenii zoreau poporul si se grabeau sa-I scoata din tara, caci ziceau: “Altfel, toti vom pieri”
Poporul si-a luat plamadeala (coca) inainte de a se dospi. Si-au invelit postavile cu plamadeala in haine, si le-au pus pe umeri.
Copiii lui Israel au facut ce spusese Moise si au cerut Egiptenilor, vase de argint , vase de aur si haine.
Domnul a facut ca poporul sa capete trecere inaintea Egiptenilor, care le-au implinit cererea. Si astfel au jefuit pe Egipteni.

Plecarea din Egipt

Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, in numar de aproape sase sute de mii de oameni care mergeau pe jos, afara de copii.
O multime de oameni de tot soiul s-au suit impreuna cu ei; aveau si turme insemnate de oi si boi.
Cu plamadeala, pe care o luasera din Egipt si care nu se dospise inca, au facut turte fara aluat; caci fusesera izgoniti de Egipteni, fara sa mai poata zabovi si fara sa-si ia merinde cu ei.
Sederea copiilor lui Israel in Egipt au fost de patru sute trei zeci de ani.
Si dupa patru sute trei zeci de ani, tocmai in ziua aceea, toate ostile Domnului au iesit din tara Egiptului.
Noaptea aceea trebuie praznuita in cinstea Domnului, pentru ca atunci i-a scos din tara Egiptului; noaptea aceea trebuie praznuita in cinstea Domnului de toti copii lui Israel si de urmasii lor.

Chipul cum sa praznuiasca Pastele

Domnul a zis lui Moise si lui Aaron: “ Iata porunca privitoare la Paste: niciun strain sa nu manance din ele.
Sa tai imprejur pe orice rob cumparat cu bani si apoi sa manance din ele.
Veneticul si simbriasul sa nu manance.
Sa nu le manance decat intr-o singura casa; sa nu luati deloc carne afara din casa si sa nu zdrobiti niciun os.
Toata adunarea lui Israel sa faca Pastele.
Daca un strain care va locui la tine, va vrea sa faca Pastele Domnului, orice parte barbateasca din casa lui va trebui taiata imprejur; apoi se va apropia sa le faca si va fi ca si bastinasul: dar niciun netaiat imprejur sa nu manance din ele.
Aceiasi lege va fi pentru bastinas ca si pentru strainul care va locui in mijlocul vostru.
Toti copiii lui Israel au facut cum poruncise Domnul lui Moise si lui Aaron; asa au facut.
Si chiar in ziua aceea Domnul a scos din tara Egiptului pe copiii lui Israel, dupa ostile lor.

Sa concluzionam

Dumnezeu a auzit gemetele Israelitilor in Egipt si si-a adus aminte de legamantul sau facut cu Avraam, Isaac si Iacov.
Moise pastea turma socrului sau Ietro, preotul Madianului.
Odata pascand turma a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.
Acolo dintr-o data i s-a aratat ingerul Domnului intr-o flacara de foc care iesea din mijlocul unui rug. Din mijlocul focului Dumnezeu la chemat si i-a zis: Moise, Moise! Si el i-a raspuns: Iata-ma!
Domnul i-a zis : “ Am vazut asuprirea poporului Meu, care este in Egipt.
M-am pogorat ca sa-I izbavesc din mana Egiptenilor si sa-i scot din tara aceasta si sa-i duc intr-o tara buna si intinsa, intr-o tara unde curge lapte si miere si anume in locurile unde locuiesc Cananitii, Hetitii, Amoritii, Ferezitii, Hevitii si Iebusitii.
Moise s-a intors in Egipt si le-a povestit Israelitilor, de intalnirea cu Dumnezeu, ce porunca ii dadu-se si ce va urma sa faca. Impreuna cu fratele sau Aaron se prezenta inaintea noului Faraon cerandu-i sa lase pe poporul lui Israel sa plece sa aduca jertfe dumnezeului lor. Faraon care fusese ridicat pe tron, dupa ce murise Iosif primul ministru al Egiptului, care numai recunostea datoria poporului Egiptean fata de Iosif si nici inchinarea libera fata de Egipteni se impotrivi. El considera ca Egiptenii sunt o rasa domneasca, o rasa superioara.
Satan cugeta atunci ca avea poporul ales al lui Dumnezeu acolo unde isi dorea, pentru ca Egiptenii nu au luat in considerare inchinarea la Dumnezeul lui Iosif si au continuat in religie si prin ea sa-I intoarca la necredinciosie si pe Israeliti.
Acest Faraon servea Diavolului ca prin legea statului sa-i nimiceasca pe Israeliti sa-I faca sclavi pana la moarte.
Faraon statea neschimbat in actiunile sale ca un simbol al Diavolului.
Dumnezeu ii permise Diavolului sa se impotriveasca ca sa poata sa-si arate puterea si de numele Sau sa afle intreg pamantul.
De aici se intelege ca oricand Dumnezeu putea sa puna pe altcineva Faraon.
Urmare acestui fapt, Dumnezeu Iahve prin Moise, facut profetul Sau, lovi Egiptul cu zece plagi aratand suprematia si puterea Dumnezeului lor.
A zecea plaga a fost nimicirea tuturor intailor nascuti ai Egiptului fie om sau animal. Ca moartea sa nu se abata si asupra copiilor Israelitilor si sa fie salvati, Dumnezeu le-a poruncit ca sa junghie un miel si cu sangele lui sa fie stropite tocurile usilor de la case, ca in momentul cand va trece Nimicitorul sa le ocoleasca.
In vechile porunci ale lui Dumnezeu, legamintele sale erau inaugurate si intrau in vigoare peste sangele unui animal jertfit.
Stropirea acum a usilor cu sangele unui miel de Pastele Domnului, se intelege ca urmeaza un legamant special a lui Dumnezeu, al legii cu poporul Israel. Prin acesta poporul Israel intra intr-o relatie de legamant cu El si urmau sa fie supusi legii Sale.Cu aceasta ei deveneau o natiune teocratica si aducerea lor la libertate imediata.
De aceea mielul de Paste a devenit un simbol pentru jertfe, cum s-a ajuns si la “ Mielul lui Dumnezeu care a ridicat pacatele lumii” si care este Isus Cristos. - Ioan 1.29, 36.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-12-07T16:22:00.000+02:00

Lacustele

Domnul a zis lui Moise: “ Du-te la Faraon, caci i-am impietrit inima lui si a slujitorilor lui, ca sa fac semnele Mele in mijlocul lor. Si ca sa istorisesti fiului tau si fiului fiului tau cum M-am purtat cu Egiptenii si ce semne am facut in mijlocul lor. Si veti cunoaste ca Eu sunt Domnul.”
Moise si Aaron s-au dus la Faraon si i-au zis: “ Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul Evreilor: “ Pana cand ai de gand sa nu vrei sa te smeresti inaintea Mea? Lasa poporul Meu sa plece, ca sa-mi slujeasca.
Daca nu vrei sa lasi poporul Meu sa plece, iata voi trimite maine niste lacuste pe toata intinderea tarii tale.
Ele vor acoperi fata pamantului, de nu se va mai putea vedea pamantul; vor manca cea mai ramas nevatamat, vor manca ce v-a lasa piatra, vor manca toti copacii, care cresc pe campiile voastre,
Iti vor umplea casele tale, casele tuturor slujitorilor tai si casele tuturor Egiptenilor. Parintii tai si parintii parintilor tai n-au vazut asa ceva de cand sunt ei pe pamant pana in ziua de azi.”
Moise a plecat si a iesit de la Faraon.
Slujitorii lui Faraon i-au zis: “ Pana cand are sa fie omul acesta o pacoste pentru noi? Lasa pe oamenii acestia sa plece si sa slujeasca Domnului, Dumnezeului lor.Tot nu vezi ca piere Egiptul?”
Au intors la Faraon pe Moise si Aaron. “ Duceti-va,” le-a zis el, si slujiti Domnului Dumnezeului vostru. Care si cine sunt cei ce vor merge?”
Moise a raspuns: “ Vom merge cu copiii si batranii nostrii, cu fiii si fiicele noastre, cu oile si boii nostrii; caci avem sa tinem o sarbatoare in cinstea Domnului.”
Faraon le-a zis: “ Asa sa fie Domnul cu voi, cum va voi lasa eu sa plecati, pe voi si pe copiii vostri! Luati seama, caci este rau ce aveti de gand sa faceti!
Nu, nu; ci duceti-va voi barbatii si slujiti Domnului, caci asa ati cerut.” Si i-au izgonit dinaintea lui Faraon.
Domnul a zis lui Moise: “Intinde-ti mana peste tara Egiptului, ca sa vina lacustele peste tara Egiptului, si sa manance toata iarba pamantului, tot ce a lasat piatra.”
Moise si-a intins toiagul peste tara Egiptului; si Domnul a facut sa sufle un vant dinspre rasarit peste tara, toata ziua si toata noaptea aceea.
Dimineata vantul dinspre rasarit adusese lacustele.

Lacustele au venit peste tara Egiptului si s-au asezat pe toata intinderea Egiptului; erau in numar atat de mare, cum numai fusese si nu va mai fi un astfel de roi de lacuste. Au acoperit toata fata pamantului, de nu se mai vedea pamantul; au mancat toata iarba de pe pamant si tot rodul pomilor, tot ce lasase piatra; si n-a ramas nimic verde in copaci, nici iarba de pe camp, in toata tara Egiptului.
Faraon a chemat indata pe Moise si pe Aaron si a zis: “ Am pacatuit impotriva Domnului, Dumnezeului vostru si impotriva voastra.
Dar iarta-mi pacatul numai de data aceasta; si rugati pe Domnul Dumnezeul vostru, sa departeze de la mine si urgia aceasta de moarte!”
Moise a iesit de la Faraon si s-a rugat Domnului.
Domnul a facut sa sufle un vant foarte puternic dinspre apus, care a luat lacustele si le-a aruncat in marea Rosie; n-a ramas o lacusta
Pe toata intinderea Egiptului.
Domnul a impietrit inima lui Faraon si Faraon n-a lasat pe copiii lui Israel sa plece.

Intuneric de trei zile

Domnul a zis lui Moise: “Intinde-ti mana spre cer si va fi intuneric peste tara Egiptului, asa de intuneric de sa se poata pipai.”

Moise si-a intins mana spre cer; si a fost intuneric bezna in toata tara Egiptului, timp de trei zile.
Nici nu se vedeau unii pe altii si nimeni nu s-a sculat din locul lui timp de trei zile. Dar in locurile unde locuiau copiii lui Israel, era lumina.
Faraon a chemat pe Moise si a zis: “Duceti-va si slujiti Domnului!
Sa nu ramana in tara decat oile si boii vostri; copiii vostri vor putea merge si ei impreuna cu voi.”
Moise a raspuns; “ Chiar sa ne dai tu insuti jertfele si arderile de tot, pe care le vom aduce Domnului, Dumnezeului vostru si turmele noastre tot trebuie sa mearga cu noi si sa nu ramana o unghie din ele; caci din ele vom lua ca sa slujim Domnului, Dumnezeului nostru; iar pana vom ajunge acolo, nu stim ce vom alege, ca sa aducem Domnului.”
Domnul a impietrit inima lui Faraon si Faraon n-a vrut sa-i lase sa plece.
Faraon a zis lui Moise: Iesi de la mine! Sa nu cumva sa te mai arati inaintea mea, caci in ziua care te vei arata inaintea mea, vei muri.”
“Da!” a raspuns Moise, nu ma voi mai arata inaintea ta.”

Amenintarea cu urgia a zecea

“ Domnul a zis lui Moise: “ Voi mai aduce o urgie asupra lui Faraon si asupra Egiptului. Dupa aceea va va lasa sa plecati de aici. Cand va va lasa sa plecati de tot, chiar va va izgoni de aici.
Vorbeste cu poporul, ca atunci fiecare sa ceara de la vecinul sau si fiecare de la vecina ei, vase de argint si vase de aur.”
Domnul a facut ca tot poporul sa capete trecere inaintea Egiptenilor. Chiar Moise era bine vazut in tara Egiptului inaintea slujitorilor lui Faraon si inaintea poporului.
Moise a zis: “Asa vorbeste Domnul; “ pe la miezul noptii, voi trece prin Egipt; si toti copiii nascuti din tara Egiptului vor muri, de la intaiul nascut a lui Faraon, care sade pe scaunul lui de domnie pana la intaiul nascut al roabei care sta la rasnita si pana la toti intii nascuti ai dobitoacelor.
In toata tara Egiptului vor fi tipete mari, asa cum n-au fost si nu vor mai fi.
Dar dintre toti copiii lui Israel, de la oameni pana la dobitoace nici macar un caine nu va chelalai cu limba lui, ca sa stiti ce deosebire face Domnul intre Egipteni si Israel.
Atunci toti acesti slujitori ai tai se vor pogora la mine si se vor inchina pana la pamant inaintea mea, zicand: ” Iesi tu si tot poprul care te urmeaza!” Dupa aceea voi iesi. Moise a iesit de la Faraon aprins de manie.
Domnul a zis lui Moise: “ Faraon n-are sa asculte de voi, pentru ca sa se inmulteasca minunile Mele in tara Egiptului.’
Moise si Aaron au facut toate aceste minuni inaintea lui Faraon; Domnul a impietrit inima lui Faraon, si Faraon n-a lasat pe copiii lui Israel sa plece din tara lui.
Domnul a zis lui Moise…..

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-11-29T18:49:00.000+02:00

Cele zece urgii

Domnul a zis lui Moise: “ Iata ca te fac Dumnezeu pentru Faraon;

si fratele tau Aaron va fi proorocul tau.
Tu vei spune tot ce-ti voi porunci Eu, iar fratele tau Aaron va vorbi lui Faraon, ca sa lase pe copiii lui Israel sa plece din tara lui.
Eu voi impietri inima lui Faraon, si imi voi inmulti semnele si minunile in tara Egiptului.
Totusi Faraon n’are sa v’asculte.
Apoi imi voi intinde mana asupra Egiptului si voi scoate din tara Egiptului ostile Mele, pe poporul Meu, pe copiii lui Israel, prin mari judecati.
Egiptenii vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, cand imi voi intinde mana asupra Egiptului si cand voi scoate din mijlocul lor pe copiii lui Israel.”
Moise si Aaron au facut ce le poruncise Domnul: asa au facut.
Moise era in varsta de 80 de ani, iar Aaron de 83 de ani, cand au vorbit lui Faraon.

Moise si Aaron fac minuni

Domnul a zis lui Moise si lui Aaron: “ Daca va va vorbi Faraon si va va zice: “ Faceti o minune !” sa zici lui Aaron: “ Ia-ti toiagul, si arunca-l inaintea lui Faraon. Si Toiagul se v-a preface intr-un sarpe.”

Moise si Aaron s-au dus la Faraon si au facut cum poruncise Domnul.
Aaron si-a aruncat toiagul inaintea lui Faraon si inaintea slujitorilor lui; si toiagul s-a prefacut intr-un sarpe.
Dar Faraon a chemat pe niste intelepti si pe niste vrajitori si vrajitorii Egiptului au facut si ei la fel prin vrajitoriile lor.
Toti si-au aruncat ciomegele si s-au prefacut in serpi. Dar toiagul lui Aaron a inghitit toiegele lor.
Inima lui Faraon s-a impietrit si n’a ascultat de Moise si de Aaron dupa cum spusese Domnul.

Cea dintai urgie: Prefacerea apei in sange

Domnul a zis lui Moise: “ Faraon are inima impietrita; nu vrea sa lase poporul sa plece.

Du-te la Faraon dis-de-dimineata, cand are sa iasa sa se duca la apa, si sa te infatisezi inaintea lui pe marginea raului. Sa-ti iei in mana toiagul care a fost prefacut in sarpe si sa zici lui Faraon:
“ YHWH( Iahwe), Dumnezeul Evreilor, m-a trimis la tine sa-ti spun: “ Lasa pe poporul Meu sa plece, ca sa-Mi slujeasca in pustie. Dar iata ca pana acum n’ai ascultat.
Acum asa vorbeste Domnul: “ Iata cum vei cunoaste ca Eu sunt YHWH(Iahwe).
Am sa lovesc apele raului cu toiagul din mana mea; si ele se vor preface in sange.
Pestii din rau vor pieri, raul se va impute, asa ca le va fi greata Egiptenilor sa bea din apa raului.
Domnul a zis lui Moise: “ Spune lui Aaron: “ Ia-ti toiagul si intinde-ti mana peste apele Egiptenilor, peste raurile lor, peste paraiele lor, peste iazurile lor si peste baltile lor.
Ele se vor preface in sange; si va fi sange in toata tara Egiptului, atat in vasele de lemn cat si in vasele de piatra.
Moise si Aaron au facut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul si a lovit apele raului, sub ochii lui Faraon si sub ochii slujitorilor lui; si toate apele raului s-au prefacut in sange.
Pestii din rau au pierit, raul s-a imputit, asa ca Egiptenii nu mai puteau sa bea apa raului si a fost sange in toata tara Egiptului. Dar vrajitorii Egiptului au facut si ei la fel prin vrajitoriile lor.
Inima lui Faraon s-a impietrit si n’ascultat de Moise si de Aaron dupa cum spusese Domnul.
Faraon s-a intors de la rau si s-a dus acasa; dar nu si-a pus la inima aceste lucruri.
Toti Egiptenii au sapat in imprejurimile raului ca sa gaseasca apa de baut; caci nu puteau sa bea din apa raului.
Au trecut sate zile, dupa ce a lovit Domnul raul.

Broastele

Domnul a zis lui Moise: “ Du-te la Faraon si spune-i: “ Asa vorbeste Domnul: “ Lasa pe poporul Meu sa plece ca sa-Mi slujeasca.Daca nu vrei sa-l lasi sa plece, am sa aduc broastele pe toata intinderea tarii tale.

Raul va misuna de broaste; ele se vor sui si vor intra in casa ta, in odaia ta de dormit si in patul tau, in casa slujitorilor tai si in casele poporului tau, in cuptoarele si in postavile de framantat painea.
Ba inca broastele se vor sui si pe tine, pe poporul tau si pe toti slujitorii tai.”
Domnul a zis lui Moise: “ Spune lui Aaron: “ Intinde-ti mana cu toiagul peste rauri, peste paraie si peste iazuri si scoate broastele din ele peste tara Egiptului!”
Aaron si-a intins mana peste apele Egiptului; si au iesit broastele si-au acoperit tara Egiptului.

Dar si vrajitorii au facut la fel prin vrajitoriile lor: au scos si ei broaste peste toata tara Egiptului.
Faraon a chemat pe Moise si pe Aaron si a zis : “ Rugati-va Domnului sa departeze broastele de la mine si de la poporul meu; si am sa las pe popor sa plece sa aduca jertfe Domnului.”
Moise a zis lui Faraon: “ Hotaraste-mi, cand sa ma rog Domnului pentru tine,pentru slujitorii tai si pentru poporul tau, ca sa indeparteze broastele de la tine si din casele tale?
Nu vor mai ramanea decat in rau.”
El a raspuns: “ Maine” si Moise a zis: “Asa va fi ca sa stii ca nimeni nu este ca Domnul, Dumnezeul nostru.
Broastele se vor departa de la tine si din casele tale, de la slujitorii tai si de la poporul tau; nu vor mai ramanea decat in rau.”
Moise si Aaron au iesit de la Faraon. Si Moise a strigat catre Domnul cu privire la broastele cu care lovise pe Faraon.
Domnul a facut cum cerea Moise; si broastele au pierit in case, in curti si in ogoare.
Le-au strans gramezi si tara s-a imputit.
Faraon, vazand ca are ragaz sa rasufle in voie, si-a impietrit inima si n-a ascultat de Moise si de Aaron , dupa cum spusese Domnul.

Paduchii

Domnul a zis lui Moise: “Spune-i lui Aaron: “ Intinde-ti toiagul si loveste tarana pamantului; si se va preface in paduchi sau (tantari) in toata tara Egiptului.”

Asa au facut. Aaron si-a intins mana cu toiagul si a lovit tarana pamantului; si s-a prefacut in paduchi pe toti oamenii si pe toate dobitoacele. Toata tarana pamantului s-a prefacut in paduchi in toata tara Egiptului.
Vrajitorii au cautat sa faca si ei paduchi prin vrajitoriile lor; Dar nu au putut. Paduchii erau pe oameni si pe dobitoace.
Si vrajitorii au zis lui Faraon: “ Aici este degetul lui Dumnezeu!”
Dar inima lui Faraon s-a impietrit si n’a ascultat de Moise si de Aaron, dupa cum spusese Domnul.

Musca caineasca

Domnul a zis lui Moise: “ Scoala-te dis-de-dimineata si du-te inaintea lui Faraon, cand are sa iasa sa se duca la apa. Sa-i spui: “ Asa vorbeste Domnul: “ Lasa pe poporul Meu sa plece ca sa-mi slujesca.

Daca nu vei lasa pe poporul Meu sa plece, am sa trimit muste cainesti impotriva ta, impotriva slujitorilor tai, impotriva poporului tau si impotriva caselor tale; casele Egiptenilor vor fi pline de muste si pamantul va fi acoperit de ele.
Dar in ziua aceea voi deosebi tinutul Gosen, unde locuieste poporul Meu si acolo nu vor fi muste, pentru ca sa cunosti ca Eu Yahwe Domnul Dumnezeul Evreilor sunt in mijlocul tinutului acestuia.
Voi face o deosebire intre poporul Meu si poporul tau. Semnul acesta va fi maine.”
Domnul a facut asa. A venit un roi de muste cainesti in casa lui Faraon si a slujitorilor lui si toata tara Egiptului a fost pustiita de muste cainesti.
Faraon a chemat pe Moise si pe Aaron si le-a zis: “ Duceti-va de aduceti jertfe Dumnezeului vostru aici in tara.”
Moise a raspuns: “ Nu este de loc potrivit sa facem asa; caci am aduce Domnului Dumnezeului nostru , jertfe care sunt o uraciune pentru Egipteni. Si daca am aduce sub ochii lor, jertfe care sunt o uraciune pentru Egipteni, nu ne vor ucide ei oare cu pietre?
Vom face mai bine un drum de trei zile in pustie si acolo vom aduce jertfe Domnului, Dumnezeului nostru, dupa cum ne va spune.”
Faraon a zis: “ Va voi lasa sa plecati, ca sa aduceti jertfe Domnului, Dumnezeului vostru, in pustie; numai sa nu va departati prea mult, daca plecati. Rugati-va pentru mine.”
Moise a raspuns: “ Am sa ies de la tine, si am sa ma rog Domnului. Maine, mustele se vor departa de la Faraon, de la slujitorii lui si de la poporul lui. Dar sa nu ne mai insele Faraon, ne vrand sa lase pe popor sa plece, ca sa aduca jertfe Domnului.”
Moise a iesit de la Faraon si s-a rugat Domnului.
Domnul a facut cum cerea Moise; si mustele s-au departat de la Faraon, de la slujitorii lui si de la poporul lui. N’a mai ramas una.
Dar Faraon si de data aceasta, si-a impietrit inima si n’a lasat pe popor sa plece.

Ciuma vitelor

Domnul a zis lui Moise: “ Du-te la Faraon si spune-i: “ Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul Evreilor: “Lasa pe poporul meu sa plece, ca sa-Mi slujeasca.

Daca nu vrei sa-l lasi sa plece si daca-l mai opresti,
Iata , mana Domnului va fi peste turmele tale de pe camp; peste cai, peste magari, peste camile, peste boi si peste oi; si anume va fi o ciuma foarte mare.
Dar Domnul va face deosebire intre turmele lui Israel si turmele Egiptenilor, asa ca nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.”
Domnul a hotarat vremea si a zis: “ Maine va face lucrul acesta in tara.”
Si Domnul a facut asa chiar de a doua zi. Toate turmele Egiptenilor au pierit, dar n’a pierit nici o vita din turmele copiilor lui Israel.
Faraon a trimis sa vada ce se intamplase: si iata ca nici o vita din turmele lui Israel nu pierise.
Dar inima lui Faraon s-a impietrit si n’a lasat pe popor sa plece.

Varsatul negru

Domnul a zis lui Moise si lui Aaron: “ Umpleti-va mainile cu cenusa din cuptor si Moise sa o arunce spre cer, sub ochii lui Faraon.

Ea se va preface intr-o tarana, care va acoperi toata tara Egiptului; si va da nastere, in toata tara Egiptului, pe oameni si pe dobitoace, la niste bube, pricinuite de niste basici fierbinti.”
Ei au luat cenusa din cuptor si s-au infatisat inaintea lui Faraon; Moise a aruncat-o spre cer si ea a dat nastere, pe oameni si pe dobitoace, la niste bube pricinuite de niste basici fierbinti.”
Vrajitorii nu s-au putut arata inaintea lui Moise, din pricina bubelor; caci bubele erau pe vrajitori, ca si pe toti Egiptenii.
Domnul a impietrit inima lui Faraon si Faraon n’a ascultat de Moise si de Aaron, dupa cum spusese Domnul lui Moise.

Piatra si focul

Domnul a zis lui Moise: “ Scoala-te dis de dimineata, du-te inaintea lui Faraon si spune-i:
" Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul Evreilor,Yahwe: “ Lasa pe poporul Meu sa plece, ca sa-Mi slujeasca.
Fiindca, de data aceasta, am sa trimit toate urgiile Mele impotriva inimii tale, impotriva slujitorilor tai si impotriva poporului tau, ca sa stii ca nimeni nu este ca mine pe tot pamantul.
Daca mi-as fi intins mana si te-as fi lovit cu ciuma, pe tine si pe poporul tau, ai fi pierit de pe pamant. Dar te-am lasat sa ramai in picioare, ca sa vezi puterea Mea si Numele Meu sa fie vestit in tot pamantul.
Daca te mai ridici impotriva poporului Meu si daca nu-l lasi sa plece, iata , maine, la ceasul acesta, voi face sa bata o piatra asa de mare, cum n’a mai fost in Egipt, din ziua intemeierii lui si pana azi.
Pune-ti dar la adapost turmele si tot ce ai pe camp. Piatra are sa bata pe toti oamenii si toate vitele de pe camp, care nu vor fi intrat in case; si vor pieri.”
Aceia dintre slujitorii lui Faraon care s-au temut de Cuvantul Domnului si-au adunat in case robii si turmele.
Dar cei ce nu si-au pus la inima Cuvantul Domnului, si-au lasat robii si turmele pe camp.
Domnul a zis lui Moise: “ intinde-ti mana spre cer; si are sa bata piatra in toata tara Egiptului
Pe oameni ,pe vite si pe toata iarba de pe camp in Tara Egiptului!”
Moise si-a intins toiagul spre cer; si Domnul a trimis tunete si piatra, de cadea foc pe pamant.
Domnul a facut sa bata piatra peste toata tara Egiptului.
A batut piatra si focul se amesteca cu piatra; piatra era asa de mare incat nu mai batuse piatra ca aceea in toata tara Egiptului de cand este el locuit de oameni.
Piatra a nimicit in toata tara Egiptului, tot ce era pe camp, de la oameni pana la dobitoace; piatra a nimicit si toata iarba de pe camp si a frant toti copacii de pe camp.
Numai in tinutul Gosen, unde erau copii lui Israel, n’a batut piatra.
Faraon a trimis sa cheme pe Moise si pe Aaron si le-a zis: “ De data aceasta am pacatuit; Domnul are dreptate, iar eu si poporul meu suntem vinovati.
Rugati-va Domnului ca sa numai fie tunete si piatra; si va voi lasa sa plecati si nu veti mai fi opriti.”
Moise i-a zis: “ Cand voi iesi din cetate, voi ridica mainile spre Domnul, tunetele vor inceta si nu v-a mai bate piatra, ca sa stii ca al Domnului este pamantul!
Dar stiu ca tu si slujitorii tai tot nu va veti teme de Domnul Dumnezeu.”
Inul si orzul se prapadisera, pentru ca orzul tocmai daduse in spic, iar inul era in floare;
Graul si ovazul nu se stricasera, pentru ca erau tarzii.
Moise a plecat de la Faraon si a iesit afara din cetate; si-a ridicat mainile spre Domnul, tunetele si piatra au incetat si n’a mai cazut ploaia pe pamant.
Faraon, vazand ca ploaia, piatra si tunetele incetasera, n’a contenit sa pacatuiasca si si-a impietrit inima, el si slujitorii lui.
Lui Faraon i s-a impietrit inima si n-a lasat pe copiii lui Israel sa plece, dupa cum spusese Domnul prin Moise.
Domnul a zis lui Moise…….

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-11-17T19:00:00.000+02:00

Moise in Egipt

Moise a plecat; si cand s-a intors la socrul sau Ietro, i-a zis: “ lasa-ma te rog sa plec si sa ma intorc la fratii mei, care sunt in Egipt, ca sa vad daca mai traiesc.” Ietro a zis lui Moise: “ Du-te in pace!”

Domnul a zis lui Moise, in Madian:” Du-te intoarce-te in Egipt: caci toti cei ce cautau sa-ti i-a viata au murit.”

Moise si-a luat nevasta si copiii, i-a pus calari pe magari si s-a intors in tara Egiptului. Si-a luat in mana toiagul lui Dumnezeu.

Domnul a zis lui Moise; “ Plecand ca sa te intorci in Egipt, vezi toate minunile pe care ti le pun in mana, sa le faci inaintea lui Faraon. Eu ii voi impietri inima si nu v-a lasa poporul sa plece.

Tu vei zice lui Faraon:” Asa vorbeste Domnul: “ Israel este fiul Meu, intaiul Meu nascut.

Iti spun: “ Lasa pe fiul Meu sa plece, ca sa-mi slujeasca; daca nu vrei sa-l lasi sa plece, voi ucide pe fiul tau , pe intaiul tau nascut.

In timpul calatoriei, intr-un loc unde a ramas Moise peste noapte, l-a intalnit Domnul si a vrut sa-l omoare.

Sefora a luat o piatra ascutita, a taiat preputul fiului sau si l-a aruncat la picioarele lui Moise, zicand: “ Tu esti un sot de sange pentru mine.”

Si domnul l-a lasat. Atunci a zis ea: “ Sot de sange din pricina taieturii imprejur.

Intalnirea lui Moise cu Aaron

Domnul a zis lui Aaron: “ Du-te inaintea lui Moise in pustie.” Aaron a plecat; a intalnit pe Moise la muntele lui Dumnezeu si l-a sarutat.

Moise a facut cunoscut lui Aaron toate cuvintele, lui YHWH care-l trimisese si toate semnele pe care-I poruncise sa le faca.

Moise si Aaron si-au vazut de drum si au adunat pe toti batranii copiilor lui Israel.

Aaron a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise; si Moise a facut semnele inaintea poporului.

Poporul a crezut. Astfel au aflat ca cercetase pe copii lui Israel, ca le vazuse suferinta; si s-au plecat si s-au aruncat cu fata la pamant.

Moise si Aaron inaintea lui Faraon

Moise si Aaron s-au dus apoi la Faraon si i-au zis: “ Asa vorbeste Domnul, Dumnezeul lui Israel:

“ Lasa pe poporul meu sa plece, ca sa praznuiasca in pustie un praznic in cinstea Mea.”

Faraon a raspuns: “ Cine este Domnul, ca sa ascult de glasul lui si sa las pe Israel sa plece?”

Eu nu cunosc pe Domnul si nu voi lasa pe Israel sa plece.”

Ei au zis: “ Ni S-a aratat Dumnezeul Evreilor. Da-ne voie sa facem un drum de trei zile in pustie, ca sa aducem jertfe Domnului, pentru ca sa nu ne bata cu ciuma sau cu scabie.”

Si imparatul Egiptului le-a zis: “ Moise si Aaron pentru ce abateti poporul de la lucrul lui? Plecati la lucrarile voastre.

Marirea muncilor

Faraon a zis: “Iata ca poporul acesta s-a inmultit acum in tara si voi mai voiti sa-l faceti sa-si inceteze lucrarile?”

Si chiar in ziua aceea, Faraon a dat urmatoarea porunca ispravnicerilor norodului si logofetilor:

Sa nu mai dati poporului paie ca mai inainte pentru facerea caramizilor; ci sa se duca singuri si stranga paie.

Totusi sa le cereti acelasi numar de caramizi, pe care le faceau mai inainte; sa nu le scadeti, caci sunt niste lenesi; de aceea striga mereu: Haidem sa aducem jertfe Dumnezeului nostru.”

Sa se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca sa aiba de lucru si sa nu mai umble dupa naluci.”

Ispravniceii poporului si logofetii au venit si au spus poporului: “ Asa vorbeste Faraon: “Nu va mai dau paie; duceti-va singuri de va luati paie de unde veti gasi; dar nu vi se scade nimic din lucrul vostru.”

Poporul s-a raspandit in toata tara Egiptului, ca sa stranga miriste in loc de paie.

Ispravniceii ii sileau zicand: “ Ispraviti-va lucrul, zi de zi , ca si aunci cand erau paie!”

Au batut chiar pe logofetii copiilor lui Israel, pusi peste ei de ispravniceii lui Faraon.

“Pentru ce” li se zicea, “ n-ati ispravit ieri si azi ” ca mai inainte, numarul de caramizi, care va fusese hotarat?

Logofetii copiilor lui Israel s-au dus sa se planga la Faraon si i-au zis: “ Pentru ce te porti asa cu robii tai?

Robilor tai nu li se mai dau paie ca mai inainte si totusi ni se spune: “ Faceti caramizi! “ Ba inca, robii tai sunt si batuti, ca si cand poporul tau, ar fi vinovat.”

Faraon a raspuns: “ Sunteti niste lenesi si niste trantori! De aceea ziceti: ‘ Haidem sa aducem jertfe Domnului!”

Acum duceti-va indata de lucrati; nu vi se vor da paie si veti face acelasi numar de caramizi.

Cartirea Israelitilor

Logofetii copiilor lui Israel au vazut in ce stare nenorocita erau, cand li se zicea: “ Nu vi se scade nimic din numarul de caramizi; ci in fiecare zi sa faceti lucrul cuvenit unei zile.”

Cand au iesit de la Faraon, au intalnit pe Moise si pe Aaron care ii astepta.

Si le-au zis: “ Sa va vada Domnul si sa va judece! Voi ne-ati facut urati lui Faraon si slujitorilor lui; ba inca le-ati dat sabia in mana ca sa ne omoare. “

Moise s-a intors la Domnul si a zis: “ Doamne, pentru ce ai facut un astfel de rau poporului acestuia? Pentru ce mai trimis?

De cand m-am dus la Faraon ca sa-I vorbesc in numele Tau, el face si mai rau poporului acestuia; si n’ai izbavit pe poporul Tau.”

Izbavirea fagaduita

Domnul a zis lui Moise: “ Vei vedea acum ce voi face lui Faraon: o mana puternica il va sili sa-I lase sa plece; da, o mana puternica il va sili sa-I izgoneasca din tara lui.”

Dumnezeu a mai vorbit lui Moise si i-a zis: “ Eu sunt Domnul.

Eu m-am aratat lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, ca Dumnezeul cel Atotputernic; dar nu am fost cunoscut de el sub Numele Meu, ca Domnul.”

De asemenea Mi-am incheiat legamantul Meu, cu ei, ca sa le dau tara Canaan, tara calatoriilor sfinte, in care au locuit ca straini.

Acum insa am auzit gemetele copiilor lui Israel, pe care-I tin Egiptenii in robie si Mi-am adus aminte de legamantul Meu.

De aceea spune copiilor lui Israel: “ Eu sunt YHWH: Eu va voi izbavi din robia lor si va voi scapa cu brat intins si cu mari judecati.

Va voi lua ca popor al Meu; Eu voi fi Dumnezeul vostru si veti cunoaste ca Eu, YHWH Dumnezeul vostru, va izbavesc de muncile cu care va apasa Egiptenii.

Eu va voi duce in tara, pe care am jurat ca o voi da lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov; Eu va voi da-o in stapanire; Eu, Domnul.”

Astfel a vorbit Moise copiilor lui Israel. Dar deznadejdea si robia aspra in care se aflau i-au impiedicat sa asculte pe Moise.

Domnul a vorbit lui Moise si a zis: “ Du-te de vorbeste lui Faraon, imparatul Egiptului, sa lase pe copiii lui Israel sa iasa afara din tara lui.”

Moise a raspuns in fata Domnului: “ Iata ca nici copii lui Israel, nu m-au ascultat: cum are sa ma asculte Faraon pe mine, care nu am o vorbire usoara?”

Domnul a vorbit lui Moise si lui Aron si le-a dat porunci cu privire la copiii lui Israel si cu privire la Faraon, imparatul Egiptului, ca sa scoata din tara Egiptului pe copiii lui Israel.

Spita neamului lui Moise si Aaron

Iata capeteniile familiilor lor :

Fiii lui Ruben, intaiul nascut al lui Israel : Enoh, Palu, Hetron si Carmi. Acestea sunt familiile lui Ruben.

Fiii lui Simeon : Iemuel, Iamin, Ohad, Iachin si Tohar; si Saul, fiu nascut dintr-o femeie Cananita. Acestea sunt familiile lui Simeon.

Iata numele fiilor lui Levi, dupa spita neamului lor : Gherson, Chehad si Merari. Anii vietii lui Levi au fost o suta treizeci si sapte de ani.

Fiii lui Gherson : Libni si Simei si famiile lor.

Fiii lui Chehat : Amram, Itehar, Hebron si Uziel. Anii vietii lui Chehat au fost o suta treizeci si trei ani.

Fiii lui Merari : Mahli si Musi. Acestea sunt familiile lui Levi, dupa spita neamului lor.

Amram a luat de nevasta pe matusa-sa Iochebed; si ea i-a nascut pe Aaron si pe Moise. Anii vietii lui Amram au fost o suta trezei si sapte ani.

Fiii lui Itehar : Core, Nefeg si Zicri.

Fiii lui Uziel : Misael, Eltafan si Sitri.

Aaron a luat de nevasta pe Eliseba, fata lui Aminadab, sora lui Nahson; si ea l-a nascut pe Nadab, Abihu, Eleazar si Itamar.

Fiii lui Core : Asir, Elcana si Abiasaf. Aceastea sunt familiile Coritilor.

Eleazar, fiul lui Aaron, a luat de nevasta pe una din fetele lui Putiel, si ea l-a nascut pe Fineas.

Acestea sunt capeteniile famiiilor Levitilor cu familiile lor.

Acestia sunt Aaron acela si Moise acela, carora le-a zis Domnul : “Scoateti din tara Egiptului pe copiii lui Israel dupa ostirile lor ”

Ei sunt aceia care au vorbit lui Faraon, imparatul Egiptului, ca sa scoata din Egipt pe copiii lui Israel. Acestia sunt Moise acela si Aaron acela.

Cand Domnul a vorbit lui Moise in tara Egiptului, Domnul a zis lui Moise : “Eu sunt YHWH.

Spune lui Faraon, imparatul Egiptului, tot ce-ti spun”

Si Moise a raspuns inaintea Domnului : “Iata ca eu nu vorbesc usor : cum are sa ma asculte Faraon?”

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-06-10T09:52:00.000+03:00

EXODUL

Poporul lui Israel in Egipt

Inmultirea Israelitilor In Egipt

Iata numele fiiilor lui Israel, intrati in Egipt; au intrat cu Iacov fiecare cu familia lui:
Ruben, Simeon, Levi, Iuda,
Isahar, Zabulon, Beniamin,
Dan, Neftali, Gad si Aser.
Sufletele iesite din coapsele lui Iacov erau saptezeci de toate. Iosif era atunci in Egipt.
Iosif a murit si toti fratii lui si toata varsta aceea de oameni.
Fiii lui Israel s-au inmultit, s-au marit au crescut si au ajuns foarte puternici. Si s-a umplut tara de ei.

Suferintele Israelitilor

Peste Egipt s-a ridicat un nou imparat, care nu cunoscuse pe Iosif.
El a zis poporului sau: “ Iata ca poporul copiilor lui Israel este mai mare si mai puternic decat noi. Veniti sa ne aratam dibaci fata de el, ca sa nu creasca, pentru ca nu cumva, daca se va intampla vreun razboi, sa se uneasca si el cu vrajmasii nostrii, sa ne bata si sa iasa apoi din tara.”
Si au pus peste ei ispravnici, ca sa-I asupreasca cu munci grele.
Astfel a zidit el cetatile Pitom si Ramses ca sa slujeasca de hambare lui Faraon.
Dar cu cat ii asupreau mai mult, cu atat se inmultea si crestea; si s-au scarbit de copiii lui Israel.
Atunci Egiptenii au adus pe copiii lui Israel la o aspra robie.
Le-au facut viata amara prin lucrari grele de lut si caramizi si prin tot felul de lucrari de pe camp; si in toate muncile acestea pe care-I sileau sa le faca, erau fara nici un pic de mila.
Imparatul Egiptului a poruncit moaselor Evreilor, numite una Sifra, si cealalta Pua si le-a zis: “Cand ve-ti implini slujba de moase pe langa femeile evreilor si le veti vedea pe scaunul de nastere, daca este baiat, sa-l omorati; iar daca este fata, s-o lasati sa traiasca.”
Dar moasele s-au temut de Dumnezeu si nu au facut cele poruncise imparatul Egiptulu: ci au lasat pe copii de parte barbateasca sa traiasca.
Imparatul Egiptului a chemat pe moase si le-a zis: ” Pentru ce ati facut lucrul acesta si ati lasat pe copiii de parte barbateasca sa traiasca?”
Moasele au raspuns lui Faraon: “ Pentru ca femeile evreilor nu sunt ca egiptencele; ele sunt vanjoase si nasc inaintea de venirea moasei.”
Dumnezeu a facut bine moaselor; si poporul s-a inmultit si a ajuns foarte mare la numar.
Pentru ca moasele se temusera de Dumnezeu, Dumnezeu le-a facut case.
Atunci Faraon a dat urmatoarea porunca la tot poporul lui: “ Sa aruncati in rau pe orice baiat care se v-a naste si sa lasati pe toate fetele sa traiasca.

Nasterea lui Moise

Un om din casa lui Levi luase de nevasta pe o fata a lui Levi.
Femeia aceasta a ramas insarcinata si a nascut un fiu. A vazut ca este frumos si l-a ascuns trei luni.
Ne mai putand sa-l ascunda, a luat un sicrias de papura pe care l-a uns cu lut si cu smoala; a pus copilul in el si la asezat intre trestii, pe malul raului.

Sora copilului pandea la o departare oarecare, ca sa vada ce are sa i s-e intample.
Fata lui Faraon s-a pogorat la rau, sa se scalde; si fetele care o insoteau se plimbau pe marginea raului. Ea a zarit sicriasul in mijlocul trestiilor si a trimis pe roaba ei sa-l ia.
L-a deschis si a vazut copilul: era un baietas care plangea. I-a fost mila de el si a zis: “ Este un copil de al Evreilor!”
Atunci sora copilului a zis fetei lui Faraon: “ Sa ma duc sa-ti chem o doica dintre femeile Evreilor, ca sa-ti alapteze copilul?”
“Du-te”, I-a raspuns fata lui Faraon. Si fata s-a dus si a chemat pe mama copilului.
Fata lui Faraon i-a zis: “ I-a copilul acesta, alapteaza-mi-l si-ti voi plati.” Femeia a luat copilul, si l-a alaptat.
Copilul a crescut si ea l-a dus fetei lui Faraon; si el i-a fost fiu. I-a pus numele Moise ( scos); caci a zis ea, “L-am scos din ape.”

Fuga lui Moise in Madian

In vremea aceea, Moise crescand mare, a iesit pe la fratii sai si a fost martor la muncile lor grele.
A vazut pe un Egiptean, care batea pe un evreu, unul dintre fratii lui.
S-a uitat in toate partile si vazand ca nu este nimeni, a omorat pe Egiptean si l-a ascuns in nisip.

A iesit si in ziua urmatoare; si iata ca doi evrei se certau. A zis celui ce n’avea dreptate: “ Pentru ce lovesti pe semenul tau?”
Si omul acela a raspuns: “Cine te-a pus pe tine mai mare si judecator peste noi? Nu cumva ai de gand sa ma omori si pe mine, cum ai omorat pe egipteanul acela?” Moise s-a temut si a zis: “ Nu mai incape indoiala ca faptul este cunoscut.
Faraon a aflat ce se petrecuse si cauta sa omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon si a locuit in tara Madian. A sezut langa o fantana.
Preotul din Madian avea sapte fete. Ele au venit sa scoata apa si au umplut jgheaburile ca sa adape turma tatalui lor.
Dar au venit pastorii si le-au luat la goana. Atunci Moise s-a sculat, le-a ajutat si le-a adapat turma.
Cand s-au intors ele la tatal lor Reuel, el a zis: “ Pentru ce va intoarceti asa de curand azi?”
Ele au raspuns: “ Un Egiptean ne-a scapat din mana pastorilor si chiar ne-a scos apa si a adapat turma.”
Si el a zis fetelor: “ Unde este? Pentru ce ati lasat acolo pe omul acela! Chemati-l sa manance paine!”
Moise s-a hotarat sa locuiasca la omul acela, care i-a dat de nevasta pe fiica-sa Sefora.
Ea a nascut un fiu, caruia el i-a pus numele Ghersom ( sunt strain aici ): “ Caci,” a zis el: “locuiesc ca strain intr-o tara straina.”

Dumnezeu aude strigatul Israelitilor

Dupa multa vreme imparatul Egiptului a murit; si copiii lui Israel gemeau inca din pricina robiei si scoteau strigate desnadajduite. Strigatele acestea pe care li le smulgea robia, s-au suit pana la Dumnezeu.
Dumnezeu a auzit gemetele lor, si Si-a adus aminte de legamantul Sau facut cu Avraam, Isaac si Iacov.
Dumnezeu a privit spre copiii lui Israel si a luat cunostiinta de ei.

Rugul aprins

Moise pastea turma socrului sau Ietro, preotul Madianului. Odata a manat turma pana dincolo de pustie si a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb.
Ingerul Domnului I s-a aratat intr-o flacara de foc, care iesea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat; si iata ca rugul era tot un foc si rugul nu se mistuia deloc.
Moise a zis: “ Am sa ma intorc sa vad ce este aceasta vedenie minunata si pentru ce nu se mistuie rugul.”
Domnul a vazut ca el se intoarce sa vada; si Dumnezeu la chemat din mijlocul rugului si a zis: “ Moise! Moise!” El a raspuns: “ Iata-ma!” Dumnezeu a zis: “ Nu te apropia de locul acesta; scoate-ti incaltamintele din picioare, caci locul pe care calci este un pamant sfant.”
Si a adaugat: “ Eu sunt Dumnezeul tatalui tau, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov.” Moise si-a ascuns fata, caci se temea sa priveasca pe Dumnezeu.
Domnul a zis: “ Am vazut asuprirea poporului Meu, care este in Egipt, si am auzit strigatele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui; caci ii cunosc durerile.
M-am pogorat ca sa-I izbavesc, din mana Egiptenilor si sa-I scot din tara aceasta si sa-I duc intr-o tara buna si intinsa, intr-o tara unde curge lapte si miere si anume, in locurile pe care le locuiesc Canaanitii, Hetitii, Amoritii, Ferezitii, Hevitii si Iebusitii.
Iata ca strigatele Israelitilor au ajuns pana la Mine si am vazut chinul cu care ii chinuiesc Egiptenii.
Acum, vino, Eu te voi trimite la Faraon si vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”

Trimiterea lui Moise

Moise a zis lui Dumnezeu:” Cine sunt eu , ca sa ma duc la Faraon si sa scot din Egipt pe copii lui Israel?”
Dumnezeu a zis: “ Eu voi fi negresit cu tine; si iata ca va fi pentru tine semnul ca Eu te-am trimis: dupa ce vei scoate pe popor din Egipt, veti sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.”
Moise a zis lui Dumnezeu: “ Iata cand ma voi duce la copiii lui Israel si le voi spune: “ Dumnezeul parintilor vostri m-a trimis la voi”; si ma vor intreba: “ Care este Numele Lui?” ce le voi raspunde?
Dumnezeu a zis lui Moise: “ Eu sunt Cel ce sunt.” Si a adaugat: “ Vei raspunde copiilor lui Israel astfel: “ Cel ce se numeste “Eu sunt” m-a trimis la voi.”
Dumnezeu a mai zis lui Moise: “ Asa sa vorbesti copiilor lui Israel:” Domnul Dumnezeul parintilor vostrii , Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi.
Acesta este numele meu pentru vesnicie, acesta este Numele Meu din neam in neam.
Du-te si strange pe batranii lui Israel si spune-le: “ Mi s-a aratat Domnul Dumnezeul parintilor vostrii, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov. El a zis: “V-am vazut si am vazut ce vi se face in Egipt si am zis: “Va voi scoate din suferinta Egiptului si va voi duce in tara Canaanitilor, Hetitilor, Amoritilor, Ferezitilor,Hevitilor si Iebusitilor, intr-o tara unde curge lapte si miere.
Ei vor asculta de glasul tau; si te vei duce , tu si batranii lui Israel, la imparatul Egiptului si ii veti spune: “ Domnul Dumnezeilor Evreilor, s-a intalnit cu noi. Da-ne voie sa mergem cale de trei zile in pustie, ca sa aducem jertfe Domnului Dumnezeului nostru.”
Stiu ca imparatul Egiptului n’are sa va lase sa plecati decat silit de o mana puternica.
Eu imi voi intinde mana si voi lovi Egiptul cu tot felul de minuni, pe care le voi face in mijlocul lui. Dupa aceea are sa va lase sa plecati.”
Voi face chiar ca poporul acesta sa capete trecere inaintea Egiptenilor; si cand veti pleca, nu veti pleca cu mainile goale.
Fiecare femeie v-a cere de la vecina ei si de la cea care locuieste in casa ei, vase de argint, vase de aur si haine, pe care le veti pune pe fiii si ficele voastre. Si veti jefui astfel pe Egipteni.”

Sovairea lui Moise

Moise a raspuns si a zis: “ Iata ca nu au sa ma creada, nici nu au sa asculte de glasul meu. Ci vor zice: “ Nu ti s-a aratat Domnul! “
Domnul a zis: “ Ce ai in mana?”
El a raspuns: “ Un toiag”
Domnul a zis: “ Arunca-l la pamant.” El la aruncat la pamant si toiagul s-a prefacut intr-un sarpe. Moise fugea de el.
Domnul a zis lui Moise: “ Intinde-ti mana si apuca-l de coada.” El a intins mana si l-a apucat; si sarpele s-a prefacut iarasi intr-un toiag in mana lui.
“ Iata,” a zis Domnul, “ce vei face ca sa creada ca ti s-a aratat Domnul Dumnezeul parintilor lor;
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov.”
Domnul i-a mai zis: “Baga-ti mana in san.” El si-a bagat mana in san; apoi a scoso si iata ca mana I se acoperise de lepra si se facuse alba ca zapada.
Domnul a zis: “ Baga-ti din nou mana in san.” El si-a bagat din nou mana in san; apoi a scos-o din san; si iata ca mana se facuse iarasi cum era carnea lui.
“ Daca nu te vor crede, “ a zis Domnul “ si nu vor asculta de glasul celui dintai semn, vor crede glasul celui de al doilea semn.
Daca nu vor crede nici aceste doua semne si nu vor asculta de glasul tau, sa iei apa din rau si s-o torni pe pamant; si apa pe care o vei lua din rau se v-a preface in sange pe pamant.”
Moise a zis Domnului: “Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea usoara; si cusurul acesta nu-I nici de ieri, nici de alaltaieri, nici macar de cand vorbesti Tu robului Tau; caci vorba si limba mi este incurcata..”
Domnul i-a zis: “ Cine a facut gura omului? Si cine face pe om mut sau surd, cu vedere sau orb?
Oare nu Eu, Domnul?
Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta si te voi invata ce vei avea de spus.”
Moise a zis: “ Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea sa trimiti.”
Atunci Domnul S-a maniat pe Moise si a zis: “ Nu-I oare acolo fratele tau Aron Levitul? Stiu ca el vorbeste usor. Iata ca el insusi vine inaintea ta; si cand te va vedea se va bucura in inima lui.
Tu ii vei vorbi si vei pune cuvintele in gura lui; si Eu voi fi cu gura ta si cu gura lui; si va voi invata ce veti avea de facut.
El va vorbi poporului pentru tine, iti v-a sluji drept gura si tu vei tinea pentru el locul lui Dumnezeu.
Ia in mana toiagul acesta, cu care vei face semnele.”

…. sub aceste imprejurari in Egipt, din semintia lui Levi numit Amram si al sotiei sale Jochebed se nascu Moise.

Dumnezeu ocroti acest copil de nelegiuirea lui Faraon si mai mult de atat facu sa fie adoptat chiar de casa lui Faraon.
Pana la adoptarea mamei adoptive, parintii lui Moise crescu copilul in educatia, credinta si spiritul lui Dumnezeu. In Dumnezeul cel viu, care este Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac si Iacov.
In casa lui Faraon, Moise crescu mare si poporul se inmultea cu toate ca sclavia lui era tot mai grea.
Fiind de acum barbat si vazand ce se petrece in Egipt cauta eliberarea poporului din sclavia in care ajunsese. Datorita acestei nazuinti, Moise omora un conducator Egiptean de sclavi.
De frica fratii sai in loc sa-I sara in ajutor si sa se alature lui, il denuntara.
Atunci obligat a parasit Egiptul si a fugit la Madian in Arabia pentru un timp mai indelungat.
El se casatori si deveni pastor.
La un timp Dumnezeu socoti ca a sosit momentul sa-l trimita pe Moise sa salveze poporul lui Israel sa plece din Egipt.
Rugaciunile poporului ajunsesera la urechile lui Dumnezeu.
Atunci Dumnezeu I s-a aratat intr-un rug de foc care ardea si nu se consuma.
A folosit acest mijloc ca sa dea curaj, incredere in ceea ce trebuia sa faca de aici inainte.
Pentru ca Dumnezeu a socotit ca poporul lui trebuie sa devina de acum o natiune libera; sa-I scoata din robie si sa-I duca la muntele Horeb sa se inchine lui Dumnezeu.
Sub noul Faraon erau tot mai apasati. Asa ca il alesese pe Moise sa-I duca planul la bun sfarsit.
Trecuse 430 de ani de la intrarea lui Avraam in tara fagaduita.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-05-31T21:51:00.000+03:00

Moartea lui Iacov

Apoi le-a dat porunca urmatoare: “ Eu am sa fiu adaugat la poporul meu; deci sa ma ingropati impreuna cu parintii mei, in pestera care este in ogorul Hetitului Efron.
In pestera din ogorul Macpela, care este in fata cu Mamre, in tara Canaan. Acesta este ogorul pe care l-a cumparat Avraam de la Hetitul Efron, ca mosie de inmormantare.
Acolo au ingropat pe Avraam si pe Sara, nevasta lui; acolo au ingropat pe Isaac si pe Rebeca, nevasta lui; si acolo am ingropat eu pe Lea.
Ogorul si pestera care se afla acolo au fost cumparate de la fiii lui Het.”
Cand a ispravit Iacov de dat porunci fiilor sai si-a tras picioarele in pat si si-a dat duhul si a

fost adaugat la poporul sau.

Ingroparea lui Iacov

Cand au vazut fratii lui Iosif ca tatal lor a murit, au zis: “ Daca v-a prinde Iosif ura pe noi si ne v-a intoarce tot raul, pe care i l-am facut?”
Si au trimis sa spuna lui Iosif: “ Tatal tau a dat porunca acesta inainte de moarte:”Asa sa vorbiti lui Iosif: “ Oh! Iarta nelegiuirea fratilor tai si pacatul lor, caci ti-au facut rau!”
Iarta acum pacatul robilor Dumnezeului tatalui tau!”
Iosif a plans cand a auzit cuvintele acestea.
Fratii lui au venit si s-au aruncat ei insisi cu fata la pamant inaintea lui si i-au zis: “ Suntem robii tai.”
Iosif le-a zis : “ Fiti fara teama; caci sunt eu oare in locul lui Dumnezeu?
Voi negresit v-ati gandit sa-mi faceti rau: dar Dumnezeu a schimbat raul in bine, ca sa implineasca ceea ce se vede azi si anume, sa scape viata unui popor in mare numar.
Fiti dar fara teama, caci eu va voi hrani pe voi si pe copiii vostri. I-a mangaiat si le-a imbarbatat inimile.

Moartea lui Iosif

Iosif a locuit in Egipt, el si casa tatalui sau; si a trait o suta zece ani.
Iosif a vazut pe fiii lui Efraim pana la al treilea neam; si fiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au nascut pe genunchii lui.
Iosif a zis fratilor sai: “ Eu am sa mor! Dar Dumnezeu va v-a cerceta si va v-a face sa va suiti din tara aceasta in tara, pe care a jurat ca o v-a da lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov.”
Iosif a pus pe fiii lui Israel sa jure, zicand: “ Cand va v-a cerceta Dumnezeu, sa luati si oasele mele mele de aici.”
Iosif a murit in varsta de o suta zece ani. L-au imbalsamat si l-au pus intr-un sicriu in Egipt.

Urmarind istoria lui Iosif se intelege faptul ca Atotputernicul Dumnezeu face de cunoscut mai pe direct oamenilor calea care duce la viata vesnica.

Toti aceia care cauta libertate din moarte, cei care nu vor sa fie lipsiti si cu teama zilei de maine, trebuie sa asculte de legile si poruncile Domnitorului, mai mare ca orisicine si mai mare ca Faraon.
Trebuie sa vina la chemarea lui Dumnezeu, la samanta data: Isus Hristos.
Ei trebuie sa se daruiasca pe ei insisi lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacov, Dumnezeul cerurilor si al pamantului, ca sa primeasca adevarurile vietii, impartite acum prin Cuvantul lui Dumnezeu: Biblia.
Daca aceasta nu se intampla, orice straduinte umane, pentru pace, pentru hrana, pentru prosperitate, securitate sociala si libertatile dorite, sunt zadarnice daca nu sunt intarite prin Cuvantul durabil a lui Dumnezeu.
De aceea se spune ca:” Omul nu traieste numai cu paine ci si cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu.” Acesta este adevarul.
In Egipt evreii ajunsesera la saptezeci de suflete.
Sub Duhul lui Dumnezeu, Israel aduna pe cei doisprezece fii ai sai, in jurul patului lui si le aduse la cunostinta marturia cu privire la Dumnezeu si la legamantul Sau.
Apoi impartasi binecuvantarea divina asupra acestor doisprezece semintii, viitoarei natiuni a lui Israel. Acestia sunt toti cei ce alcatuiesc cele douasprezece semintii cand i-a binecuvantat pe fiecare cu o binecuvantare deosebita. ( Geneza 49. 28 )
Prin duhul lui Dumnezeu asupra lui Israel arata semintia prin care va veni Domnitorul fagaduit de Dumnezeu.
El zise: “ Iuda este un pui de leu, toiagul de domnie nu se v-a departa de Iuda, nici toiagul de carmuire dintre picioarele lui, pana va veni Silo; si de El vor asculta popoarele” adica Isus Hristos. ( Geneza 49. 9 )
Cei doisprezece copii ai lui Israel, viitoarele semintii se bucurau de libertatea de inchinare, nu duceau lipsa si teama, sau vreo apasare pana la moartea lui Iosif.
Satan incerca sa murdareasca pe israeliti cu religia egiptenilor, adica sa-i faca pe ei sa se intoarca de la Dumnezeu la inchinarea catre demoni.
Pe tronul Egiptului s-a ridicat un alt Faraon care nu recunostea datoria natiunii egiptenilor fata de Iosif.
Impins de Diavol prin orgoliu si maretie Faraon avea ideea ca egiptenii sunt o rasa domneasca superioara si ca toti strainii trebuiau prin legea data de stat sa se inchine la ei si sa devina sclavi pana la moarte.
Nu toti Israelitii devenira patati prin inchinare la statui si dumnezei falsi. Ei tineau la credinta lor si rezistara impotriva acestor nedreptati faurite prin lege impotriva lui Dumnezeu si a poporului Sau. Pe viitor……

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-05-27T17:59:00.000+03:00

Sfarsitul lui Faraon se apropie

Israel a locuit in tara Egiptului, in tinutul Gosen. Ei s-au instarit, au crescut si s-au inmultit foarte mult.
Iacov a trait saptesprezece ani in tara Egiptului; si zilele anilor vietii lui Iacov au fost de o suta patruzeci si sapte ani.
Cand s-a apropiat Israel de clipa mortii, a chemat pe fiul sau Iosif si i-a zis: “ Daca am capatat trecere inaintea ta, pune rogu-te mana sub coasta mea si poarta-te cu bunatate si credinciosie fata de mine: sa nu ma ingropi in Egipt.
Ci cand ma voi culca langa parintii mei, sa ma scoti afara din Egipt si sa ma ingropi in mormantul lor.” Iosif a raspuns: “ Voi face dupa cuvantul tau”
Iacov a zis: “ Jura-mi” Si Iosif i-a jurat. Apoi Israel s-a plecat cu fata pe capataiul patului.

Iacov infiaza pe fiii lui Iosif

Dupa aceea au venit si au spus lui Iosif:” Tatal tau este bolnav.” Si Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai sai, Manase si Efraim.
Au dat de stire lui Iacov si i-au spus: “ Iata ca fiul tau Iosif vine la tine.” Si Israel si-a adunat puterile si s-a asezat pe pat.
Iacov a zis lui Iosif: “ Dumnezeul Cel Atotputernic mi S-a aratat la Luz, in tara Canaan si m-a binecuvantat.
El mi-a zis: “ Te voi face sa cresti, te voi inmulti si voi face din tine o ceata de popoare; voi da tara aceasta semintiei tale dupa tine, ca sa o stapaneasca pentru totdeauna.
Acum cei doi fii care ti s-au nascut in tara Egiptului, inainte de venirea mea la tine in Egipt, vor fi ai mei; Efraim si Manase vor fi ai mei ca si Ruben si Simeon.
Dar copiii care i-ai nascut dupa ei, vor fi ai tai; ei vor purta numele fratilor lor in partea lor de mostenire.
La intoarcerea mea din Pandan, Rahela a murit pe drum langa mine, in tara Canaan, la o departare bunicica de Efrata; si am ingropat-o acolo, pe drumul care duce la Efrata, sau Betleem.

Binecuvantarea celor doi fii ai lui Iosif

Israel s-a uitat la fiii lui Iosif si a zis; “ Cine sunt acestia?”
Iosif a raspuns tatalui sau: “ Sunt fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici.”
Israel a zis:” Apropie-i te rog, de mine ca sa-i binecuvantez.
Ochii lui Israel erau ingreunati de batranete, asa ca nu mai putea sa vada.
Iosif i-a apropiat de el; si Israel i-a sarutat si i-a imbratisat.
Israel a zis lui Iosif: “ Nu credeam ca am sa-ti mai vad fata si iata ca Dumnezeu m-a facut sa-ti vad si samanta.”
Iosif i-a dat la o parte de langa genunchii tatalui sau si s-a aruncat cu fata la pamant inaintea lui.
Apoi Iosif i-a luat pe amandoi, pe Efraim cu mana dreapta, la stanga lui Israel si pe Manase cu mana stanga la dreapta lui Israel si i-a adus aproape de el.
Israel si-a intins mana dreapta si a pus-o pe capul lui Efraim care era cel main tanar, iar mana stanga a pus-o pe capul lui Manase. Inadins si-a incrucisat mainile astfel caci Manase era cel dintai nascut.
A binecuvantat pe Iosif si a zis : ” Dumnezeul inaintea caruia au umblat parintii mei, Avraam si Isaac, Dumnezeul care m-a calauzit de cand m-am nascut pana in ziua aceasta,
Ingerul care m-a izbavit de orice rau, sa binecuvanteze pe copiii acestia! Ei sa poarte numele meu si numele parintilor mei, Avraam si Isaac, si se inmulteasca foarte mult in mijlocul tarii! Lui Iosif nu i-a venit bine cand a vazut ca tatal sau isi pune mana dreapta pe capul lui Efraim; de aceea a apucat mana tatalui sau ca s-o ia de pe capul lui Efraim si sa o indrepte pe al lui Manase.
Si Iosif a zis tatalui sau : “ Nu asa, tata, caci acela este cel intai nascut; pune-ti mana dreapta pe capul lui. “
Tatal sau nu a vrut ci a zis : “ Stiu, fiule, stiu; si el va ajunge un popor, si el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare decat el; si samanta lui va ajunge o ceata de neamuri.”
El i-a binecuvantat in ziua aceea si a zis : “ Numele tau il vor intrebuinta israelitii cand vor binecuvanta, zicand : “ Dumnezeu sa Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim si cu Manase!” si a pus astfel pe Efraim inaintea lui Manase.
Israel a zis lui Iosif : “ Iata ca in curand am sa mor! Dar Dumnezeu va fi cu voi si va va aduce inapoi in tara parintilor vostrii.
Iti dau mai mult decat fratilor tai o parte pe care am luat-o din mana amoritilor cu sabia mea si cu arcul meu.”

Binecuvantarea data de Iacov fiilor sai

Iacov a chemat pe fiii sai si a zis : “ Strangeti-va si va voi vesti ce vi se va intampla in vremurile care vor veni.”
“ Strangeti-va si ascultati fii ai lui Iacov!
Ascultati pe tatal vostru ,Israel!
Ruben, tu intaiul meu nascut,
Puterea mea si parga tariei mele,
Intaiul in vrednicie si intaiul in putere,
Navalnic ca apele, - tu nu vei mai avea intaietatea!
Caci te-ai suit in patul tatalui tau,
Mi-ai spurcat patul suindu-te in el.
Simeon si Levi sunt frati;
Sabiile lor sunt niste unelte de silnicie.
Nu vreau sa intre sufletul meu la sfaturile lor,
Nu vreau sa se uneasca duhul meu cu adunarea lor!
Caci mania lor a ucis oameni,
Si in rautatea lor, au taiat vinele taurilor.
Blestemata sa fie mania lor, pentru ca fost prea turbata,
Si furia lor caci a fost prea salbatica!
Ii voi imparti in Iacov,
Si ii voi risipi in Israel.
Iudo, tu vei primi laudele fratilor tai;
Mana ta va apuca de ceafa pe vrajmasii tai.
Fiii tatalui tau se vor inchina pana la pamant inaintea ta.
Iuda este un pui de leu.
Tu te-ai intors de la macel fiule!
Iuda isi pleaca genunchii, se culca intocmai ca un leu,
Ca o leoaica: cine-l va scula?
Toiagul de domnie nu se va departa din Iuda,
Nici toiagul de carmuire dintre piciorele lui,
Pana va veni Silo,
Si de El vor asculta popoarele.
El isi leaga magarul de vita
Si de cel mai bun butuc de vita manzul magaritei lui;
Isi spala haina in vin si mantaua in sangele strugurilor.
Are ochii rosii de vin
Si dintii albi de lapte.
Zabulon va locui pe tarmul marilor
Langa limanul corabiilor
Si hotarul lui se va intinde inspre Sidon.
Isahar este un magar osos
Care se culca in grajduri.
Vede ca locul unde se odihneste este placut,
Si ca tinutul lui este maret;
Isi pleaca umarul sub povara,
Si se supune birului.
Dan va judeca pe poporul sau,
Ca una din semintiile lui Israel.
Dan va fi un sarpe pe drum,
O naparca pe carare
Muscand calcaiele calului
Facand sa cada calaretul pe spate.
In ajutorul Tau nadajduiesc, Doamne!
Peste Gad vor da iurus cete inarmate
Dar si el va da iurus peste ele si le va urmari.
Aser da o hrana minunata
El va da bucate alese imparatilor.
Neftali este o cerboaica sloboda:
Rosteste cuvinte frumoase.
Iosif este vlastarul unui pom roditor
Vlastarul unui pom roditor sadit langa un izvor;
Ramurile lui se inalta deasupra zidului
Arcasii l-au atatat au aruncat sageti
Si l-au urmarit cu ura lor.
Dar arcul lui a ramas tare
Si mainile lui au ramas tare,
Si mainile lui au fost intarite
De mainile Puternicului lui Iacov;
Si a ajuns astfel pastorul, stanca lui Israel.
Aceasta este lucrarea Dumnezeului tatalui tau, care te v-a ajuta;
Aceasta este lucrarea Celui Atotputernic, care te v-a binecuvanta
Cu binecuvantarile cerurilor de sus,
Cu binecuvantarile apelor de jos,
Cu binecuvantarile tatelor si ale pantecelui mamei.
Binecuvantarile tatalui tau,
Intrec binecuvantarile parintilor mei si se inalta
Pana in crestetul dealurilor vecinice:
Ele sa vina peste capul lui Iosif
Peste crestetul capului domnului fratilor sai!
Beniamin este un lup care sfasie
Dimineata mananca prada
Iar seara imparte prada rapita.”
Acestia sunt toti cei ce alcatuiesc cele douasprezece semintii ale lui Israel. Si acestea sunt lucrurile , pe care li le-a spus tatal lor cand i-a binecuvantat. I-a binecuvantat pe fiecare cu o binecuvantare deosebita.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-05-18T21:37:00.000+03:00

Sosirea si asezarea familiei lui Iacov in Egipt

Israel a plecat cu tot ce avea.
A ajuns la Beer-Saba si a adus jertfe Dumnezeului tatalui sau Isaac.
Dumnezeu a vorbit lui Israel,intr-o vedenie noaptea si a zis: “ Iacove! Iacove!” Israel a raspuns:
“ Iata-ma!” si Dumnezeu a zis: “ Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tatalui tau. Nu te teme sa cobori in Egipt, caci acolo te voi face sa ajungi un neam mare.
Eu insumi Ma voi pogora cu tine in Egipt si Eu insumi te voi scoate iaras de acolo; iar Iosif iti va inchide ochii.”
Iacov a parasit Beer-Saba; si fiii lui Israel au pus pe tatal lor Iacov, cu copilasii si nevestele lor, in carele pe care le trimisese Faraon ca sa-l duca.
Si-au luat si turmele si averile pe care le agonisisera in tara Canaanului.
Si Iacov s-a dus in Egipt cu toata familia lui.
A luat cu el in Egipt pe fiii lui si pe fiii fiiilor lui, pe fiicele lui si pe fiicele fiilor lui si pe toata familia lui.

Copiii lui Israel

Iata numele fiilor lui Israel, care au venit in Egipt.
Iacov si fiii lui.
Intaiul nascut al lui Iacov: Ruben
Fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Hetron si Carmi.
Fiii lui Simeon: Lemuel, Lamin, Ohad, Iachin si Tohar; si Saul, fiu dintr-0 femeie Canaanita.
Fiii lui Levi: Gherson Chehat si Merari.
Fiii lui Iuda: Er, Onan, Sela, Peret si Zarah; dar Er si Onan au murit in tara Canaanului.
Fiii lui Peret au fost: Hetron si Hamul.
Fiii lui Itahar: Tola, Puva, Iov, si Simron.
Fiii lui Zabulon: Sered, Elon si Iahleel
Acestia sunt fiii pe care i-a nascut lui Iacov Lea in Pandan-Aram, impreuna cu fiica sa Dina.
Fiii si ficele lui alcatuiau in totul treizeci si trei de insi.
Fiii lui Gad: Tifion, Haggi, Suni, Arodi si Areeli.
Fiii lui Aser: Imna, si Isva, Isvi si Beria: Heber si Malchiel.
Acestia sunt fiii Zilpei, pe care o daduse Laban fetei sale Lea; pe acestia i-a nascut ea lui Iacov. In total saisprezece insi.
Fiii Rahelei, nevasta lui Iacov: Iosif si Beniamin.
Lui Iosif i s-au nascut in tara Egiptului: Manase si Efraim pe care i-a nascut Asnat, fata lui Potifera, preotul lui On.
Fiii lui Beniamin: Bela , Becher, Asbel, Ghera, Naaman, Ehi, Ros, Mupim, Hupim si Ard.
Acestia sunt fiii Rahelei, pe care i-a nascut lui Iacov. In totul patrusprezece insi.
Fiii lui Dan: Husim
Fiii lui Neftalii: Iahtel, Guni, Ieter si Silem.
Acestia sunt fiii Bilhei. Pe care o daduse Laban fetei sale Rahela; si pe acestia i-a nascut ea lui Iacov. In totul sapte insi.
Sufletele care au venit cu Iacov in Egipt si care iesisera din el, erau in totul saizeci si sase, fara sa numaram nevestele fiilor lui Iacov.
Si Iosif avea doi fii, care i se nascusera in Egipt.- Toate sufletele din familia lui Iacov, care au venit in Egipt, erau in numar de saptezeci.

Primirea lui Iacov de catre Iosif

Iacov a trimis pe Iuda inainte la Iosif, ca sa-i dea de stire sa-i iasa inainte in Gosen.
Si-au venit in tinutul Gosen.
Iosif si-a pregatit carul si s-a suit ca sa se duca in Gosen, in intampinarea tatalui sau Israel.
Cum l-a vazut s-a aruncat de gatul lui si a plans multa vreme pe gatul lui.
Israel a zis lui Iosif: “ Acum pot sa mor, fiindca ti-am vazut fata si tu tot mai traiesti.”
Iosif a zis fratilor sai si familiei tatalui sau: “ Ma duc sa instiintez pe Faraon si sa-i spun: “ Fratii mei si familia tatalui meu, care erau in tara Canaan, au venit la mine.
Oamenii acestia sunt pastori, caci creste vite; ei si-au adus oile si boii si tot ce este al lor.”
Si cand va va chema Faraon si va va intreba:” Cu ce va indeletniciti?” voi sa raspundeti:
“ Robii tai au crescut vite, din tineretea noastra pana acum, atat noi cat si parintii nostrii”
In felul acesta, veti locui in tinutul Gosen, caci toti pastorii sunt o uraciune pentru Egipteni.”

Gosen, Iacov inaintea lui Faraon

Iosif s-a dus sa instiinteze pe Faraon si i-a spus: “ Fratii mei si tatal meu au sosit din tara Canaan, cu oile si boii si cu tot avutul lor; si sunt in tinutul Gosen.”
A luat pe cinci din fratii lui si i-a adus inaintea lui Faraon.
Faraon a intrebat pe fratii lui Iosif: “ Cu ce va indeletniciti?” Ei au raspuns lui Faraon:” Robii tai sunt pastori, cum erau si parintii nostrii.”
Si au mai zis lui Faraon: “ Noi am venit ca sa locuim o vreme aici in tara, pentru ca nu mai este pasune pentru robii tai si este o mare foamete in tara Canaanului; ingaduie dar robilor tai sa locuiasca in tinutul Gosen.”
Faraon a zis lui Iosif: “ Tatal tau si fratii tai au venit la tine.
Tara Egiptului este deschisa inaintea ta; aseaza pe tatal tau si pe fratii tai in cea mai buna parte a tarii. Sa locuiasca in tinutul Gosen;si daca gasesti printre ei,oameni destoinici,pune-i in fruntea turmelor mele.”
Iosif a adus pe tatal sau Iacov si l-a infatisat inaintea lui Faraon.
Si Iacov a biecuvantat pe Faraon. Faraon a intrebat pe Iacov: “ Care este numarul zilelor anilor vietii tale?”
Iacov a raspuns lui Faraon: “ Zilele anilor calatoriei mele sunt o suta treizeci de ani de ani. Zilele anilor vietii mele au fost putine la numar si rele si n-au atins zilele anilor vietii parintilor mei, in timpul calatoriei lor.”
Iacov a binecuvantat iaras pe Faraon si a plecat dinaintea lui Faraon.
Iosif a asezat pe tatal sau si pe fratii sai si le-a dat o mosie in tara Egiptului, in cea mai buna parte a tarii, in tinutul Ramses, cum poruncise Faraon.
Iosif a hranit cu paine pe tatal sau, pe fratii sai si pe toata familia tatalui sau, dupa numarul copiilor.

Scumpetea in Egipt

Nu mai era paine in toata tara, caci foametea era foarte mare; tara Egiptului si tara Canaanului tanjeau din pricina foametei.
Iosif a strans tot argintul care se gasea in tara Egiptului si in tara Canaanului, in schimbul graului pe care-l cumparau oamenii si astfel a facut ca argintul acesta sa intre in casa lui Faraon.

Cand s-a sfarsit argintul din tara Egiptului si din tara Canaanului, toti Egiptenii au venit la Iosif si au zis: “ da-ne paine! Pentru ce sa murim in fata ta? Caci argint nu mai avem.”
Iosif a zis: “ Dati vitele voastre si va voi da paine in schimbul vitelor voastre, daca numai aveti argint.”
Si-au adus vitele la Iosif si Iosif le-a dat paine in schimbul cailor, in schimbul turmelor de oi si de boi, si in schimbul magarilor. Le-a dat astfel paine in anul acela in schimbul tuturor turmelor lor.
Dupa ce a trecut anul acela au venit la Iosif in anul urmator si i-au zis: “ Nu putem sa ascundem domnului nostru faptul ca argintul s-a sfarsit si turmele de vite au trecut in stapanirea domnului nostru; nu mai raman inaintea domnului nostru decat trupurile si pamanturile noastre.
Pentru ce sa murim sub ochii tai, noi si pamanturile noastre?
Cumpara-ne impreuna cu pamanturile noastre in schimbul painii si vom fi ai domnului nostru noi si pamanturile noastre. Da-ne samanta sa semanam, ca sa traim si sa nu murim si sa nu ne ramana pamanturile pustii.
Iosif a cumparat pentru Faraon toate pamanturile Egiptului; caci Egiptenii si-au vandut fiecare ogorul, pentru ca ii silea foamea. Si tara a ajuns in stapanirea lui Faraon.
Cat despre popor l-a mutat in cetati, de la o margine a hotarelor Egiptului pana la cealalta.
Numai pamanturile preotilor nu le-a cumparat, pentru ca era o lege a lui Faraon, data in folosul preotilor, care traiau din venitul pe care li-l dadea Faraon; de aceea ei nu si-au vandut pamanturile.
Iosif a zis poporului:” V-am cumparat astazi pamanturile voastre, pentru Faraon; iata, va dau samanta, ca sa puteti semana pamantul.
La vremea roadelor, veti da a cincea parte lui Faraon, iar celelalte patru parti va vor ramanea voua, ca sa semanati ogoarele si sa va hraniti impreuna cu copii vostrii si cu cei ce sunt in casele voastre.”
Ei au zis: tu ne-ai scapat viata! Sa capatam trecere inaintea Domnului nostru si vom fi robi ai lui Faraon.”
Iosif a facut din aceasta o lege, care a ramas in picioare pana in ziua de azi si dupa care, a cincea parte din venitul pamanturilor Egiptului este a lui Faraon; numai pamanturile preotilor nu sunt ale lui Faraon.

……Deci, au ajuns in Egipt din tara Canaan saptezeci de suflete si conform intelegerii ei s-au asezat in tinutul Gosen unde li s-a purtat de grija de catre Iosif.
Egiptenii nu mai aveau ce sa ofere in schimbul graului, nici argint, nici animale, ramasesera doar trupurile lor si pamantul pe care-l aveau.
Pentru ca sa obtina totusi hrana necesara ei se vandura cu ogor cu tot ca sa poata sa supravietuiasca ajungand astfel robi.
Incepand cu aceasta ei depindeau acum de Faraon pentru sustinerea vietii si el dispunea de ei si de interesele lor in toata tara.
Deasemenea veneau din tarile vecine la Iosif dupa alimente.
De cand sosisera fratii sai si cu tatal lor in Egipt mai erau inca cinci ani de foamete de trecut.
Puterea lui Iosif venea de la cunoasterea fagaduintei dumnezeesti facuta catre Avraam.
Credinta in Dumnezeu, in Dumnezeul lui Avraam, a lui Isaac si a lui Iacov, este secretul si puterea tuturor oamenilor din trecut si pana in ziua de astazi. Cu acest principiu, in viata treci peste toate incercarile, obtii acea putere secreta si nevazuta care te ajuta sa poti suporta si supravietui.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-05-13T19:32:00.000+03:00

Iuda mijloceste pentru Beniamin

Atunci Iuda s-a apropiat de Iosif si a zis: “ Te rog domnul meu, da voie robului tau sa spuna o vorba domnului meu si sa nu te manii pe robul tau! Caci tu esti ca Faraon.
Domnul meu a intrebat pe robii sai, zicand: “ Mai traieste tatal vostru si mai aveti vreun frate?”
Noi am raspuns domnului meu: “ Avem un tata batran si un frate tanar, copil facut la batranetea lui; baiatul acesta avea un frate care a murit si care era de la aceiasi mama; el a ramas singur si tatal lui il iubeste.”
Tu ai spus robilor tai:” Aduceti-l la mine ca sa-l vad cu ochii mei.”
Noi am raspuns domnului meu:” Baiatul nu-l poate parasi pe tatal sau; daca-l va parasi, tatal sau are sa moara.”
Tu ai spus robilor tai:” Daca nu se va pogora si fratele vostru impreuna cu voi, sa nu-mi mai vedeti fata.”
Cand ne-am suit la tatal meu, robul tau, i-am spus cuvintele domnului meu.
Tatal nostru a zis: “ Duceti-va iarasi sa ne cumparati ceva merinde.”
Noi am raspuns: “ Nu putem sa ne ducem; doar daca fratele nostru cel tanar va fi cu noi, ne vom duce; caci nu vom putea vedea fata omului aceluia, decat daca fratele nostru cel tanar va fi cu noi.”
Robul tau, tatal nostru, ne-a zis: “ Voi stiti ca nevasta-mea mi-a nascut doi fii.
Unul a iesit de la mine si cred ca a fost sfasiat negresit de fiare, caci nu l-am mai vazut pana astazi.
Daca imi mai luati si pe acesta si i se va intampla vreo nenorocire, cu durere imi veti pogora batranetile in locuinta mortilor.”
Acum, daca ma voi intoarce la robul tau, tatal meu, fara sa avem cu noi baiatul de sufletul caruia este de nedeslipit sufletul lui, el are sa moara, cand va vedea ca baiatul nu este; si robii tai vor pogora cu durere in locuinta mortilor, batranetile robului tau, tatal nostru.
Caci robul tau s-a pus chezasi pentru copil si a zis tatalui meu: “ Daca nu-l voi aduce inapoi la tine, vinovat sa fiu pentru totdeauna fata de tatal meu.”
Ingaduie dar te rog, robului tau sa ramana in locul baiatului ca rob al domnului meu; iar baiatul sa se suie inapoi cu fratii sai.
Cum ma voi putea sui eu la tatal meu, daca baiatul nu este cu mine?
Ah! Sa nu vad mahnirea tatalui meu!”

Iosif se face cunoscut fratilor sai

Iosif nu s-a mai putut stapani inaintea tuturor cel inconjurau. Si a strigat: “ Scoateti afara pe toata lumea.” Si n-a mai ramas nimeni cu Iosif, cand s-a facut cunoscut fratilor sai.

A izbucnit in plans asa de tare ca l-au auzit Egiptenii si casa lui Faraon.
Iosif a zis fratilor sai:” Eu sunt Iosif! Mai traieste tatal meu? Dar fratii lui nu-i putea raspunde, asa de incremeniti ramasesera inaintea lui.
Iosif a zis fratilor sai: “ Apropiati-va de mine.” Si ei s-au apropiat. El a zis: “ Eu sunt fratele vostru Iosif, pe care l-ati vandut ca sa fie dus in Egipt.
Acum nu va intristati si nu fiti mahniti ca m-ati vandut ca sa fiu adus aici, caci ca sa va scap viata m-a trimis Dumnezeu inaintea voastra.
Iata sunt doi ani de cand bantuie foametea in tara; si inca cinci ani, nu va fi nici aratura, nici seceris.
Dumnezeu m-a trimis inaintea voastra ca sa va ramana samanta vie in tara si ca sa va pastreze viata printr-o mare izbavire.
Asa ca nu voi m-ati trimis aici ci Dumnezeu; El m-a facut ca un tata al lui Faraon, stapan peste toata casa lui si carmuitorul intregii tari a Egiptului.
Grabiti-va de va suiti la tatal meu si spuneti-i: “ Asa a vorbit fiul tau Iosif: Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul; pogoarate la mine si nu zabovi!
Vei locui in tinutul Gosen si vei fi langa mine, tu, fiii tai si fiii fiilor tai, oile tale si boii tai si tot ce este al tau.
Acolo te voi hrani, caci vor mai fi cinci ani de foamete; si astfel nu vei pieri tu, casa ta, si tot ce este al tau.
Voi vedeti cu ochii vostri si fratele meu Beniamin vede cu ochii lui ca eu insumi va vorbesc.
Istorisiti tatalui meu toata slava pe care o am in Egipt si tot ce ati vazut; si aduceti aici cat mai curand pe tatal meu.”
El s-a aruncat pe gatul fratelui sau Beniamin si a plans; Si Beniamin a plans si el pe gatul lui.
A imbratisat deasemenea pe toti fratii lui, plangand. Dupa aceea, fratii lui au stat de vorba cu el.

Intoarcerea fiilor lui Iacov la tatal lor

S-a raspandit vestea in casa lui Faraon ca au venit fratii lui Iosif; lucrul acesta a placut lui Faraon si slujitorilor lui.

Faraon a zis lui Iosif: “ Spune fratilor tai: “ Iata ce sa faceti: “ Icarcati-va dobitoacele si plecati in tara Canaanului; luati pe tatal vostru si familiile voastre si veniti la mine. Eu va voi da ce este mai bun in tara Egiptului si veti manca grasimea tarii.
Ai porunca sa le spui: “ Asa sa faceti! Luati-va din tara Egiptului cara pentru pruncii vostri si pentru nevestele voastre; aduceti pe tatal vostru si veniti.
Sa nu va para rau de ceea ce veti lasa; caci tot ce este mai bun in tara Egiptului va fi pentru voi.”
Fiii lui Israel au facut asa. Iosif le-a dat cara, dupa porunca lui Faraon; le-a dat si merinde pentru drum
Le-a dat la toti haine de schimb iar lui Beniamin i-a dat trei sute de sicli de argint si cinci haine de schimb.
Tatalui sau i-a trimis zece magari incarcati cu ce era mai bun in Egipt si zece magarite incarcate cu grau, paine si merinde pentru ca sa aiba pe drum.
Apoi a dat drumul fratilor sai, care au plecat; si le-a zis: “ Sa nu va certati pe drum.”
Ei au iesit din Egipt si au intrat in tara Canaanului, la tatal lor Iacov.
Si i-au spus: “ Iosif tot mai traieste si el carmuieste toata tara Egiptului.”
Dar inima lui Iacov a ramas rece, pentru ca nu-i credea.
Cand i-au istorisit insa tot ce le spusese Iosif si a vazut carele pe care le trimisese Iosif ca sa-l duca, duhul tatalui lor, Iacov, s-a inviorat.
Si Israel a zis: “ Destul! Fiul meu Iosif tot mai traieste! Vreau sa ma duc sa-l vad inainte de moarte.”

Sa conchidem:

Dragostea deosebita pe care Iacov sau Israel, a aratat-o fata de Iosif; Diavolul a trezit gelozie intre cei zece fratii ai lui mai ales cand Dumnezeu a trimis mai multe vise care preziceau ridicarea lui fata de ei. Atunci fratii lui il vandura la Egipteni ca rob.

Diavolul l-a urmarit tot timpul pe Iosif ca sclav in tara lui Ham, fiind acuzat pe nedrept si aruncat in inchisoare.
Dar Iosif nu-si pierdu credinta in Dumnezeu ramanand integru in fata Lui.
Dumnezeu facu sa fie scos afara din inchisoare si pus sa explice visurile lui Faraon.
Prin puterea lui Dumnezeu, Iosif a prezis cei sapte ani de belsug urmati de alti sapte de foamete ingrozitoare. Faraon numi pe Iosif ca un prim ministru pentru a lua masuri de ajutor.
De acum Egiptul era pregatit sa poata trece peste anii de foamete. Foametea atinse si alte tari, si cei zece frati ai lui venira in Egipt sa cumpere alimente fara sa-l recunoasca datorita pozitiei inalte pe care o avea. Iosif ii obliga sa-l aduca si pe fratele mai mic Beniamin, la cea de-a doua calatorie de a lor dupa bucate. Apoi Iosif se descoperi, imbratisandu-i si asigurandu-i ca nu le face niciun rau. Si ca Dumnezeu permisese lucrurile acestea pentru binele lor.
Apoi Iosif ii trimise indarat in Canaan pentru al aduce si pe tatal lor si toate familiile lor ca sa traiasca in tara pe timpul foametei, care mai ramasese.
Iosif s-a inteles cu Faraon ca sa locuiasca in tinutul Gosen…….

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-05-10T23:47:00.001+03:00

Intaia calatorie a fiilor lui Iacov in Egipt

Iosif era mai mare in tara; el vindea grau la tot poporul din tara.
Fratii lui Iosif au venit si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui.
Iosif cum a vazut pe fratii sai, i-a cunoscut; dar s-a facut ca le este strain, le-a vorbit aspru
si le-a zis:” De unde veniti ?” Ei au raspuns: “ Venim din tara Canaan, ca sa cumparam merinde.”
Iosif a cunoscut pe fratii sai, dar ei nu l-au cunoscut. Iosif si-a adus aminte de visurile pe care le visase, cu privire la ei si le-a zis: “ voi sunteti iscoade; ati venit numai ca sa cercetati locurile slabe ale tarii.”
Ei i-au raspuns:” Nu, domnul meu; robii tai au venit sa cumpere hrana.
Noi toti suntem fii aceluias om; suntem oameni de treaba, robii tai nu sunt iscoade.”
El le-a zis : “ Ba nu; ati venit sa cercetati locurile slabe ale tarii.”
Ei au raspuns: “ Noi, robii tai, suntem doisprezece frati, fii ai aceluiasi om, din tara Canaan; si iata, cel mai tanar este azi cu tatal nostru, iar unul nu mai este in viata.”
Iosif le-a zis: “ V-am spus ca sunteti iscoade.
Iata cum veti fi incercati. Pe viata lui Faraon ca nu veti iesi de aici, pana nu va veni fratele vostru cel tanar!
Trimiteti pe unul din voi sa aduca pe fratele vostru; iar voi ramaneti la opreala. Cuvintele voastre vor fi puse la incercare si voi sti daca adevarul este cu voi sau nu; altfel, pe viata lui faraon ca santeti niste iscoade.
Si i-a aruncat pe toti, trei zile in temnita.
A treia zi, Iosif le-a zis:” Faceti lucrul acesta si veti trai. Eu ma tem de Dumnezeu.
Daca sunteti oameni de treaba, sa ramana unul din fratii vostri inchis in temnita voastra; iar ceilalti plecati, luati grau si va hraniti familiile si aduceti-mi pe fratele vostru cel tanar, pentru ca vorbele voastre sa fie puse astfel la incercare si sa scapati de moarte.” Si asa au facut.
Ei au zis atunci unul catre altul: “ Da; am fost vinovati fata de fratele nostru; caci am vazut nelinistea sufletului lui, cand ne ruga si nu l-am ascultat ! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.”
Ruben a luat cuvantul si le-a zis: “ Nu va spuneam eu sa nu faceti o astfel de nelegiuire fata de baiatul acesta?’’ Dar n-ati ascultat. Acum iata ni se cere socoteala pentru sangele lui.”
Ei nu stiau ca Iosif ii intelegea caci vorbea cu ei printr-un talmaci.
Iosif a plecat la o parte de la ei ca sa planga. In urma s-a intors si le-a vorbit; apoi a luat dintre ei pe Simeon si-a pus sa-l lege cu lanturi in fata lor.

Intoarcerea fratilor lui Iosif

Iosif a poruncit sa li se umple sacii cu grau, sa puna argintul fiecaruia in sacul lui si sa li se dea merinde pentru drum. Si asa s-a facut.

Ei si-au incarcat graul pe magari si au plecat.
Unul din ei si-a deschis sacul ca sa dea nutret magarului in locul unde au ramas peaste noapte.
A vazut argintul in gura sacului si a zis fratilor sai : “ Argintul meu mi s-a dat inapoi si iata-l in sacul meu.” Atunci li s-a taiat inima si a zis unul altuia, tremurand : “ Ce ne-a facut Dumnezeu ?”
S-au intors la tatal lor, Iacov, in tara Canaan si i-au istorisit tot ce li se intamplase. Ei au zis :
” Omul acela care este domnul tarii, ne-a vorbit aspru si ne-a luat drept iscoade.”
Noi i-am spus:” Suntem oameni de treaba, nu suntem iscoade.
Suntem doisprezece frati, fii ai tatalui nostru; unul nu mai este si cel mai tanar este azi cu tatal nostru in tara Canaan.”
Si omul acela care este domnul tarii, ne-a zis: “ Iata cum voi cunoaste daca sunteti oameni de treaba. Lasati la mine pe unul din fratii vostri, luati merinde pentru familiile voastre, plecati si aduceti-mi pe fratele vostru cel tanar. Voi sti astfel ca nu sunteti iscoade, ci sunteti oameni de treaba; apoi va voi da inapoi pe fratele vostru si veti putea sa strabateti tara in voie.”
Cand si-au golit sacii, iata ca legatura fiecaruia era in sacul lui. Ei si tatal lor au vazut legaturile cu argintul si sau temut.
Tatal lor Iacov le-a zis: “ Voi ma lipsiti de copii: Iosif nu mai este, Simeon nu mai este si voiti sa-l luati si pe Beniamin. Toate acestea pe mine ma lovesc!” Ruben a zis tatalui sau: “ Sa-mi omori pe amandoi fii mei, daca nu-ti voi aduce inapoi pe Beniamin; da-l in mana mea si ti-l voi aduce inapoi. Iacov a zis: “ Fiul meu nu se poate pogora impreuna cu voi; caci fratele lui a murit si el a ramas singur; daca i s-ar intampla vreo nenorocire in calatoria pe care o faceti, cu durere imi veti pogora perii mei cei albi in locuinta mortilor.”

A doua calatorie a fiilor lui Iacov in Egipt

Foametea bantuia greu in tara.

Cand au ispravit de mancat graul, pe care-l adusesera din Egipt, Iacov a zis fiilor sai: “ Duceti-va iaras si cumparati-ne ceva merinde.”
Iuda i-a raspuns: “ Omul acela ne-a spus curat: “ Sa nu-mi mai vedeti fata, daca fratele vostru nu va fi cu voi.
Daca vrei deci sa trimiteti pe fratele nostru cu noi, ne vom pogora, si-ti vom cumpara merinde.
Dar daca nu vrei sa-l trimiti, nu ne vom pogora, caci omul acela ne-a spus: “ sa nu-mi mai vedeti fata daca fratele vostru nu va fi cu voi.”
Israel a zis atunci: “ Pentru ce mi-ati facut un astfel de rau si ati spus omului aceluia ca mai aveti un frate? “
Ei au raspuns:” Omul acela ne-a intrebat despre noi si familia noastra si a zis: “ Mai traieste tatal vostru? Mai aveti vreun frate?’ Si noi am raspuns la intrebarile acestea.
Puteam noi sa stim ca are sa zica: “ Aduceti pe fratele vostru?”
Iuda a zis tatalui sau Israel: ‘ Trimite copilul cu mine, ca sa ne sculam si sa plecam si vom trai si nu vom muri, noi tu si copiii nostrii.
Raspund eu pentru el; ai sa-l ceri inapoi din mana mea. Daca nu-l voi aduce inapoi la tine si daca nu-l voi pune inaintea ta, vinovat sa fiu fata de tine pentru totdeauna.
Caci daca n-am mai fi zabovit de doua ori ne-am fi intors pana acum.”
Israel, tatal lor, le-a zis: “ Fiindca trebuie faceti asa. Luati-va in saci ceva din cele mai bune roade ale tarii, ca sa duceti un dar omului aceluia si anume: putin leac alintator si putina miere, mirodenii, smirna, fisticuri si migdale.
Luati cu voi argint indoit si duceti inapoi argintul, pe care vi-l pusesera la gura sacilor: poate ca a fost o gresala.
Luati pe fratele vostru, sculati-va si intoarceti-va la omul acela.
Dumnezeu Cel Atotputernic sa va faca sa capatati trecere inaintea omului aceluia si sa lase sa se intoarca impreuna cu voi pe celalalt frate al vostru si pe Beniamin!
Iar eu daca trebuie sa fiu lipsit de copiii mei, lipsit sa fiu!”
Venirea fratilor lui Iosif in Egipt
Au luat darul; au luat cu ei argint indoit, precum si pe Beniamin; s-au sculat , s-au pogorat in Egipt si s-au infatisat inaintea lui Iosif.
Cum a vazut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului sau: “ Baga pe oamenii acestia in casa, taie vite si gateste; caci oamenii acestia au sa manance cu mine la amiaza.”
Omul acela a facut tot ce-i poruncise Iosif si a dus pe oamenii aceia in casa lui Iosif.
Ei s-au temut cand au vazut ca-i baga in casa lui Iosif si au zis:” Ne baga inlauntru din pricina argintului pus in sacii nostrii data trecuta; vor sa se napusteasca peste noi, ca sa ne ia robi si sa puna mana pe magarii nostrii.”
S-au apropiat de economul casei lui Iosif si au intrat in vorba cu el la usa casei; si au zis:
“Domnule noi ne-am mai pogorat odata aici ca sa cumparam merinde.
Apoi cand am ajuns la locul unde trebuia sa ramanem peste noapte, ne-am deschis sacii; si iata-ca argintul fiecaruia era la gura sacului sau argintul nostru, dupa greutatea lui; si l-am adus inapoi cu noi.
Am adus si alt argint, ca sa cumparam merinde. Nu stim cine a pus argintul in sacii nostrii.”
Economul a raspuns: “ Fiti pe pace! Nu va temeti de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatalui vostru, v-a pus pe ascuns o comoara in saci. Argintul vostru a trecut prin mainile mele.”
Si le-a adus si pe Simeon.
Omul acesta i-a bagat in casa lui Iosif; le-a dat apa de si-au spalat picioarele; a dat si nutret magarilor lor.
Ei si-au pregatit darul pana la venirea lui Iosif, la amiaza; caci aflasera ca au sa manance la el.
Cand a ajuns Iosif acasa, i-au dat darul, pe care il adusesera si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui.
El i-a intrebat de sanatate; si-au zis:“Batranul vostru tata de care ati vorbit, este sanatos?
Mai traieste?
Ei au raspuns: “ Robul tau, tatal nostru, este sanatos; traieste inca.” Si s-au aplecat si s-au aruncat cu fata la pamant.
Iosif a ridicat ochii; si aruncand o privire spre frate-sau Beniamin, fiul mamei sale, a zis: “ Acesta este fratele vostru cel tanar, despre care mi-ati vorbit? Si a adaugat : “ Dumnezeu sa aiba mila de tine, fiule!”
Iosif a ispravit repede caci i se rupea inima pentru fratele sau si simtea nevoia sa planga; a intrat de graba intr-o odaie si a plans acolo.
Dupa ce s-a spalat pe fata , a iesit din odaie; si silindu-se sa se stapaneasca, a zis: “ Aduceti de mancare!”
Au adus de mancare lui Iosif de-o parte si fratilor lui de- o parte; egiptenilor care mancau impreuna cu el, le-au adus de asemenea mancare de- o parte; caci Egiptenii nu puteau sa manance cu Evreii, fiindca lucrul acesta pentru ei este o uraciune.
Fratii lui Iosif s-au asezat la masa in fata lui: de la intaiul nascut, dupa dreptul lui de intai nascut si pana la cel mai tanar, asezati dupa varsta; si se uitau unii la altii cu mirare.
Iosif a pus sa le dea din bucatele care erau inaintea lui; iar Beniamin a capatat de cinci ori mai mult decat ceilalti. Si au baut si s-au veselit impreuna cu el.

Spaima fratilor lui Iosif

Iosif a dat urmatoarea porunca economului casei lui: “ Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cat vor putea sa duca si pune argintul fiecaruia la gura sacului sau.

Sa pui si paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tanar, impreuna cu argintul cuvenit pentru pretul.” Economul a facut cum ii poruncise Iosif.
Dimineata cum s-a crapat de ziua, au dat drumul oamenilor acestora impreuna cu magarii lor.
Dar abia iesisera din cetate si nu se departasera deloc de ea, cand Iosif a zis economului sau:
“ Scoala-te, alearga dupa oamenii aceia; si cand ii vei ajunge sa le spui: “ Pentru ce ati rasplatit binele cu rau?
De ce ati furat paharul din care bea domnul meu si de care se slujeste pentru ghicit? Rau ati facut ca v-ati purtat astfel.”
Economul i-a ajuns si le-a spus aceste cuvinte.
Ei i-au raspuns: ‘ Domnule pentru ce vorbesti astfel? Sa fereasca Dumnezeu pe robii tai sa fi savarsit o asemenea fapta!
Iata noi ti-am adus din tara Canaanului argintul pe care l-am gasit la gura sacilor nostri; cum am fi putut sa furam argint sau aur din casa domnului tau?
Sa moara acela dintre robii tai la care se va gasi paharul si noi insine sa fim robi ai domnului nostru!”
El a zis: “ Fie dupa cuvintele voastre! Acela la care se va gasi paharul, sa fie robul meu; iar voi veti fi nevinovati.”
Indata si-a pogorat fiecare sacul la pamant. Fiecare si-a deschis sacul. Economul i-a scotocit, incepand cu cel mai in varsta si sfarsind cu cel mai tanar; si paharul a fost gasit in sacul lui Beniamin.
Ei si-au rupt hainele, si-a incarcat fiecare magarul si s-au intors in cetate.
Iuda si fratii lui au ajuns in casa lui Iosif, pe cand era el inca acolo si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui.
Iosif le-a zis: “ Ce fapta ati facut? Nu stiti ca un om ca mine are putere sa ghiceasca?”
Iuda a raspuns: “ Ce sa mai spunem domnului nostru? Cum sa mai vorbim? Cum sa ne mai indreptatim?” Dumnezeu a dat pe fata nelegiuirea robilor tai. Iata-ne robi ai domnului nostru;
Noi si acela la care s-a gasit paharul.”
Dar Iosif a zis: “ Sa ma fereasca Dumnezeu sa fac asa ceva! Omul la care s-a gasit paharul, va fi robul meu; dar voi suitiva in pace la tatal vostru.”

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-04-28T18:28:00.000+03:00

Iosif In Egipt

Iosif a fost dus in Egipt; si Potifar, dregatorul lui Faraon, capetenia strajerilor, un egiptean,

l-a cumparat de la ismaeliti care-l adusesera acolo.

Domnul a fost cu Iosif, asa ca toate ii mergeau bine; el locuia in casa stapanului sau, Egipteanul.
Stapanul lui a vazut ca Domnul era cu el si ca Domnul facea sa-I mearga bine ori de ce se apuca.
Iosif a capatat mare trecere inaintea stapanului sau, care l-a luat in slujba lui, l-a pus mai mare peste casa lui si i-a incredintat tot ce avea.
De indata ce Potifar l-a pus mai mare peste casa lui si peste tot ce avea, Domnul a binecuvantat casa Egipteanului, din pricina lui Iosif; si binecuvantarea Domnului a fost peste tot ce avea el, fie acasa, fie la camp.
Egipteanul a lasat pe mainile lui Iosif tot ce avea si nu avea alta grija decat sa manance si sa bea.
Dar Iosif era frumos la statura si placut la chip.

Fecioria lui Iosif

Dupa catava vreme, s-a intamplat ca nevasta stapanului sau a pus ochii pe Iosif si a zis: “Culca-te cu mine! “
El nu a voit si a zis nevestei stapanului sau: “ Vezi ca stapanul meu nu-mi cere socoteala de nimic din casa, si mi-a dat pe mana tot ce are.
El nu este mai mare decat mine in casa aceasta si nu mi-a oprit nimic , afara de tine, pentru ca esti nevasta lui. Cum as putea sa fac un rau atat de mare si sa pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu?
Macar ca ea vorbea in toate zilele lui Iosif, el nu a voit sa se culce si sa se impreune cu ea.
Intr-o zi cand intrase in casa, ca sa-si faca lucrul si cand nu era acolo nici unul din oamenii casei, ea l-a apucat de haina, zicand: “ Culca-te cu mine!” El i-a lasat haina in mana si a fugit afara din casa.
Cand a vazut ea ca-I lasase haina in mana si fugise afara, a chemat oamenii din casa si le-a zis: “ Vedeti, ne-a adus un evreu ca sa-si bata joc de noi! Omul acesta a venit la mine, ca sa se culce cu mine, dare eu am tipat in gura mare.
Si cand a vazut ca ridic glasul si strig, si-a lasat haina langa mine si a fugit afara.”
Si a pus haina lui Iosif langa ea, pana s-a intors acasa stapanul lui.
Atunci i-a vorbit astfel: “Robul acela evreu, pe care ni-l ai adus, a venit la mine ca sa-si bata joc de mine.
Si cum am ridicat glasul si am tipat, si-a lasat haina langa mine, si a fugit afara.Dupa ce a auzit cuvintele nevestei sale, care-I zicea: “Iata ce mi-a facut robul tau”, stapanul lui Iosif s-a maniat foarte tare.
A luat pe Iosif si l-a aruncat in temnita in locul unde erau inchisi intemnitatii imparatului; si astfel Iosif a stat acolo in temnita.

Iosif in temnita

Domnul a fost cu Iosif si Si-a intins bunatatea peste el. La facut sa capete trecere inaintea mai marelui temnitei.
Si mai marele temnitei a pus sub supravegherea lui pe toti intemnitatii care erau in temnita. Si nimic nu se facea acolo decat prin el.
Mai marele temnitei nu se mai ingrijea de nimic din ce avea Iosif in mana, pentru ca Domnul era cu el.
Si Domnul ii dadea izbanda in tot ce facea.

Iosif talcuieste visurile in temnita

Dupa catava vreme s-a intamplat ca paharnicul si pitarul imparatului Egiptului, au suparat pe stapanul lor, imparatul Egiptului.
Faraon s-a maniat pe cei doi dregatori ai sai: pe marele paharnicilor si pe mai marele pitarilor. Si i-a pus sub paza in casa capeteniei strajerilor , in temnita, in locul unde fusese inchis Iosif.
Capetenia strajerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care facea de slujba langa ei; si au stat mai multa vreme in temnita.
Paharnicul si pitarul imparatului Egiptului, care erau inchisi in temnita, au visat intr-o noapte amandoi, cate un vis si anume fiecare cate un vis, care putea sa capete o talmacire deosebita.
Iosif cand a venit dimineata la ei, s-a uitat la ei; si i-a vazut tristi.
Atunci a intrebat pe dregatorii lui Faraon, care erau cu el in temnita stapanului sau si le-a zis: “ Pentru ce aveti o fata asa posomorata azi?”
Ei i-au raspuns: “ Am visat un vis si nu este nimeni care sa-l talmaceasca.” Iosif le-a zis:
“Talmacirile sunt ale lui Dumnezeu”. Istorisiti-mi dar visul vostru.
Mai marele paharnicilor si-a istorisit lui Iosif visul si i-a zis: “ In visul meu, se facea ca inaintea mea era o vita.
Vita aceasta avea trei mladite. Cand a inceput sa dea lastari, I s-a deschis floarea si ciorchinele au facut struguri copti.
Paharul lui faraon era in mana mea. Eu am luat strugurii, i-am stors in paharul lui Faraon si am pus paharul in mana lui Faraon.
Iosif a zis: “ Iata talmacirea visului. Cele trei mladite sunt trei zile.
Peste trei zile Faraon te va scoate din temnita, te va pune iarasi in slujba ta si vei pune iarasi paharul in mana lui Faraon, cum obisnuiai mai inainte, cand erai paharnicul lui.
Dar adu-ti aminte si de mine, cand vei fi fericit si arata rogu-te,bunatate fata de mine; pune o vorba buna la Faraon si scoate-ma din casa aceasta.
Caci am fost luat cu sila din tara evreilor si chiar aici nu am facut nimic, ca sa fiu aruncat in temnita.”
Mai marele pitarilor, vazand ca Iosif, daduse o talmacire imbucuratoare, a zis: “ Iata si visul meu, se facea ca port trei cosuri cu paine alba pe capul meu.
In cosul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru faraon: prajituri coapte in cuptor; si pasarile mancau din cosul care era deasupra de tot pe capul meu.”
Iosif a raspuns si a zis: “ Iata-I talmacirea. Cele trei cosuri sunt trei zile.
Peste trei zile Faraon iti va lua capul, te va spanzura de un lemn si carnea ti-o vor manca pasarile.”
A treia zi, era ziua nasterii lui Faraon. El a dat un ospat tuturor slujitorilor sai; si a scos afara din temnita pe mai marele paharnicilor si pe mai marele pitarilor, in fata slujitorilor sai: pe mai marele paharnicilor l-a pus iarasi in slujba lui de paharnic, ca sa puna paharul in mana lui Faraon.
Iar pe mai marele pitarilor, l-a spanzurat dupa talmacirea pe care le-o daduse Iosif.
Mai marele paharnicilor nu s-a mai gandit insa la Iosif. L-a uitat.

Iosif talmaceste visurile lui Faraon

Dupa doi ani, Faraon a visat un vis. I se parea ca statea langa un rau. (Nil).

Si iata ca sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup s-au suit din rau si au inceput sa pasca prin mlastini.
Dupa ele s-au mai suit din rau, alte sapte vaci urate la vedere si slabe la trup si s-au asezat langa ele pe marginea raului.
Vacile urate la vedere si slabe la trup, au mancat pe cele sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup. Si Faraon s-a trezit.
A adormit din nou si a visat un al doilea vis. Se facea ca sapte spice de grau grase si frumoase au crescut pe acelasi pai.
Si dupa ele au rasarit alte spice slabe si arse de vantul de rasarit.
Spicele slabe au inghitit pe cele sapte spice grase si pline. Si Faraon s-a trezit. Iata visul.
Dimineata Faraon s-a tulburat si a trimis sa cheme pe toti magii si pe toti inteleptii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni nu a putut sa le talmaceasca lui Faraon.
Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvantul si a zis lui Faraon: “ Mi-aduc aminte astazi de gresala mea.
Faraon se maniase pe slujitorii lui; si ma aruncase in temnita, in casa capeteniei strajerilor, pe mine si pe mai marele pitarilor.
Amandoi am visat cate un vis in aceiasi noapte; si anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o talmacire deosebita.
Era acolo cu noi un tanar Evreu, rob al capeteniei strajerilor. I-am istorisit visurile noastre si el ni le-a talmacit si ne-a spus intocmai ce inseamna visul fiecaruia.
Lucrurile s-au intamplat intocmai dupa talmacirea pe care ne-o daduse el.
Pe mine Faraon m-a pus iarasi in slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spanzurat.
Faraon a trimis sa cheme pe Iosif. L-au scos in graba din temnita. Iosif s-a ras, si-a schimbat hainele si s-a dus la Faraon.
Faraon a zis lui Iosif: “ Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut talmaci; si am aflat ca tu talmacesti un vis, indata dupa ce l-ai auzit.”
Iosif a raspuns lui Faraon: “ Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un raspuns prielnic lui Faraon.”
Faraon a inceput sa istoriseasca atunci lui Iosif: “ In visul meu, se facea ca stateam pe malul raului si deodata sapte vaci grase la trup si frumoase la chip s-au suit din rau si au inceput sa pasca prin mlastini.
Dupa ele sau suit alte sapte vaci, slabe foarte urate la chip si sfrijite: n’am mai vazut asa vaci de urate in toata tara Egiptului.
Vacile acelea sfrijite si slabe au mancat, pe cele sapte vaci dintai, care erau grase.
Le-au inghitit fara sa se poata cunoaste ca intrasera in pantecele lor; ba inca infatisarea lor, era tot asa de urata ca mai inainte. Si m-am desteptat.
Am mai vazut in vis sapte spice pline si frumoase, care cresteau pe acelasi pai.
Si dupa ele au rasarit sapte spice, goale slabe, arse de vantul de rasarit.
Spicele slabe, au inghitit pe cele sapte spice frumoase.
Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut talmaci.
Iosif a zis lui Faraon: “ Ce a visat Faraon insemneaza un singur lucru: Dumnezeu a aratat mai dinainte lui Faraon ce are sa faca.
Cele sapte vaci frumoase insemna sapte ani: este un singur vis.
Cele sapte vaci sfrijite si urate, care se suiau dupa cele dintai,inseamna sapte ani; si cele sapte spice goale, arse de vantul de rasarit, vor fi sapte ani de foamete.
Astfel, dupa cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a aratat lui Faraon, ce are sa faca.
Iata vor fi sapte ani de mare belsug in toata tara Egiptului.
Dupa ei vor veni sapte ani de foamete, asa ca se va uita tot belsugul acesta in tara Egiptului si foametea va topi tara.
Foametea aceasta care va urma va fi asa de mare ca nu se va mai cunoaste belsugul in tara.
Cat priveste faptul ca Faraon a visat visul de doua ori inseamna ca lucrul este hotarat din partea lui Dumnezeu si ca Dumnezeu se va grabi sa-l aduca l-a indeplinire.
Acum Faraon sa aleaga un om priceput si intelept si sa-l puna in fruntea tarii Egiptului.
Faraon sa puna prefecti in tara, ca sa ridice o cincime din roadele Egiptului in timpul celor sapte ani de belsug.
Sa se stranga toate bucatele din acesti sapte ani buni care au sa vina; sa se faca la indemana lui Faraon, gramezi de grau, provizii in cetati, si sa le pazeasca.
Bucatele acestea vor fi proviziile tarii, pentru cei sapte ani de foamete, care vor veni in tara Egiptului, pentru ca tara sa nu fie prapadita de foamete.

Inaltarea lui Iosif

Cuvintele acestea au placut lui Faraon si tuturor slujitorilor lui.
Si Faraon a zis slujitorilor sai: “ Am putea noi oare sa gasim un om ca acesta, care sa aiba in el Duhul lui Dumnezeu?”
Si Faraon a zis lui Iosif: “ Fiindca Dumnezeu ti-a facut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sa fie atat de priceput si atat de intelept ca tine. Te pun mai mare peste casa mea si tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie ma va ridica mai pe sus de tine.”
Faraon a zis lui Iosif: “Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului.”
Faraon si-a scos inelul din deget si l-a pus in degetul lui Iosif; la imbracat cu haine de in subtire si i-a pus un lant de aur la gat.
L-au suit in carul care venea dupa al lui si strigau inaintea lui: “ In genunchi!” Astfel i-a dat
Faraon stapanire peste toata tara Egiptului.
Si a mai zis lui Iosif: “ Eu sunt Faraon! Dar fara tine nimeni nu va ridica mana nici piciorul in toata tara Egiptului.
Faraon a pus lui Iosif numele: Tafnat-Paeneah ( Descoperitor de taine ) si i-a dat de nevasta pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Si Iosif a pornit sa cerceteze tara Egiptului.
Iosif era in varsta de treizeci de ani cand s-a infatisat inaintea lui Faraon, imparatul Egiptului si a plecat de la Faraon si a strabatut toata tara Egiptului.
In timpul celor sapte ani de rod, pamantul a dat bucate din belsug.
Iosif a strans toate bucatele din acesti sapte ani de belsug in tara Egiptului.

A facut provizii in cetati, punand in fiecare cetate bucatele de pe campul de primprejur.
Iosif a strans grau, ca nisipul marii, atat de mult, ca au incetat sa-l mai masoare, pentru ca era fara masura.

Iosif strange bucate in Egipt

Inaintea anilor de foamete, I s-au nascut lui Iosif doi fii, pe care i-a nascut Asnat, fata lui Poti-Fera,preotul din On.
Iosif a pus intaiului nascut numele Manase ( Uitare ):” Caci”, a zis el, “Dumnezeu m-a facut sa uit toate necazurile mele si toata casa tatalui meu.”
Si celui de al doilea i-a pus numele Efraim ( Rodire ) ; caci a zis el, “ Dumnezeu m-a facut roditor in tara intristarii mele.”
Cei sapte ani de belsug care au fost in tara Egiptului, au trecut.
Si au inceput sa vina cei sapte ani de foamete, asa cum vestise Iosif. In toate tarile era foamete; dar in toata tara Egiptului era paine.
Cand a inflamanzit in sfarsit toata tara Egiptului, poporul a strigat la Faraon sa-I dea paine.
Faraon a spus tuturor Egiptenilor: “ Duceti-va la Iosif si faceti ce va va spune el.”
Foametea bantuia prin toata tara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii si a vandut grau Egiptenilor.
Foametea crestea din ce in ce mai mult in tara Egiptului.
Si din toate tarile venea lumea in Egipt, ca sa cumpere grau de la Iosif; caci in toate tarile era foamete mare.

Fratii lui Iosif

Cand a auzit Iacov ca este grau in Egipt, a zis fiilor sai: “ Pentru ce stati si va uitati unii la altii?”
Si a zis: “ Iata, aud ca este grau in Egipt; pogorati-va si cumparati-ne grau de acolo, ca sa traim si sa nu murim.”
Zece frati ai lui Iosif s-au pogorat in Egipt, ca sa cumpere grau.
Iacov n’a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teama sa nu i-se intample vreo nenorocire.
Fiii lui Israel au venit sa cumpere si ei grau, impreuna cu cei ce veneau pentru acelasi lucru; caci in Canaan era foamete.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-04-08T18:06:00.001+03:00

Fiii lui Iacov

Israel

a plecat mai departe; si si-a intins cortul dincolo de Migdal – Eder.

Pe cand locuia Israel in tinutul acesta,Ruben s-a dus si s-a culcat cu Bilha, tiituarea tatalui sau. Si Israel a aflat.

Fiii lui Iacov erau in numar de doisprezece.

Fiii Leii: Ruben, intaiul nascut al lui Iacov, Simeon, Levi, Iuda, Isahar si Zabulon. –

Fiii Rahelii: Iosif si Beniamin.

Fiii Bilhei, roaba Rahelii: Dan si Neftali.-

Fiii Zilpei, roaba Leii: Gad si Aser. Acestia sunt fiii lui Iacov, care i s-au nascut in Pandan-

Aram

Moartea lui Isaac

Iacov a ajuns la tatal sau Isaac, la Mamre la Chiriat – Arba, care este totuna cu Hebronul, unde locuisera ca straini Avraam si Isaac.

Zilele vietii lui Isaac Au fost de 180 de ani.

Isaac si-a dat duhul si a murit si a fost adaugat la poporul sau,batran si satul de zile. Fiii sai Esau si Iacov l-au ingropat.

Esau se aseaza in Seir

Iata spita neamului lui Esau, adica Edom.

Esau si-a luat neveste dintre fetele Canaanului pe: Ada , fata Hretitului Elon, pe Oholibama, fata Anei, fata Hevitului Tibeon, si pe Basmat, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. –

Ada a nascut lui Esau pe Elifaz; Basmat a nascut pe Reuel;

Si Oholibama a nascut pe Ieus, Iaelam si Core. Acestia sunt fiii lui Esau, care I s-au nascut in tara Canaan.

Esau si-a luat nevestele, fiii si ficele, toata lumea din casa, turmele, toate vitele si toata averea pe care si-o agonisise in tara Canaan si s-a dus intr-o alta tara, departe de fratele sau Iacov.

Caci bogatiile lor erau prea mari ca sa poata locui impreuna si tinutul in care locuiau ca straini nu le mai puteau ajunge din pricina turmelor lor.

Esau s-a asezat in muntele Seir,

Esau inseamna Edom.

Urmasii lui Esau

Iata spita neamului lui Esau, tatal Edomitilor, in muntele Seir.

Iata numele fiilor lui Esau : Elifaz, fiul Adei, nevasta lui Esau; Reuel, fiul Basmatei, nevasta lui Esau.-

Fiii lui Elifaz au fost: Teman, Omar, Tefo, Gaetam si Chenaz.

Si Timna era tiitoarea lui Elifaz, fiul lui Esau; ea a nascut lui Efaz pe Amalec. Acestia sunt fiii Adei, nevasta lui Esau.

Iata fiii lui Reuel: Nahat, Zarah, Sama si Miza. Acestia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau.

Iata fiii Oholibamei, fata Anei, fata lui Tebeon, nevasta lui Esau: Ea a nascut lui Esau pe Ieus ,Iaelam si Core.

Iata capeteniile semintiilor iesite din fiii lui Esau.—Iata fiii lui Elifaz, intaiul nascut a lui Esau: capetenia Teman, capetenia Omar, capetenia Tefo, capetenia Chenaz,

Capetenia Core, capetenia Gaetam, capetenia Amalec.

Acestia sunt capeteniile iesite din Elifaz, in tara Edom. Acestia sunt fiii Adei.—

Iata fiii lui Reuel , fiul lui Esau :capetenia Nahat, capetenia Zerah, capetenia Sama, capetenia Miza.

Acestia sunt capeteniile iesite din Reul in tara Edom.

Acestia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau.

Acestia sunt fiii lui Esau si acestia sunt capeteniile semintiilor lor.

Esau inseamna Edom.

Urmasii lui Seir

Iata fiii lui Seir, Hortitul, vechii locuitori ai tarii: Lotan, Sobal, Tibeon, Ana

Dison, Eter si Disan.

Acestea sunt capeteniile Horitilor, fiii lui Seir, in tara Edom. –

Fiii lui Lotan au fost: Hori si Hemam. Sora lui Lotan a fost Timna.

Iata fiii lui Sobal: Alvan, Manahat, Ebal, Sefo si Onam.-

Iata fiii lui Tibeon: Aia si Ana.

Ana acesta a gasit izvoarele calde in pustie, cand pastea magarii tatalui sau Tibeon.

Iata fiii lui Ana: Dison si Oholibama, Fata lui Ana.-

Iata fiii lui Dison: Hemdan, Esban, Itran si Cheran.-

Iata fiii lui Eter: Bilhan, Zaavan si Acan.-

Iata fiii lui Disan: Ut si Aran.

Iata capeteniile Horitilor: capetenia Lotan, capetenia Sobal, capetenia Tibeon, capetenia Ana, capetenia Dison,

Capetenia Eter, capetenia Disan. Acestia sunt capeteniile Horitilor, capeteniile pe care le-au avut in tara Seir.

Imparatii Edomului

Iata imparatii care au imparatit in tara Edom, inainte de a imparati un imparat peste Israel.

Bela fiul lui Beor, a imparatit peste Edom; si numele cetatii lui era Dinhaba.

Bela a murit; si in locul lui a imparatit Iobab, fiul lui Serah din Botra.

Iobab a murit; si in locul lui, a imparatit Husam, din tara Temanitilor.

Husam a murit; si in locul lui a imparatit Hedad, fiul lui Bedad. El a batut pe Madian in campia Moabului.

Numele cetatii lui era Avit.

Hadad a murit;si in locul lui a imparatit Samla, din Masreca.

Samla a murit; si in locul lui a imparatit Saul, din Rehobot pe raul

Saul a murit; si in locul lui a imparatit Baal-Hanan, fiul lui Acbor.

Baal-Hanan, fiul lui Acbor a murit; si in locul lui a imparatit Hadar. Numele cetatii lui era Pau; si numele nevestei lui era Mehetabeel,fata lui Matred, fata lui Mehazab.

Iata numele capeteniilor iesite din Esau, dupa semintiile lor, dupa tinuturile lor si dupa numele lor: capetenia Timna, capetenia Alva, capetenia Ietet, capetenia Oholibama, capetenia Ela, capetenia Pinon, capetenia Chenaz, capetenia Teman, capetenia, capetenia Mibtar, capetenia Magdiel, capetenia Iram. Acestea sunt capeteniile lui Edom, dupa locuintele lor, in tara pe care o aveau. Acesta este Esau, tatal Edomitilor.

Iosif vandut de fratii sai

Iacov a locuit in tara Canaan,unde locuise ca strain tatal sau.

Iata istoria lui Iacov.

Iosif, la varsta de saptisprezece ani, pastea oile cu fratii lui; baiatul acesta era cu fiii Bilhei si cu fii Zilpei, nevestele tatalui sau. Si Iosif spunea tatalui lor vorbele lor cele rele.

Israel

iubea mult pe Iosif mai mult decat pe toti ceilalti fii ai sai, pentru ca-l nascuse la batranete; si i-a facut o haina pestrita. ( sau o haina lunga cu maneci din petice colorate )

Fratii lui au vazut ca tatal lor il iubea mai mult decat pe ei toti si au inceput sa-l urasca. Nu puteau sa-I spuna nici o vorba prieteneasca. Iosif a visat un vis si le-a istorisit fratilor sai, care l-au urat si mai mult.

El le-a zis: “Ia ascultati ce vis am visat!

Noi eram la legatul snopilor in mijlocul campului; si iata ca snopul meu s-a ridicat si a statut in picioare; iar snopii vostri l-au inconjurat si s-au aruncat cu fata la pamant inaintea lui.”

Fratii lui au zis: “ Doar n’ai sa ne carmuiesti tu pe noi?” Si l-au urat si mai mult, din pricina visurilor lui si din pricina cuvintelor lui.

Iosif a mai visat un alt vis si l-a istorisit fratilor sai. El a zis:” Am mai visat un vis! Soarele luna si Unsprezece stele se aruncau cu fata la pamant inaintea mea.”

L-a istorisit tatalui sau si fratilor sai . Tatal sau l-a mustrat si i-a zis: “ Ce inseamna visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu mama ta si fratii tai sa ne aruncam cu fata la pamant inaintea ta?” Fratii sai au inceput sa-l pismuiasca; dar tatal sau a tinut minte lucrurile acestea.

Fratii lui Iosif se dusesera la Sihem, ca sa pasca oile tatalui lor.

Israel

a zis lui Iosif: “ Fratii tai pasc oile la Sihem! Vino caci vreau sa te trimit la ei.” “ Iata-ma sunt gata .”

A raspuns el.

Israel i-a zis:” Du-te rogu-te si vezi daca fratii tai sunt sanatosi si daca oile sunt bine; si adu-mi vesti.“

L-a trimis astfel din valea Hebronului si Iosif a ajuns la Sihem.

Pe cand ratacea pe camp, l-a intalnit un om. Omul acela l-a intrebat: Ce cauti?

Caut pe fratii mei, a raspuns Iosif; “ spune-mi te rog unde pasc ei oile?“

Si omul acela a zis: „ Au plecat de aici; caci i-am auzit spunand: „Haidem la Dotan .“ Iosif s-a dus dupa fratii sai si i-a gasit la Dotan.

Ei l-au zarit de departe si pana sa se apropie ei, s-au sfatuit sa-l omoare.”

Ei au zis unul catre altul: „ Iata ca vine fauritorul de visuri!

Veniti acum sa-l omoram si sa-l aruncam intr-una din aceste gropi; vom spune ca l-a mancat o fiara salbatica si vom vedea ce se allege de visurile lui.”

Ruben a auzit lucrul acesta si l-a scos din mainile lor. El a zis: “ Sa nu-I luam viata!”

Ruben le-a zis: ‘ Sa nu varsati sange; ci mai bine aruncati-l in groapa aceasta care este in pustie si nu puneti mana pe el.” Caci avea de gand sa-l scape din mainile lor si sa-l aduca inapoi la tatal sau.

Cand a ajuns Iosif l-a fratii sai, acestia l-au dezbracat de haina lui, de haina cea pestrita, pe care o avea pe el.

L-au luat si l-au aruncat in groapa. Groapa aceasta era goala.: nu era apa in ea.

Apoi au inceput sa manance. Ridicandu-si ochii, au vazut o ceata de Ismaeliti venind din Galaad; camilele lor erau incarcate cu tamaie, cu leac alintator si smirna, pe care le duceau in Egipt.

Atunci Iuda a zis fratilor sai: “ Ce vom castiga sa ucidem pe fratele nostru si sa-I ascundem sangele?

Veniti mai bine sa-l vindem Ismaelitilor si sa nu punem mana pe el, caci este fratele nostru, carne din carnea noastra>” Si fratii lui l-au ascultat.

La trecerea negustorilor madianiti , au tras si au scos pe Iosif afara din groapa si l-au vandut cu doua zeci de sicli de argint Ismailitilor, care l-au dus in Egipt.

Jalea lui Iacov

Ruben s-a intors la groapa; si iata ca Iosif nu mai era in groapa. El si-a rupt hainele, s-a intors la fratii sai si a zis: “ Baiatul nu mai este! Ce ma voi face eu?”

Ei au luat atunci haina lui Iosif; si junghiind un tap, i-au muiat haina in sange.

Au trimis tatalui lor haina cea pestrita, punand sa-I spuna: “ Iata ce am gasit! Vezi daca este haina fiului tau sau nu.”

Iacov a cunoscut-o ,si a zis: “ Este haina fiului meu! O fiara salbatica l-a mancat! Da, Iosif a fost facut bucati!”

Si si-a rupt hainele, si-a pus un sac pe coapse si a jelit multa vreme pe fiul sau.

Toti fiii si ficele lui au venit ca sa-l mangaie; dar el nu vroia sa primeasca nici o mangaiere, ci zicea: “ Plangand ma voi pogora la fiul meu in locuinta mortilor.” Si plangea astfel pe fiul sau.

Madianitii l-au vandut in Egipt lui Potifar, un dregator a lui Faraon si anume capetenia strajerilor.

Iuda si Tamar

In vremea aceea, Iuda a parasit pe fratii sai si a tras la un om din Adulam, numit Hira.

Acolo Iuda a vazut pe fata unui Canaanit numit Sua; a luat-o de nevasta si s-a culcat cu ea.

Ea a ramas insarcinata si a nascut un fiu, pe care l-a numit Er.

A ramas iarasi insarcinata si a mai nascut un fiu, caruia i-a pus numele Onan.

A mai nascut iarasi un fiu, caruia i-a pus numele Sela; Iuda era la Czib, cand a nascut ea.

Iuda a luat intaiului sau nascut Er, o nevasta numita Tamar.

Er, intaiul nascut al lui Iuda, era rau inaintea Domnului; si Domnul l-a omorat.

Atunci Iuda a zis lui Onan: “ Du-te i-a nevasta fratelui tau, ia-o de nevasta ca cumnat si ridica samanta fratelui tau.” Onan stiind ca samanta aceasta n-are sa fie a lui, varsa samanta pe pamant ori de cate ori se culca cu nevasta fratelui sau, ca sa nu dea samanta fratelui sau.

Ce facea el, n-a placut Domnului, care l-a omorat si pe el.

Atunci Iuda a zis nurorei sale Tamar: “ Ramai vaduva in casa tatalui tau, pana va creste fiul meu Sela.”

Zicea asa ca sa nu moara si Sela ca fratii lui. Tamar s-a dus si a locuit in casa tatalui ei.

Pacatuirea lui Iuda cu Tamar

Au trecut multe zile si fata lui Sua, nevasta lui Iuda a murit.

Dupa ce au trecut zilele de jale, Iuda s-a suit la Timna, la cei ce-I tundeau oile, el si prietenul sau Hira, Adulamitul.

Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta si i-au zis: “ Iata ca socru-tau se suie la Timna ca sa-si tunda oile.”

Atunci ea si-a lepadat hainele de vaduva, s-a acoperit cu o mahrama, s-a imbracat in alte haine si a sezut jos la intrarea in Enaim, pe drumul care duce la Timna; caci vedea ca Sela se facuse mare si ea nu-I fusese data de nevasta. Iuda a vazut-o si a luat-o drept curva, pentru ca-si acoperise fata.

S-a abatut la ea din drum si a zis: “ Lasa-ma sa ma culc cu tine!”

Caci na cunoscut-o ca era noru-sa.

Ea a zis: “ Ce-mi dai sa te culci cu mine? “

El a raspuns: “ Am sa-ti trimit un ied din turma mea.” Ea a zis: “ Imi dai un zalog pana imi vei trimite? “

El a raspuns : “ Ce zalog sa-ti dau? Ea a zis: “ Inelul tau, lantul tau si toiagul pe care-l ai in mana.”

El i-la dat . Apoi s-a culcat cu ea; si ea a ramas insarcinata de la el. Ea s-a sculat si a plecat; si-a scos mahrama si s-a imbracat iarasi in hainele de vaduva. Iuda a trimis iedul prin prietenul sau Adulamitul, ca sa scoata zalogul din mainile femeii. Dar acesta n-a gasit-o

A intrebat pe oamenii locului si a zis: “ Unde este curva aceea, care statea aici la Enaim, pe drum?” Ei i-au raspuns: N-a fost nici o curva aici.”

Iuda a zis: “ Tina ce a luat, numai sa nu ne facem de ras. Iata am trimis iedul acesta si n-ai gasit-o .”

Cam dupa trei luni, au venit si au spus lui Iuda: “ Tamar noru-ta, a curvit si a ramas chiar insarcinata in urma curvirii ei.” Si Iuda a zis: “ Scoateti-o afara ca sa fie arsa.”

Dupa ce au scos-o afara, ea a trimis sa spuna socrului sau : “ De la omului acela, ale cui sunt lucrurile acestea, am ramas eu insarcinata; vezi te rog, al cui este inelul acesta, lanturile acestea si toiagul acesta.”

Iuda le-a cunoscut si a zis: “ Ea este mai putin vinovata decat mine, fiindca nu am dat-o de nevasta fiului meu Sela.” Si nu s-a mai impreunat cu ea de atunci.

Cand i-a venit vremea sa nasca, iata ca in pantecele ei erau doi gemeni.

Si in timpul nasterii unul a scos mana mai inainte; moasa i-a apucat mana si a legat-o cu un fir ros, zicand:

“Acesta a iesit cel dintai.” Dar el a tras mana inapoi si a iesit frate-sau. Atunci moasa a zis: “ Ce spartura ai facut!” De aceea i-a pus numele Peret ( spartura ).

In urma a iesit fratele lui, care avea firul rosu la mana; de aceea i-a pus numele Zerah (caramiziu).

Intalnirea dintre Iacov si Esau sa consumat fara a avea vreun efect asupra lui Iacov asa cum il amenintase Esau, mai bine de douazeci de ani.

Esau se intoarse catre Seir, si Iacov merse mai departe si isi intinse cortul aproape de Sihem.

Acolo a ridicat un altar pe care l-a numit “ El-e-lo-he-Israel “insemnand “ Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel “

Acest Dumnezeu ii porunci lui Iacov sa mearga la Bethel . Acolo Dumnezeu ii confirma schimbarea numelui sau in Israel si promisiunea cu privire la samanta lui Avraam.

In timp ce se intorceau de la Bethel si se apropiau de Efrata numit mai tarziu Betleem, sotia lui Iacov nascu pe Beniamin,si muri datorita durerilor nasterii. Beniamin mai avea un frate pe Iosif. Iacov avea acum doisprezece fiii si se hotara sa viziteze pe tatal sau Isaac. Acesta era batran si orb. “Slabit de varsta, el muri si a fost adaugat la poporul sau” si fiii sai Esau si Iacov il inmormantara. El muri la varsta de 180 de ani.

Iacov a continuat sa locuiasca in corturi, ca un strain intr-o tara straina, fara sa ia parte la afacerile lumii acesteia, ci a privit mai inainte spre lumea noua a dreptatii. In schimb

Esau si urmasii sai construira cetati pe teritoriul Seirului si intemeiara chiar imparatii.

Iacov se uita la imparatia lui Dumnezeu prin samanta promise, intocmai ca Avraam si Isaac si tinea foarte mult la integritatea lui. Ca dovada Dumnezeu facu ca sa se scrie :

“Prin credinta Avraam, cand a fost chemat sa plece intr-un loc, pe care avea sa-l ia ca mostenire, a ascultat si a plecat fara sa stie unde se duce.” Evrei 11. 8

Prin credinta a venit s-a asezat el in tara fagaduintei, ca intr-o tara care nu era a lui si a locuit in corturi, ca si Isaac si Iacov, care erau impreuna mostenitori cu el ai aceleiasi fagaduinte.

Caci el astepta cetatea care are temelii tari, al carui mester si ziditor este Dumnezeu.

Evrei 11. 9,10

In credinta au murit toti acestia fara sa fi capatat lucrurile fagaduite: ci doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe, marturisind ca sunt straini si calatori pe pamant.

Cei ce vorbesc in felul acesta arata deslusit ca sunt in cautarea unei patrii.

Daca ar fi avut in vedere pe aceea din care iesisera, negresit ar fi avut vreme sa se intoarca in ea. Dar ei doreau o patrie cereasca. De aceea lui Dumnezeu nu-i este rusine sa se numeasca Dumnezeul lor.

Pentru aceasta si Hristos Isus, Samanta, zise cu privire la credinta lor: “ Avraam s-a bucurat sa vada ziua Mea; a vazut-o si s-a bucurat.” Evrei 12. 1

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-03-11T19:23:00.000+02:00

Impacarea lui Iacov cu Esau

Iacov a ridicat ochii si s-a uitat; si iata ca Esau venea cu patru sute de oameni. Atunci a impartit copiii intre Lea, Rahela si cele doua roabe.
A pus in frunte roabele cu copiii lor, apoi pe Lea cu copiii ei si la urma pe Rahela cu Iosif.
El insusi a trecut inaintea lor; si s-a aruncat cu fata la pamant de sapte ori, pana ce s-a apropiat de tot de fratele sau.
Esau a alergat inaintea lui; l-a imbratisat, I s-a aruncat pe grumaz si l-a sarutat. Si au plans.
Esau radicand ochii a vazut femeile si copiii si a zis:” Cine sunt aceia? Si Iacov a raspuns: “ Sunt copiii pe care i-a dat Dumnezeu robului tau.”
Roabele s-au apropiat cu copiii lor si s-au aruncat cu fata la pamant.
Lea si copiii ei , deasemenea s-au apropiat si s-au aruncat cu fata la pamant; in urma sau apropiat Iosif si Rahela si s-au aruncat cu fata la pamant.

Esau a zis: “ Ce ai de gand sa faci cu tabara aceia pe care am intalnit-o?” Si Iacov a raspuns: “ Voiesc sa capat trecere cu ea inaintea domnului meu.”
Esau a zis: “ Eu am din belsug, pastreza frate, ce este al tau.”
Si Iacov a raspuns: “ Nu; te rog, daca am capatat trecere inaintea ta, primeste darul acesta din mana mea; caci m-am uitat la fata ta cum se uita cineva la Fata lui Dumnezeu si tu mai primit cu bunavointa.
Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate.”
Astfel a staruit de el si Esau a primit.
Esau a zis: “ Haidem sa plecam si sa pornim la drum; eu voi merge inaintea ta.”
Iacov i-a raspuns: “ Domnul meu vede ca copiii sunt micsori si am oi si vaci fatate; daca le-am sili la drum o singura zi toata turma ar pieri.
Domnul meu sa o i-a inaintea robului sau; si eu voi veni incet pe urma, la pas cu turma care va merge inaintea mea si la pas cu copiii, pana voi ajunge la domnul meu in Seir.”
Esau a zis: “ Vreau sa las cu tine macar o parte din oamenii mei.” Si Iacov a raspuns: “ Pentru ce aceasta?”
Mi-ajunge sa capat trecere inaintea ta, domnul meu!”
In aceiasi zi, Esau a luat drumul inapoi la Seir.

Iacov se aseaza la Sihem

Iacov a plecat mai departe la Sucot. Si-a zidit o casa si a facut colibi pentru turme. De aceea s-a dat locului aceluia numele Sucot ( tradus colibi ).
La intoarcerea lui din Pandan- Aram, Iacov a ajuns cu bine in cetatea Sihem, in tara Canaan si a tabarat inaintea cetatii.
Partea de ogor, pe care isi intinsese cortul, a cumparat-o de la fiii lui Hamor, tatal lui Sihem, cu o suta de chesita ( unitate de masura ). Si acolo a ridicat un altar, pe care l-a numit El-Elohe-Israel ( Domnul este Dumnezeul lui Israel ).

Dina si Sihem

Dina, fata pe care o nascuse lui Iacov Lea, a iesit sa vada pe fetele tarii.
Ea a fost zarita de Sihem, fiul Hevitului Hamor, domnitorul tarii. El a pus mana pe ea, s-a culcat cu ea si a necinstit-o.
S-a lipit cu toata inima de Dina, fata lui Iacov, a iubit fata si a cautat s-o linisteasca.
Dupa aceea Sihem a zis tatalui sau Hamor: “ Ia-mi de nevasta pe fata aceasta!”
Iacov a aflat ca-I necinstise pe fiica-sa Dina; si fiindca fii sai erau cu vitele la pasune, Iacov a tacut pana la intoarcerea lor.
Hamor,tatal lui Sihem, s-a dus la Iacov ca sa-I vorbeasca.
Dar cand s-au intors fiii lui Iacob de la pasune si au auzit lucrul acesta, s-au suparat si s-au maniat foarte tare; pentru ca Sihem savarsise o miselie in Israel, culcandu-se cu fata lui Iacov: asa ceva nu ar fi trebuit sa se faca niciodata.
Hamor le-a vorbit astfel: “ Fiul meu Sihem s-a lipit cu toata inima de fata voastra; va rog dati-o de nevasta si incuscriti-va cu noi; voi dati-ne fetele voastre si luati pentru voi pe ale noastre.
Locuiti cu noi; tara va sta inainte, ramaneti in ea, faceti negot si cumparati pamanturi in ea.
Sihem a zis tatalui si fratilor Dinei: “ Sa capat trecere inaintea voastra si va voi da ce imi veti cere.
Cereti-mi o zestre cat de mare si cat de multe daruri si voi da tot ce-mi veti zice; numai dati-mi fata de nevasta.”
Fiii lui Iacov i-au raspuns si au vorbit cu viclesug lui Sihem si tatalui sau Hamor, pentru ca Sihem necinstise pe sora lor Dina.
Ei i-au zis: “ Este un lucru pe care nu-l putem face sa dam pe sora noastra unui om netaiat imprejur; caci ar fi o ocara pentru noi.
Nu ne vom invoi la asa ceva decat daca va faceti si voi ca noi si daca orice parte barbateasca dintre voi se va taia imprejur.
Atunci vom da pe fetele noastre si vom lua pentru noi pe ale voastre; vom locui cu voi si vom face impreuna un singur norod.
Dar daca nu voiti sa ne ascultati si sa va taiati imprejur, ne vom lua fata si vom pleca.“
Cuvintele lor au placut lui Hamor si lui Sihem, fiul lui Hamor
Tanarul nu a pregetat sa faca lucrul acesta, caci iubea pe fata lui Iacov si era vazut cel mai bine in casa tatalui sau. Hamor si fiul sau Sihem s-au dus la poarta cetatii si au vorbit astfel oamenilor din cetatea lor:
“ Oamenii acestia au ganduri de pace fata de noi; sa ramana dar in tara si sa faca negot; tara este destul de larga pentru ei. Noi vom lua de neveste pe fetele lor si le vom da de neveste pe fetele noastre.
Dar oamenii acestia nu vor voi sa locuiasca cu noi.”
Toti cei ce treceau pe poarta cetatii ,au ascultat pe Hamor si pe fiul sau Sihem; si toti barbatii au fost taiati imprejur, toti cei ce treceau pe poarta cetatii.
A treia zi , pe cand sufereau ei inca, cei doi fii ai lui Iacov, Simeon si Levi, fratii Dinei, si-au luat fiecare sabia, s-au napustit asupra cetatii, care se credea in liniste si au ucis pe toti barbatii.
Au trecut deasemenea prin ascutisul sabiei pe Hamor si pe fiul sau Sihem; au ridicat pe Dina din casa lui Sihem si au iesit afara.
Fiii lui Iacov sau aruncat asupra celor morti si au jefuit cetatea, pentru ca necinstisera pe sora lor.
Le-au luat oile, boii si magarii, tot ce era in cetate si ce era pe camp; le-au luat ca prada de razboi toate bogatiile, copiii si nevestele si tot ce gasea in case.
Atunci Iacov a zis lui Simeon si lui Levi: “ Voi m-ati nenorocit, facandu-ma urat locuitorilor tarii, Cananitilor si Feresitilor. N’am sub porunca mea decat un mic numar de oameni; ei se vor strange impotriva mea, ma vor bate si voi fi nimicit, eu si casa mea.”
Ei au raspuns: „ Se cuvenea oare sa se poarte cu sora noastra cum se poarta cu o curva? „

Iacov la Betel

Dumnezeu a zis lui Iacov: „ Scoale-te suiete la Betel, locuieste acolo si ridica acolo un altar Dumnezeului, care ti S-a aratat cand fugeai de fratele tau Esau.“
Iacov a zis casei lui si tuturor celor ce erau cu el; “ Scoateti dumnezeii straini care sunt in mijlocul vostru, curatati-va si schimbati-va hainele, ca sa ne sculam si sa ne suim la Betel; caci acolo voi ridica un altar Dumnezeului, care m-a ascultat in ziua necazului meu si care a fost cu mine in calatoria, pe care am facut-o.”
Ei au dat lui Iacov toti dumnezeii straini, care erau in mainile lor si cerceii pe care-I purtau in urechi. Iacov i-a ingropat in pamant sub stejarul de la Sihem.
Apoi au plecat.

Groaza lui Dumnezeu s-a raspandit peste cetatile care-I inconjurau, asa ca locuitorii lor n-au urmarit pe fiii lui Iacov.
Iacov si toti cei ce erau cu el au ajuns la Luz, adica Betel, in tara Canaan.
A zidit acolo un altar si a numit locul acela: “ El- Betel ( Dumnezeul Betelului ) , caci acolo i-se descoperise Dumnezeu, cand fugea de fratele sau.
Debora doica Rebecii, a murit; si a fost ingropata mai jos de Betel, sub stejarul caruia I s-a pus numele:
“ Stejarul Jalei “
Dumnezeu s-a aratat iaras lui Iacov, dupa intoarcerea lui din Padan-Aram si l-a binecuvantat
Dumnezeu i-a zis: “ Numele tau este Iacov; dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tau va fi Israel.”
Si i-a pus numele Israel.
Dumnezeu i-a zis: “ Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Creste si inmulteste-te; Un neam si o multime de neamuri se vor naste din tine si chiar imparati vor iesi din coapsele tale.
Tie iti voi da tara pe care am dat-o lui Avraam si lui Isaac si voi da tara aceasta semintei tale dupa tine.”
Dumnezeu s-a inaltat de la el, in locul unde ii vorbise.
Si Iacov a ridicat un stalp de aducere aminte in locul unde ii vorbise Dumnezeu, un stalp de piatra, pe care a adus o jertfa de bautura si a turnat untdelemn.
Iacov a numit locul unde ii vorbise Dumnezeu, Betel.

Moartea Rahelei

Apoi au plecat din Betel; si mai era o departare bunicica pana la Efrata, cand Rahelei iau venit durerile nasterii.
A avut o nastere grea; si in timpul durerilor nasterii moasa i-a zis: „ Nu te teme caci mai ai un fiu!“

Si pe cand isi dadea ea sufletul, caci tragea sa moara, i-a pus numele Ben-Oni adica ( fiul durerii mele ): dar tatal sau l-a numit Beniamin ( fiul dreptei ).
Rahela a murit si a fost ingropata pe drumul ce duce la Efrata, sau Betleem.
Iacov a ridicat un stalp pe mormantul ei: acesta este stalpul de pe mormantul Rahelei, care este si azi.
Dumnezeu care de la inceput, cunoaste si sfarsitul, a dat un nume unui om. Astfel de om va duce planul Lui Dumnezeu la indeplinire in scopul Lui Dumnezeu Atotputernic.
Dumnezeu i-a zis: “ Numele tau este Iacov, dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tau va fi Israel. Si ia pus numele Israel. Dumnezeu i-a zis: “ Eu sunt Dumnezeu Cel Atotputernic, creste, inmulteste-te; un neam si o multime de neamuri se vor naste din tine si chiar imparati vor iesi din coapsele tale.
Tie iti voi da tara pe care am dat-o lui Avraam si lui Isaac si voi da tara aceasta, semintei tale dupa tine.“
Deci, urmasii omului Israel, sunt Israeliti adica natiunea lui Israel care a fost prezisa mai dinainte.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-03-06T20:05:00.000+02:00

In data de 04.03.2012 am primit o intrebare:

“ De ce Biblia nu e doar o carte?”

Iata raspunsul:

Biblia este compusa din mai multe carti care sunt insuflate de Cuvantul lui Dumnezeu.
Ele nu pot fi despartite ci numai la un loc formeaza un totcuprinzator care reda destul de fidel continutul in adevar al Bibliei.

Ea reda Cuvantul lui Dumnezeu, adica a celui care se numeste „ Iahweh“ , in ebraica, Numele Lui este scris in forma unei tetragrame formata din patru litere „YHWH“ pe care evreii, conform regulilor de citire o pronuntau „ Iahweh“ si de aici Numele Lui , latinesc- romanizat, de “ Iehova” .
Si a zis catre Moise : Asa vei vorbi fiilor lui Israel : “ Iehova, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isac, Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pentru vesnicie, acesta este numele Meu din neam in neam. Exod 3.15.
Caci Domnul, Dumnezeul vostru este Dumnezeul Dumnezeilor si Domnul Domnilor,
Dumnezeul cel mare, puternic si infricosat, care nu cauta la fata oamenilor si nu primeste daruri. Deuteronom 10.17
Celelalte expresii sunt titluri atrbuite in diferite imprejurari si conjuncturi.
Ea se evidentiaza prin doua mari capitole: Vechiul Testament si Noul Testament
Acestea sunt strans legate intre ele si au continuitate intrucat la un loc redau Planul Lui Dumnezeu cu Universul, omenirea si scopul lui.
Totodata ea se remarca prin aducerea la cunostinta a intelepciunii fara margini a lui Dumnezeu prin informatiile si educatia transmisa noua oamenilor.
Cata educatie aleasa am primi prin scoli si de la viata, acestea trebuiesc intregite cu cunoasterea Bibliei.
Altfel se va simti intr-un mod neplacut lipsa acestei intelepciuni.
Ea se mai numeste si “Scriptura“sau“Cartea Cartilor“sau Evanghelia si se traduce prin“Vestea cea Buna”.
Numai citind-o poti sa-l cunosti pe Dumnezeu si totodata este singura carte care iti prezice viitorul cu o precizie matematica, chiar daca descrierile se intind pe secole intregi.
Tot Biblia prin felul in care s-a insuflat, ne garanteaza ca ceea ce s-a prezis s-a si intamplat.
Totodata invatatura pe care ne o da are aplicabilitate si in ziua de azi, in secolul in care traim.
Daca nu ar fi exista aceasta carte, nu am fi stiut nimic despre creatiune, despre noi, despre intelepciune, despre viitor. Ea a fost transmisa unui popor. Acest popor este poporul Evreu.
Biblia este o descoperire divina pentru om. Este o carte sfanta.
Biblia nu este o colectie de chestiuni teologice sofisticate. Nu este vorba de nascociri omenesti.
Aceasta sursa de adevar nu poate fi inlocuita de nici o gandire omeneasca.
Ea reda mesajul Creatorului prin Cuvantul Lui.
La Ioan 17.17 scrie: “ Sfintestei prin adevarul Tau; Cuvantul Tau este adevarul.”
La Ieremia 30. 1,2 scrie: Iata Cuvantul rostit lui Ieremia din partea Domnului: “ Asa vorbeste Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘ Scrie intr-o carte toate cuvintele pe care ti le-am spus”
La 2 Timotei 3.16,17 scrie: “ Toata scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.”
Pentru ca Biblia sa nu fie doar o carte, Dumnezeu a introdus prin cuvantul lui si lucrarile profetice, care sau implinit in timp si spatiu.
Biblia contine toate principiile necesare vietii noastre.
In ea gasim la un loc aproape toate genurile literare pe care le cunoastem, ce nu gasim in alta carte pe acest pamant; relatare istorica, relatare stiintifica, pilde, proverbe, poezie,cantare de dragoste, invatatura, traduceri de vise, rugaciuni, legi, convorbiri cu Dumnezeu si proces, descrieri facute fara a se sprijini pe legende, basme sau science-fiction.
Si nu sunt singurele argumente, pentru a demonstra ca “ Biblia nu e doar o carte “
Pe toti ii indemn sa citeasca aceasta Carte a Cartilor, pentru cultura lor generala, mai ales ca este scrisa pentru cei care stiu sa citeasca si pe intelesul tuturor.
A se citi si articolul din 14 Februarie 2011, intitulat “ Despre Biblie”

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...

2012-02-27T20:20:00.000+02:00

Urmarirea lui Iacov de catre Laban

A treia zi au dat de veste lui Laban ca Iacov a fugit.

Laban a luat cu el pe fratii sai, i-a urmarit cale de sapte zile si l-a ajuns la muntele Galaad.
Dar Dumnezeu s-a aratat noaptea in vis lui Laban, Arameul si i-a zis: “ Fereste-te sa spui o vorba rea lui Iacov!”
Laban a ajuns dar pe Iacov. Iacov isi intinsese cortul pe munte; Laban si-a intins si el cortul cu fratii lui, pe muntele Galaad.
Atunci Laban i-a zis lui Iacov: “ Ce ai facut? Pentru ce mai inselat si mi-ai luat fetele, ca pe niste roabe luate cu sabia?
Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai inselat si nu mi-ai dat de stire? Te-as fi lasat sa pleci in mijlocul veseliei si al cantecelor, in sunet de timpane si alauta.
Nu mi-ai ingaduit nici macar sa-mi sarut nepotii si fetele! Ca un nebun ai lucrat.
Mana mea este destul de tare ca sa va faca rau; dar Dumnezeul tatalui vostru mi-a zis in noaptea trecuta:„ fereste-te sa spui o vorba urata lui Iacov!“
Dar acum odata ce ai plecat pentru ca te topesti de dor dupa casa tatalui tau, de ce mi-ai furat dumnezeii mei?“
Drept raspuns, Iacov a zis lui Laban: „ Am fugit, fiindca imi era frica, gandindu-ma ca poate imi vei lua inapoi fetele tale.
Dar sa piara acela la care iti vei gasi dumnezeii tai! In fata fratilor nostrii cerceteaza si vezi cei la mine din ale tale si ia-ti-l.” Iacov nu stia ca Rahela ii furase.
Laban a intrat in cortul lui Iacov, cortul Leii si a intrat in cortul Rahelii.
Rahela luase idolii, ii pusese sub samarul camilei si sezuse deasupra.
Laban a scotocit tot cortul, dar n’a gasit nimic.
Ea a zis tatalui sau: “Domnul meu sa nu te superi daca nu ma pot scula inaintea ta; caci mi-a venit randuiala femeilor.” A cautat peste tot, dar n’a gasit idolii.
Iacov s-a maniat si a certat pe Laban. A luat din nou cuvantul si i-a zis: “ Care este nelegiuirea mea si care este pacatul meu, de ma urmaresti cu atata inversunare?
Mi-ai scormonit toate lucrurile si ce ai gasit din lucrurile din casa ta?
Scoatele aici inaintea fratilor mei si fratilor tai, ca sa judece ei intre noi amandoi!
Iata am stat la tine doua zeci de ani; oile si caprele nu-ti s-au starpit si nu am mancat berbeci din turma ta.
Nu ti-am adus acasa vite sfasiate de fiare: eu insumi te-am despagubit pentru ele; imi cereai inapoi ce mi se fura ziua sau ce mi se fura noaptea.
Ziua ma topeam de caldura, iar noaptea ma prapadeam de frig si-mi fugea somnul de pe ochi.
Iata, douazeci de ani am stat in casa ta, ti-am slujit patrusprezece ani pentru cele doua fete ale tale si sase ani pentru turma ta si de zece ori mi-ai schimbat simbria.
Daca nu as fi avut cu mine pe Dumnezeul tatalui meu, pe Dumnezeul lui Avraam pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drumul acum cu mainile goale. Dar Dumnezeu a vazut suferinta mea si osteneala mainilor mele si ieri noapte a rostit judecata.”
Drept raspuns, Laban a zis lui Iacov: ” Fiicele acestea sunt fiicele mele, copiii acestia sunt copiii mei, turma aceasta este turma mea si tot ce vezi este al meu. Si ce pot face eu azi pentru ficele mele sau pentru copiii lor, pe care i-a nascut?
Vino sa facem amandoi un legamant si legamantul acesta sa slujeasca de marturie intre mine si tine!
Iacov a luat o piatra si a pus-o ca stalp de aducere aminte.
Iacov a spus fratilor sai: “ Strangeti pietre.” Ei au strans pietre si au facut o movila; si au mancat acolo pe movila. Laban a numit-o Iegar-Sahaduta ( tradus inseamna Movila- marturiei ) si Iacov a numit-o Galed.
Laban a zis: ” Movila aceasta sa slujeasca azi de ,marturie intre mine si tine!” De aceea i-au pus numele Galed.
Se mai numeste si Mitpa (Veghiere) pentru ca Laban a zis: “ Domnul sa vegheze asupra mea si asupra ta, cand ne vom pierde din vedere unul pe altul.
Daca vei asupri pe fetele mele si daca vei mai lua si alte neveste afara de fetele mele, ia bine seama ca nu un om va fi cu noi, ci Dumnezeu va fi martor intre mine si tine. “
Laban a zis lui Iacov: “ Iata movila aceasta si iata stalpul acesta pe care l-am ridicat intre mine si tine.
Movila aceasta sa fie martora si stalpul acesta sa fie martor ca nici eu nu voi trece la tine peste movila aceasta si nici tu nu vei trece la mine peste movila aceasta si peste stalpul acesta ca sa ne facem rau.
Dumnezeul lui Avraam si a lui Nahor, Dumnezeul tatalui lor sa judece intre noi. “ Iacov a jurat pe Acela de care se temea Isaac.
Iacov a adus o jertfa pe munte si a poftit pe fratii lui sa manance; ei au mancat si au ramas toata noaptea pe munte. Laban s-a sculat dis de dimineata si-a sarutat nepotii si fetele si i-a binecuvantat. Apoi a plecat si s-a intors la locuinta lui.

Frica lui Iacov

Iacov si-a vazut de drum; si l-au intalnit ingerii lui Dumnezeu.
Cand a vazut Iacov a zis: „ Aceasta este tabara lui Dumnezeu!“ de aceea a pus locului aceluia numele Mahanaim ( Tabara indoita ).
Iacov a trimes inainte niste soli la fratele sau Esau, in tara Seir, in tinutul lui Edom.
El le-a dat porunca urmatoare: “ Iata ce sa spuneti domnului meu Esau: “ Asa vorbeste robul tau Iacov: “ Am locuit la Laban si am ramas la el pana acum; am boi , magari,oi, robi si roabe si trimit sa dea de stire lucrul acesta domnului meu, ca sa capat trecere inaintea ta. “
Solii sau intors inapoi la Iacov si au zis: “Ne-am dus la fratele tau Esau; si el vine inaintea ta, cu patru sute de oameni.”
Iacov s-a inspaimantat foarte mult si l-a apucat groaza. A impartit in doua tabere oamenii pe care-I avea cu el , oile, boii si camilele, si a zis: “ Daca vine Esau impotriva uneia din tabere si o bate, tabara care va ramanea, va putea sa scape.”

Rugaciunea lui Iacov

Iacov a zis: “ Dumnezeul tatalui meu Avraam, Dumnezeul tatalui meu Isaac! Tu Doamne care mi-ai zis: “ Intoarce-te in tara ta si in locul tau de nastere si voi ingriji ca sa-ti mearga bine!
Eu sunt prea mic pentru toate indurarile si pentru toata credinciosia pe care ai aratat-o fata de robul Tau; caci am trecut Iordanul acesta numai cu toiagul meu si iata acum fac doua tabere.
Izbaveste-ma, Te rog, din mana fratelui meu, din mana lui Esau! Caci ma tem de el, ca sa nu vina si sa ma loveasca pe mine, pe mame si pe copii.
Si Tu ai zis: „ Eu voi ingriji ca sa-ti mearga bine si-ti voi face samanta ca nisipul marii care de mult ce este nu se poate numara.“

Iacov cauta sa imblanzeasca pe Esau

Iacov a petrecut noaptea in locul acela. A luat din ce mai avea cu el si a pus deoparte, ca dar pentru fratele sau Esau:
Doua sute de capre si doua zeci de tapi, doua sute de oi si douazeci de berbeci,
Treizeci de camile alaptatoare cu manjii lor, patruzeci de vaci si zece tauri, doua zeci de magarite si zece magarusi.
Le-a dat robilor sai, turma cu turma deosebit si a poruncit robilor sai : Treceti inaintea mea si lasati o departare intre fiecare turma.”
A dat celui dintai porunca urmatoare:” Cand te va intalni fratele meu Esau si te v-a intreba: “ Al cui esti? Unde te duci? Si a cui este turma aceasta dinaintea ta? “
Sa raspunzi: “A robului tau Iacov; ea este un dar, trimis Domnului meu Esau ; si el insusi vine in urma noastra.”
A dat aceiasi porunca celui de al doilea, celui de al treilea si tuturor celor ce manau turmele: “ Asa sa spuneti robului meu Esau cand il veti intalni.
Sa spuneti: “ Iata robul tau Iacov vine si el dupa noi.” Caci isi zicea el: “ Il voi potoli cu darul acesta, care merge inaintea mea; in urma il voi vedea fata in fata si poate ca ma va primi cu bunavointa.”
Astfel darul a trecut inainte iar el a ramas in tabara in noaptea aceea. Tot in noaptea aceea s-a sculat a luat pe cele doua neveste ale lui, pe cele doua roabe si pe cei unsprezece copii ai lui si a trecut vadul Iabocului.
I-a luat, i-a trecut paraul si a trecut tot ce avea.

Lupta lui Iacov : Israel.

Iacov insa a ramas singur. Atunci un om s-a luptat cu el pana in revarsatul zorilor.
Vazand ca nu-l poate birui, omul acesta l-a lovit la incheietura coapsei, asa ca I s-a scrantit incheietura coapsei lui Iacov, pe cand se lupta cu el.
Omul acela a zis: “ Lasa-ma sa plec, caci se revarsa zorile.” Dar Iacov a raspuns: “ Nu Te voi lasa sa pleci pana nu ma vei binecuvanta.
Omul acela i-a zis: “ Cum iti este numele? “ “ Iacov ,” a raspuns el.
Apoi a zis: “ Numele tau nu va mai fi Iacov, ci te vei chema Israel ( Cel ce lupta cu Dumnezeu sau se mai poate spune si Cel ce domneste cu Dumnezeu ) ; caci ai luptat cu Dumnezeu si cu oameni si ai fost biruitor.”
Iacov la intrebat: “ Spune-mi Te rog numele Tau.“ El a raspuns: „ Pentru ce Imi ceri numele?” Si l-a binecuvantat acolo.
Iacov a pus locului aceluia numele Peniel ( Fata lui Dumnezeu) ; “caci” ,a zis el, “ am vazut pe Dumnezeu fata in fata si totusi am scapat cu viata.”
Rasarea soarele cand a trecut pe langa Peniel. Insa Iacov schiopata din coapsa.
Iata de ce, pana in ziua de azi ,Israielitii nu mananca vana de la incheietura coapsei; caci Dumnezeu a lovit pe Iacov la incheietura coapsei in vana.

Astfel, a fost o seara si apoi a fost o dimineata...