Beneficii

• Afli mai multe despre boala ta, despre cum poţi depăşi momentele cele mai dificile şi ce poţi face pentru prevenirea recidivelor, de la persoane care trec prin experienţe similare şi de la specialişti invitaţi.
• Găseşti ascultare, înţelegere, încurajare, suport emoţional. Poţi vorbi deschis despre gândurile, trăirile, suferințele tale, cu persoane care într-adevăr te ascultă şi te înţeleg.
• Te simţi acceptată, respectată, apreciată. Îţi va fi mai uşor să te accepţi, să te respecţi şi să te apreciezi tu însăţi, chiar dacă boala te schimbă.
• Te simţi generoasă şi utilă, pentru că poţi oferi, la rândul tău, informaţii, înţelegere şi încurajare altor oameni.
• Înveţi cum poţi să dai vieţii tale un sens nou. Înveţi, alături de alte persoane care au aceleaşi probleme ca şi tine, cum poţi să te bucuri în continuare de viaţă.
• Îţi îmbunătăţeşti relaţiile cu membrii familiei şi cu prietenii, pentru că ai unde să te “descarci” şi îi vei putea proteja de o parte din suferinţele tale.
• Dacă nu tu te confrunţi direct cu boala, ci o persoană apropiată, poţi învăţa cum să-i fii alături, cum să o susţii, să o încurajezi, să o ajuţi.
• Dacă doreşti, poţi învăţa să moderezi un grup de suport, astfel încât să poţi organiza tu însuţi / însăţi astfel de grupuri.

Participarea este GRATUITĂ!

Înscrierile se vor face telefonic, la recepţia Donna Medical Center.

Telefon: 021 2523232; 021 2523233 sau 0374080008.

Veţi fi rugată să lăsaţi numele dumneavoastră şi un numar de telefon la care puteţi fi contactată. Datele dumneavoastră sunt confidenţiale şi vor fi folosite doar pentru a confirma întalnirea. Veţi fi trecută pe o listă pentru a strânge minimul de participante. În cazul în care vi se spune că toate locurile au fost deja rezervate pentru săptămâna în curs, precizaţi dacă doriţi o programare pentru săptămâna următoare.

Întâlnirile se vor organiza la sediul Donna Medical Center.

Adresă: Str. Traian nr. 234, et.1, sect. 2, Bucureşti, în clădirea de birouri Ilion.

Prima întâlnire va avea loc în data de 24 Mai 2012, ora 18.00 şi va dura aproximativ o oră şi jumatate.

Cine va fi moderatorul discuţiei?

Discuţiile vor fi conduse de Elisabeta Stănciulescu. “În calitate de sociolog calitativ, am competenţe profesionale în ascultarea activă şi empatică şi în moderarea grupurilor, iar în calitate de fost pacient ştiu în mare măsură care sunt nevoile unui om aflat într-o astfel de situaţie.”

Pe parcurs, vom invita şi medici cu competenţe în diagnosticul şi tratamentul cancerului de sân, pentru a oferi informaţii de specialitate. În măsura în care va fi nevoie, vom invita şi psihologi specializaţi.

• Imi vreau viata inapoi
• Vreau sa fie totul ca inainte
• Acum este mult mai greu decat inainte
• Ce bine era inainte
• As vrea sa ma intorc in timp
• Traiesc acum un cosmar, dar in curand o sa ma trezesc si o sa fie totul cum era la inceput

Ce era “inapoi”?

Cu totii avem momente in care am dori sa ne intoarcem in timp si sa retraim anumite pasaje din viata noastra la nesfarsit. Ne uitam in trecut si ne amintim de cat de simplu era atunci cand eram bine, cand nu aveam acest diagnostic, inainte sa auzim din gura medicului aceasta sentinta necrutatoare.

Ne vrem problemele inainte de dinainte de diagnostic, ne vrem viata de dinainte. Si ne luptam atat de tare pentru acest “inapoi” incat avem impresia ca cineva a venit si ne-a luat toata suflarea, din momentul in care am aflat de diagnostic. Aceasta batalie este condamnata la esec, inca de dinainte de a incepe. Nu putem intoarce timpul. Cat timp ne hranim doar cu regretul ca trecutul nu mai este prezent acum, vom uita magia vietii.

 “Cel mai mult m-am ajutat traind in prezent. Mi-a fost greu sa las trecutul deoparte si sa traiesc in fiecare zi in prezent. Inainte cand imi puneam peruca imi spuneam de fiecare data ce par bogat si frumos aveam si acum sunt doar niste fire articiale prinse si care sper sa ascunda cancerul cat mai bine. Imi placea foarte mult sa imi aranjez parul altfel de fiecare data. Dupa ce am inceput sa port peruca, nu prea mai era acelasi lucru. Intr-o dimineata m-am trezit din cosmar. Fusese doar un vis. Asadar m-am pregatit sa ma duc la lucru. Eram atat de fericita ca totul se sfarsise si ca eram sanatoasa incat doar a doua oara cand m-am uitat in oglinda, am constientizat ca nu imi pusesem inca peruca si ca eram inca sub tratament. Acesta a fost momentul in care am realizat ca frumusetea vine dinauntru. Acesta a fost un nou inceput pentru mine.” (Dana din Iasi)

Ce este “inceputul”?

Viata este un pasaj intreg de inceputuri, unele mai line, altele mai dure. Suntem inconjurati de sfarsituri si de inceputuri: Ziua se sfarseste de fiecare data cand incepe noaptea. In cele din urma se sfarseste si intunericul pentru a incepe un capitol: lumina zilei. Orele incep si se termina pentru a face loc altor ore.

“Cancerul” este o eticheta care vine cu un nou inceput: ne concentram mai mult pe noi.

Este inceputul unui drum plin de dezamagiri, frici, descoperiri, si reusite.

Insa cel mai mult conteaza, sa incepi un nou “inceput” care sa te faca sa zambesti.

Asadar, care ar fi un inceput bun pentru tine?

Acum, mai mult decat oricand ai nevoie sa aduci pace in mintea ta si in corpul tau. In loc sa iti creezi un val de ganduri legate de ce vei face de acum, ce se va intampla cu locul tau de munca, ce vor spune familia si prietenii, cine ma va ajuta, priveste noua oportunitate. Este momentul pentru a iti transforma vechile obiceiuri care nu te ajutau deloc intr-unele datatoare de energie, fericire si armonie. Pentru a le schimba nu este nevoie de o solutie in 10.000 de pasi, ci unul singur: opreste-te din a le mai face.

Pentru unii oameni, bucuria fiecarui inceput de zi este: cafeau, inainte de toate. Fara ea nu ar fi rasarit nici soarele. Cat timp suntem prinsi emotional de lucrurile din jurul nostru cu atat mai mult fericirea va disparea o data cu ele. Daca am uitat sa cumparam un nou pachet de cafea, clar ziua respectiva va fi dezastruasa.

Pacea inseamna sa ai parte de fericire din tine, nu din jurul tau. Dependenta de material, va creea mereu un motiv in plus de stress si de griji. Niciodata nu vei gasi pacea interioara daca o legi de exterior. Multumeste-i Celui de Sus (oricare ar fi El) pentru lumina, pentru aerul pe care il respiri, pentru noua zi care se asterne in fata ta si care iti poate aduce mai mult decat ai fi crezut.

Cand stii ca trebuie sa te opresti?

• Cand nu mai esti multumit de nimic din ce faci
• Cand simti ca cererile oamenilor din jurul tau te coplesesc
• Cand vrei sa te bucuri mai mult de cine esti
• Cand realizezi ca singura resursa interminabila este pacea
• Cand vrei sa te vindeci mai repede
• Oricand

M-am oprit. Acum ce fac?

Pacea vine odata cu o prima constientizare a faptului ca respiri, ca esti o fiinta vie cu un suflet minunat.

Fericirea adevarata are izvoarele in interiorul tau, acela pe care il simti mereu parte din tine si caruia nu i-ai acordat prea multa atentie.  Apa sufleteasca nu a secat, este tot timpul prezenta. Doar uita-te mai bine si o vei gasi dupa acei copaci, care inainte erau un zid de beton de netrecut. Poti sa ii auzi si sursurului. Mergi in acea directie si vei intelege. Drumul de 5 minute iti va aduce ceea ce cautai: liniste si pace.

Bucuria este o alegere personala.

In loc sa arunci in tine cu pareri si interpretari legate de lipsa ta de fericire in viata si de nenorocul  unui astfel de diagnostic, alege sa ai un moment pe zi, in care sa fii tu cu tine in liniste. Mediteaza, sau inspira aerul si fi constient de traseul lui in tine, uita-te in oglinda si zambeste, asculta-ti melodiile preferate si danseaza.

Caile prin care iti poti aduce din tine fericirea sunt nelimitate, iar cele 5-10 minute alocate trairii lor iti vor arata pacea interioara mult dorita.

Indiferent cat de mult asteptam ca realitatea exterioara sa ne se schimbe asa cum dorim noi, fara un traseu diferit in interiorul nostru, rezultatele vor fi la fel.

Ma refer la dimineata in care esti mai zambitor, doar daca afara este soare.

Culmea, chiar si atunci cand sunt nori de ploaie, sa-ti spun ceva:  soare este acolo indiferent de cat de mult vrei sa negi acest aspect. Este in fiecare zi pentru tine.

Avem nevoie de sa ne iubim asa cum suntem, cu bune si cu rele, cu toate defectele si imperfectiunile din lume. Nimeni altcineva nu o face in locul tau. O data ce ne vom accepta pe noi, ne va fi cu mult mai usor sa gasim solutii.

Cand ai invatat sa mergi, dorinta de a experimenta o viteza mai mare, te-a facut sa ajungi acum sa cobori, sa urci scari drept, in de-a busilea.

Uita-te in jur si descopera ca au aparut si mai multe flori, verdele a prins viata, sunt mai multi oameni fericiti.

Iubeste-te si bucura-te ca esti in viata.

Bucura-te de experientele avute si creeaza premisele pentru altele si mai pline de armonie. Cand descoperi ca esti mult mai mult decat poti si faci, realizezi cat de multa lumina ai in jurul tau, iar aceasta poate sa vina doar din ochii tai.

Ceea ce vrei sa vezi este de multe ori alegerea personala. Poti sa te uiti la cat de greu este sa supravietuiesti unui diagnostic, sau sa privesti in cealalta directie. Ti se cuvine sa gandesti, sa experimentezi viata si altfel.

Cand a fost ultima oara cand ai schimbat in bine ceva din viata ta?

Cati dintre cei diagnosticati cu cancer isi repeta aceste cuvinte mai mult sau mai putin constient? Care este speranta lor de viata?

“Am fost diagnosticat. Acest lucru inseamna ca am imensa oportunitate sa fac o schimbare in bine in viata. Indiferent de situatiile noi care vor aparea eu ma voi concentra sa traiesc in armonie si intelegere cu mine. De acum imi voi acorda mult mai multa atentie pentru a imi intelege sufletul, corpul si mintea. Vreau sa le pun in slujba vindecarii mele, alaturi de celelalte tratamente. Datorita faptului ca sunt o fiinta vie am un intreg mecanism care lucreaza. Deoarece corpul meu imi semnalizeaza ca am o problema, rolul meu este sa inteleg ce este in spatele acestui simptom si sa imi gasesc toate resursele interioare si exterioare pentru a ma pune pe picoare din nou.  Sunt convins ca aceasta situatie este o provocare, al carei final ma va elibera de toate greutatile care ma tineau in loc din a trai o viata in echilibru cu mine si cu cei din jur.” Monolog 2

Modul in care vorbim despre noi si cu noi, este unul dintre indicatorii cei mai puternici si de efect in viata noastra, deoarece  reprezinta realitatea noastra.

Prin monologul 1, de fapt, implicam mintea, corpul si sufletul sa alunge cat mai departe de boala de noi. In acest fel ceea ce traim este invalidat. Solutia este una temporara, pentru ca semnele oricat de mult am vrea sa le ignoram vor fi acolo.

Prin monologul 2, implicam mintea, corpul si sufletul sa ne dea acces la o intelegere superioara asupra simptomelor si sa actioneze mult mai prompt in a schimba in viata noastra acele lucruri care ne creau un real disconfort.

Cuvintele sunt culorile prin care noi ne pictam tabloul viitorului. Vorbind in cuvinte optimiste, este precum procesul de insamantare. O floare nu se va ridica in doua zile dupa ce vom pune samanta. Daca va fi udata regulat va creste si va incepe sa ne arate  flori minunate si pline de viata si culoare.

Cand privim toate creeatiile unui pictor ne putem da seama cum a trait el, ce sentimente, fericiri, nemultumiri a avut in viata.

Gandeste-te ca in fiecare ora, prin modul in care vorbesti, pictezi un tablou. Daca ai “picta” la fel, de acum incolo ce ai sentimente ai transmite unui privitor?

Daca raspunsul este teama, autocompatimire, boala atunci este nevoie sa schimbi ceva.

Pentru a putea constientiza si actiona asupra cuvintelor tale poti incepe sa iti pui pe o foaie ce cuvinte si constructii de cuvinte iti aduc fericire, dragoste, implinire, vitalitate, echilibru, cuvinte precum: “pot”, “vreau”, “sanatos”, “ma iubesc asa cum sunt”, “sunt fericit”, “devin mai bun” etc.

In fiecare dimineata doar uita-te pe ele si poti adauga oricand altele.

Si pentru a le face cat mai atragatoare, ia-ti o foaie A3 sau A2 (coala de desen, orice) lipeste-o pe un perete pe care sa il poti vedea usor si, cu ajutorul culorilor, “picteaza” aceste minunate cuvinte.

Ce cuvinte poti scrie chiar acum?

sursa pozei

Ce se intampla, insa cand avem de-a face cu multa ploaie, nori, ceata, cand soarele nici macar nu reuseste sa anunte inceputul unei zile? Totul este gri in jurul nostru si parca am avea nevoie de o lanterna sa vedem pe unde mergem.

Daca putem recunoaste ca timpul si lumina din timpul zilei intr-un fel sau altul ne pot schimba starea de spirit, atunci facem primul pas spre a deveni mai constienti de ce ne influenteaza pe parcursul unei zile. Sentimentele sunt o resurse extraordinar de puternica, pe care o vom discuta intr-un viitor articol.

Atunci cand cineva este suparat, putem observa ca se leaga doar de aspectele care nu ii convin, stergandu-le din perceptia lui pe celelalte.

Cand plecam intr-o vacanta pe care am planuit-o si pe care de-abia o asteptam, ne gandeam la cat de relaxanta va fi urmatoarea perioada, cat de bine va fi sa primim telefoane doar din partea prietenilor, cat de placut va fi sa stam si sa nu facem nimic.

Vindecarea noastra are aceeasi hrana: gandurile.

Cu cat ne gandim mai mult la gravitatea situatiei: am cancer, acesta este sfarsitul etc. cu atat mai mult ne vom agrava situatia si ne vom simti si mai captivi in propria viata.

In schimb daca ne gandim ce solutii putem gasi, fiecare dintre noi pentru a

• intelege ce anume din ce am facut in trecut a determinat aparitia acestui diagnostic
• gasi armonia interioara
• trai o viata mai echilibrata

avem mult mai multe sanse sa ne vindecam.

Vindecarea este precum un rau: cu cat are mai multi afluenti cu atat este mai puternic. Daca va avea doar izvor mic, exista posibilitatea ca in timpul verii sa sece, iar raul sa nu mai existe.

Tocmai de aceea daca gasim cat mai multe izvoare de ganduri bune cu atat zilele noastre vor deveni mai frumoase.

Cu cat devin zilele mai frumoase cu atat ne vom simti mai liberi  si mai increzatori in noi.

Cu cat devenim mai increzatori in noi cu atat ne concentram pe aspectele vietii care merita, ne cream obiceiuri sanatoase.

In acest mod izvoarele se vor inmulti si vor creea acel rau de fericire care nu va seca niciodata indiferent de timp, de conditiile meteorologice.

De asemenea izvoarele au nevoie de “antrenament” pentru a avea apa. Gandindu-ne din ce in ce mai des la aceste izvoare,  efectele lor vor fi de mai lunga durata.

Asadar, la ce te poti gandi de acum incolo astfel incat sa iti creezi aceste izvoare de fericire?

Ce se intampla cand ne deconectam de noi?

• nu stim de ce ni se intampla noua toate “nenorocirile”
• nu intelegem cum am ajuns ca noi sa fim bolnavi
• ii invinovatim pe cei din jurul nostru pentru starile noastre neplacute
• ai inceput sa accepti situatiile “grele” din viata ta si sa traiesti in aceeasi incapere cu ele fara sa vrei sa te desparti de ele, pentru ca nu se poate in perioada asta de “criza”
• nu iti mai convine nimic..absolut nimic

Probabil am simtit cu totii la un moment dat aceste lucruri deodata.

In aceste situatii nu mai suntem constienti de corpul nostru. Suntem precum un copac fara radacini, care nu realizeaza ca seva din el se scurge incet incet.

Avem nevoie sa ne rupem de “e normal sa fie asa”, “nu pot”, “nu am incredere in mine”.

Corpul, mintea si sufletul sunt 3 entitati care se influenteaza reciproc. Cand emotional, nu suntem pe picioarele noastre, avem impresia si corpul se misca mai greu.

Cum ne putem reconecta?

• fa 1 lucru diferit fata de cum il faceai ieri
• permite-ti 10 minute doar cu tine, in care sa simti fiecare parte din corpul tau
• mergi intr-un loc in care vroiai sa mergi de mult
• imbraca o haina pe care ai lasat-o deoparte pentru situatiile speciale din viitor
• spune-i persoanei de langa tine cat de mult inseamna pentru tine
• danseaza
• zambeste-ti in oglinda mai mult de 30 de secunde
• admira-ti corpul si multumeste-ti pentru cum arati
• hidrateaza-te cu multa apa, nu cu multa cafea si sucuri
• descopera ceva diferit fata de ieri in camera ta, care sa te bucure
• respira adanc
• ofera-te sa faci o actiune total voluntara
• mediteaza

Ma face sa ma gandesc… Cum m-am trezit dimineata? Care a fost primul gand pe care l-am avut? Cat de constienta am fost ca m-am trezit Intr-o noua zi din viata asta? Am realizat, chiar atunci, in secunda in care am deschis ochii, cat de pretioasa e acea secunda? Sau urmatoarea…

Sunt momente de bilant.

Momente in care primesti, inca o data, sansa de a deveni responsabil pentru propria-ti viata. Pentru actiunile tale. Pentru gandurile tale. Pentru relatiile tale.

Momente in care realizezi ca ceea ce atingi se poate transforma, exact ca in povesti, in aur sau in cenusa.
Si ma intreb. Si te intreb…

Cat de constient/a esti, chiar in acest moment, ca traiesti?
Tu cat de responsabil/a esti cu viata ta?
Cat de responsabil/a esti cu ceea ce inseamna, simplu, Viata?