ANALIZA MUZICALA

RECOMANDARE: Stela Popescu

2011-02-24T09:33:00.000+02:00

Echipa de la Analiza muzicala RECOMANDA acest videoclip:

Stela Popescu by Booha College

Felicitari Bohha College !

PREVIZIUNI PENTRU EUROVISION 2011

2011-01-31T16:11:00.000+02:00

Vezi videoclip AICI

Reveniti din zona de confort prilejuita de Sarbatoarea chinuirii porcului, debutam sub nota aceluiasi optimism sumbru ce ne-a marcat evolutia in anul recent incheiat.

Si ca si cum nu am fi fost supusi la un indelung sir de chinuri, recentul 2010 si-a abatut cortina apoteotic, aducand la rang de gala mizerabila agonie a muzicii romanesti prin decizia falimentarei televiziuni nationale de a umple timpul si asa pribegit al telespectatorilor cu cea mai demotivanta si mai de joasa spetza productie tv : concursul Eurovision.

Suntem ferm convinsi ca NIMENI din onorabilii cititori ai acestor ganduri nu s-a asteptat la ceva spectaculos. Nici nu avea cum sa fie atata timp cat TVR-ul se incapataneaza sa ramana cramponat intr-un cliseu mohorat, impodobindul ca de fiecare data cu resturi stricate de pseudovedete.

Ansamblul prezentatori – juriu – interpreti – animatori – invitati esueaza lamentabil atat in gandire cat si in decizie. Impopotzoneala cu dantela si lumini colorate nu va reusi niciodata sa schimbe caria mentalitatii paguboase balcanice, indelung implantata in crestetele patrate ale celor pomeniti anterior. Ca sa atingi succesul trebuie in primul rand sa-i cunosti stralucirea, secretele si compozitia. Adaugi apoi talent si spirit, ambitie si inovatie, vointa si curaj. Privind in jos vei observa ca acestea sunt doar primele trepte spre gloria revarsata din inimile publicului auditoriu. Nimic din spectacolul TVR nu s-a apropiat de valentele exprimate anterior.

Si nici nu ar fi avut cum atata timp cat ingredientele au fost urmatoarele :

GEANINA CORONDAN : probabil cel mai ieftin si dezagreabil papitzoi in viata. O imagine mizerabila ca de obicei, o voce turbata de ragait nocturn alterat cu bere ieftina, glume insipide si inspiratie asemenea unui capac de canal ;

Din vestitul JURIU ne permitem sa remarcam prezenta maestrului Adrian Ordean, in fata caruia ne scoatem palariile. Pentru restul inventam o categorie numita Prostalaii Satului, facem o cruce mare si urlam spre Cer : - Doamne, de unde i-ai scos si p'astia ?

Iar lista mojiciei debuteaza intr-un haos total cu :

- scapatorul de partzuri Lucian Avramescu (poet): Ce dracu cautai tu acolo bai, baiatule ? S-a pus de niste sandwich-uri gratis ? ;

- babaciunea Alexandra Cepraga (regizor muzical) : In loc sa stai acasa la oala cu sarmale si la un tabinet complicat cu D-na Lenutza de la 2, tu bantui prin holurile TVR-ului ….. ;

- balena pletoasa de la radio Gabriel Marica (redactor sef la RR Actualitati) ;

- vax-albina Eduard Circota (compozitor) : mergi, fa un pipi si culca-te !

- Daniel Iordachioaie, abia sculat din betie, un veritabil garant al succesului, nu ? ;

- Strainii Niamh Kavanagh (sa moara Falconetti, ce nume are asta), Chiara Siracusa si Olivier Vanhoutte (jurnalist belgian).

Cam asta-i adunatura de carnaciori ce a baleat pe mesele TVR-ului in noaptea de revelion in incercarea stupida de a valorifica o piesa romaneasca pentru viza de Germania.

Recunoastem cu mana stanga pe suflet si cu dreapta la chilot ca la asemenea colocviu de valori ne-am fi asteptat sa-i regasim si pe urmatorii : Marcel Pavel si Monica Anghel, nea Cocu – sofer de dimineata pe linia lui 79, d-na Melania Brebenel – lucratoare destoinica in tura de noapte la APACA ; tata lu’ Pistruiatu’ (el de ce nu ?), Moculescu si nevasta lui, fetele de la Indiggo si cu mama lor ; Marioara Murarescu cu tot cu murarestile ei si nu in ultimul rand, cel mai drag noua … reprezentantul indian al populatiei de culoare : Conectorul si rappinonul lui.

Lista de participanti a fost extrem-extrem de slaba : Directia 5 (probabil aciuiti prin holurile TVR intre 2 concerte de Revelion), Laurentiu Cazan (vor’aia : lasa-ne si du-te!), Mihai Alexandru (un antitalent mai mare nu am vazut de mult timp, mai spaima divortului), Silvia Stefanescu (aceleasi gemete si aceeasi atitudine de catzea plouata), Claudia Pavel (inca o tigancusa ajunsa vedeta), Dan Helciug (mai dormi, te rog!, mai dormi …). Celelalte nume nu spun nimic marelui public, asa ca nu am sa le amintesc aici.

Si ajungem si la coliva de pe bomboana : prostanacul si grasana, ei bine ati ghicit : U and me can’t yo see, we’re playing with fire: Ovi Cernauteanu si Paula Seling (a se citi intr-un cuvant !), acesti doi ratangii ai limbii romane, groparii umorului si spaima shaormelor.

O prestatie banala, trista si stupida, in repertoriul binecunoscut al Televiziunii Romane.

Madam Seling, cu greu convinsa sa plece din fata frigiderului, ne-a aratat pentru a mia oara ca oricat te-ar inzestra Dumnezeu cu voce, daca nu cultivi, exersezi si tratezi cu respect acest talent, nu ai cum sa faci pasul spre marea performanta.

Condamnam vehement atitudinea de primadona de carciuma de cartier la al carui nas nu-i mai ajungi de atata vedetism.

OK, ne oprim aici si dedicam finalul acestui material piesei cu care Romania va cucerii trofeul Chifteaua de aur la manifestarea ce va avea loc anul acesta la Dusseldorf.

Hotel FM inseamna David Bryan, Gabriel Baruta si Alexandru Susz.

Povestea este emotionanta si de fiecare data cand revizuim aceste randuri, mici stropi umezi ne invadeaza organismul de la poale in jos. Vom incerca pentru onorabilul public sa ne rupem de contexul mediatic efervescent si sa va prezentam realitatea noastra, asa cum am reusit sa o percepem cumuland tot bagajul de informatii disponibil pentru acest moment.

Asadar, David Bryan (a nu se confunda cu muuuult mai celebrul chitarist al trupei Bon Jovi) NU va reprezenta Romania la Eurovision datorita regulamentului competitiei care stipuleaza clar ca interpretul trebuie sa aiba cetatenia tarii a carei piesa o interpreteaza, cel putin asta se stie pana in prezent.

Ascensiunea britanicului incepe odata cu renuntarea la facultate (la ce dracu ne trebuie atata carte cat timp pot sa ma zbenguiesc in barul de noapte Forum Continental din Oradea ?).

Pierzand contactul cu tot ceea ce inseamna cultura si desavarsire spirituala, tanarul nostru, asa cum era de banuit, s-a apucat de sudura. Dupa ceva vreme insa, renunta la nobletzea meseriei de sudor si incepe un periplu galopant prin mai multe tari in cautarea unui CURent favorabil, omul fiind foooarte pasionat de latura ascunsa a lucrurilor :-)

Cum naiba se face si uite ca ajunge si pe plaiuri mioritice, aici unde viata e mult mai ieftina si accesul la FUNDamentul muzical e mult mai facil.

Foarte haios omul nostru declara : ‘Am stat prima oara in Oradea doar trei saptamani, am cunoscut-o pe prietena mea (ha !) si i-am promis ca ma intorc’ …. Ah, nebunule ! Imi e si frica sa te intreb: pana la urma te-ai intors ?

Dupa ceva vreme, in comuna Lotus in cunoaste pe Gabriel Baruta care inainteaza propunerea unei colaborari in formatia HotelFM. In aceasta componenta oradenii ajung pana in semifinalele Cerbului de Aur.

Asa cum era si de asteptat, baiatul nostru renunta la colaborarea cu Hotel FM imediat dupa ce-l cunoaste pe Florian Chelu (tot baiat ?) alaturi de care aproFUNDeaza sonetele lui Shakespeare.

Timpul CURge neincetat, nu-i asa draga David ?

Gabriel Baruta, oradean de origine, canta la pian inca de mic, dupa cum aminteste in mai toate interviurile. Pusti fiind, zdranganea la balalaica si acordeon cu frana pe stanga. Deloc apreciat de femei, acesta dobandeste cu timpul ticul aplecatului larg in fata. Au fost cateva incercari timide de apropiere fata de sexul frumos. Din pacate toate fara exceptie au reusit sa-i traga clapa.

Asa ca omul nostru s-a orientat spre instrumentul cu multe clape, devenind peste noapte un impatimit al pianului de care nu se despartea zi si noapte. Manca pe pian, dormea pe pian, mergea la dus cu pianul …..

In sprijinul celor de mai sus vine si declaratia nefericitului : ‘Versurile pentru «Change» s-au născut într-o seară de noiembrie, de pe clapele unui pian şi din inspiraţia unui moment în care simţeam că totul se poate’.

Dragii mei, asa a murit Bibi ….

Si intr-adevar, totul a fost posibil, versurile CURgeau, David repeta pe FUNDal, rima era ba aplecata, ba incrucisata, vocalele navaleau peste consoane, sudoarea pe frunte plonja in eternul abis, urma vers, venea strofa, ritm si biciuire de tobe, clape de pian si amandoi incolaciti pe altarul creatiei dadeau nastere sevei muzicale ce se imprastia aievea prin studioul cufundat in miazanoapte.

Asa s-a nascut dragii mei piesa « Change » alaturi de care vom porni lungul drum al umilintei.

Printre randuri gasesc inca o declaratie perfida a nebunului cu atac la periferie : "Ai asculta melodiile celorlate tari ?" … (ce credeti ca a raspuns ?) "– Mda, nu m-au dat pe spate …"

Fac pariu ca personajul tau preferat de la Vacanta Mare este Costel Partzag, nu ?

Evident sunt foarte multe de spus despre trupa, despre autoarea versurilor s.a.m.d., probabil ne-am intinde pagini intregi si am pierde din atractivitatea continutului.

Haide sa fim sinceri cu totii : nu avem nici o sansa la primele 15 pozitii.

Nu exista nici o diferenta intre Hotel FM si Malina Olinescu.

Melodia are ritm insa NU se incadreaza in reteta Eurovision-ului. De fiecare data, cu fiecare preselectie ne intrebam cum pretiosii compozitori romani nu au macar curiozitatea sa asculte ultimile 30 de melodii care au castigat competitia europeana.

Alcatuiti un CD cu cele 30 de ultime succese (succesuri) si ascultati-l de 5-6 ori in masina, de inca 5-6 ori la birou sau studioul de inregistrari.

Apoi BRUSC lansati in eter melodia celor de la HotelFM sau Silvia Stefanescu …. Pai o sa dati pe spate oameni buni, suntem la ani lumina de tot ce inseamna reteta de succes.

Si iarasi vom auzi comentarii dintre cele mai imbecile, cum ca am fost defavorizati, ca tarile nordice s-au aliat, ca fosta URSS s-a dat mana spre subjugarea Romaniei, o sa imploram iarasi Spania si Italia pentru cateva puncte, si asa mai departe.

Insa nimeni nu are puterea sa spuna clar : SUNTEM PROSTI, avem o preselectie si o selectie murdara, ne bazam pe decizia unui juriu compus din oameni care nu au nici o legatura cu performanta muzicala (cu exceptia mentionata), angajam piese slute si interpreti fara carisma.

Uitati-va la Silvia Stefanescu – o voce de exceptie care este badjocorita an de an de un impresar/sfatuitor ce o trimite la acest concurs cu piese si atitudine neadecvate ; chiar nu poti sa mergi la Eurovision cu piese din ciclul ‘Mi-a murit Bunica si eu plang ca bivolitza ….’

Uitat-va la prostalaul de Costi Ionita cum injecteaza prostie in faza finala (!!!) a acestei selectii, acolo unde ajunge cu 2-3 piese.

Mai oamenilor, mai nemernicilor care pe banii nostrii derulati asemenea parodii nationale, mai imbecililor, NU VA MAI BATETI JOC de muzica, de public si de asteptarile oamenilor !

Retineti ca nu e neaparata nevoie sa participam !!!

Decat sa mergem cu schelalaieli la acest concurs, mai bine stam frumos acasa si dam note, pana ce vom avea ratiunea si bunul simt sa trimitem VALORI la competitia VALORILOR.

Sfaturi pentru HotelFM ar acoperii draperii intregi, nici nu stim cu ce sa incepem … David, albeste-ti dintii, sunt galbeni, infecti de pana si microfonul va refuza sa-ti preia vocea ; inventati un scenariu magnific la melodie pe care sa-l puneti in scena astfel incat publicul sa nu mai fie atent la compozitie ; un element important este atitudinea – desi mesajul piesei nu va ajuta chiar deloc, puteti schimba totul intr-o secunda daca aveti alaturi de voi o trupa de profesionisti ; aveti sansa sa cuceriti publicul printr-un videoclip spectaculos care se predifuzeaza inainte de marea competitie – va rugam sa nu folositi ca decor Vulcanii Noroiosi ; vrem multa lumina, culoare, oameni happy si multa-multa veselie !

De data aceasta nu vom incheia materialul cu o nota ci cu previziunile echipei de la Analiza Muzicala fata de pozitia finala in competitie : locul 18.

Dumnezeu cu mila …..

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

ALEXANDRA STAN – Mr. SAXOBEAT

2010-12-16T12:52:00.000+02:00

Vezi videoclip AICI

In urma cu cateva postari apostrofam tangential aparitia in peisajul muzical romanesc a unui nou proiect infect, grupat sub titulatura Lollipop, convinsi fiind la vremea respectiva ca nu ne vom indrepta niciodata atentia spre caricatura si obscuritate.

Am catalogat inca din start aceasta propunere ca fiind una in afara zonei noastre de analiza, preferand sa ramanem cu atentia conectata la produsele confirmate.

Uite insa ca promotorii Marcel Prodan si Andrei Nemirschi au fost de cu totul alta parere si au ales sa calce pedala de acceleratie (a se citi „sa-si scoata cumva banu'”), aducand in fata publicului versiunea II a acestui proiect: melodia Mr. Saxobeat.

Imediat dupa lansare, echipa de la Analiza Muzicala a reactionat atent si a inceput sa studieze cu mai multa atentie fenomenul, intreaga analiza facand astazi obiectul prezentului material.

Asadar, povestea noastra porneste din toamna anului 1988, atunci cand intr-o noapte friguroasa de octombrie, sub lumina palida a lumanarii, domnul si doamna Stan jucau tabinet pe porunci. Dupa cateva maini considerate „noroc chior” de catre domnul Stan, doamna Stan a decis sa ridice miza jocului si astfel s-a trecut de la 2 gogosari partida pierduta la 1 borcan de muraturi + o sticla de Borsec.

Odata ridicata miza, domnul Stan a inceput sa bifeze tabla dupa tabla, semn ca norocul isi indreptase moaca si catre el. Dupa inca 2-3 jocuri, domnul Stan s-a apropiat de partenera de joc si i-a soptit la ureche:

„- Daca voi castiga si urmatorul joc, as vrea sa ling o acadea”

„- Dar noi nu avem decat Gumela in casa, si aia cu gust de Carmol”, a replicat doamna Stan cu un zambet pierdut in coltul buzei. „Daca vrei iti dau sapunu’ de rufe de l-am adus de la Mama din Tulcea”

Ce a urmat e lesne de inteles ...

Asa a inceput dragii mei cea mai calduroasa noapte din acel an din caminul familiei Stan. Peste fix 9 luni, in luna iunie 1989 avea sa se nasca protagonista sedintei noastre de analiza: Alexandra Stan.

Insa cea mai frumoasa descriere a acestui magnific eveniment o gasim chiar pe site-ul artistei AICI care ne spune ca „Acum 20 de ani intr-o zi de vara mama mea s-a indragostit de numele de Alexandra si asa am devenit cine sunt: Alexandra Stan”

Draga mea Alexandra, tu care „ai devenit ceea ce esti”, fata de fraza de mai sus, iti suntem datori cu urmatoarele precizari:

1. Daca din frageda copilarie alegeai sa citesti si sa-ti dezvolti nivelul de cultura in loc sa te preocupi de facut bilutze din nas, aflai ca SINGURUL mod prin care Dumnezeu se autodefineste este „Eu sunt Cel ce sunt”. Este considerata o neobrazare sa banalizezi si sa iti atribui aceasta descriere, chiar si tangential.

2. Spunea Seinfeld intr-un film ca „e cumplit sa aflii ca existenta ta este rodul unui pahar de vin baut in plus intr-o seara”. In cazul tau cred insa ca el este mai aproape de adevar decat „am aparut pentru ca mamei i-a placut numele Alexandra”;

3. Tot in ABOUT ME-ul de pe site-ul tau, descoperim inca o dovada cumplita a absentelor repetate de la orele de gramatica, atunci cand spui „Asa mi-am descoperit inclinatia spre muzica si de atunci ea a fost prezenta in ficare zi din viata mea”. Corect se scrie FIECARE, ok ?

Stiu ca multi dintre pasionatii acestui site vor reclama faptul ca si noi mai uitam cate o litera din cand in cand. Intr-adevar, asa este. Singura diferenta ar fi faptul ca noi nu beneficiem de o echipa redactionala care sa filtreze continutul prin mai multe linii de atentie cu adevarat necesare atunci cand te expui in fata publicului: redactor, corector, asezare in pagina, etc. Noi incercam sa va transmitem textul „as it is”, varianta bruta in deplina concordanta cu starea de spirit a autorului.

Asa cum va spuneam, sugacea de acadele a tratat zona educationala cu o lejeritate cumplita, alegand de cele mai multe ori sa o zbungheasca in centrul orasului, acolo unde ascuns de ochii lumi, renumitul Relu Giovanotti (pentru prieteni zis si Apendic) incanta ochii privitorilor cu dansuri barbatesti din buric.

Fascinata de balansul ametitor al ombilicului, prietena noastra petrecea ore in sir admirand schemele intortocheate ale nebunului, iar la sfarsitul zilei, sub lumina singurului bec de pe strada, il ajuta pe acesta sa scape de parul nedorit de pe burta smulgandu-l fir cu fir cu ajutorul unui patent ruginit.

Anii au trecut si tanara noastra ajunsa pe bancile Liceului Teoretic Traian din Constanta bifa primele incercari pe cont propriu de dans din buric pe acordurile celebrei melodii Cikalaka CikiCea a lui Romeo Fantastik. Atat colegii cat si profesorii au inteles ca sunt martorii debutului uneia dintre cele mai mari artiste de profil, astfel incat au decis sa o sprijine cu tot ce au la indemana in frumoasa ascensiune.

Astfel, pentru jumatate de an, tanara noastra este trimisa la ’Stambul la cursuri de perfectionare. Revine apoi fulminant in tara si face senzatie la adunarea absolventilor Facultatii de Zootehnie Agrara, Generatia 1940 – tinuta in mare taina, departe de ochii presei la Geoagiu Bai.

Notam apoi cateva aparitii sporadice cum ar fi: Aniversarea 70 ani a Pompierului Sef Fane Oparitu’ din comuna Gughilau judetul Olt; Festivalul campenesc , organizat de Primaria comunei Periscopu precum si reprezentatia sustinuta la botezul micutei LinCeaPuk, membra a familiei Xi din Republica China (stabiliti in satul Fofarloanca, jud. Caras Severin).

Anul 2009 isi pune inse definitiv amprenta pe evolutia viitoarei soliste. Asa cum spunea Nety Sandu, in 2009 inregistram o dubla conjunctie Marte-Uranus si Jupiter-Saturn, astfel incat trigonul Venus-Pluto-Neptun face ca domnisoara Stan sa se inscrie si apoi sa fie admisa pe scena festivalului Mamaia – sectiunea intepretare, cu piesa lui Marcel Dragomir: „Sa mori din dragoste ranita”.

Pentru onorabilul public cititor, avem rugamintea sa va ingaduiti cateva minute si sa urmariti prestatia live pe link-ul de AICI

Asa-i ca asta a fost unul dintre cele mai grele teste de pana acum ?

Celor care au rezistat pana la sfarsit: SINCERE FELICITARI !

Sub celebra retzeta: blonda, buci, nu am tzatze dar lasa ca mi le strang pana imi ajung la buze, craci si flexibilitate .... debuteaza in 2010 proiectul Lollipop urmat la scurta vreme de Mr. Saxobeat.

Consideram ca este sub demnitatea oricarui ascultator de muzica (chiar si de hard-manele) sa comentam ceva despre prima melodie. Promovarea ei pe posturile specializate si alaturarea in calupuri de videoclipuri cu mari nume ale muzicii nu face decat sa intareasca ideea ca media romaneasca este una de conjunctura, incapabila de filtrare si promovare, axata doar pe ieftin in defavoarea calitatii. Din pacate insa acest fenomen de degradare este incurajat in mod special de publicul larg consumator care se dovedeste a fi unul de lehamite, fara principii sau directii concrete, incapabil sa sanctioneze nimicul si mizeria.

Prin piesa Mr. Saxobeat producatorul doreste sa semnaleze o evolutie a retardatei din primul proiect, imaginea promovata acum ducand cu gandul spre conceptul de „femme fatale”, complet desincronizat fata de imaginea de „femme retarde” promovat anterior.

Acest lucru e demn de laudat atata timp cat nu depasim granitele conventionale in care baleaza spatiul muzical romanesc. Vorbim aici de zeci de proiecte (artisti sau trupe) care lunar isi schimba stilul si sound-ul in incercarea disperata de a-si gasi o identitate usor vandabila si usor digerabila. Asa ca inclusiv navigarea acestui proiect spre o zona mai secure-dance nu mai mira pe nimeni. La fel cum nu am fi socati daca peste doar o luna, domnisoara Alexandra Ioana Stan ar veni pe piata cu un produs metal-death.

Evident ca scopul concret al acestui videoclip a fost promovarea de imagine. Tocmai de aceea consideram ca echipa de productie a lasat pe plan secund versurile.

La acest capitol discutam de numai 2 strofe impartite in 4 calupuri, fiecare dintre ele semanand cu exceptia a doar 2-3 cuvinte.

Era si de inteles ca nu puteam sa-i cerem mai mult fostei scolarite din Constanta, limba engleza si pronuntia acesteia dovedindu-se in dese randuri o reala problema pentru aceasta. Consideram ca potrivit pentru nivelul ei cultural ar putea fi mai degraba urmatoarele versuri:

„Nea Costica ciumpalac, ce mi-ai pus mana pe crac

Come together in veceu, sa te dai la decolteu.

Si again verde brotac, stay in fund and fac fac fac”

Povestea videoclipului debuteaza intr-o sectie de politie complet fara nici o legatura cu mesajul versurilor acestei melodii, insa asta nu mai mira pe nimeni. Interpreta care joaca rolul unei infractoare periculoase este incatusata cu mainile la spate dar si cu mini-tzatele sugrumate in dreptul gatului, ca doar asa-i sta bine oricarei vedete, nu ?

Va ramane tot timpul un mister atat pentru noi cat si pentru marea majoritate a consumatorilor acestui fenomen alegerea facuta de interpretele cu bustul foarte putin dezvoltat si anume, sa-mi mutileze sanii cu 100 de push-up-uri, sa-i adune strans in sus astfel incat sa creeze iluzia unor femei bine-dotate. Nu e mai simplu sa va acceptati conditia si sa renuntati la astfel de stratageme penibile? Sau, daca tot vreti sa evidentiati un decolteu exploziv, apelati cu incredere la un estetician, e mult mai putin rusinos, credeti-ne pe cuvant.

Asadar, interpreta fara bust, poreclita si „Fier de calcat” (cu L, ok ?), este supusa unui interogatoriu sever, i se arunca cu tot felul de harti prin fata, ba e legata in catuse, ba nu, imaginile se succed haotic insa foarte bine asezate pe ritm.

Este aruncata apoi in temnita alaturi de inca doua parasute. Aici apare in scena personajul principal al acestui videoclip, acel nucleu in jurul caruia graviteaza intreaga poveste: gardianul virgin.

Asemenea exemplar urat, de multa vreme nu mi-a fost dat sa vad. O moaca atinsa de varsat de vant, un ten bombardat cu bube zemoase, o privire agera de tip „mi s-a’nfipt laleaua’n branza” si o fluturare agera de pulan, toate aceste elemente intregesc tabloul demonic creat in acest moment al piesei.

Pocitania este atrasa de domnisoara fara sani prin succesiunea „Hey, sexy boy ! [...] Hey, dirty boy !” si dezarmat de catre celelalte doua maimute colege de celula. Ceea ce urmeaza nu face decat sa aminteasca de un mai vechi videoclip al celor de la HI-Q Gasca mea: gagicile se elibereaza si-l arunca in celula pe bietul pocit, apoi se dezlantuie intr-un dans tropa-tropa pe culoarele inchisorii.

Apropo de calitatea regizorala: la fix min 01:57 se poate observa ca celula este de fapt deschisa si ca yala este practic inutilizabila, insa astea sunt detalii care probabil au scapat la montaj. Bravo baieti !

Evadatele ajung apoi intr-un vestiar unde remarcam 2 casti cu inscriptia SWAT, ceea ce ne confirma presupunerea initiala ca intreaga actiune se petrece intr-o sectie de politie USA.

Ceea ce ne da insa peste cap este un extinctor ci pulbere „made in Romania”, cu insemne si instructiuni in limba romana, ce apare nevinovat in videoclip in jurul minutului 02:31.

Extrem de comica este scena in care regasim 4 politisti legati cu banda la gura si la maini, insa unul dintre ei depaseste orice inchipuire: in timp ce ceilalti sunt legati cat-de cat „tovaraseste”, asta e pus capra peste masa, cu zona dorsala perfect asezata incat sa te gandesti la Gara de Nord si anume: toate drumurile duc acolo.

Mai regasim inca un politist legat la maini si bandajat la gura insa tipul sta in picioare fara probleme; la fel si cel care sta pe scaun – are picioarele libere, ori daca tot vrem sa creem o poveste credibila, haide sa-i legam corespunzator pe baieti, astfel incat sa nu scape. Ori poate in recuzita nu a fost buget decat pentru o rola de scotch, cu jumatate din ea i-au ridicat tzatele interpretei, iar cealalta jumatate nu a mai ajuns si pentru imobilizarea politistilor.

OK, videoclipul se termina asa cum era si de asteptat cu evadarea celor trei si cu inca o dovada ca politia americana este cu efectivele la pamant.

Desi spuneam ca versurile si videoclipul nu au absolut nici o legatura, remarcam insa intrepatrunderea corecta dintre ritm si imagine precum si baza de culori folosite. Ritmul melodiei este destul de bun, aproape spre complet. Credem ca daca actiunea videoclipului era cu totul alta, sansele la o nota mai mare cresteau considerabil. O ultima mentiune la acest capitol este numele regizorului si locatia: Iulian Moga, studiourile Buftea.

Asteptam inca de la femeia aplatizata sa ne lamureasca si cu sensul ultimei fraze din ABOUT ME-ul de pe site-ul personal: „[..]veti afla mai multe despre mine din melodiile mele viitoare, toate fiind inspirate din viata mea”

Care-i legatura dintre fraza asta si linsul acadelelor apoi evadarile din sectiile de politie, numai ea si nea Apendic (din debutul comentariului nostru) ar putea sa ne spuna.

Pana atunci, primesti din partea ANALIZEI MUZICALE nota +5,5 cu rugamintea de a renunta definitiv la cariera muzicala. Vrem mai curand sa te vedem dansand din buric sau batuta printr-o telenovela autohtona..

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

NAGUALE - GET UP

2010-12-09T14:23:00.003+02:00

Vezi videoclip AICI

Ei bine, iata ca apropierea sarbatorilor de iarna ne indeamna sa fim putin mai pacifisti, spre linistea multora dintre contestatarii nostrii. Insa nu numai aroma zapezii ne-a provocat aceasta stare odihnitoare ci si prestatia de exceptie a celor ce se autointituleaza: proiectul NAGUALE.

Rezumatul randurilor de mai jos este unul singur: DA! Se poate ! (nu va ganditi la Obama)

Haide insa pentru inceput sa intelegem cu totii ce inseamna acest proiect, de unde a aparut si incotro se indreapta.

NAGUALE se traduce prin: Ovidiu Baciu (producator si percutionist) si Pancho (aka Pancirel Constandache, trompetist). Pe anumite paliere ale acestui proiect se apeleaza si la DJ, in special dedicat show-urilor live, colaborarile fiind sezoniere, nu vom intra in detalii.

NAGUALE este totodata un termen derivat din practicile samanice intalnite in religia populara mesoamericana (regiunea Mexic-Guatemala-El Salvador, Honduras si Nicaragua) Nagual (Nahual) reprezinta o fiinta supranaturala inzestrata cu puterea de a se transforma in animal, cel mai frecvent in magar, curcan sau caine. Sunt unele povesti care amintesc despre Nahualul transformat in puma sau jaguar.

Data nasterii este insa definitorie: aceasta determina daca o persoana va fi sau nu Nahual. In limba engleza, termenul este tradus prin „transformare prin vraja” si duce mai mult cu gandul spre magicieni.

Ovidiu Baciu, nascut in Baia Mare, este un absolvent al Liceului de Arta din localitatea natala, acolo unde a studiat pianul si percutia. A colaborat in diverse etape ale evolutiei cu trupe complet necunoscute publicului larg ca No.7 si Byron. Pentru necunoscatori, recomandam insa auditia catorva compozitii Byron – muzica lor este excelenta pentru iubitorii genului.

Insa, poate cea mai rasunatoare ascensiune a constituit-o perioada petrecuta ca tobosar in echipa Loredanei si sporadicele colaborari cu Popas Band si Damian & Brothers.

Despre Pancirel Constandache nu sunt multe de spus, insa nu pentru ca artistul ar fi un necunoscut, ci pentru ca informatiile din zona in care s-a facut remarcat (muzica populara si tiganeasca) sunt destul de reduse. Aflam insa ca este membru al Ansamblului artistic Ciocarlia, participand cu succes in nenumarate concerte ce au incantat publicul amator. Nascut in satul Cozmesti din judetul Iasi, nea „Pancreas” Pancrinel isi dedica intreaga pasiune instrumentului ce l-a consacrat dealungul timpului, memorabila fiind participarea in proiectul Asphalt Tango: proiect dedicat exclusiv promovarii traditiei muzicale tiganesti. Colaborarea cu fanfara Ciocarlia aduce in palmaresul tiganului Pancrinel un bagaj de 8 albume, extrem de bine primite de publicul de peste hotare.

Videoclipul piesei Get Up este realizat in Istanbul sub bagheta lui Alex Ceausu.

Despre catastrofa Alex Ceausu am tot discutat in post-urile: Andreea Balan – Trippin’, Sacha Lopez – Madam si mai ales in groteasca realizare AlexUnder Base – Drums. Acum, pocniti in moaca de o sinceritate debordanta, trebuie sa va expunem urmatoarele concluzii:

- Ori videoclipul Get Up NU este regizat de marele maestu al esecurilor;

- Ori tanti Jeni de la 5, atunci cand pregatea zacusca pentru iarna, a scapat din greseala un borcan plin pe geamul de la bucatarie, acesta pocnindu-l drept in moalele capului pe Gigi Centrifuga (porecla lui Ceausu), lovitura provocandu-i lesinul instantaneu dublat de pierderea totala a memoriei, astfel incat baiatul a fost nevoit sa o ia treptat de la inceput cladindu-si un alt set de valori.

Spunem asta pentru ca spre deosebire de celelalte 3 nereusite mentionate anterior, acest videoclip este excelent. Imagine, subiect, atitudine, suprapunere pe tema muzicala atat ca ritm cat si ca idee, energie, culoare, locatie, personaje, etc. toate la un loc alcatuiesc un produs foarte bine inchegat si aproape atent revizuit.

Asta nu inseamna ca nu e loc si de mai bine insa, atunci cand sesizam ceva ce rupe normalitatea banala si prafuita din peisajul autohton, ne bucuram sa remarcam si sa-i punctam toate calitatile. Asadar BRAVO pentru videoclip, Naguale !

Proiectul Naguale a debutat in acest an cu single-ul Shake It – o compozitie extrem de placuta insa asupra careia nu ne-am indreptat foarte mult atentia. Am lasat aluatul sa dospeasca incet, asteptand sa vedem daca totul nu a fost decat un foc de paie sau baietii pot veni cu ceva si mai bun. Lucru care s-a si intamplat: noul hit Get Up fiind extrem de bine primit de publicul de gen.

Nu am inteles de ce pentru a ajunge de la Baia Mare in topurile din Bucuresti, baietii sau echipa lor de management au hotarat ca cel mai rapid traseu este Russia, Ukraina, Moldova, dovada fiind ca prima prestatie live in Romania a avut loc in urma cu cateva saptamani la deschiderea unui club Timisorean.

Am urmarit acest spectacol precum si cateva inregistrari din live-urile intamplate in Moldova, concluzia fiind: mai este foaaaarte mult de lucru. Marele noroc a fost ca echipa de la Analiza Muzicala a intrat prima oara in contact cu videoclipul, apoi cu prestatia live, pentru ca altfel erati defiintati in acest moment si zvarliti in mocirla de zi cu zi. Urmarind zbuciumul scenic nu am putut sa nu ma gandesc la un Daniel Iordachioaie strans cu forta de „bucuriile vietii” – cam asa a rasunat un urechea noastra prestatia voastra live: dezastru total.

In videoclip lucrurile se schimba, produsul apare dupa o serie intreaga de revizuiri si remasterizari, astfel incat publicului i se prezinta ceva apropiat de gradul de perfectiune dictat de perceptia voastra. Si nici nu v-ati abatut foarte mult de la acest target, tocmai de asta discutam astazi in sens pozitiv despre proiectul Naguale.

Ne place melodia, apreciem simplitatea si pozitionarea versurilor, ritmul si mana DJ-ului.

Ne place si mai mult trompetistul, ne plac acordurile cu tusha romaneasca insa nu deranjant de nationaliste, este excelent incadrat in melodie si ritm, la inceput ni se da un flavor, apoi din ce in ce mai mult, la prima ascultare senzatia este ca nu crezi ca asculti totusi o melodie romaneasca.

Ce nu ne place (credeati ca scapati ?):

- furati prea mult din ritm – a se vedea perioada 01:00 – 01:17. Este totusi o melodie instumentala, aici chiar nu e voie sa parasiti cadentza;

- am crezut ca este o problema de transmisie tv insa ulterior am revizionat si pe alte canale + youtube: la min 01:39, vocea nu este deloc sincronizata cu imaginea. Auzim „Get Up” insa imaginea ne confirma asta abia dupa 1 secunda. Ei bine, aici este semnatura marelui regizor Alex Ceausu. O asemenea eroare NU avea voie sa treaca de OK-ul final, nu-i asa baiatule ?

- ideea cu vocea/imaginea din televizorul galben fara alimentare nu este deloc noua, o regasim in cateva zeci de clipuri ba chiar in cel realizat de acelasi Ceausu pentru Sacha Lopez & Anda Adam – Madam, semn ca borcanul cu zacusca ce l-a pocnit in cap trebuia urmat si de o pianina. Insa, daca toate lucrurile se petreceau intocmai, nu mai discutam astazi de inca o mare chifla a lui Alex Ceausu;

- si iar e vina lui Ceausu dar si a echipei de la Naguale care a validat produsul: ideea sa pui imaginile cu „Get Up” si „Stand Up” in fata unor persoane care stau jos incremenite este absolut OK. De ce insa spre finalul videoclipului povestea se schimba si apar indemne de „Stand Up !” adresate unor persoane care deja sunt ridicate ?

Suntem convinsi insa ca discutam despre una dintre cele mai bune realizari ale anului 2010, nu atat pe plan intern cat si international. Insa, pentru a accede pe adevaratele piete muzicale (Germania, Spania, Anglia, Franta, Belgia, etc.) trebuie sa invatati ce inseamna cu adevarat prezentare internationala si show in spectacole.

Recomandarea noastra este sa „tabaciti” cat mai mult scenele din Romania, pentru ca si aici avem un public extrem de cerebral si fin cunoscator insa si ingaduitor in acelasi timp. Intr-adevar succesul acum este confirmat ca fiind unul de amploare insa bagajul de tehnica si claritate se formeaza si se confirma in timp.

Apreciem efortul vostru si faptul ca ati deschis un palier inca neexploatat. Nu am miza insa foarte mult pe un album cu piese 100% din aceeasi gama, ba chiar recomandam featuring-ul cu influente si din alte zone.

Incurajam elementele de calitate, iar cea mai buna confirmare o reprezinta nota primita din partea echipei de ANALIZA MUZICALA: +8.00

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

ANDRA MARUTA - SOMETHING NEW

2010-11-18T13:39:00.002+02:00

Vezi videoclip AICI

Inca din start trebuie sa va spunem ca am oscilat cumplit in alegerea piesei de astazi.

Pe de o parte gandurile ne indreptau spre pacaliciul Andrei Tiberiu Maria (alias Smiley) si a lui continua decadenta semnalata prin atrocitatea „Love Is For Free”.

Pe de alta parte, eram dominati de dorinta de a zdruncina de toti peretii cu una dintre cele mai ciudate creaturi ale mitocaniei muzicale romanesti, numita Andra Maruta.

Haide sa explicam putin de unde s-a nascut pofta turbata de a demitiza fonfaiala ragusita a celebrei tarancute mulatre provenita din Campia Turzii.

Pana nu demult, asemeni multora dintre respectabilii nostrii cititori, nu am bagat de seama ca in sumbrul peisaj mioritic, de undeva de departe racnea ca o apucata o voce „plina de sincer” (vorba baietilor de la Zdub si Zdob). Lehamitea profunda a devenit treptat element notabil, atunci cand cu fiecare aparitie scenica, viitoarea madam Maruta vomita note ragusite in fata auditoriului, in cumplita si ieftina incercare de a imita solisti recunoscuti din afara Romaniei.

Definitoriu pentru carierea ei muzicala ramane insa cumplitul asasinat cultural promovat de catre un trust de presa intr-o friguroasa zi de 01 Decembrie, atunci cand a reusit sa adune in acelasi platou 3 nefericite capre parasute si sa le indemne sa calce in picioare Imnul National.

Inregistrarea nefericitului moment o puteti viziona --> AICI <-- cu mentiunea ca doar cei puternici vor putea atinge minutul apocaliptic 01:24, acolo unde voma invadeaza necontrolat caile nazale si un suierat cumplit snopeste timpanele. Urmariti zbantuiala necontrolata a celor trei porcine oribile, dezlantuiti mana dreapta intr-o serie necontrolata de cruci si minunati-va oameni buni de jegul artistic spre care coboara cu inversunare "palalila" noastra creatura turbata.

Recunosc ca am revizionat cu dintii inclestati acest videoclip si dupa 15 minute de la incheierea lui, nu contenesc sa ma intreb: cat de mare trebuie sa fi fost dopul constipatiei atunci cand il invocai pe Corvine???

Mai mult, ce naiba ai cu „ai nostrii stranepoti” bezmetica ce esti!, si cu ce drept te strambi la ei?

Restul de comentarii sunt inutile. Las placerea cititorului sa parcurga link-ul de mai sus si sa se dea singur cu capul de coltul mesei.

Aceasta dragii mei este chintesenta talentului muzical si interpretativ al nefericitei interprete.

In spiritul postarilor anterioare si in special pentru cititorii nostrii fideli, incepem derularea biografiei nefericitei cu o intrebare simpla:

„- De cand credeti voi ca s-a apucat de cantat pocitania cornuta ?”

Raspuns logic de intuit: inca inainte de a musca sfarcurile mamei in cautarea hranei.

Da, dragii mei, inca o pseudovedeta care isi trece in CV, posibila data a primelor acorduri. Draga mea, conform topului nostru, ai trecut direct le locul I; ai fost cu siguranta cel mai precoce lautar. Daca pana acum ceilalti colegi de prostitutie muzicala bifau 2 ani, 4 ani, etc. iata ca tu ridici stacheta acolo unde nici nu am indraznit sa ne gandim. Nu am parcurs inca CV-ul prostanacului de Smiley – probabil ca acolo vom regasi precizari importante: omul canta si dezvolta primul spagat inca de la a doua ecografie, ha ! Ramane in sarcina noastra sa venim cu aceste detalii in cel mai scurt timp. Pana atunci vei trona pe prima pozitie, atat tu cat si „ai nostrii stranepoti”.

Continuam sa derulam sirul nesfasit de experiente de viata ale fabuloasei cantarete si ajungem la momentul definitoriu pentru cariera nepiptanatei si aici citam: „cu cât învăţam mai multe, cu atât mă apropiam de ziua în care visam ca, la poarta casei, să oprească un dovleac ce urma să se transforme într-o caleaşcă”.

Sa’nebunesc de tanar, mai fetito !

Draga mea, cumplita soarta a facut ca intrg capul tau sa fie un mare dovlac plin de seminte stricate; si tot soarta va fi trasa la raspundere pentru ca ti-a explodat soba in fata – asta fiind explicatia tenului inchis; nu facem nici o aluzie la Rappin’on – tie iti mai lasam timp sa iti asumi originea.

Apropo de origine, uitati mai departe dragii mosului, cum panarama minte cu nerusinare dorind sa creeze senzatia de basina pneumatica in link-ul urmator: --> AICI <--

Invitata de onoare in emisiunea celebrului copil si poftita sa participe fara numar la cantare, cuceritoarea de trofee ieftine se transforma intr-o mironosita ordinara, mintind cu nerusinare si facand tot felul de gesturi menite sa dovedeasca publicului ca "vezi Doamne" habar nu are de versuri. Acum, nu ca impartasim genul acesta de muzica, insa mi-e greu sa cred ca nici macar cel mai inrait ascultator de heavy-metal, nu cunoaste versurile acestei melodii. Pocita insa se complace in postura de diva balcanica ieftina si insista in a se face de ras pana la final. Va las pe voi sa judecati daca am dreptate sau nu.

Insa, hai sa vedem de unde a inceput totul: de mica, plimbandu-se pe ulitele satului matriarhal, micuta „Maruta” canta la lauta cu frana de vuiau dealurile. Recoltele nu mai cresteau, soarele nu mai incalzea, lupii erau fugariti de oi si pana si Popa Marcel intra in bichini in Sfantul Altar si facea un Meneito .... atat de mare era prigoana abatuta asupra bietului sat.

Au incercat sa aduca vraci si descantece la mie de noapte ... fara rezultat.

I-au taiat unghiile si i le-au lipit la loc .... nimic.

Au amenintat-o cu trimisul la scoala ... nici o sansa.

Zabauca canta din ce in ce mai cu foc. Iar nefericitii satului, in incercarea dramatica de a alunga blestemul, au legat-o de portile Bisericii, lasand-o sa zaca trei zile si trei nopti sub seninul cerului. Din cand in cand, betivul satului, zis si Gore Fantezistu’, aciuia la picioarele ei si-i ardea o palma stasnica peste buci.

Dupa trei zile de prigoana, lihnita de foame si cu glasul ragusit de tipete, linistea s-a asternut iarasi peste dealuri. Iar cand lucrurile pareau ca intra pe fagasul normal, iata ca intr-o buna zi, in varful dealului se ivi un barbat calare pe un cal si cu privirea atintita spre zabauca legata de garduri:

- Sa fie oare Maruta ?

Nu, caci el era la tratament agresiv contra furunculilor.

- Sa fie oare Popa Marcel ?

Nope! El e inca in Altar si danseaza Meneito.

- Atunci cine sa fie ? Cine ? Cine ? – intreba tot satul ......

Era Corvine, viitorul mare domnitor al Ungariei, fiul lui Ioan de Hunedoara.

Ei bine, la vederea printului, porcii amutira, vacile aprinsera o tigara, intreaga lume a satului forfotea.

O singura voce se ridica din multime zbierand iarasi asurzitor: „-Corvineee, Corvineeee !!!”.

Da, dragii mei, vocea cumplita se transforma si mai mult intr-o ragaitura continua, tropaiala picioroangelor anuntau deja formarea marelui dop dureros, mucii floscaneau in valuri la nasul artistei si rauri bale se pravaleau pe uscatul tragic de sub talpile murdare. Lumea toata intelegea ca este martora nasterii unui artist deplin, talentul intrecea spiritul, spiritul domina audienta ... intr-adevar, vitzica era nascuta pentru public si aplauze.

Asa ca vrand-nevrand, parintii au aruncat-o in mijlocul traditional de transport (sacul) si au trimis-o in Bucale atat pentru a salva bietul oras natal de rusine su spurcaciune dar si pentru a castiga un banut cinstit prin spectacole de circ.

Spune ea mai departe in cv: „Când încep să cânt, nu mai contează decât fluidul energetic dintre mine şi cei care mă ascultă”

Ala e pipi, draga mea .... fluidul acela este 100% pipi natural cu care toti ceilalti aflati de partea cealalta a microfonului cinstesc cariera ta solistica sau, cum spui tu ..... te fluidizeaza cu fiecare aparitie televizata.

Norocul netalentatei il constituie din pacate tocmai trustul media indreptat spre promovarea senzationalului si a grotescului, asa ca tanara joiana este luata de aripa (sau coada) si apoi stampilata pe buci cu insemnul „bun de tipar”, astfel incat la intervale regulate ne este aruncata in fata ochilor si prezentata mai ceva ca un star international.

Nevoia de fluidizare unisens devine si mai cumplita in aceste zile, cand nefericita creatura isi promoveaza ultima creatie anuntata inca de acum ceva vreme, cu mare fast de catre prostanacul total: dl. Maruta, ca doar e obligatie de trust .... iti place / nu-ti place -> trebuie sa promovezi terciul machiavelic.

Evident ca intreg spectacolul mediatic este insotit de aceeasi banala si ieftina sintagma: „melodia aduce o schimbare de atitudine, o schimbare de look, bla bla bla, am schimbat stilul, etc.”

Pai ce rahat de stil ai tu femeie cu cap de minge de rugby (sau ce naiba esti ...). Ai cantat si tu 10 melodii prin baruri, ai pocit un imn national si ni l-ai bagat pe frati-tu uratul de cateva ori pe portativ si gata, ai un stil ???

Ai schimbat atitudinea ??? Pai pune-te pe muncit, daca vrei atitudine, las-o pe ma-ta si pe tac-tu deoparte, nu mai fofarliza la trustul respectiv si descurca-te singura, sa vedem apoi ce mare branza faci.

Iti spunem noi: rahat pe bat ! Si nu includem aici si dopul ala care te-a chinuit cumplit.

OK, incepe videoclipul: ai aceeasi freza inca din copilarie, adica model balega de elefant cu fantezie de dreapta. Iti acoperi aiurea fruntea lata, dand senzatia ca iti mai creste o ureche.

DJ-ul este de rahat, vocea lui este de gradinita, motivatia cu care intra in piesa este 0.

E drept ca fata de celelalte imbecilitati promovate pana acum, acest clip este mult mai dinamic si mai colorat, desi, daca luam in considerare gusturile noastre, credem ca e aduci o proiectie mult prea inchisa. Se vede treaba ca Maruta-tatal a rupt de la gura familiei ca sa-ti faca imagine.

Ne afisezi rand pe rand poreclele dansatoarelor. De ce trebuie sa stim cum le cheama??? Doar pentru ca participa la filmari ? Ce faceai daca cantai cu Fanfara Pompierilor din Caracal ? Il treceai si pe Nea Mitica de la trombon pe ecran ? Si, daca tot ai luat-o pe drumul asta, de ce nu-l numesti si pe DJ ?

Uite, hai sa-i spunem noi pe nume: Mihai Ristea – este chiar autorul acestei piese.

Nu stii sa dansezi, nu-ti misti decat mainile, picioarele sunt intepenite permanent, ori la ritmul asta chiar e ca nuca in perete. Iar probleme de dop ?

Intre 01:33 – 02:02 furi ritmul!! Vorbim de o piesa dance pe care ti-o doresti promovata si prin cluburi, corect ? Ce face omul in perioada asta ? Sta si se scarpina asteptandu-te, nu ? Nu mai ciuntiti ritmul, nu mai handicapati piesele, oameni buni !!!

Imi place la inceput cand porti o masca peste jumatate de chip. Te rog, ai putea sa incerci sa acoperi totul ? Eventual sa pui un sac taliban, ca sa putem urmarii totul in liniste.

Sa mentionam si echipa ieftina care a marcat acest videoclip: Regizor: Dragos Buliga, Styling: Dana Budeanu, Make-up: Alex Abagiu

Este OK ca ai abordat o piesa simpla, 90% comerciala si 10% posirca. E bine ca ati mers catre versuri legate, banale insa logice, parca prea mult La-La-La insa per total este OK.

Decorul este saracacios, probabil ati folosit doar 3 pozitii dinamice si nimic mai mult.

Suntem convinsi ca piesa o sa prinda din cel putin trei motive:

1. inca suntem un popor ieftin, fara cultura si personalitate, astfel incat reusim sa ne bucuram la manele, turcisme si creatii ieftine;

2. publicul tau tinta sunt piticii de max.10 ani cu bunici alcoolici;

3. melodia si pachetul de prezentare sunt cu cateva unitati peste creatiile similare.

Fara sa tinem cont de evolutia ta muzicala pana in prezent si rezumandu-ne doar la analiza acestui produs, cu surprindere te anuntam ca echipa de la ANALIZA MUZICALA ti-a acordat nota de trecere: 6,5

Incearca insa ca pentru o buna perioada (hai sa-i spunem ... 15 ani) sa stai deoparte si sa iti dedici energia activitatilor casnice. Peisajul muzical nu-ti va simti lipsa, cu siguranta.

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

RESIDENCE DEEJAYS feat. FRISSCO - LOVELY SMILE

2010-10-21T16:32:00.001+03:00

Vezi videoclip AICI

Intre anii 1979 – 1981, studiourile cinematografice ale televiziunii cehoslovace, lansau un serial pentru copii fabulos pentru acea vreme: Arabela. Actiunea derulata pe parcursul celor 13 episoade urmarea pe de o parte povestea de dragoste dintre Printesa Arabela si Petr Majer si, in acelasi timp, eram partasi la incercarile repetate ale maleficului vrajitor Rumburak in incercarea disperata de a o rapi pe frumoasa printesa si de a o inchide in lumea povestilor.

Intamplari magnifice, pline de fantastic, ne purtau la acea vreme pe taramul povestilor peste care domnea Regele Hyazinth II apoi, folosind inele si pelerine magice, reveneam in lumea reala acolo unde personajele de poveste se confruntau cu tot felul de situatii hazlii.

Asa cum spuneam, peste serial s-a asternut cortina timpului, incercarile de a resuscita faimoasa poveste prin alte doua nou filme (Rumburak in 1985 si Arabela se intoarce in 1993) negasind aceeasi faima ca povestea initiala.

Un personaj aparte al acestui serial l-a constituit vrajitorul Rumburak, interpretat magistral de Jiri Labus. Mereu caragios imbracat, un demon al raului si atrocitatii, intr-o continua nascocire de formule magice menite sa-l apropie de frumoasa printesa, acest personaj era ajutat in desele sale incercari de catre trei pitici zbarciti si plini de bube: Blekota, Mekota si Pekota.

Acesti renegati de soarta si de natura, se completau deseori atat de bine incat nu mult le lipsea sa atinga ferocitatea marelui vrajitor. Acesta insa stia ca cele trei creaturi prostesti nu poseda creiere, astfel incat fiecare sarcina primita de la marele vrajitor pentru ei se transforma intr-un previzibil esec.

Cei care au crescut cu acest serial nu pot sa uite cum datorita povestii atat de bine impletite, eram cu totii convinsi ca lumea basmelor exista cu adevart si nu de putine ori am testat acest aspect rasucind tot felul de inele sau ascunzandu-ne in pelerinele parintilor. La fel de bine putem spune ca am resimtit o durere cumplita atunci cand s-a derulat si ultimul episod.

Ei bine, pentru toti nostalgicii acelei perioade, pentru toti dintre dumneavoastra care au crescut in povestea acestui serial, va anunt cu mare fericire ca povestea continua !!!

Noua serie insa, nu mai este produsa pe teritoriul vechii Cehoslovacii ci chiar in Romania, iar firul epic al povestii se muta de la aventurile frumoasei Printese catre cei trei agarici grasi si bubosi: Blekota, Mekota si Pekota.

Actiunea debuteaza furtunos in toamna anului 2008, atunci cand cele trei personaje se intalnesc dupa ani si ani petrecuti orbeste prin reteaua de canale a Bucurestiului si hotarasc sa ramana impreuna la bine si la greu. Povestea lor de pana atunci era cumva similara: fiecare fusese alungat din lumea povestilor. Fiind crescuti permanent in intuneric si in miros de mucegai, celor trei le-a fost greu sa reziste luminii arzatoare a soarelui si astfel si-au gasit refugiul prin cotloanele neumblate ale canalizarilor marilor orase.

Din cand in cand se mai hraneau cu mici soricei, alteori rodeau tevile de apa in cautarea fierului si a altor compusi chimici. Seara, odata ce linistea se asternea peste oras, fiecare dintre cele trei personaje incepea sa se tavaleasca pe jos si sa urle de durerea neputintei gandurilor. In final, o puternica izbitura cu capul de pereti ii adormea pentru cateva ore, urmand ca a doua zi sa-si inceapa iarasi cautarile si nelinistile.

Asa cum spuneam, cei trei pitici prostanaci si grasuni s-au intalnit si, asa cum ii sta bine oricarui personaj inventiv, au hotarat ca din acea clipa sa starteze un proiect muzical.

Primele ore de repetitie deveneau calvar pentru cei trei micuti cu nasurile pline de cosuri. Pentru ca si acum, cutia lor craniana nu reusea sa produca decat popcorn gata ambalat, singura inspiratie in lumea sunetelor a venit din muscatul de coada. Astfel provocau durere celuilalt si in final aveam un cor de urlete in toate tonalitatile. Dupa fiecare 4 masuri din respectiva latratura, bifau momentul cu un capac de gunoi izbit fix in freza.

Dupa puterea muscaturii dar si tinand cont de inclinatia nasului peste burta, cei trei si-au ales un lider, pentru ca era nevoie de o mana forte, nu? Acesta a fost insusi Blekota, descendent al celebrelor familii Bucota si Curova. Lui aveau sa-i urmeze in 2010 membrii familiei Telcu, insa asta e cu totul alta poveste si nu face deocamdata obiectul studiului de fata.

Timpul a trecut, experienta s-a acumulat, piata din Romania a devenit din ce in ce mai avida de kitch. Cei trei au format primul grup de interpreti la coada si acorduri fine din fluturaturi de muci. Numele a fost simplu de gasit si intuitiv pentru ceea ce promovau: Residence Deejays.

In grupurile de spiridusi si clabucari ei sunt recunoscuti astfel:

Blekota: Ionut Untaru; inca de mic era alintat Muc Baban, astazi isi spune Frissco. La naiba, cum sa te cheme Untaru si sa ajungi vedeta ?!?!

Mekota: Marian Untaru, celebru pentru cariile prelungite, astazi nu raspunde decat la DJ Genesys. Sa’nebunesc! Ce nume de botique de cartier ai, ma Untarule am II-lea ...

Pekota: George Fatu, nume chinezesc LingCeaPuk, alias Sg.Vanyaxx

As vrea sa urmez aici logica comentariilor precedente, adica sa va spun mai multe despre cele 3 personaje insa e de prisos. Rezumatul e acelasi: cu totii fac muzica inca de cand aveau -5 luni; inca de mici confundau pirtz-ul cu note muzicale si incepeau si ei sa behaiala, la varsta la care unii abia pasesc, ei zburdau prin filamonica si erau invitati la radio; in loc sa decarteze la toaleta, ei se inchideau acolo si frecau capacul de la wc ca platanele in dicoteca .... ce sa mai, GENIALI inca de mici, pocnitorile noastre.

Asta insa trebuie sa v-o spun pentru ca nu ma pot abtine. Ia uitati citat aici din cv-ul lui Blekota:

„Nascut sub semnul pestilor, semn specific marilor artisti si filozofi, Albert Einstein, Schopenhauer, Leonardo DaVinci cat si Tim"Timbaland" Mosley, cu siguranta vom mai auzi de el, indiferent ca-si va spune FRISSCO sau mai simplu, Ionut Untaru”.

Mai baiatule, spaima lui Demostene Botez ce esti tu !!! Stai linistit, Demostene asta e unul cu care o sa faca rappin’on Connect-r ... Inteleg undeva ca asemeni parcursul tau in viata, celor enumerati mai sus, si tie o sa-ti mai cresca un al treilea ou langa nas, corect ?

Si nici bine nu ma dezmeticesc si primesc lovitura sub centura cu urmatoarea fraza:

„..nu-mi plac lucrurile pe care le pot obtine usor pentru efemeritatea si lipsa lor de personalitate ...”

Sa mori tu ! ... Ce mai e de spus, va intreb eu pe voi ?!?! Decat ca omului ii place constipatia si uraste diareea, corect ? Ce e vant, ca vantul trece ....

Fiind constient ca o buna parte din cititorii acestui material, sunt deja asezati pe buda si trateaza ca atare citatul de mai sus, trecem mai departe si discutam putin despre videoclipul melodiei Lovely Smile.

Ce ne-a placut:

- ultimile 2 secunde cand stim ca se termina; asta inseamna ca am avut puterea sa-l urmarim pana la final, asa ca lui Blokota trebuie sa i se umfle narile de fericire.

Ce nu ne-a placut:

- daca asezi melodia intr-un ciclu de 5-10 videoclipuri, veti observa ca sunetul este mult prea jos. Mai cracanatilor, daca tot lucrati in radio si de mici va dadeati cu capul de boxe, nu sunteti in stare sa oferiti un sound normal ? Blekota, tot tu esti vinovat !;

- videoclipul este unul dintre cele mai ieftine, locatia (Vulcanii Noroiosi) este deja uzata, inaintea voastra peste 100 de artisti au filmat cadre acolo. Exista totusi o scuza: ani de zile petrecuti in tenebroasele artere subterane v-a intunecat mintile, dovada clara fiind declaratia (cui altuia ?!?!) lui Blekota: „Pentru Lovely Smile am dorit un concept futurist iar regizorul, Mihnea de Vries, a inteles exact viziunea noastra reusind sa aduca un plus de originalitate produsului final.” VAX ma baiatule !;

- niciodata nu va imbracati toti trei in patratzele !!!

- Blekota este absolut oribil – un grasunel mai durduliu chiar ca nu am vazut in videoclipuri, ha ha ha. Pai asta-i moaca si atitudine de solist, ma baiatule ? Cine D-zeu te-a imbracat in halul ala ? Ti-ai mai pus si ochelarii aia pe nas + lantzul din jurul mijlocului. Nebunule ! Pe cine vrei sa ucizi ?!?! Spuneti-i careva ca suntem totusi in anul 2010 !!!;

- conduceti fara centura, asta nu e bine deloc;

- de ce trebuie sa apara si numele regizorului in debutul videoclipului ? Sau, daca tot sunteti generosi, de ce nu o treceti si pe tanti Jeni de la Contabilitate, si pe madam Gina care v-a facut sandwich-uri ? Hai, sa fie tot poporul ca lanseaza grasuneii videoclip !;

- ne-ati topit cu faza de inceput, acolo unde Blekota le indica celor doi pe ce directie trebuie sa mearga. O engleza mai butucanoasa, de mult nu ne-a fost dat sa auzim. Cred ca si Inna rade in lacrimi .... anyway, Blekota „to the be the best” !;

- Mekota pleaca de la masina cu o sticla de ½ l de apa, dupa trei cadre de mers prin tufisuri, nu mai are sticla, corect ? Foaaaarte bun regizorul !;

- Toate gagicile din videoclip sunt ciudate in uratenia lor. Insa, acum sincer, ce super femeie puteam sa-i punem in fata lui Blekota (in particular spus si „Micul carnat”) ? Copilul e inca la varsta cosurilor spumoase pe moaca, chiar nu se cade sa-i trantesti o bucaciune in ochi ca se sperie si fuge si nu-l mai gasesti iarasi cativa ani;

- daca tot gagicile care apar sunt holgrame, atunci nu e normal ca atunci cand bate vantul sa le sufle si lor prin par, nu Blekota ?

- taxiul are numar de Bulgaria ? sa spunem orasul Ruse ? Buuun regizor !;

- in final, intelegem ca dupa ce dispare gagica sora medicala, imaginile sunt filmate in studiou, corect ? iar voi sunteti suprapusi peste acele cadre ... pe cuvant, e jenant. Regizorul vostru a invatat despre umbre ? ;

- finalul este desavarsit cu Blekota care ridica impasibil din umeri, neintelegand ce i s-a intamplat.

Tragand linie, va spunem cu toata sinceritatea ca indiferent de valoarea compozitiei, videoclipul – adica modul in care va prezentati in fata publicului – este un monument de prostie si incompetenta. E clar ca nu ati avut multi bani investiti aici, probabil 2-300 euro si cateva acadele smulse cu greu de la Pekota insa, in acest caz, mai bine nu faci nimic, decat sa-ti bati joc.

Linia melodica este OK, nu e de aruncat la gunoi dar nici de pus in rama.

Versurile banale insa fata de alte cazuri unde am avut de comentat, aici e totul in limite normale.

Unii dintre admiratorii acestui blog ne-au criticat pentru ca ne indreptam critica spre anumite elemente punand mai putin accent pe linia melodica. Atat pentru dansii cat si pentru voi, explicam inca o data: discutam despre un produs muzical aruncat in fata publicului consumator.

Acest produs are un ambalaj, o aroma, un gust, o utilitate. In cazul nostru, privim produsul plecand de la modul in care artistul se prezinta, interpretare, costume, regie, versuri, actiune, legatura intre vers si imagine, marketing, etc.

Pentru cazul analizat mai sus nu gasim cuvinte de lauda. Doar o exprimare a normalitatii banale pentru capitolele vers si linie melodica. Toate celelalte insa sunt dezastruoase.

Recomandam de fiecare data sa va rupeti de balcanismul mediocru, sa ganditi altfel decat romaneste pentru ca nimic din ce caracterizeaza acest popor nu e similar cu performanta.

Iar voi sunteti inca la varsta la care puneti bazele unei cariere in acest domeniu.

Din pacate insa, asa cum incepeti, asa o sa si sfarsiti.

Iar la voi nu este nimic grandios.

Pentru intreaga voastra stradanie NU aveti nota de trecere, chiar daca aveti meritul ca pentru app. 4 minute ne-ati facut sa radem si sa ne aducem aminte de serialul Arabela.

Primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 1,00

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

ALEXUNDERBASE feat. LYS – DRUMS

2010-09-24T13:51:00.004+03:00

Vezi videoclip AICI

Sincer va spun, sunt o serie de piese difuzate insistent pe retelele media de profil, peste care nu am dorit sa ne indreptam atentia, avand in vedere proasta calitate a acestora. Din acest pogon impresionant, de departe se distinge mitocania propusa de cvasi necunoscuta moldoveanca Alexandra Stan - Lollipop (Param Pam Pam) – am facut aceasta precizare ca sa intelegem mai bine cu totii la ce categorie facem referire

Ei bine, starea de ignoranta totala dublata de o liniste profunda, ne-a fost in dese ori zdruncinata din temelii de o alta capodopera a genului, pe numele sau DRUMS in stralucita interpretare a lui AlexUnderBase si Lys Parvu, asa ca astazi ne-am hotarat sa luam atitudine si sa o supunem filtrului exigent al analizei muzicale.

Asa cum spuneam, discutam astazi de deloc-invidiata categorie „Lãturi muzicale”, adica zona in care aruncam la cos toate melodiile ce nu fac cinste peisajului autohton si care promoveaza dezgustul, greata si kitch-ul balcanic.

E clar ca nu acesta a fost setul de valori catre care a atentat numitul Alexandru Enache (AlexUnderBase) atunci s-a gandit sa promoveze acest mizilic insa, inainte de toate, haide sa avem cu totii o imagine de ansamblu asupra intregii povesti:

Intr-o dimineata senina de vara, la vremea cand Mircea Badea incheia cu succes ultimul spagat, prietenul nostru Cornel Donici (alias DONY, ca doar e vedeta, nu ?) zapacit la stomac de la o tochitura moldoveneasca consumata in exces cu o seara in urma dupa ce abordase o shaorma iute cu „de toate”, s-a trezit brusc din somn cu nevoia sublima de a returna naturii ceea ce acumulase in ziua precedenta.

Cu ochii imbulbucati de magia presiunii acumulate, zburda intr-o clipa catre vasul izbavintei, nu inainte de a se privi in oglinda si de a-si saruta bicepsii, dandu-si pasiv si o palma peste buci. Cu un zambet crematorial intiparit pe chip, usor schimonosit de emotia marelui moment ce urma sa vina, cu aerul unui mare invingator fara public, pãsii apasat in incinta cu pricina unde peste numai cateva secunde avea sa inceapa un spectacol muzical sumbru.

Si, pentru ca nu era nici prima nici ultima dimineata in care Dondonici se trezea cu beleaua in pragul izbucnirii, de acolo de unde statea el, cu ochii bulbucati, cu muschii incordati, crispat, poate chiar invinetit de durere, cu o flegma atarnand nebuneste in coltul gurii, rasuna cu jale urmatorul refren:

My Ass Beats Like a Drum, La La La, Every Day ..... of, Doamne !

Ei bine drag auditoriu si stimati cititori, acest moment magnific s-a constituit in cap de temelie pentru viitoarea creatie a „marelui” muzician/producator/macho. Prin urmare, renuntand la igiena corporala si dorind sa nu mai piarda nici o secunda, micul Dondonel a pus mana pe telefon si si-a anuntat prietenul apropiat (aka „The Kid”, ca parca daca iti spunea cineva Vasile, era rusine mare, nu ?):

- „Kidule, Kidule, am reusit, am reusit !” zbiera Dondonel ca apucatu’

- „Te-au selectat pentru reclama la TrazActiv ?”, intreba mirat The Bebe

- „Nu! Nu e asta, e cealalta!”, se precipita si mai mult Dondonel

- „Aha, ai reusit sa-ti scoti in sfarsit dopurile din urechi !” adauga triumfator Kidul

- „Nu ma! Mi-a venit, mi-a venit si mie, in sfarsit !” clabucea ca un nebun Dondonel

- „Sa nu-mi spui ca o sa si nasti ca inchid dracu’ telefonul si ma duc in lume de nebun” se isteriza Kidul

- „Frate, sunt ciumalau, sunt pe fe-li-e, sunt compozitor, halime-ai baschetii !” arunca Dondonel vestea bomba ......

Ei bine, si dialogul a continuat in aceeasi nota optimista pana undeva spre pranz, atunci cand cei doi au hotarat ca cel mai meritos dintre baietii din gasca, adica cel care reusea peste 7 tractiuni la bara si care poate sa duca la bun sfarsit ideea diareetizata a lui Dondonel este nimeni altul decat Alex a lui Enache langa care, au asezat la ceas de taina pe minora Lizuca Parvu.

Despre Alex Enache cateva cuvinte sunt necesare, deoarece baiatul de numai 26 de ani (n.1984) este necunoscut ca si bancnota de 144 de ron. Nascut in spuma marii, in orasul basescian Constantza, Sandu a lui Enache apare prin discoteci in anul 2002, cand inca mai avea pe telefonul mobil screensaver cu Costi Ionita. Flegmatic si pasind acutizat pe partea stanga, mesteca de cele mai multe ori un bat de chibrit, privea afectat gagicile disponibile, inebunindu-le cu freza data pe spate peste care adaugase din belsug ulei Ileanka, luat de la rusi, ieftin insa frumos mirositor !

Brusc transformat in DJ, Sandel ataca vanjos platanele si elucubreaza cateva piese de mare angajament, printre care amintim: Privacy, Free, Keeps Me Stronger si inca una de capatai, dedicata in exclusivitate primului sau poster: What The Fuck Is This (ca de, asta e tot ce ne trece noua prin cap atunci cand vrem sa facem muzica ....., nu-i asa Sandele?). Apropo Sandule, NICI UN MARE DJ / COMPOZITOR / VOCALIST nu va avea IN VIATA LUI in portofoliu o melodie cu un asemenea titlu. Asta arata cata cultura se odihneste in mintea ta si cat de mult iti respecti auditoriul.

Mult mai putine sunt de spus despre Lizuca Parvu, o brasoveanca de 18 ani ce a castigat anul trecut concursul „Featuring cu Akon” organizat de Pepsi si Radio 21. Trecand peste mirarea provocata de „Isi doreste cineva sa cante cu Akon ?”, urmata de inevitabilul „-Cine naiba e Akon ?”, sa mai amintim in portofoliul cantaretei inca 2 nume: Oana Barabancea si Laura Vargalui, adica profesoara de muzica si o facatoare de haine.

In videoclip recunostem tusha inconfundabila a lui Alex Ceausu, adica o VARZA TOTALA baiete, nimic nu are legatura cu nimic, muci peste fasole, totul aiurea nenica; inca o data dovedesti ca esti ca paianjenii africani, ce atingi tu se usuca si moare!

De ce spunem asta? Pai versurile sunt simple, discutam in 3:03 min despre urmatoarele:

Daca ma apuci de mana,

Te voi duce departe,

Inima mea bate ca o toba,

La La La in fiecare zi

Este dragoste atunci cand dansam impreuna,

Este dragoste atunci cand plang pentru tine,

In aceasta lume eu visez mereu,

Acum ca sunt cu tine.

Fac precizarea ca melodia NU MAI ARE alte versuri, pur si simplu, asta e tot. Acum, in viziunea „maaarelui” regizor, hai sa derulam si povestea videoclipului:

Mare. Valuri agitate;

Pe malul marii, o gagica sta intr-o cada cu apa si flori galbene (apropo, atentie ca se vad sarmele din spatele florilor, regizore!);

Undeva, pe malul marii, un tip zace esuat, cu doua valize in jurul lui;

Desi a fost purtat de ape si aruncat pe tarm, tricoul lui nu este ud decat jumatate, umerii sunt uscati (he he he, maaaare regizor);

Apare Dondonel si face „la la la”;

Se trezeste naufragiatul;

Doi tipi „brazilieni” dau din picioare;

Omul nostu incepe sa aiba halucinatii, Gagica canta mai departe in cada cu flori;

El se ridica, ia valiza si fuge de nebun;

Gagica nu mai este in cada ci acum ne canta de pe plaja. Aici apropo, cand nu esti bronzata uniform (se vad urmele de la sutien, ce naiba ....) nu poti sa apari in asemenea cadre (bravo regizoreeee !!! mare artist ! sa-i spui lui Dony sa-ti arda o palma peste buci)

Si in final, asa cum ne asteptam cu totii si cum intuiam inca din debut ..... unul vine cu o masina, se uita la fundul unei bicicliste, esuatul se urca in masina si pleaca, in final realizeaza ca la volan e o femeie. Logic, nu ?

--------------------------------- pauza intentionata

Mai oamenilor, am tinut in mod expres sa prezint in scris versurile vs.videoclip ca sa ne ajutam reciproc, sa intelegem cu totii ce „Doamne iarta-ma !” a vrut sa transmita acest regizor. Inteleg insa ca dupa ce respectivul a masacrat imaginea, intreaga echipa (inclusiv Dondonel) s-au dat OK-ul pentru marea realizare, adica discutam de culpa comuna, nu?

Of, Doamne, in ce lume traim, in ce kitch si in ce mizerie..... De asta ne distram atunci cand parcurgem feedback-urile unora dintre dumneavoastra care sustin cu tarie ca piesele analizate de noi sunt adevarate capodopere si numai rautatea noastra face ca ele sa para altceva .....

Asemenea esecuri nu o sa vedem la marii artisti (ex. Iris) sau la cei care judeca putin creatia inainte sa o arunce pe piata (ex. DJ Project), dovedind in ambele cazuri un respect adanc fata de public.

Ca tot am pomenit de versuri, stiti de cate ori se repeta prostia (refrenul) cu „La La La Every Day” in melodie? Mai clar, de cate ori gãlusca Lizuca spune:

If you hold my hand

I will take you away

My heart beats like e drum

La la la every day

RASPUNS: De fix 10 ORI !!!!!

OK, am inteles ca „La La La”-ul ala e bagat de umplutura, ca doar lui Dondonel numai de rima incrucisata nu-i ardea atunci cand a conceput piesa insa, chiar nu era mai simplu daca dublati „Like a drum”–ul? Parca era ceva mai bine asa si se pastra si muzicalitatea pe ultima fraza:

If you hold my hand

I will take you away

My heart beats like e drum

Like a drum every day

Asta e Dondonele, tochitura mananci, tochitura scoti. Si inca ceva legat tot de tine: am inteles ca te-ai visat vedeta, ca ti-ai luat bascheti noi cu talpa alba si ca ai probleme stomacale acute insa, de ce trebuia sa apari in videoclip ?

Doar asa, ca sa stie lumea ca tu esti „in spatele” acestei mizerii? Nu asa fac adevaratii producatori, Dony draga.

Cei de la Play and Win (ex.) nu au aparut in videoclipurile Innei si, intre noi fie vorba, buzata aia chiar are succes.

Revin la debutul acestui post si subliniez ca discutam de inca o incercare de badjocura ieftina adusa in fata publicului de o gasca de baietei fara pic de talent. E drept, si asta poate ca doare cel mai tare, ca publicul roman nu este unul educat. Ne declaram „scarbiti” de manele si turcisme (inclusiv Turcescu, na!) insa acceptam cu nonsalanta mitocanii de genul celei descrise mai sus, adica un produs fara continut, fara vers, fara legatura intre videoclip si strofa, fara ritm, fara puls, un produs marca starului inventat Dondonel.

De ce il acuz pe el? Pentru ca se crede muuuult prea devreme „acolo sus”, uitand ca pentru performanta ai nevoie de multa, multa munca, de creativitate, atentie, respect, cultura, talent, perseverenta, inca o data: cultura si, ce e cel mai important – un public sever care e capabil sa filtreze mizeriile si sa evidentieze doar valorile.

Si, peste toate, mai gasim un vinovat: mass-media de profil „balaceala publica”, care nu este capabila sa promoveze decat craci si tzatze, dovada mai sus-numita Alexandra Lollipop. Of, si aici am avea de scris cateva pagini insa nu este momentul acum.

In aceeasi categorie clasificam si piesa analizata astazi, tocmai de aceea este imposibil sa gasim o nota adecvata pentru atrocitatea descrisa.

Totusi, pentru ca mai putin de atat nu se poate, desi pastram totusi senzatia ca suntem mult prea indulgenti, primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota - ∞, alaturi de toata dizgratia noastra.

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

DJ SAVA & RALUKA – I LIKE (THE TRUMPET)

2010-09-15T12:12:00.007+03:00

Vezi videoclip AICI

Va spun sincer ca am ezitat sa scriu acest articol, dat fiind calitatea PROASTA a materialului de studiu. M-am gandit ca in loc sa derulez o analiza atenta peste toate laturile creatiei, pot sa trec direct la concluzii si sa spun ca o mizerie mai mare nu mi-a fost dat de mult timp sa ascult.

Meritul deosebit al abundentei acestei aberatii il are omul de la promovare, pe care chiar il felicit. Evident ca nu ar fi reusit aducerea acestei dezordini muzicale in primele locuri in top fara largul concurs al mediilor de promovare (radio, tv) cat si a publicului needucat, ieftin si degradat ani de zile de magnifica simbioza intre kitch si manele, servita zi de zi.

Odata cu renuntarea voita la accesul la cultura (vezi salile de teatru, opera, opereta) am devenit banali, superficiali si modesti reusind acum performanta sa aducem la rang de hit orice badjocura servita de muzicanti obsceni.

Din pacate acesta este si cazul materialului de astazi si, odata cu o portie sanatoasa de aer rece tras in piept, va propun sa trecem la analiza muzicala:

RALUKA – (Alexandra Raluca Nistor) in particular spusa si „trompeta” (de unde si numele melodiei, nu ?), nascuta in preambulul Revolutiei din 1989 in Deva apare pentru prima oara in presa de specialitate abia in 2008, atunci cand participa si castiga Festivalul George Grigoriu organizat de catre Consiliul Judetean Braila. Mare „festival”, nu? Apropo, vezi ca inca mai sunt inscrieri pentru anul acesta la MegaFestivalul (asta e cu „mega”, deci e mai mare) de Muzica de la Caracal unde ai posibilitatea, daca castigi, sa pleci acasa cu o sacosa plina-plina de carnati de casa !!!

Apropo de asta, e bine sa amintim ca cea mai mare pasiune a nefericitei este ceafa de porc cu multa maioneza, altfel nu putem explica evolutia haotica pe orizontala a marimilor artistei.

OK, continuam cu trompeta comunala si cautand in bogatul CV gasim evidentiate o participare la Festivalul de la Mamaia apoi, participarea la emisiunea Megastar alaturi de alte doua pocnitori, toate trei reunindu-se sub numele de Pepper Girls.

Inca o data, daca aveati un minim de cultura muzicala (si aici ma refer nu la ascultat manele in cupa basculantei, alaturi de Fane zis si Pele din Agigea) trebuia sa stiti ca a mai existat/exista un Pepper Girls inca din anii 88 insa, nu-i nici o problema – solutia vine tot de la mine: ca sa nu mai creati confuzie, puteti sa folositi pentru urmatoarea aparitie denumiri ca: Bee Gees, Pointer Sisters si, de ce nu ... Shakespeare Sisters (iarasi te atentionez Conectoare ca nu poti sa faci rappin’on cu Shakespeare !)

Inca ceva: atentie ca exista si www.peppergirls.com – va gasim si acolo ?

Si gata, cam atat despre cv-ul trompetei muzicale. M-am amuzat teribil cand am revazut cateva imagini de la Megastar, acolo unde bomba muzicala (ca bomba sexy avem, nu?) derula celulita pe scena si sarea de colo-colo ca o oaie beata (scuze Gigi Becali!) intelegand in capul ei ca asta e adevarata retzeta pentru a avea succes. Aceste trasaturi de mamut preistoric se pastreaza si astazi, orice vizionare a machetei de fier de calcat (cunoscatorii stiu de ce ...) facandu-se cu zeama de lamaie langa premolar.

DJ SAVA – pe numele sau real Constantin Sava, s-a nascut imediat dupa ziua pacalelii, in 1973 (logic, nu?) in metropola Buzaului. Tot in Zubau (stiu, intentionat a fost ...) oripileaza publicul prin tot felul de taverne si restaurante, in particular zise si cluburi. Din cand in cand mai schimba casete pe la bairame si dovedeste inca de mic reale aptitudini in batutul cu degetele in capacele de cratitza. Ritmul profund strabatea adeseori peretii garsonierei confort III cu imbunatatiri (papagalul avea colivie) fiind astfel remarcat de Nea Gore – vecinul de palier, fost sudor cu jumatate de norma la un atelier de umplut sifoane.

Insufletit de telentul muzical al tinarului june buzoian, Nea Gore il ia de o aripa si-l duce fix la Caminul Cultural, acolo unde alaturi de muzicanti celebrii ca Gigi Desuchiatu’ si Romeo Chioru, viitorul DJ ia contact cu primele solfegii. Primele lectii la butoane vin de la Pavel Fitzosu’ zis si Vaselina, maestrul lasand-ul pe micul Costel sa atinga din cand in cand butoanele magnetofonului Kashtan.

In timp, reuseste cu banii stransi din mersul cu sorcova si datul cu biciul sa fuga pe litoralul romanesc unde lanseaza cateva zdranganeli inca ramase nedescoperite ca Gone Away si Remember.

Cam atat despre muzicianul ajuns astazi la respectabila varsta de 37 de ani. Daca se rezuma doar la activitatea parcursa in randurile de mai sus, noi spunem ca totul era OK. Din pacate, aflat intr-o stare avansata de inconstienta (datorata unei supradoze cu carnati de casa, de unde s-a ales si cu minunata calvitie), acesta alege in 2009 sa lucreze cu Miss Merdenea (Raluka) unul din rezultatele acesti colaborari fiind si materialul prezentat astazi.

Asa cum spuneam inca din debutul articolului, este foarte greu sa supui unei analize coerente o forma lipsita de valoare. Facem un efort si incepem totusi cu versurile care inca din debut naucesc publicul:

One time in a the place'a

Two time upon your face'a,

Don't make me put the bambo club on you boy

Dj. Sava and Raluka,

Rappin' on production

Pentru cei ce nu stapanesc bine limba engleza, am sa inceram o traducere:

O data intr-un loc

A doua oara de pe fatza ta

Nu ma face sa pun pe tine clubul bamboo, baiete

DJ Sava si Raluka

Rappin’on Production

Haos maxim, nu ?

Toata povestea asta este spusa de trompeta Raluka, inca o data ne intoarcem la cv-ul ei si remarcam ca dupa indelungi straduinte abia a terminat Liceul Sigismund Toduta din Deva. Probabil acolo nu a invatat decat greaca veche si limba turca de bazar, altfel nu putem explica derapajul de mai sus dar si zbuciumata continuare:

Suddenly C to the E

Yes I'm in love with that dress on me

That's crazy, that tu-tu-tu-tu.

Fireroom, put the microphone

Upon the piece, me and feelin' the breath

That's crazy, that tu-tu-tu-tu.

I like the trumpet

So do what you gotta do,

I like the trumpet

That sexy do-tu-tu.

Traducere rapida:

Brusc C catre E

Da, sunt indragostita cu rochia asta de pe mine

Asta-i nebun, ca tu-tu-tu-tu

Camera in flacari, pune microfonul,

Peste bucata, eu, si simti respiratia,

Asta-i nebun, ca tu-tu-tu-tu

Imi place trompeta (hmmmm, nebuna mica !)

Asa ca fa ceea ce trebuie facut,

Imi place trompeta (ho ! nesatulo !)

Aceasta sexy do-tu-tu.

OK, pauza de ras si de dat cu capul de toti peretii.

De fiecare data cand aud debutul acestei piese, ma intreb de ce trebuie sa spuneti „Rappin’On Production” ? Atat de mult trebuie sa va injositi pentru un discount de 2-300 de euro ?

Oare cum ar suna Angela Similea astfel:

Sa te gandesti, din cand in cand la mine

Si-al stelelor stralucitor sirag

Sa se aprinda noaptea pentru tine

Ca niste ochi ce te asteapta-n prag

Electrecord Production tu-tu-tu-tu, Vasile V.Veselovski Rules !

OK, mergem si mai departe si ating o intrebare intretinuta pe multe forumuri de specialitate: in afara de Raluka, „unde-i fratzilor trompeta in melodia asta” ?

Si mai avem o serie de nelamuriri:

1. Ce legatura are povestea videoclipului cu titlul melodiei si cu mesajul ?

2. Ce legatura exista intre salina din Turda si bucile gelatinoase ale fetelor din videoclip?

3. De ce Raluka are genunchiere si celelalte pocnitori nu ? Daca sunt puse ca sa ascunda cat de cat paranteza picioarelor atunci e de inteles ...;

4. Daca tot esti „periculoasa” in videoclip, de ce atunci cand cobori din lift esti salutata cu mana stanga ?

5. De ce melodia asta seama cu Kim Wilde – Cambodia ?

6. Cand ai de gand sa slabesti, Raluka ?

Melodia si videoclipul urmeaza retzeta binecunoscuta (buci, tzatze, craci) incununata de nerabdarea aruncarii pe piata a unui produs nefinisat. Inca o data stau si ma intreb oare cat timp o sa va mai bateti joc de acest public inecat in obscuritate tot din cauza voastra !

Cum este posibil ca intr-o melodie dedicata ritmului nebun impus de trompete, ce probabil duce cu gandul la club, dans, (poate) plaja, noapte, lumini, ritm, bass, etc. povestea voastra sa se rezume la salina, pocnitori ieftine de Dorobanti, scenariu si regie de rahat (apropo, felicitari Buliga, i-ai facut si p’astia de bani ! mare meseriash!), o cantareata supraponderala fara forme, arme si mingi de baschet ?!?!?!

Mai oamenilor, ce naiba e in mintea voastra, incotro se indreapta imaginatia si simtul artistic cu care ne tot aburiti prin CV-uri ???

Invatati sa fiti profesionisti, sa va tratati cu respect si atentie atat propria creatie cat si pe cei care platesc pentru asta! Consideram o reala nesimtire ridicarea la rangul de hit a porcariilor de acest gen!

Conectoare ! Ma baiatule, so mai chi keres sarmaua? Inceteaza cu Rappin’on-ul si trage un ochi in curtea celor de la Play and Win – nici ei nu sunt cei mai buni insa pana la tine e un drum lung cam de 25 de carutze.

Raluka, fata noastra, spaima tochiturii de porc si regina gogosilor cu ciocolata. Pentru tine chiar nu am nici un sfat. Ramai asa cum esti ! Ne distram de minune !

Costele, cap de cauciuc – hai sa-l cautam impreuna pe Nea Gore! Mergi inapoi in Buzau si asteapta pana te chemam noi, OK ?

In incheiere, inca o data felicitari sincere echipei de promovare. Sa faci din rahat parfum iar lumea sa-l mai si guste e arta ! Datorita voua nota de astazi va fi una diferita de -∞ asa cum s-ar fi asteptat toata lumea.

Primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 0 (zero)

Sa va fie rusine !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

CHRIS MAYER & CONNECT-R – STILL

2010-08-23T14:23:00.003+03:00

Vezi videoclip AICI

Stefan Mihalache (alias Connect-R) revine pentru a doua oara in atentia echipei de la Analiza Muzicala. Finalul modestului videoclip Burning Love, pregatea terenul pentru urmatoarea creatie aruncata in ochii privitorilor, acel „va urma” sec si concis, starnind in inima bietului consumator de muzica sentimentul ca povestea inca nu s-a sfarsit, iar ca in ceea ce v-a urma, artisul isi va desavarsi capodopera. Ei bine, poate acest gand ne-a facut sa nu fim atat de drastici cu Stefanel in prima etapa, intelegand ca suntem martorii unei piese in doua acte.

Ideea nu e nicidecum originala, ea a mai fost aplicata si in featuring-urile cu celalalt coleg de etnie: Alexandrica Velea. De altfel, originalitatea nu a fost niciodata punctul forte al artistului analizat astazi, insa despre asta vor discuta mai tarziu.

Incepem cu Chris Mayer, cel declarat de multe site-uri ca fiind autorul moral al acestei melodii, fost absolvent de liceu Dinu Lipatti, debuteaza cu cateva concerte modeste de jazz combinat cu rock and roll. Evident, de aici si pana la hip-hop nu a fost decat un pas, ca doar stilurile muzicale se intrepatrund, nu-i asa ?

Inca o data remarcam senzatia de ciorba comunala atunci cand incercam sa parcurgem cv-ul unui artist roman. O amestecatura de genuri, de incercari, de cautari, de dat cu capul de toti peretii pana ce in final cu chiu–cu vai, reuseste sa scoata o piesa pe piata, apoi incepe bombardamentul prin cv sau interviuri folosind fraze de genul „- Inca de mic am facut si am dres ...” sau, cum era in cazul nefericitei plante uscate de la Heaven „inca de mica s-a vazut ca este o stea in devenire”. (vax albina !)

Revenind la Cristian, dimensiunile clare ale cv-ului sau sunt urmatoarele: 1996 trupa Korekt alaturi de alta prietena de-a noastra Miruna Manescu si de cvasi-necunoscutul si netalentatul Adrian Cristescu apoi, in 2001 dupa atatea esecuri de specializeaza in butonatul la mixer (probabil nunti si botezuri) si tot asa pana ce, dupa multiple incercari de iesire din anonimat (concretizate in colaborari cu Arsenium, Fly Project, Adrian K, Floren Cristea – adica numai nefericiti), baiatul nostru da lovitura bomba (!!!): scrie imnul pentru Orangina Bossball Tour si un altul pentru campania ecologica „Tu si Umbrela Verde – Mereu Aproape”.

OK, intelegem pauza solicitata de 10 minute: radeti in voie !

Ajungem si la Stefanel Mihalache peste a carui biografie trecem rapid, nu pentru ca nu ar fi importanta, ci pentru ca este deja a doua oara cand vorbim de el si probabil, in ritmul cu care ne „serveste” combustibil, se pare ca nu e nici ultima.

Pustiul debuteaza pe la 8-9 ani ca dansator, apoi fondeaza celebra trupa Gigantii pentru ca in 2000 sa mearga mai departe cu proiectul Veritasaga (imaginatie bolnava, asta e ...). Si mai bine il cunoastem din colaborarea cu R.A.C.L.A. , apoi il regasim in bataia de joc numita Loca (alaturi de Arsenie si Natalia Gordienko) acolo unde ca un hip-hop-er adevarat si-a facut aparitia pe trotineta (Jenant omule! Jenant, mai ales ca reprezentai o alta tara !). Ce inseamna sa ai o sansa si tu, in loc sa profiti de ea, sa te complaci in mizerie ...

De acolo si pana astazi, parcursul sau muzical e mai usor de identificat, chit ca discutam de colaborarile cu Alex Velea, Smiley, etc. sau piese stand-alone ca Murderer sau Burning Love.

Alaturi de Chris Mayer si Nick Kamarera fondeaza Rappin’On Production, un proiect sub semnatura caruia este lansata pe piata si piesa analizata astazi.

Regizorul, acelasi ca si la Burning Love, este nimeni altul decat nefericitul fost component al defunctei Bliss – Ciprian Florea. (vai de tine ma baiatule, ma !)

Haotismul loveste din plin inca de la debut, atat din punct de vedere vizual cat si al versurilor. OK, intelegem smecheria cu alb-negru menita sa impuna senzatia de anii 60-70, insa, daca tot v-ati chinuit cu asemenea cadre, de ce nu ati dus totul pana la capat ??? Adica, peste acel fundal asternut pe un televizor vechi, de ce veniti cu scrisul modern ???

Intentia voastra si a „maaaarelui” regizor a fost sa faceti o trecere de la anii 60 catre prezent prin gagica color care parcurge ecranul de la dreapta la stanga + intrarea pe noul ritm, corect ?

Ei bine NU a iesit ! Daca studiati filmele din acele vremuri (si asta e treaba regizorului) observati ca scrisul-meniul era cu totul altul, literele si culorile devin adaptate tehnologiei de atunci, nu vin cu elemente tehnice din secolul XXI. In fine, mergem mai departe insufletiti de gandul ca ce incepe prost se termina si mai prost. Iar voi, nu ne dezamagiti niciodata !

O noua lovitura sub centura: versurile. Mai oamenilor, mai DJ-ilor si producatorilor, ce naiba inseamna asta ???

„All this is tragic, hm

Oh no, it's magic, hm

We still got love for the music, it's logic ...

We know you're gelous

Cuz with the real us

But come on fellas

Your girls want to bounce us

So let the music carry you right on my way

If you think you can stop, now you gonna press play

Cuz we fire the sun, you're just night on my daay

So let me hear you say”

OK, hai sa nu traducem direct in romana, pentru ca ar iesi un mare scandal gramatical, insa nici macar in engleza nu-i gasim nici o noima! Singura explicatie acceptata este aceea ca prin cele de mai sus ati transmis publicului cam toate cuvintele stiute de voi in limba lui Shakespeare (nu Connect-R, Shakespeare „asta” nu e DJ la vreun club, nu poti sa faci nici un rappin'on cu el !)

Continuam cu ce e si mai deranjant: PIESA ASTA NU ARE BASS !

Asa ceva nu se poate asculta in Club sau in masina. In ambele cazuri se sparg geamurile de la tonurile inalte. Folositi oameni buni bass-ul. El dicteaza ritmul, da amplitudine, cadenta si pulseaza energie. Piesa voastra este NETERMINATA, iarasi va grabiti sa aruncati pe piata ceva nefinisat.

Inca ceva demn de remarcat: Stefane ! Conectoare draga, dupa atatia ani de zbenguiala pe scena, chiar nu esti capabil sa vii cu ceva nou? Mai nene, cat o sa mai imitati, cat timp o sa mai pacaliti publicul cu porcarii din astea ?

Stiu ca te faci ca nu intelegi asa ca hai sa facem cu totii un experiment in doua faze:

FAZA 01: Videoclipul Connect-R de AICI

Hai sa ne uitam cum dansezi tu, dar mai ales la momentul 03:55 – 04:02

FAZA 02: Videoclipul Usher de AICI

Hai sa ne uitam cum danseaza Usher la momentul 01:22 – 01:40

Jenant, nu ?

Asta e modul in care va aratati respectul fata de public, fata de acei oameni care dau doi banuti pe concertele voastre playback si fata de copiii care va privesc la televizor.

Piesa per ansamblu este foarte slaba, cu mult mai slaba decat Burning Love.

Excelenta ideea de a termina aceasta poveste pentru ca suntem convinsi, daca mai urma si partea a III-a, nici un post de televiziune nu va mai difuza.

Stilul Connect-R este in continuare haos total. Omul nu se regaseste, singurele sale amprente fiind parul intortochiat si feautering-ul, pentru ca solo este un dezastru. Iar daca vreti comedie pur-sange, cautati un live al celui de mai sus. Lesini cu sarmaua’n gat !

Iar, cand setul tau de valori este limitat, draga conectoare, simti nevoia sa arunci pe masa tot ceea ce crezi ca ar putea deveni atuuri vis-a-vis de concurenta.

Aici, pachetul de gagici (ex. Andreea Balan, Anda Adam, Andreea Banica, etc) au ales metoda sfarc in aer, cracii goi si balamuc cat cuprinde.

Pe cealalta parte, al nostru burning boy, apeleaza la imaginea de macho ieftin drojdit si, mai nou (si pentru asta chiar sa-ti fie rusine !) – la apartenenta etnica.

Sa stii ca rasismul s-a nascut de ambele parti. Propovaduind originea in mijlocul publicului, automat recunosti ca exista o problema. Nu o sa vezi niciodata un bulgar (de exemplu) aratand lumii intregi un tricou pe care scrie „са български” (adica „sunt bulgar”). De ce ? Pentru ca ambele natii privesc asta ca pe ceva normal.

OK, aveti dreptate, nu face obiectul acestui blog insa am vrut sa tragem un semnal de alarma pentru persoanele care se ocupa de PR-ul artistului. Omul greseste mai ales cand e treaz ! Medicamente-medicamente !

Revenind la piesa si sintetizand: versuri copilaresti, cuvinte aruncate aiurea doar ca sa umple spatii pe portativ, linie melodica fara ritm, lalaiala cronica, iar dansul: dintre cele mai neinspirate furaciuni.

Ai facut aici exact cum ai abordat si prezentarea melodiei Burning Love – si VAI ce sansa ai avut si ti-ai batut joc de ea! Melodia aceea chiar merita un videoclip mai puternic. Cu aceasta noua piesa, te stingi si mai mult.

Nimic meritoriu, doar o bifa pe un cv banal.

Un ultim sfat: RENUNTA sa mai promovezi Rappin’On Production in melodii. Oamenii vor sa consume hituri, nu sa asculte muzica de reclama. Devine agasant, nu are absolut nici o legatura cu produsul promovat. Crede-ma, nu o sa auzi NICIODATA un artist de afara cantand despre Sony Music sau Universal. Aici insa este Romania, tara kitch-ului si a vedetelor de carton.

Primesti din partea ANALIZEI MUZICALE nota +3

Adica esti corijent !

Iar daca cumva esti suparat pe aceasta apreciere ... vorba ta:

And when there's no justice,

Don't worry ... is just us

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

HEAVEN feat. GLANCE - SEXY GIRL

2010-08-20T11:32:00.007+03:00

Vezi videoclip AICI

Evident, stau de 10 minute cu pagina goala si ma gandesc de unde si cum naiba sa incep aceasta analiza. Intr-un fel ma simt vinovat fata de toti ceilalti artisti parcursi de la debut si pana in prezent, pentru ca astazi am decis sa arunc in aceeasi oala cu ei, o portie de chiftele ofilite care, cu siguranta ca vor strica complet intreaga creatie.

Pe de alta parte, ma simt obligat fata de publicul cititor sa urechez si sa pleznesc acest proiect nereusit si poate, aplicand psihologia inversa sa reusim impreuna sa invatam cum NU trebuie sa fim.

Despre Trupa Heaven din punct de vedere muzical nu sunt foarte multe de spus. Dupa peste 5 ani de la lansarea acestui proiect ne asteptam ca privind in urma sa gasim o discografie bogata ca fiind rezultatul unei frumoase ascensiuni. Din pacate, cele 3 marmote impletitoare de ciucalata au decis sa urmeze drumul afirmarii prin prezenta in scandaluri dubioase si meschine, dovedind inca o data ca piata muzicala din Romania este inca la nivelul in care promoveaza din plin incompetenta si nontalentul.

Despre discografie nici nu poate fi vorba. Bifam 2 albume in peste 5 ani, mai precis, discutam de o suma de 16 melodii (adevarate catastrofe fara ritm), de unde rezulta o productivitate de 1 melodie la 129 de zile (!!!), adica 1 melodie la fiecare 4 luni si jumatate.

Incercand sa cunoastem si mai bine membrele trupei, intelegem ca numita Adina Postelnicu, cea intitulata si lidera trupei (vai de capul si de steaua ta !) „a stiut de la bun inceput ce vrea sa faca in viata si i-a convins pe cei din jur ca o va face bine ......” (Hai du-te'ncolo de zapacita ce esti ! Ne-ai "spart" !)

Pasajul de mai sus a fost preluat direct de pe site-ul marmotei si ne-au trebuit peste 15 minute sa ne stavilim rasul si lehamitea provocate de afirmatiile impricinatei. Acum intrebam si noi „- Mai fetito, cum naiba ti-a bubuit tie farama de creiere catre asemenea afirmatii ??? Asta ai inteles tu ca trebuie sa fie fraza de debut pentru site-ul tau menita sa-ti capaciteze publicul ??? ”

Poate pana acum nu regretam ca de la 01 septembrie 2010 celebrul Algocalmin (Metamizol) se va scoate de pe piata de profil. Acum insa ne ingrijoram cu adevarat, mai ales ca haotica blonda continua cu debitarile fiind convinsa ca inca de la 5 ani se putea vorbi despre ea ca despre un „diamant neslefuit”. Si pentru ca senzatia apasatoare de durere de cap se impleteste minunat cu cea de voma absoluta, iata ca in final pacienta timbrata (a se citi tare si raspicat: cap de bour) loveste decisiv anuntandu-ne ca este „pasionata de lucruri de calitate” !!!

Probabil asta are mereu in vedere atunci cand da fuga in complexul Europa sa-si negocieze si sa-si aleaga tinutele de scena, nu ? Chiar, tu privesti vreodata inregistrarile cu tine ? Zarzavagioaica ca esti !

Femela dominanta a trupei, adica cea care face pisu in toate coltzurile camerei, din pacate nu se opreste aici. Ea isi prelungeste bibliografia si in paginile dedicate cimpoiului de serviciu Roxana, sora ciumafaii de mai sus asa incat suntem informati ca mezina familiei a fost decisiv influentata de talentul (vax!) surorii mai mari si spre fericirea intregului neam de vasluieni, a decis si ea sa urce pe scena alaturi de trombonul fara goarna si sa oripileze publicul in salbatice dansuri tribale, numai de ele intelese.
Probabil ca si cainele familiei Azorel a fost marcat de talentul botoasei, insa lesa prea scurta l-a tinut imobilizat in cotetz si astfel nu a putut sa vina si el in lumina reflectarelor.

Pe cea de-a treia membra a trupei – Aliana, o vom considera victima celor enumerate mai sus si ne vom declara alaturi de ea in momentul in care o sa reuseasca sa iasa din circul acesta ieftin.
Pentru cei ce nu stiu foarte multe, Aliana provine dintr-un centru de plasament, fiind abandonata inca de mica alaturi de sora ei. Si in ziua de astazi, Aliana munceste din greu pentru a-si depasi conditia si pentru a atinge ziua in care isi va putea aduce acasa sora (gazduita inca in acel orfelinat), luptand din toate puterile sa-i ofere un viitor mai bun. Bravo Aliana, iti dorim multa bafta si te apreciem foarte mult !

Parcurgem cu groaza videoclipul indicat in debutul acestui post inconjurati de ligheane + pahare cu zeama de lamaie si intelegem ca singura diferenta intre reclama Milka si aceasta tropiala o reprezinta numarul personajelor principale.

Evident ca o buna parte din videoclip este destinata sefei de herghelie ca, vorb’aia, ea e lidera, ea trebuie promovata, nu ? Ce daca vorbim de o TRUPA, de un produs 3 in 1 ... asta e pentru coperta albumului....., in rest, ordonam ! Toate camerele pe pseudo-vedeta ! Sa-si vada Mami piatra pretioasa cum a crescut si a ajuns ea pe sticla, of Doamne !

Muuah ! Un pupic si de la tusa Veta din coltzul strazii, de la bacanie! Acolo unde atunci cand erai tu mica, mergeai si-ti bagai capul in butoiul cu branza telemea, apoi raschetai dintr-o inghititura un baton si ½ de salam uscat de vara .... ce vremuri .... ce vremuri !

Coafura este de tot rahatul, coc tip babaciune montat fix in coltzul capului, hainele sunt ieftine, oribile si definesc si mai bine imaginea de tzoapa comunala. Miscarile laxative din sunci, prezente de altfel in toate videoclipurile maimutzei cu coc, arata ca diamantul neslefuit nu uita esecul colosal din era ASIA si ca rana psihica este inca deschisa.

Cum s-ar spune: nu pot sa joc la Real Madrid, lasa ca-mi fac eu propria echipa in comuna: FC Mucul Flescait acolo unde eu o sa fiu capitan, na ! Adica vedeta YEEEEEE !
Mai mult, daca tot am fost parasita, inselata, abuzata, ignorata, s.a.; de ce sa nu incerc eu sa par sexy si voluptoasa ca sa-si roada matracucile unghiile de ciuda ? Acum, hai sa fim sinceri: cine spune ca celulita, ridurile si depunerile abuzive de grasime, nu pot naste romantism ?

Vorba bancului „daca inotul (miscarea) ajuta la slabit, atunci unde dracu gresesc balenele ?”

Pe la secunda 00:14, in staul isi face aparitia si sora eclipsata Roxana, furacioasa de banane. Am spus furacioasa de banane in spiritul vechiului hit insa, daca privin mai atent imaginea suncoasa ca un biftec tremurand, realizam ca aici putem discuta mai clar de furt de tocanitza, merdenele, ceafa de porc, piftie, sarmale si ceva jumari !

Videoclip ieftin, simplu, mai mult decat modest, perfect adaptabil nivelului intelectual al celor doua vasluience. O imagine dizgratioasa, hidoasa ce ridica la rand de arta culmea pocitului. Despre voci nu putem spune nici un cuvant, live-ul nefacand parte din lista de servicii a acestei trupe. Inca un motiv pentru ele sa aleaga latura afirmarii prin craci goi si tzatze pe afara. Ca doar, asta ai invatat Adino la debutul tau in 1994 la festivalul Constelatia Necunoscuta: cu cat ai sfarcul mai sus expus publicului, cu atat esti mai plina de talent, vin la Mama sa te pupe !

Rusine voua, rusine celor care va promoveaza si celui care va cumpara albumul (pentru ca discutam de 1-2 unitati vandute, nu ?) !!!

Inca o data RUSINE pentru ca pe site-ul vostru ati "omis" sa mentionati la featuring si pe GLANCE (oricine ar fi el) ! Si el este parte din melodie, nu Adina ? Stai linistita, tot tu ramai vedeta !!!

Pentru intreaga voastra cariera, pentru mizeria promovata, pentru modul in care va prezentati in fata publicului, pentru acum si pentru viitor, primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota -∞ si in plus (pentru ca si Adei i-am acordat aceeasi nota) vom plusa si un bonus:
HUA !!! Rusine sa va fie !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

SUNRISE INC. feat. STARCHILD - LICK SHOT

2010-07-29T16:33:00.003+03:00

Vezi videoclip AICI

Am intentionat de ceva vreme sa abordam in analiza noastra, propunerea baietilor de la Sunrise Inc. insa am preferat sa lasam produsul la dospit pentru cateva saptamani, timp in care am avut ocazia sa privim critic din toata unghiurile si sa emitem o analiza corecta, ferma si deplin argumentata.

CATEVA CUVINTE DESPRE IMPRICINATI

Ca punct geografic ne oprim in resedinta judetului Olt, respectiv in Municipiul Slatina unde-i gasim pe tinerii membrii Sunrise inc. in componenta Adrian, Mihai Toder si Silviu Mandroc. Grupati intr-un fel de Trio-Galax al zilelor noastre, baietii debuteaza fulminant (unde altundeva ?) anul trecut la festivalul de muzica .

Dupa fulminantul succes inregistrat pe scena acestui festival, promovarea si ascensiunea in topuri a venit de la sine, urmatorul pas (destul de indraznet, as spune) l-a constituit inscrierea in mult mai celebrul , tinut la Brasov anul trecut in luna Martie.

A urmat inca o aparitie publica extrem de mediatizata si preluata integral de toate posturile aferente satelitului IntelSat One (glumesc, evident), ma refer aici la un recital sustinut la Inceperea editiei a IV-a a Olimpiadei Liceelor Slatina.

Primele doua compozitii aruncate in fata numerosului public au fost: Forever In My Soul si One in a Million.

Forever In My Soul a fost inclus pe compilatia Nightlife Awards, compilatia oficiala a premiilor Nightlife Awards din Olanda. One in a Million a zdrobit efectiv (glumesc iar) topurile din Grecia si Cipru.

Acum, daca ne gandim ca mult mai celebru Costi Ionita a bubuit pe bune toate topurile din Turcia, Bulgaria, Serbia, Grecia, Cipru, Macedonia, Rusia chiar si Romania cu masacrul denumit , putem in baza aceleasi analize sa consideram ca oltenasii nostrii sunt inca cu mult sub celebrul manelist de la Malul Marii.

Despre featuring-ul cu StarChild nu putem emite multe opinii, il stim pe Bidi (ce nume de vedeta ai si tu ...) din alte colaborari avute, in special cu Dario Zack, insa deocamdata ramane o figura stearsa in peisajul muzical, asa ca nu o sa ne obosim sa-l luam in seama.

DESPRE VIDEOCLIP

Regizor Iulian Moga, locatia: Teatrul National din Bucuresti.

Ca sa nu mai fierbem incantatorul cititor, trecem direct la concluzii: videoclip IEFTIN ce nu se ridica la nivelul melodiei. Suntem iarasi martorii unei discrepantze enorme intre sunet si imagine, intocmai ca in cazul celor de la Mossano – IndianoTech, in care videoclipul trage mult melodia in jos.

Fara nici un pic de logica, fara buget, fara inspiratie! Ca tot am vorbit de ei, ati folosit acelasi culoar ca si cei de la Mossano ???

Daca DA – atunci este rusinos si penibil. Daca NU – atunci inseamna ca nu ati avut pic de inspiratie, lucru care credeam ca nu-l caracteriza pe Iulian.

In plus, mai trebuie ceva remarcat – imaginea baietilor NU VINDE !!! Ce vreau sa spun e faptul ca nu sunt pusi deloc in valoare ci pur si simplu camera coboara pe imaginea lor dezvaluind cu adevart niste baieti din Slatina, imbracati ponosit si cu miscari din cele mai nereusite.

Exista varianta in care ei sa nu apara deloc, poate asa ne concentram pe melodie, nu ne prapadeam e ras, mai ales la atitudinea de macho reflectata la momentul 03:17 in videoclipul indicat mai sus.

Adica OK, baiatul nu a depasit varsta primelor cosuri pe fatza, e inca virgin si temator, insa nu trebuia sa folositi acest prilej pentru a-i arunca o fata in brate. Se vede ca nu e pregatit pentru asa ceva, este crispat, constipat si insipid. Puteati sa alegeti sa facti misto de el in alta parte, izolat, in privat, nicidecum sa-l badjocoriti pe imaginile tuturor televiziunilor de profil, ce naiba ....

In rest, o adunatura de 7-8 figuranti care sar si se zbenguie prin fata obiectivului, cateva cadre cu o profesoara sexi (asa ceva am vazut si la Lili Sandu, nu ?), lumini slabe, sfarsit penibil.

Dupa parerea noastra, videoclipul distruge piesa, dovedim inca o data un balcanism pacatos ce ne va face sa ramanem zeci de ani in urma industriei muzicale vestice.

DESPRE VERSURI

Da, aveti dreptate, chiar nu trebuia sa deschidem un capitol special pentru ca nu sunt multe de spus. Insa, sa fim obiectivi, la asemenea ritm, chiar ca nu aveai ce altceva sa spui. Cuvinte usoare, repetitive, simple chiar si pentru un necunoscator al limbii engleze, se tin usor minte, nimic special – felicitari ca nu ati complicat lucrurile si la acest capitol nu ne-ati dat mult de munca.

DESPRE MELODIE

In general OK, fara intreruperi deranjante, doar o mica fractura de cadenta undeva la inceput insa revenirea s-a facut elegant. E clar ca atat voi cat si producatorul vostru nu aveti experienta, consideram melodia ca fiind inca varianta bruta, neprelucrata. Puteati aborda cateva ruperi de ritm, strategic asezate, astfel incat cel care gusta si danseaza melodia voastra sa primeasca push-uri de energie din loc in loc. Cuvantul care va caracterizeaza aici este liniaritatea, adica asa cum incepeti, asa terminati, fara absolut nimic nou. Insa, si asta e OK, pentru ca atunci cand renuntati la aceasta pasiune, va puteti orienta spre o colaborare cu o companie care produce muzica pentru soneriile telefoanelor mobile.

Legat de voci nu putem spune decat: Traiasca Sintetizatorul si ala care a inventat suprapunerea de voce pentru a ascunde orice defect. Intr-adevar, singurul avantaj e ca nu o sa va chinuiti niciodata intr-un live.

Pacat, mare pacat pentru ca din produsul vostru, o minte luminata putea sa aduca o alta viziune si sa va indrume spre mai bine. OK, de acord, mai pierdeati 2-3 saptamani in inregistrari si inca 2-3 in masterizare, insa discutam despre cu totul altceva acum.

Voi insa, confirmati pana acum teoria ca ne pricepem de minune la lucruri pe jumatate facute.

Imi amintiti de creatia lui Nichita Stanescu – Lectie despre cub (pentru necunoscaori, click AICI) pentru voi exclamatia suprema fiind: <[...] ce produs bun ar fi putut sa fie daca va ducea putin capul ...>

PONTURI

Pentru niste tineri ce aspira la statutul de vedeta si condamna inca din start intreaga comunicate muzicala din Romania, ati putea sa incepeti sa lucrati la imaginea occidentala spre care tindeti, nu ?

Prima interactiune cu milioanele de fani din intreaga lume (gluma !) trebuie sa fie website-ul, corect ?

Ei bine, acesta este cumplit de prost, jenant de balcanic, ieftin si copilaresc. O spun cu toata sinceritatea – va rog sa accesati http://www.corinachiriac.ro/ si sa vedeti care este diferenta de imagine intre penibilul vostru si eleganta D-nei Chiriac. Chiar daca nici dansa nu a rupt vreodata gura targului, are totusi decenta sa-si trateze cei 23 de fani cu eleganta si stil.

Daca tot ne lansam in vest si licentiem piesa in toate partile, aveti inca timp sa refaceti mizeria asta de videoclip. Hai sa mai investim cativa bani in plus pentru a merge cu un produs bine inchegat, altfel nu o sa depasiti niciodata prestanta celor de la Akcent (si ei niste nefericiti in ale imaginii).

Si apropo de asta cu licentierea, ca sa lamurim si aici lucrurile: peste tot pe unde sunteti promovati de catre agentul vostru, sau de Cat Music (desi acolo credeam ca exista cativa oameni destepti), apare precizarea ca piesa voastra este licentiata in zeci de tari. Asta, pentru un public neavizat, inseamna ca in acele zone succesul vostru este nebanuit de mare. Ori aici intervine marea eroare pentru un neavenit. Activitatea de licentiere inseamna protejarea drepturilor de autor si distribuitie pentru acea melodie, corect ?

Asadar, puteti sa o licentiati si in Trinidad Tobago sau Insulele Capului Verde, asta nu inseamna ca populatia de acolo a auzit vreodata de voi sau de Slatina City. Poate doar de Slatina, dragostea mea – asta cu siguranta s-a transmis simultan in toata lumea, nu ?

Un alt pont sugerat si pe parcursul comentariului de mai sus: infatisarea voastra NU VINDE ci instiga la dureri stomacale. Hai sa nu ne mai afisam in imagini; hai sa ne punem masti ca cei de la Lordi (Finlanda) – daca mai tineti minte au castigat Eurovision-ul in 2006. Daca vrem neaparat sa va vedem, o sa cautam informatii pe Bebe TV sau CartoonNetwork, atunci cand ruleaza SpiderMan, ok ?

Ca sa concluzionam: gasim elemente care ne fac sa fim increzatori in evolutia voastra. Din pacate, exista si mai multe elemente care reclama incapacitatea voastra de a intelege fenomenul muzical. In plus, odata cu experienta sper sa vina si stiinta de a va alege colaboratorii, pentru ca daca in jurul vostru exista inca persoana care sustin ca acest produs este unul OK, atunci fie sunt rauvoitoare, fie in incapacitatea de a judeca coerent.

Primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota: 7,5

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

ELENA GHEORGHE - DISCO ROMANCING

2010-07-16T14:17:00.003+03:00

Vezi videoclip AICI

Ca inca o dovada ca viata merge inainte, incercam sa ascundem amarul teutonic al vestilor negre ce ne-au abatut gandurile in aceasta saptamana si sa-l infrangem cu multa-multa munca, dand astfel curs unei propuneri venite din partea dumneavoastra: Analiza Muzicala pentru „Elena Gheorghe – Disco Romancing”.

Pentru cei ce nu o cunosc foarte bine pe Elena, sa trasam pentru inceput coordonatele acestei artiste. Un Leu autentic, Elena debuta in lumea primelor sunete/chiote inca din anul 1985, in mijlocul unei familii aromane-ardelenesti ale carei traditii si-au pus amprenta inca din frageda copilarie pe personalitatea incriminatei, Elena dovedind dealungul timpului mult echilibru si multa cumpatare in cele mai multe din situatiile cu care s-a confruntat.

Creste alaturi de scena inca de mica, la inceput asistand la concertele Mamei sale, apoi alaturandu-se acesteia pentru prima data la varsta de 3 ani cu melodia „Sus in deal in poienita”. Urmeaza mai multe repere importante din care amintim: anul 2000 trofeul Ursuletul de Aur, anul 2001 urca pe scena Festivalului de la Mamaia, 2003 debuteaza alaturi de Mandinga (trupa de care se va desparti in 2006), Dansez pentru tine, premiile Radio Romania Actualitati si Romanian Top Hit; varful carierei de pana acum fiind reprezentarea jenanta a Romaniei in concursul Eurovision in 2009 cu piesa Balkan Girls unde a obtinut un binemeritat loc 19.

Revenind la subiectul analizei noastre, putem concluziona ca scopul acestui produs este acela de a promova o noua imagine a Elenei, intreg pastelul fiind competat de un nou sound, mult mai adaptat cerintelor pietei muzicale 2010.

Elena demonstreaza in primul rand ca nu vrea sa piarda contactul cu noul trend, lupta din rasputeri, apeland la compromisul de a arunca pe piata o piesa neterminata sustinuta de un videoclip modest si neinspirat. Aceasta ambitie de cele mai multe ori costa foarte mult iar publicul avizat sanctioneaza drastic astfel de minciuni, pentru ca intr-adevar putem discuta de o „pacaleala oribila” venita din partea fetei din Balcani.

Argumentatia afirmatiilor de mai sus este complexa si vom incerca sa atingem doar punctele principale.

Videoclipul a fost regizat de Dragos Buliga, mai mult cunoscut pentru aventura cu o anume Bebelusa decat pentru modestele realizari profesionale. In increngatura de imagini, mai remarcam contributia distuctiva a stilistilor Dana Argesan si Catalin Enache.

Intre povestea videoclipului si mesajul melodiei nu gasim ABSOLUT NICIO legatura, sau poate suntem lipsiti de imaginatie, tocmai de asta apelam la bunul cititor pentru a ne explica corelatia dintre urmatoarele elemente: benzinarie, pompa, esarfa violet, coafuri sinistre si versurile:

„I'll give you whatcha want just holla

Every boy goes to Roma

But no need to botha

But-but no need to botha

[...]

Just relax, let me say hola

Take a chance, get out of orda

Tonight is all we've got

I'll give you whatcha need just say-so

Every boy says "ti amo"

Cause I know where to , where to go , go”

Stiu ca radeti cu lacrimi si aveti perfecta dreptate. Urmeaza acum intrebarea pentru Elena: „- Mai Elena, mai Fatuca draga, ce naiba a fost in mintea ta de ai venit cu asemenea rime nebune ???”

Si ce legatura vezi intre naucismele de mai sus si pompa de benzina ???

Nu mai bine spuneai tu asa:

„Foaie verde si-o tulpina / Ce-as mai merge in masina / Si iar verde de trifoi / Colo-n deal, la Dorohoi !” ???

Asa poate aveam si noi o expicatie clara asupra corelatiei dintre imagine si versuri.

Acum vorbind serios – iti bati joc si nu iti respecti deloc publicul daca te-ai decis sa le servesti asemenea laturi muzicale.

Cand oare o sa invatati ca realizati si promovati UN SINGUR PRODUS pe care apoi vreti sa-l vindeti, nu ? Ei bine, toate elementele care participa la nasterea acestui produs trebuie sa fie in deplina concordanta, aliniate spre un singur obiectiv. Si aici discutam atat de melodie, versuri, video, tinuta scenica, mesaj, dansatori, coafura, durata, decor, lumini, promovare cat si de atitudine, Elena.

Capitolul coafuri – traiasca Lady Gaga! ca a reusit sa va dea modele pentru urmatoarele voastre aparitii (Sylvia, Delia Matache, Elena Gheorghe, etc.) – cat de putin inspirate sunteti ... cu cate jena privesc incercarile voastre meschine de a copia ce vedeti pe ecranele Tv si cat va compatimesc privind cum va inecati in kitch-ul asta ordinar. Noroc ca Sinnead O’Connor nu mai e in voga, altfel va admiram soarele in varful chelie. Nu aveti pic de inspiratie, pic de personalitate, nu aveti nimic. Dovada cea mai clara e ca din 2 in 2 melodii va schimbati „stilul” (vorba vine ... asta nu e stil, e macarena baltica), va schimbati „trupa de pe spate”, hainele, dansul, doar-doar o sa va descoperiti intr-un final. Sau ... lasa-ma sa ghicesc ... e doar dorinta infometata de a face orice pentru a vinde un prapadit de album ? OK, gresesc eu, ai dreptate.

Ritmul propus seamana izbitor cu o alta desertaciune muzicala: alexandra stan – lollipop (intentionat am scris cu litere mici). Oricand poti intrerupe vocea ta si sa incepi sa canti ca un descreierat: „Cuz’ I’m delicious, I’m hot, hot; I’s so delicious”

Exceptand perioada Mandinga, pana acum ai scos 3 albume: unul de debut – oribil, unul de muzica populara aromana (schimbare de stil) apoi ultimul cu doar 2 piese promovate, in rest nimeni nu mai stie nimic de tine. A ! Era sa uit de mitocania realizata pe scena Eurovisionului. Am spus in debut ca ai luat un binemeritat loc 19 pentru ca atat din punctul meu de vedere dar si al intregii Europe, prestatia ta a fost sinonima cu zdranganitul masiniii de gunoi. Asta insa e capitol inchis, hai sa ne prefacem ca nu s-a intamplat nimic.

Te-am auzit in dese randuri cantand live. Voce exista insa nu m-ai dat pe spate. Degeaba avem voce daca atunci cand suntem live, habar nu avem de regulile de baza ale prestatiei artistice. De cele mai multe ori, glasul iti tremura iar culmea penibilului se petrece atunci cand iei accente grave – nu e de tine, asta e clar. Cu toate astea, ai un cv ce te recomanda ca un potential artist.

Tu insa te incapatanezi sa traiesti intr-un haos total, nu te regasesti, arunci din 8 in 8 luni cate o ciorba neincalzita, doar-doar nu o sa uite lumea de tine. Daca privesc 5 din videoclipurile tale, oricare ar fi acestea, o sa vezi ca in fiecare ne transmiti alta personalitate, alt ritm, alta abordare. Apropo, cate albume ai vandut ? Chiar vreau sa vad moaca unuia care da bani pe albumul tau si sa descopar ce are in cap.

Nu trebuie sa intelegi ca ramai singulara in acest diagnostic, el este reprezentativ pentru intreaga muzica romaneasca (cu cateva exceptii). Daca tot nu regasiti in voi puterea de a va defini si de a urma aceasta cale, apelati cu incredere la retzetele celor de peste ocean, cititi si studiati ce efort si ce conduita presupune abordarea unei cariere muzicale de exceptie, gasiti-va un producator profesionist, atrageti langa voi oameni care stiu sa creeze, sa intretina si sa vanda un produs.

Sa stii de la mine ca ceea ce vinde cel mai bine un produs este produsul in sine, apoi urmeaza marketing si promovare. In cazul produsului tau „Disco Romancing” discutam doar de un zambet minunat ce ascunde o gura plina de carii.

Promovarea nonvalorii, a coloratului excesiv si a goliciuni raman atuurile celor neputinciosi.

Incercand sa estimam o nota onorabila pentru tine vom lua in considerare mai multe elemente:

- dezamagirea randurilor de mai sus;

- naivitatea cu care iti tratezi fanii, alegand sa le servesti produse neinchegate si deja alterate;

- pentru cel neputincios avem toata compasiunea; pentru cei ce la un moment-dat au demonstrat ca se poate, insa de atunci si pana acum au navigat pe o panta descendenta, vom fi foarte asprii.

Cumulat, primesti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 1,5.

Si ca bonus iti oferim si un sfat gratuit: incearca un blues tandru in limba franceza, vei da lovitura, crede-ma.

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

MADALINA MANOLE (1967-2010)

2010-07-14T13:51:00.005+03:00

Desi nu face subiectul acestui forum, scandalizati fiind de momentul ce a cutremurat astazi inima multor dintre noi, incercam sa impletim aceasta neliniste in cuvinte si sa o asternem pe o pagina de blog, mai neagra si mai trista ca niciodata.

Asadar astazi, 14.07.2010 Madalina Manole a decis (cel putin aceasta este concluzia preliminara a procurorilor) sa-si aniverseze ziua de nastere pe drumul catre Judecata de Apoi, cu pasi grabiti si neprivind nici macar o secunda inapoi. Momentul este ales destul de machiavelic si ascunde o prea dura frustrare fata de lume, fata de prieteni, fata de familie.

Citesc si recitesc mesajele de consternare si de regret ce deruleaza necontenit pe site-urile de stiri on-line, pe retelele de socializare, etc.. Intreaga lume plange si se declara halucinata de vestea cu care am intampinat aceasta zi.

O personalitate destul de stearsa in muzica romaneasca, o viata de familie tumultoasa condimentata cu un divort, o recasatorie, nasterea unui copil si o continua negasire a propriei personalitati.

Pentru orice om plecat catre intalnirea cu cele Sfinte, asa cum se spune: numai de bine.

Pentru gest si pentru tragedia lasat in urma, am toata dizgratia.

Atat eu cat si oricare alta persoana ce crede in puterea vietii si a renasterii in momente de cumpana.

Cu ce ramanem dupa aceasta poveste ? Pai, ce e cel mai important: ramanem cu un copil ce nu-si va primi niciodata imbratisarea calda a Mamei, nu va putea fi niciodata mangaiat, alintat, sfatuit, certat sau iubit. Ramane cu un copil cu sufletul mutilat de un gest dement si inconstient. Ramane un copil ce-si va intinde vesnic bratzele catre Cer cautand alindul si dezmierdarea celei mai iubite fiinte.

Restul parca nici nu mai conteaza: familia, prietenii, fanii, etc. adica toti acei oameni care intr-un fel sau altul au iubit-o pe Madalina si care astazi se pregateau sa-i spuna La Multi Ani. Vedeta insa i-a intampinat cu cel mai cinic gest, cea mai crunta lovitura, peste de care nici macar Bunul Dumnezeu nu poate trece.

Inca o dovada ca „boala marilor orase” exista cu adevarat.

In urma cu cateva zile am petrecut cateva clipe in zonele crunt afectate de inundatii, trecand printre oameni de 70-80 de ani care priveau cu lacrimi in ochi o bucata de pamant proaspat defrisata si imi spuneau: „-Aici a fost viata mea, acum nu mai am decat hainele ude de pe mine”. Atat. Nici macar lacrimi, nici macar speranta.

La fel ca ei, sunt mii de oameni ce traiesc zi de zi adevarate drame: copii bolnavi, lipsa banilor, parinti mutilati, lipsa alimentelor, inecarea sperantelor.

Ei bine, toti acesti oameni MERG MAI DEPARTE, pentru mine EI sunt adevaratii eroi, ei sunt cei ce musca si infrunta viata, infrunta soarta si asemeni unui catarg in bataia cumplita a apelor involburate, se incapataneaza sa ramana in picioare si sa lupte pentru un dram de speranta, chiar daca ea nu va fi sa vina niciodata.

Cu atat mai mult privesc la ziua de astazi si caut printre randuri o explicatie. Nu stiu daca va fi de ajuns. Stiu insa ca nici pentru Bunul Dumnezeu nu va exista nici o explicatie si tocmai de aceea, prefer ca singura ruga sa fie „multa lumina oriunde te-ai duce !”

Insa, mai presus de toate, haideti sa ne gandim si sa ne rugam, fiecare cum stie mai bine, pentru frumusetea, gingasia si zambetul acestui copil lovit in cel mai cumplit mod de o minte mult prea bolnava.

Nu discutam aici despre „nu stiu ce” valoare a pierdut muzica romaneasca, despre prietena, despre vecina Madalina Manole ci despre cruda drama a pierderii Mamei. Asta e tot ce a inteles Madalina Manole ca trebuie sa faca in aceasta viata, sa ciunteasca si sa schilodeasca viata unui copil nevinovat, un inger caruia i-a rupt atat de brutal aripile.

Restul e amar si desertaciune, adevarata drama abia acum se naste.
Fata draga a fost trista ...

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

JOHN PUZZLE feat. MIRUNA MANESCU – HEAR THE COLOURS

2010-07-08T14:50:00.005+03:00

Vezi videoclip AICI

Aparuta de ceva vreme pe portativul pretinselor hituri autohtone, melodia Hear The Colours iata ca ajunge si in topul subiectelor noastre de analiza.

Declansatorul acestei ascensiuni il reprezinta un pasaj dintr-o declaratie data de cei doi muzicieni, prin care ne avetizau cu certitudine ca nasterea acestei compozitii coincide cu un nou input-sound in muzica romaneasca, vom asista (cred cei doi) la un alt fel de ritm si dezlantuire de energie.

Asa ca, foarte atenti, ne-am inclinat privirea spre ecranul televizorului dar si spre celebrul Youtube, ne-am pus halatele albe, mastile pe gura si am asistat tacuti la zbaterile pacientului, incercand sa fim cat mai precisi in exprimarea diagnosticului si apoi in pregatirea disectiei. Ca orice „medic” care se respecta, voi incepe cu concluzia importanta, imprumutand o fraza din vocabularul optimist specific: „sunt sanse de supravietuire insa numai de dumneavoastra depinde sa va faceti bine”.

OK, scurta istorie pentru inceput:

Adrian Radu Ionut aka.John Puzzle, un tanar de sub 30 de ani la data redactarii acestui material (n.1982), propasit pe plaiurile capitalei tocmai din orasul Ramnicu Sarat, ca mai toti noii veniti in curcubeul muzical, ne „ameninta” cu un CV menit sa demonstreze ca inca de mic renunta la tractorase si masinute in favoarea „cheii sol”. De ce oare credeti cu totii ca daca mentionati ca la 4 ani loveati in tobe, si la 7 ani numarati clapele la pian, informatiile astea pentru noi se transforma imediat intr-un gir in alb acordat „potentei” voastre de muzicieni ???

Sau, daca tot asfaltati drumul asta anevoios cu astfel de afirmatii, hai sa fim siguri ca si rodul stradaniei noastre vine sa confirme debitarile din CV, ok ?

Cum era si de asteptat, de-a lungul timpului a colaborat cu numerosi artisti si DJ interplanetari, megagalactici si superinternationali, bla bla bla. Nu ne-a sucit urechile cu nici o alta melodie pana acum, orice site de profil se incapataneaza sa ramana vid la chemarea numelui sau, pana acum 3 luni, nici Radio Erevan nu promovase nici un banc cu el, insa omul este „internationalizat”.

Concret = ilustru necunoscut.

Miruna Manescu, demult laureata a festivalului Mamaia Copiilor (apropo, ce diferenta intre cum aratai AICI si imaginea prezenta), este (poate) mai bine cunoscuta ca fosta componenta a trupei Conekt.

Evident, nu are rost sa abuzati net-ul in incercarea de a gasi ceva referinte pentru aceasta formatie – verdictul e simplu: asa cum a aparut, asa a si disparut: inecata in banalitate.

Asadar Miruna, nascuta in anul celebrei Revolutii, ne ameninta si ea cu prime incercari muzicale la varsta de 8 ani (ha, Radu a fost mai rapid ! Poate daca citeai cv-ullui inainte, puteai sa treci ca la 3 ani si jumatate cantai la harpa). Petroseneanca noastra, prea mult pasionata de stiinte oculte, chiromantii si alte zodiacuri imbarligate, foloseste din plin acest prilej oferit de Raducu si, cu ajutorul regizorului (Marius Leftarache, daca nu gresesc), promoveaza o imagine energica si frumoasa, cat sa indemne privitorul la intrebarea „-Cine-i fata asta ?”

Videoclipul – clar, dintre cele mai ieftine: filmare 2 zile si montaj in 28 (felicitari Mihai Codleanu pentru „performanta” ... fac bascalie, evident). Recunosc ca m-am cutremurat cand am auzit (barfa, na!) ca pocitania asta s-a dorit un videoclip de imagine.

Draga Raducu, atat de mult crescutul in lumea portativelor si lumina reflectoarelor, ca doar ai lucrat pe toate scenele lumii, nu ?, mai Ionute, copile, tu stii ce inseamna, cat costa si in cat timp se face un videoclip de imagine ???

Uita-te peste gard la DJ Project & Julia – ala s-a vrut a fi videoclip de imagine, cel putin acolo se vede stradania. Pai tu filmezi 2 ore, ai 4 personaje in videoclip, fond alb/albastru si un ecran impartit in 3 si vrei imagine ??? Vezi, de asta ma supar cand citesc despre aventurile tale in lumea muzicii inca de la varsta renuntarii la biberon. Ori te-ai uitat chitit la Dan Spataru si Grupul Savoy, si asta a insemnat pentru tine „cultura muzicala”, ori ceva minciunele scapate pe acolo te-au cam dat de gol. Pentru ca sincer, nu poti spune ca ai experienta si sa fi multumit cu videoclipul asta. Sincer, genericul de la Tezaur Folcloric este CU MULT mai dinamic decat cadranele tale. Marioara Murarescu rulez !

Apoi, (si tu acum stai jos si notezi) trebuie sa intelegi urmatoarele:

1. Melodia; noul sound propus; revolutia ce tot o visezi este BANALA, terna si total comuna. Daca asta-i rodul atator secole de experienta, cu care ne tot ameninti, atunci iti poti pune poza pe o reclama cu Varza a la Cluj. Singura scapare ar fi sa se confirme ceea ce spuneam mai sus, iar tu pana la aceasta varsta sa fi fost cuplat la magnetofon numai cu hituri Savoy – ei bine DA, in acest caz, ceea ce promovezi tu este un nou sound. In rest, incearca sa intelegi ca sound-uri ca acesta sunt cateva miliarde in lumea asta.

2. Un DJ sta tot timpul IN SPATE (!!!) Trebuia sa stii lucrurile astea, corect ? Tu nu ai ce sa cauti in prim-plan, mai mult: NU CANTI !!!, las-o pe Miruna sa faca ce stie sa faca si tu stau in spate cu atat de banala chitara-mixer (apropo, uite AICI ti-am gasit una si mai frumoasa). Voce nu ai, imagine scenica „nexam”, ochelarii sunt furati de la Armata Rusa din colectia „L-am prins pe Hitler mort” si FARA MAINI IN BUZUNAR, nu, nu, nu !!!

3. Versuri OK, nu esti un geniu, insa nu ai calcat pe langa, bravo !

4. Un mare BRAVO pentru ca nu ai ciuntit melodia, nu ai pacalit ritmul, nu ai incercat sa furi din sound, ai fost generos, ai pus exact ce trebuie si cat trebuie;

5. Un si mai mare BRAVO pentru alegerea Mirunei !

6. Sfat sincer – apropie-te de un producator muzical competent, hai sa uitam totul si sa o iei de la 0, acorda-ti o sansa, daca tot ti-ai propus sa iti faci „pe bune” o cariera muzicala.

Miruna, nu am uitat nici de tine. Asadar, avem cateva puncte de „reclamat”:

1. Daca tot e un videoclip de imagine, de ce ai venit cu doar 2 tinute ?;

2. Stiu ca toata lumea iti spune ca esti „noua Antonia”, am citit indeajuns de mult prostia asta pe site-uri, din pacate desi ai debutat muzical inaintea ei, afirmarea a venit dupa si astfel, te-ai ales fara sa vrei cu un element de comparatie. Acum, privind cateva video-uri cu tine in trupa Conekt, vad ca „profilul” tau de dansatoare era cu totul altul, miscarile de acum chiar aduc spre Antonia – la urmatorul videoclip, poate abordezi o cu totul alta imagine, ok ?;

3. Nu ramane agatzata de Radu, incearca cat mai repede sa arunci pe piata o noua melodie, singura sau featuring, nu conteaza, trebuie sa reapari pe sticla, asta daca nu vrei ca peste inca 3 ani lumea iar sa caute pe google numele tau;

4. Te-am vazut si in playback la Antena 1 – foarte urat! Atat gestul de a-ti insela publicul cat si modul in care ai fost imbracata. Ai castigat Mamaia Copiilor, ai experienta, cum te poti compromite intr-un playback nenorocit ? Si nu ma lua cu celebra scuza: „nu aveau conditii tehnice” – asta e pentru oameni prosti. Live faci la fel de bine in baie sub dus, in concert in Piata Publica sau la orice Televiziune. Daca tot ne impopotzonam cu cv-uri, hai totusi sa aratam ca stim sa le si sustinem cu fapte. Cat despre modul in care ai fost imbracata ... of, Doamne ! Groaznic, Miruna, groaznic! Singurul tau fan in acele clipe de pribegie a ramas Anda Adam. Nu ai voie sa faci astfel de mitocanii vestimentare !

Daca m-as rezuma la Radu John Puzzle, nu ati fi primit nota de trecere.

Retineti ca singurul lucru care salveaza cat-de-cat aceasta ameteala desuchiata este imaginea Mirunei.

Iar cum sistemul de punctaj vizeaza intreg produsul, primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 6,00.

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

DJ RYNNO feat. SYLVIA - STEREO

2010-07-05T13:27:00.004+03:00

Vezi videoclip AICI

Desi am evitat in dese randuri sa propun spre analiza aceasta melodie, agasat fiind de popularizarea excesiva a nonsensului, ma vad nevoit sa o trec in capatul listei de prioritati si iata ca astazi avem prilejiul sa realizam o disectie pe pacient.

Asadar, cateva cuvinte privind contextul in care apare aceasta melodie: o piata romaneasca inundata de melodii cu pretentia de hit, o balta cu mult peste ceea ce pentru unii creaza senzatia ca numai aruncarea momelii aduce cu sine si victima acului. Traim poate cea mai ampla efervescentza a fenomenului muzical, ceva similar producandu-se in anii 1990 – 1994 insa, spre respectul istoriei, sa spunem ca atunci era o perioada de pionierat, orice „razbunare” pe ritmurile promovate de Eva Kiss si Cornel Constantiniu avea valente de super-melodie.

In asemenea conditii, orice zdranganeala absurda isi reneaga statutul de hit. Reteta este clasica: promovare intensa (inca o demonstratie ca un marketing eficient vinde si o leguma stricata), ritm, goliciune si multa culoare.

Sorin Costache si „numita” Silvia Roxana Sarbu, debutau sub featuring in anul 2007 la Sibiu, propunandu-ne un sound nou, elegant si mistic prin single-ul „Feel”. Produsul a fost extrem de bine primit de public si drept urmare, reteta a fost duplicata in urmatoarea melodie „Save Me” (clasic romanesc).

Au urmat incercari complet nereusite de a tine capul deasupra apei, fiecare dintre acestea soldandu-se cu inecuri partiale: Lies, Fantasy of Love, etc. Indeajuns efortul pentru a ne da seama ca zumzetul initial a fost un simplu foc de paie si ca cei doi artisti s-au lasat abandonati sub cortina nemiloasa a banalului.

Si exact in momentul in care marea majoritate dintre noi, stergeam si din Recycle Bin ultimile urme de mp3-uri cu cei doi, iata-i ca apar din nou pe sticla, de data asta cu un nou sound, regasit in piesa „Stereo”, adica exact subiectul analizei noastre de astazi.

Am vizionat de multe ori aceasta melodie si de fiecare data, impertuabil, in mintea mea nu ramane decat un singur gand: cum se poate promova imaginea fostei componente a trupei ASIA (2004-2007) cu intentia de a da o nota sexy imaginii din videoclip ???

Melodia trece inevitabil pe planul secund, privitorul fiind coplesit de straduinta ciudata si inexplicabila a regizorului de a promova ideea de trup senzual. Ciprian Florea, pe numele sau, inculpatul din povestea noastra, este singurul vinovat de decaderea acestei piese. Daca admitem ca piesa este de nota 5.5, el reuseste cu multa stradanie, prin cateva shooting-uri sa o trimita catre un 0 (zero) total.

Nu blamez intentia, desi, mesajul piesei nu are nici o legatura cu ce se petrece „pe sticla” insa, omule !, prietene !, atunci cand ai pus bazele carierei regizorale, nu cumva te-ai abatut (ai chiulit) de la cursurile de tratare a frumosului ?

Mesajul vizual este respingator, halucinant si promoveaza nevoia de change channel pe telecomanda. Uiti de melodie, de sarmalele infulecate in graba dimineata, de iaurtul inghesuit in stomac la amiaza si cu disperarea omului ce e gata sa returneze naturii tot ce i-a dat, schimbi canalul si te uiti la cu totul altceva, tragand cu naduf cateva guri de aer rece in piept.

Linia melodica in sine este cumplita, versurile sunt NAUCITOARE:

Ex.

You want stereo, I’ll give you stereo

[…] I show you like a toy, I like it way down low

I’ll play you like a toy, You’re just a little boy […]

Mai oamenilor, daca nu intelegeti limba engleza, de ce abuzati de orice cuvinte va vin la indemana? Intreaga “poezie” este O BATAIE DE JOC, o sfidare si o crunta barbarie adusa atator melodii frumoase.

Peste toate, ati varsat adunatura asta incerta de note muzicale nereusind decat sa creati una dintre cele mai stupide, proaste, nereusite si cumplite melodii din aceasta perioada. Singurul avantaj (ca sa fim si putin optimisti) este ca peste 1-2 ani, melodia va putea intra si pe alt palier, respectiv in play list-ul lui Fernando de la Caransebes, eventual intr-un mix cu celebra lui melodie “M-am casatorit”, caci acolo e locul vostru.

Inca o data trebuie sa recunosc ca incercam cu ardoare sa promovam imagini, nu voci iar, cand si aceasta imagine arata ca o sfecla de varza turtita, imbatranita si coltzuroasa, salata de ghiveci este asigurata. Singura explicatie care “va scoate” este ca totul se doreste o reclama mascata la Metroclopramid. Altfel, sunteti de neiertat.

Sunteti demnii reprezentanti ai categoriilor “Asa NU !” si “Ce incepe bine, se duce pe canal in jos”.

Draga Roxana Silvia Sarbu, incearca sa fi provocatoare prin eleganta, nu mai zambii, imbraca-te, acopera-te, adopta o tinuta all black (sacou + pantaloni), lasa publicul sa gandeasca ca ascuns de haine se afla un trup cu adevarat superb (desi acum e prea tarziu sa mai avem astfel de ganduri), evita profilul, incurajeaza misterul.

Sorine, ai nascut la un moment-dat o retzeta. Mai cauta, dovedeste ca ai talentul sa inventezi sunete, nu copia zdranganitul celorlalti, doar de dragul de a nu uita lumea de tine. Mai bine mai rar si mai bun decat des si fara noima.

Nota pentru voi chiar nu exista. Daca ascultam doar melodia, fara video, atunci depaseati cu greu 5-ul clasic. Asa, dupa maltratarea vizuala, ati reusit sa ma lasati fara cifre pe tastatura. Doar litere si intr-un cuvant: RUSINE !

Pentru a pastra totusi traditia, dar si pentru a va ambitiona, primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 0,5.

FELICITARI !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

PARAZITII feat. Mr. LEVY - ARDE

2010-06-21T16:49:00.003+03:00

Vezi videoclip AICI

DA, mult asteptatul album Parazitii, proaspat aparut pe piata saptamana trecuta (n. 15 iunie 2010) ne propune ca prim extras, featuring-ul cu Mr. Levy – Arde.

Pentru inceput, cateva cuvinte despre album: absolut nimic nou. Baietii de la Parazitii se incapataneaza sa exploateze aceasta nisa pana la epuizare, daca ascultam ultimile 4 albume, eventual amestecand melodiile, o sa observati ca nu exista nici o variatie.

Aceeasi vehementa (ca de, ... vinde si asta), aceleasi influente excelente din hip-hop-ul frantuzesc (bravo pentru inspiratie si constanta!), aceleasi subiecte deja uzate: femeie, vecin prost, politicieni, joint, alcool, curve ieftine si mangleala. Asadar pastram retzeta si mergem cu ea mai departe, public exista, muzica e relativ ieftina, muzicalitatea versurilor ca de obicei, e de apreciat, rima, beat, sarcasm si ceva injuratura.

In fond, daca ascultam muzica suburbana din scoala franceza (pe care personal o consider cea mai buna din batrana Europa), eventual daca „va pica” in maini si ceva din underground-ul spaniol, o sa observati ca singura diferenta este limba in care se canta, semn ca nu reinventam noi roata (ho ho ho, nici pe departe), ci copiem mai mult sau mai putin fericit retzetele celorlalti.

Propunerea celor de la Parazitii pentru open-ul acestui album este Arde – o melodie ce se „tine minte” desi, daca ma intrebati pe mine, as fi ales ”Tango la rece” – e mult mai profi.

In fine, chestie de marketing si culoare. OK, Mr.Levi alias Cainele, alias So’ldat, alias Far’de-ta’lent, adica un Moldovean inotator cel care, asemeni celorlalte rebuturi venite din est, a reusit sa traverseze raul Prut si sa abjecteze la noi in tara. Ca de !, nu puteam si noi sa strangem elvetiei sau suedezi, ne-am transformat in capat de linie pentru toti prostalaii din lume: moldoveni, chinezi, arabi, turci, sirieni, libanezi si fuckeri italieni.

Asa ca, pe langa ieftina de Anna Lesko, retardatii din Ozone si inca cateva sute de chisinauti adormiti p’aici, uite ca a mai fost loc de unul cu nume teutonic: Cainele.

Ascultand aceasta potaie (na!) cum canta (scuze: latra) despre droguri, high si bautura, am senzatia unui alb slabanog care merge in Bronx si le explica baietilor de acolo despre viata de cartier, he he he. Pai bine ma, tu pocitanie te-ai gasit sa ne spui noua basme d’astea ?!?! Pai voi in chisinaul ala comunist va adormeati numai cu 1 L de Vodka si un pulan in freza, trezindu-va a doua zi si incurajandu-va „maiculitza, ce barbat am fost aseara”. Rahat cu ochi! (Pariez ca numele tau este Emil) Singura voastra senzatie high-level e hartia igienica de la baie cu care cu timiditate o asezati pe post de fatza de masa, desi rolul ei este altul, crede-ma.

Aventurier nebun ce esti, zapacit mic si cu peruca, incearca sa ne canti dumneata despre ieminescu (n.intentionat), despre noul model de Lada cu imbunatariri sau noaptea cu sapun petrecuta in bratzele unui trantor rusnac. Lasa-ne pe noi cu atitudinea asta de flower-power si urca-te de graba in primul tren personal pe ruta Bucuresti – Iasi – Cocarlatele – Chisinau Sud, acolo coboara, izbeste-te tare (da tare rau !) cu ceafa de primul cal pe care-l vezi (ca stiu ca inca nu aveti automobile pe acolo), apoi trage-l de coada pana te serveste amabil cu o copita in freza.

Asa cum spuneam, baietii de la Parazitii nu vin cu nimic nou, mesajul nu mai impresioneaza deloc, poate doar prin nevoia exagerata de „a fuma” pe care o tot reclama in majoritatea melodiilor. Fumati baieti, chiar nimeni nu va opreste, sa vad atunci despre ce mai scrieti. Si, intre 10 joint-uri si 10 halbe, reusiti sa mai rupeti monotonia instaurata deja de cateva albume. La fel insa, pot spune „felicitari” pentru consecventa si muzica studiata. Chiar va felicit ca pastrati acelasi ritm si sound elaborat.

Primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 7,00 cu felicitari.

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

NARCOTIC SOUND and CHRISTIAN D feat MATTEO - MAMASITA

2010-06-14T13:32:00.003+03:00

Vezi videoclip AICI

Da, iata ca piata muzicala romaneasca traieste si ne ameninta cu o vara plina de ritm. Dupa doua incercari mai mult sau mai putin reusite/cunoscute, Marius Mirica si Mihai Constantin se pare ca trag lozul castigator cu zdranganeala portugheza Mamasita.

Exista ritm, exista culoare si atmosfera, toate date de muzicalitatea limbii portugheze. E clar pentru toti ca daca ascultam melodia asta in romana, bulgara sau (mai rau) romana-moldoveneasca, discutam de un bluff total.

Asa, cat de cat, baietii s-au orientat, au citit putin din retzeta celor de la Morandi si au apelat la cel mai beat interpret al limbii lui Afonso Henriques (nr. recunoscut de catre ca Papa Rege al Portugaliei in 1179) in speranta producerii unui text simplu si asezabil pe muzica.

Din fundul betiei si duhoarea necrutzatoare a rachiului ieftin, autorul acestor strofe ne bombardeaza simtzurile cu o alaturare de expresii ce fac imposibila traducerea, chiar si in limba portugheza:

Quiero mamasita fais favor

Eu quiero estar junto a ti meu amor

Gostu de vose me das sabor

Que sin vose al corasao falta calor

Quiero mamasita fais favor

Eu quiero ashar con vose el gran calor

Vamos mi mininha sin tremor

Que sin tu beiju el corasao perji color

OK, depasim momentul si spunem si noi ca orice roman resemnat si fara pic de personalitate: „asta e. macar suna bine”. Probabil la fel au spus si baietii si, pe buna dreptate, suntem scavii secolului in care prostia vinde cel mai bine.

Insa, de cele mai multe ori, in asemenea momente penibile, apar si geniile absolute. Adica acele persoane care isi trantesc pe cartea de vizita sintagma „producator muzical” si care incep sa dea sfaturi.

Ei bine, din fundul gandirii unui astfel de personaj (probabil) a emanat ideea ca miraculoasele versuri sa fie latrate de una dintre cele mai slabe si neproductive umbre din muzica romaneasca, „celebrul” „prostu’ satului” Christian D, adica Cristi Dumitrescu, pe numele lui de botez.

Celalat rebut al jalnicului proiect Refflex, „jumatatea” ratatului Cornel (alias Dony) ne prezinta pentru a mia oara toate argumentele pentru care parintii l-au izbit cu polonicul peste ochi atunci cand tanarul vlastar si-a dorit sa abordeze o cariera muzicala: fara voce, fara fizic, fara imagine, fara gagici, fara nimic.

In plus, draga producatorule muzical (caci de fapt, tu esti principalul vinovat) oare nu te-ai gandit ca la niste ritmuri portugheze, ar fi mers mai bine o imagine usor exotica, in locul acestui muc de taximetrist ambulant, moaca de compostor defect si fara dans, voce si prezenta scenica ?!?! Uita-te daca vrei la Mandinga, habar n-am, imagineaza-ti pe Florin Piersic cantand Lambada -> PUR SI SIMPLU NU MERGE !!!

De unde l-ati gasit pe asta, mai fratzilor ? Ce-i cu porcaria asta de ne-o indesati in ochi ? De ce nu-l lasati pe om la coada sapei, acolo unde probabil l-ati si gasit, admirand fundu’ vacii ?!?!?

Insa, stati ca acum e acum .... lucrurile nu se opresc aici. Desi am crezut ca asta e raul cel mai mare, ei bine nu, pe portativ mai apare un featering, si anume cel mai jegos, netalentat si mizer personaj din muzica romaneasca, matteo.

Nu vom intelege niciodata, de unde a venit maimuta asta, ce a facut si incotro se duce. Mai mult, strict legat de acest subiect, nu vom intelege care e rolul lui acolo si de ce trebuie sa turnam si mai multa mizerie peste intreaga imagine.

Apropo – chiar ca e de ras, stiti cum il cheama de fapt de acest prostanac imitator de raggae ? Matei Anton Aurel Eugen Ioan Florentin Vasiliu

Nu, nu glumesc, asta-l cheama pe nefericit.

Si uite-l cum apare in videoclip. Probabil omul nu mai avea bani de intretinere, biletul la tramvai devenise deja un lux si viata in capitala cerea cu prisosinta o tunsoare noua, insa, totul pe bani. Asa ca, cineva i-a intins o mana acestui prostanac si uite-l si pe el zbeguindu-se pe acolo ca prostu’ cartierului (cel al satului era mai sus)

Iarasi insist mult pe imagine pentru ca dupa mine reprezinta cel putin 50% din ceea ce transmiteti.

Astfel, melodia primeste nota de trecere mai ales din pricina apelarii la nuanta portugheza.

Insa, modul cum prezentati asta publicului dovedeste ori ca sunteti prostalai, ori ca va bateti joc de intreaga audienta: alaturarea lui cristinica si a maimutzei nu fac decat sa stearga pe jos cu tot ce ati facut pana acum.

Sfaturile noastre:

1. Renuntati la producatorul muzical. In cazul in care tot voi sunteti si producatori, si regizori, si autori de versuri, muzica si mix; atunci plecati in concediu oriunde si sa va intoarceti cand o sa va chemam noi (urmariti site-ul si o sa va chemam, pe bune);

2. Spalati-va pe maini;

3. Mergeti la psiholog;

4. Renuntati la maimute si la prostalai;

5. (desi nu suntem fani) Uitati-va putin la Play & Win – aici aveti ce invata, ei cu Inna, voi cu prostalaii;

6. Urmatoarea melodie promovata sa NU fie tot in portugheza !!!

7. Remixati Valurile Dunarii;

8. Cititi si documentati-va.

E pacat ca inca trebuie sa remarcam un exemplu din ciclul „pentru orice incepe foarte bine exista un prost capabil sa strice totul”

Felicitari baieti – primiti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 6,50

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

SACHA LOPEZ feat. ANDA ADAM - MADAM

2010-06-09T14:09:00.004+03:00

Vezi videoclip AICI

Ei bine, am ajuns si la cea mai noua piesa promovata de Anda Adam. Fostul titlu "Miss Adam" (caci asta a fost denumirea initiala), acum maturizat fortat la rangul de Madam, aduce cu sine o noua imagine si o noua atitudine pentru Anda Adam-dam.

Eterna pitica, de cele mai multe ori plinuta si indesata cu botox masiv, mai face un pas catre definitivarea imaginii de artist ponosit si balcanic ieftin. Privind acest videoclip am inteles ca drumul ei nu se opreste aici, tot se cauta, tot se analizeaza, pana cand o sa gaseasca imagimea ce o va vinde cel mai bine.

Asistam dupa cum vedeti la o navigare aiuristica ce porneste de la stilul Andre (adica tzata mica gatuita), apoi progresam la implantul de silicon profund aratat lumii intregi, inclusiv in revistele de specialitate, atitudine balcanica "ieftin si bun, hai la fata sa v-arate buca", atingem apoi linia senzuala nascuta de Jeniffer Lopez pentru ca intr-un final sa bumbacim totul intr-o Christina Aguilera jegoasa si indelung colorata.

Cam asta e ciorba de laturi cu care ne-a obisnuit Anda Adam si de aici, dragii mei, vine surprinderea cu care am primit aceasta noua incercare (probabil spre Lady Gaga, nu?). Asa cum fac de fiecare data, am sters totul cu buretele si am incercat sa fiu obiectiv in ceea ce priveste analiza ce urmeaza.

Langa matracuca il gasim pe noul venit de peste Prut, spuma Chisinaului (ca ... DE, puteam noi sa importam altceva decat moldoveni ...) marele maestu (stati bine jos !) Serge Istrati - mai nou poreclit Sacha Lopez (la naiba baiete, toata viata ai visat la un nume spaniol, nu ? Pe acasa te poreclisera Ecluza, nu-i asa ?)

Fost DJ in metropola Basarabeana, Sergica al nostru s-a gandit sa treaca linia punctata spre vest si iata-l abuzand de grasuta Anda Adam pe ritmurile trompetistice ale hitului :-) caustic: Madam.

Asadar, discutam despre un ritm simplu (da, e clar, asta e retzeta - sa moara Bregovici de ciuda !), un saxofon si beat cat cuprinde. O sa spuneti DA, insa chestia cu beat-ul e relativa, caci moldoveanu, tot roman este si el, drept urmare de ce sa nu ne incante cu o monstra de prostie autentica, nu ? Drept pentru care, din cele 3:05 minute firave, ne fura 30 de secunde, adica 1/6 cu o buna pauza de beat (vezi 02:05 - 02:30). Ei bine, eu in timpul asta in mijlocul ringului de dans, ce sa fac, draga Serginio ? (na, ca te-am facut si portughez !).

Daca eram la Chisinau probabil bagam 2-300 de vodka pe nas, aici insa vrem ritm, energie, efervescenta, intelegi ? Anda Adam - spaima merdenelelor si ciumafaia parizerului de porc, ne sperie cu incapatanare.

Voce nu ai, asta stim cu totii insa, daca tot vrei sa promovezi printr-o imagine dezgolita, hai sa o faci macar cu stil. Insa, pentru stil iti trebuie scoala in primul rand, apoi niste modele adecvate, apoi cateva pareri sincere de care sa stii cand si cum sa ti seama.

Una dintre aceste pareri este urmatoarea: esti uratica, mai mult, esti chiar urata cand te schimonosesti punand pe tine orice gasesti prin magazine. Nu m-ar mira sa te vad cu o undita in mana si un colac de wc portocaliu legat de gat, doar pentru ca asa ti s-au izbit tie culorile pe retina.

Acum am vazut o inregistrare cu tine de la Antena 1 aici si DA - esti urata, imi pare rau sa o spun, esti cumplit de netalentata la a te prezenta in fata publicului. Chiar am crezut ca musti din microfon cu buzoancele alea ca compostorul (intentionat am scris) model vechi. Iar blugii tai ascundeau si altceva in afara de picioare si fund, corect ? Ceva ... acolo mirosea, asta e clar - pe imagine nu se vedea decat ca atarna la spate rau de tot. Rusine ! Chiar in direct, ce naiba .....

In fine, asta e creatia voastra si asa ai inteles tu sa o prezinti. Am insistat mai mult pe imaginea promovata de aceasta melodie pentru ca de versuri + muzica nu am foarte multe de spus.

Versuri = banale, insa nu asta e regretabil, melodia destul de "in retzeta", asa ca primeste nota de trecere fara probleme. Bataia de joc vine din calitatea imaginii promovate. Nu sunt un mare fan, asta e clar insa, o vedeti vreodata pe Antonia lui Tom Boxer maltratandu-se asa, doar de dragul zbenguielii unei perechi de sfarcuri date cu ruj pe la televizor ?!?! Ei bine NU - asta vine din atitudine si din respectul cu care iti intampini publicul.Care publie este demult confuzat caci nu mai stim de foarte multa vreme cu arata "pe bune" Anda Adam. Sincer, eu o preferam pe cea din formula Racla, pustoaica aia care spunea "Nu ma uita", pierduta undeva prin catacombele bucurestilor.

Pentru versuri, nota noastra este 4, pentru muzica primiti un 6,5.
Imaginea, atitudinea si nepasarea Andei Adam este elementul care va trage in jos intreaga evaluare (nota 0).

Felicitari Alex Ceausu pentru ideea de videoclip, pacat ca ti l-a stricat Chucky (adica Anda Adam).
Per total, din partea ANALIZEI MUZICALE primiti nota 5,5.

Felicitari
09.06.2010

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

ANDREEA BALAN - Trippin

2010-06-07T12:54:00.003+03:00

Vezi videoclip AICI

In viata mea nu m-am gandit ca voi analiza macar o latratura a Andreei Balan insa, insufletit de sintagma "ucide raul inca din fasha", am pasit in sfera internetului incercand sa gasesc pe Youtube ultimul videoclip al acestei liber intreprinzatoare (chiar mi-a fost greu sa scriu artista).

OK, daca a zburda cu tzatzele sugrumate pana in gat si a sari ca petarda de colo colo se numeste act artistic ... atunci, felicitari, esti una dintre cele mai bune.

Cu greatza in privire, deschid cu trama pleoapa stanga si incerc sa privesc spre ecran. In timpane deja mi se repeta ca o curca beata la o moara stricata refrenul "I'm trippin' on you babe ! Oh yeee", adica un fel de "ma urcai in personal sa te vad bade, sus in deal la Dorohoi".

Ce naiba cauti tu in portativul muzical autohton numai cel ce a lansat mizeria aia de Andree stie. In fine, nu propunem intrebari ci vrem sa gasim solutii.

In primul rand - esti grasa, celulita zburda pe aripioarele tale si, mai mult, nu esti in stare sa promovezi nici macar o melodie fara a avea vocea dublata. Cine va asculta atent geamatul tau (si nu ma refer la keo) o sa sesizeze imediat pacaleala care o faci de ani si ani de zile, cu buna stinta, dublarea vocii. RUSINE pentru minciuna cu care iti intampini copiii de gradinita (adica fanii tai).

Gata, am inchis demult pleoapa ochiului, nu mai pot sa suport scarba ce-mi inunda retina. Andreea, asta e dans sau constipatia a atins limita superioara. Vorb'aia, te pregatesti de marea ieseala ???

Zbenguiala ta este oribila, din toata aceasta saltatura incontrolabila nu reiese decat faptul ca ai soldurile mari (bleah), gatul stamb si capul prea turtit din lateral. Probabil, un experiment nefericit cu usile de la metrou.

Nu, nu-mi place deloc, am crezut ca timpul si rabdarea o sa-ti aduca o voce adecvata varstei tale, niste miscari scenice care sa provoace senzualitate si feminism, trasaturi mai ferme si (poate) vei renunta la vulgaritate si la bandajarea sfarcurilor un sus, poate-poate o sa inteleaga cineva ca ai tzatzele mari. NU NE INTERESEAZA !!!

Te invit la o plimbare in zona Stefan Furtuna, apoi Ravova-Ferentari-Luica ca sa vezi ca tinutele si aspectul tau nu sunt singulare, impartasiti acelasi market Europa din drumul spre Urziceni. Andreea, un barbat vrea ca el sa descopere si sa dezbrace o femeie. Un barbat iubeste misterul, atingerea, senzualitatea. Sa ai o capra in casa care da din copite ca nebuna, nu e mare smecherie. Nu ti-as cumpara albumul nici daca as stii ca doar tu si Fuego ati mai ramas pe lume. Chiar, de ce nu faceti un feautering ? As lesina in fata studioului, pe cuvant !

OK, recapitulam, melodie slaba, versuri JALNICE, videoclip albastru cu tzopaieli marca balan, adica HIDOS, adica o defilare necontrolata de celulita bezmetica si genunchi strambi.
Cum naiba sa spui Trippin' on you babe si sa tragi din copite la staga si la dreapta ?!?! Pai el o sa fuga si mai tare !!! Si tu o sa tot trippin' catre el vreo cateva albume, draga mea !

Gata, renunt la a mai asculta Andreea Balan si inchei cu nota pentru tine din partea ANALIZEI MUZICALE: -4

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

ADA feat. RED HOUSE - Feel My Saxo

2010-06-07T12:10:00.005+03:00

Vezi videoclip AICI

He he he, am ascultat chestia asta de cateva ori, te rog sa ma crezi, am vrut, chiar am vrut din rasputeri sa gasesc ceva "de bine", ceva de apreciat.

In primul rand, ai la dispozitie 03:32 minute.

In toata aceasta perioada ne zapacesti cu "Feel my saxo" de exact 62 de ori.

Asta inseamna ca spui porcaria asta cam 1 data la 3,41 secunde.

Alexandra, Ada, scumpa mea, nu e cumva cam mult ? Acum, sincer, cu totii am mai ascultat muzica, mai mult sau mai putin. Unde altundeva ai mai gasit tu o asemenea cadentza ? Probabil NICAIERI; ai facut sa paleasca si celebrul "I'm blue da ba dee da ba dee..." al celor de la Eiffel 65.

Am refuzat sa-i spun melodie, dupa cum ai vazut. Ceea ce aduci tu publicului este NIMIC, de fapt nu -> nimic era daca nu auzeam chestia asta, de fapt este DEZASTRU si nimic mai mult. Daca te-ai hotarat sa pacalesti muzica in asemenea hal, atunci mai bine ramai doar cu rubrica meteo (Antena 1).

Pacat, ai inceput destul de bine, te-am urmarit si te-am notat undeva in palierele mintii. Mi-a placut tare mult "Show Me Love" (mai ales cum spui "Every Day" ). Am sperat ca o sa vina un nou hit, am sperat ca o sa iesi pe piata cu ceva nou, chiar am crezut in tine !!!

Ceea ce ne propui tu acum sunt pur si simplu laturi muzicale. Ba te mai iei cu mainile de cap cand vezi ca e un featuring. Asta inseamna ca au muncit cel putin doua echipe, of Doamne !

Nu, nici macar nu pot sa iau o bucata la analizat caci totul e PRAF, ma intreb cum cineva (tu) a putut sa intre in studiou si sa inregistreze voce pentru asa ceva. Ce ai de facut URGENT: gaseste un producator muzical, mergi si bate la usa lui Tom Boxer sau David Deejay, zambeste-le, executa cateva solfegii si poate-poate te nimereste o piesa normala.

Nu stiu daca ai voce, frumoasa cu siguranta esti, zambesti frumos, astfel incat nimeni nu-ti poate spune nimic rau, asadar, jumatate de reteta exista. Pentru cealalta jumatate chiar trebuie sa depui efort, sa muncesti si sa renunti la a mai promova asemenea mizerii.

Ceea ce am ascultat de 2h incoace in casti e chiar o mizerie.

Daca eram la scoala te dadeam afara din clasa.

Insa, pentru ca nu avem la indemana decat notele, pentru prima oara in istoria acestor analize, iti vom desemna TIE nota -∞

(adica, mai jos de atat spream ca nu se mai poate)

Felicitari !

(o sa fim cu ochii pe tine, chiar vrem sa te reabilitezi)

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

DAVID DEEJAY feat. DONY - Temptation

2010-06-07T11:42:00.004+03:00

Vezi videoclipul AICI

Da, o compozitie ce promite sa devina hitul verii, in reteta binecunoscuta a lui David Deejay (vezi Indianotech). Melodie simpla, fara complicatii, refren "de tinut minte", video simplu, intr-un cuvant: un pachet optim dedicat succesului, nu si performantei.

Pe scurt, ce ne place: refrenul - usor de fredonat, simplu, fara multa engleza complicata. Ne mai place David Deejay pentru ca are ATITUDINE. Pentru voi, toti ceilalti care faceti muzica, priviti si invatati ce inseamna sa fi mai presus de investitie - David nu abozeaza de imaginea lui, este undeva "pe acolo", imi place teribil aceasta "incuviintare" (de care mai vorbeam si la Indianotech) pe care o da creatiei. Observ aici o similitudine cu Timbaland, nici el nu abuzeaza de imagine desi, sa fim seriosi, este cel mai mare si mai cumparat producator din lume. Insa, nu are nevoie de 3 min. de imagine pentru a spune asta, ei sunt pur-si-simplu "acolo", ii vezi in fundalul melodiei si stii ca e totul ok. Da, imi place lucrul asta. (l-as mai pomeni aici si pe Tom Boxer)

Spre comparatie, uitati-va la tzopaiala necontrolata a Andreei Balan, Andreei Banica, etc, etc, acesti pseudocarnati care isi inchipuie ca daca au platit 3,5 minute de imagine, ei bine, ei trebuie sa apara in fiecare secunda. Pai nu, fratilor, nu e chiar asa. Hai sa invatam si noi odata care e reteta performantei. Ciudatilor !

Ce nu ne place: refrenul - de ce-l lasati fara ritm, oameni buni ? De ce cand e lumea mai traga si dansul plin de energie, voi simtiti nevoia sa furati coloana vertebrala a melodiei si sa ne lasati intr-o continua asteptare ?!?!? David, incearca macar o melodie fara sa o ciuntesti, te rog ! Nu ne place Dony, da chiar deloc. Acest Cornel Donici, pe numele lui real, pe mine pur si simplu ma ingrozeste inca de pe vremea cand mangaia motorete cu atash in componenta Refflex. L-am urmarit apoi navigand prin mai multe crize de identitate, nebuloasa finalizand cu aparitia langa Andreea Banica. SCONCS, oribil.

Norocul lui se numeste David Deejay si atat. Talent < nota 5, imagine < nota 2 (ghici ce a ramas).

Moaca e de vina, hainele banale, am inteles ca-ti place vesta neagra cu tricou insa crede-ma, stilul chic chiar nu mai impresioneaza, e trecut, mort si ingropat de cativa ani buni.

OK, si hai sa spunem ca la haine mai putem rezolva cu un stilist. cat despre moaca ... aici nu vad nici o lama de bisturiu atat de lunga incat sa rezolve toate defectele. In plus, esti foarte pitic. OK, recunosc poti fi vedeta, pentru clasa mica-medie de prescolarite - ei bine DA, acel public poate fi considerat target-ul tau si, crede-ma ca din partea lor ma astept la reactii dintre cele mai violente. Te rog, hai sa incercam in urmatorul videoclip (daca tot mai vrei sa ne torturezi) sa cantam cu spatele, eventual sa misti putin din umeri si atunci vom stii ca tu esti acolo.

Ce nu ne mai place - videoclipul. David, (caci cu Cornel Dondonici nu vorbesc) te rog, investeste intr-un video macar ok, pune-l in ton cu ritmul, amplifica imaginea, nu fi zgarcit (si nu ma refer la bani) da-ne mult mai mult ritm, incearca solo pe debut si pe iesiri in rest, ritm si refren.

Observati cum reteta anilor '90 inca se pastreaza ? Si acolo aveam ritm (fara bass sfartecat, David !), strofe fara sens insa ne izbea refrenul. Stralucita reteta, muzica e simpla cand vrem sa o facem cu cap. Uite, poti sa vezi asta ca sa intelegi ce vreau sa spun (ritm/imagine in ton cu ritmul)

As incerca o colaborare David Deejay cu Tony Seicarescu de la Directia 5.

Stiu, o sa spuneti ca sunt nebun insa ... Doamne, ce ar iesi....

Pana atunci, David (caci cu Dondonel nu vorbesc), primesti din partea ANALIZEI MUZICALE nota 7,50

Felicitari !

07.06.2010

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

DEEPCENTRAL - IN LOVE

2010-06-02T11:35:00.005+03:00

Vezi videoclip AICI

Pentru analiza acestui produs am sa abordez varianta matematica. Asadar PRODUS = muzica + versuri + imagine + promovare.

Incepem metodic: MUZICA

Ritm bun, fara nimic spectaculos insa, se pare ca asta e reteta. Cum, la fel de proeminenta e incapatanarea de a sfarteca ritmul. Revin iarasi cu aceeasi recomandare: daca e dance ... lasati-o sa fie dance ! Aveti 3 minute si 40 de secunde in care sa ridicati lumea in picioare.

Insa voi va ambitionati sa lasati "propria tusha" pe compozitie si nu prin o intrerupere ci chiar prin doua.

De ce cade ritmul intre 01:21 si 01:34 numai voi stiti.

Insa, de ce iarasi ne pierdeti intre 02:00 si 02:12, asta nici macar voi nu mai puteti explica.

In era tehnologiei, accesul la informatie e vital si definitoriu. Asa ca va recomand posturile straine, urmariti, studiati si creati sabloane/retete. E simplu, intra-adevar, atata timp cat ai pasiune si vrei mai mult.

VERSURI

Ei, nu asteptam sa fiti loviti de Minulescu, asa ca nu voi fi critic. Recunosc, fata de alte creatii, sunteti cat de cat legati. Acum, vazand si revazand piesa voastra, ma intreb ce legatura au urmatoarele vesuri: "Nu pot sa-mi intorc spatele si sa o sfarsesc (probabil relatia, nu?)/Nu pot sa las trecutul in urma/Nu pot sa te dezamagesc/Ca un inger fara cer [...] Noi niciodata nu o sa putem sa fim doi straini [...] bla bla bla" cu turnatul vopselei peste pestisor ?!?!?

Apoi, ma ingroziti cu sfoara rosie de care e legata o tipa pe care o dati la inceput cu spray, apoi cu vopsea neagra.

Mai oamenilor, mai regizorilor, stop !!! Incetati ! Sau, pentru Dumnezeu, sa le traduca cineva versurile si sa le explice care e mesajul.

Simbolistica voastra o varza. Daca tot am ajuns sa discutam imaginea, hai sa schimbam si capitolul:

IMAGINE

Ha, de cand vreau sa intreb: ce tot ai frateeeee cu butoanele alea ???

Zapacit mic ce esti, cum inchizi si cum deschizi tu robinetul la sunet ! Nebunule !

Nu faci decat sa distrugi ce a mai ramas bun din melodie !!! Doamne, rad de fiecare data si ma intreb: cum naiba ti-a venit ideea asta ? Sincer, chiar nu ati avut regizor/scenarist ?

Canti la botoane ? Ne dai sunet cu tzaraita ? Doamne, odios !!! Lesinul suprem este atunci cand te opintesti ca un berbec in mixerul nealimentat si opresti/deschizi sunetul. Ho cu tata ! :-)

Iar, daca a mai ramas ceva nedistrus, ei bine, colegul tau (vocal) a desavarsit !

Partea buna: are voce, de ce sa nu recunostem ce e de recunoscut. Voce exista insa atat si nimic mai mult.

Din pacate, imaginea este (inca) aceea a unui baiat venit din Moldova peste care ati aruncat niste haine cu guler. ORICAND ai face cariera stralucita ca backing, tu insa nu ai ce cauta "in front". Nu ai imagine, nu vinzi, e ieftina si digratioasa. Freza este facuta la "Jumuleste-ma la juma' de pret", miscarile din sold prevestesc apocalipsa constipatiei, NU NU NU, hai sa nu mai promovam asa ceva.

Te-as vedea odihnindu-te intr-o capitza cu fan, cantand la serbarea recoltei sau un unpluged la Caminul Cultural din Dorohoi, insa nu pe posturile serioase de muzica. Aici, colegul tau, adica butonagiul cu crampa la genunchi, e mult mai ok, putin nebarbierit, rebel, mereu fara zambet, afectat de parca in fiecare dimineata autobuzul lui nu mai vine ... e mult mai ok, insa, intre noi fie vorba, nici pe el nu-l poti aduce mai in fata ca ne-ar lovi cu coatele de atata butonat.

Iti imaginezi oare cum aprinde asta aragazul ???

Finaly - PROMOVARE

Da, cine v-a adus aici a avut destule nopti nedormite pentru ca nu poti sa faci din rebut ceva vandabil decat cu multa sudoare pierduta si numai aici in Balcani.

Pentru asta si pentru melodie, primiti o nota mai mare. Pentru versuri dar mai ales pentru imagine, suntem nevoiti sa va penalizam.

Din partea ANALIZEI MUZICALE primiti nota 6,oo

Felicitari !

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

PAULA SELING & OVI - PLAYING WITH FIRE

2010-05-31T11:41:00.011+03:00

Vezi videoclip AICI

OK, hai sa lamurim ceva inca din start - nu noi am iesti pe locul 3 !

Ceilalti au fost mai prosti ca niciodata + multumim noului sistem de jurizare.

Cu ce ramanem dupa melodia asta ?

Pai, cu 2 lucruri clare:

- refrenul: care este OK

- schelalaiala Paulei Seling de la momentul 02:07 - 02:23 din videoclipul de mai sus.

In rest, mocirla si masacru total, ati dat la gioale cat s-a putut in piesa asta, dragii mei.

Hai sa recapitulam ca sa fie simplu si pentru marele compozitor Ovi: O melodie are strofe si refern, ok ?

Nu-ti poti bate joc de strofe doar pentru ca ai un refrem bun (nu stralucit, ci bun), da ?

Iar versurile ... of, Doamne:

Girl Girl Girl can't you see

What you do to me tonight

Boy Boy Boy if you're mean

I will start a fight tonight

OK, nu zic sa-l sunati inainte pe Nichita insa please, puteti spune tra la la, daca va e mai comod.

In fond nu trebuie sa cantam in engleza, nu ?

Si, apropo de asta, draga Ovi: in semifinala ai pronuntat "can't iu sei" iar in finala "can't iu si"

Ne hotaram si noi odata cum se spune ???

Noroc ca au fost doar 2 etape ca ajungeam la "Da chiar nu vezi, fa ?"

Si, ca sa nu spuneti ca's nebun, dupa ce ne mai linistiti cu un refren, apare bombardamentul final:

Boy Boy Boy what a fight

Come and spend with me the night

Girl Girl Girl are you sure

I ain't here to fight

Alright

Va rog, traduceti voi in romana ambele strofe, eu vin cu distonocalmul !

Alte observatii luate de-a valma (urmarind videoclipul cu incetinitorul):

- Paula, sa fie ultima oara cand te imbraci asa ! La inaltimea ta, nu ai voie sa te imbraci in piele/musama mulata pe corp, bazinul tau este destul de mare, am venit la un specatcol de muzica, nu circ. Apropo, sa nu te apoci de canoie ca nu incapi in ea !;

- Paula, coafura din semifinala = oribila. Ma bucur ca pana la finala a murit stilista.

- "ah, ah"-ul acela dupa "Ar you running away ?" NU ARE CE CAUTA ACOLO doar daca ai crampe si se apropie fara sa vrei "marea ieseala";

- Paula, piciorul tau stang este ghipsat ? Ce-i cu pozitia aia in fata pianului ? Daca tot ati pus pianul fata in fata, vrand sa sugerati duel, sincronizare, etc. macar afiseaza o pozitie corecta. pianul e un instrument nobil ce trebuie respectat. Ori poate aveai un carcel, lucru ce explica si ma face sa retrag afirmatia cu schelalaiala de mai sus;

- De ce stati atat de mult fata in fata ? De ce atat de mult la pian ??? Oamenilor, aveti o sala, o lume de cucerit in 3 minute !!! Veniti in fata lor, cantati pentru ei, nu doar uitandu-va unul la altul ! Offf, nu stiti sa va vindeti imaginea ! Lucrati cu publicul, mangaiati camera, transmiteti ceva! Baba chioara din Portugalia care vreti sa va voteze, nu o sa puna ea botul la dialogul vostru de genul "vin la tine, aha, vreau sa fi din nou cu mine, o yeee, Ovi mor !!!" Sper ca ati concediat/ucis regizorul, da ?

- 74,35% din melodie ati cantat fata in fata, abia 25% ati lucrat cu publicul si cu camera. Cam putin, nu ? Sunt convins ca asta v-ar fi spus si regizorul vostru, daca mai era in viata, corect ?

- la momentul 02:37 mereu rad. Paula, unde D-zeu te apleci ? Tu ai vazut imaginea asta la repetitii ? Ti-ai urmarit corpul ??? Dumnezeule, parca va loveste taifunul ... dizgratios !!!

- in final, DRAMATIC !!!, in loc sa rupeti microfoanele cu vocile, va reintoarceti la vorbe absurde "[...] if we get together now / we'll burn this place down". Toti marii artisti ar fi incheiat apoteotic, in lasere si flacari, explozie de ritm si imagine. Noi nuuuuu, de ce sa nu pocim totul la final cu un dialog stupid si (iarasi) greu de inteles.

Mai oamenilor, voi mergeti acolo cu un produs, ce e alcatuit din, melodie, ritm, prezenta scenica, imagine, regie, backing, marketing, ritm, energie, pozitivism, sexappel (nu e cazul la Paula). Aveti 3 minute in care sa "vindeti" aceasta realizare, de ce Doamne nu invatati odata sa le fructificati ??? E drept, nici voi nu aveti (poate) multa vina in povestea asta, cat timp juriul de aici e format din paradigme invechite si niciodata consacrate, nici macar la Balkanica TV.

Unde mai pui si grotescul comentariului acelei ce se numeste Corondan (ce nume ...)

Probabil rata la aragaz depasea incasarile lunare si cineva din tvr a decis sa-i mai rotunjeasca veniturile, altfel chiar nu inteleg ce rost a avut acolo.

Sau poate dormea Romica Jurca si Corondan a fost solutia de ultim moment ?!?! Unde esti tu Ursulescule ........

In fina, Draga Paula, Stimabile Ovi, hai sa luam asta ca pe un experiment si nimic mai mult.

Cu totii ne vom face ca uitam si ca nimic nu s-a intamplat cu adevarat.

Spre consolarea voastra - ati fost mult mai buni decat mizeria cantata de Malina Olinescu.

Insa doar atat.

Hai sa nu o mai dam cu strategii geopolitice si cu vot aranjat ca suntem penibili.

Vindecarea incepe intotdeauna cu identificarea/admiterea cauzei.

Suntem prosti.

Nu uitati ca Safura din Azerbaijan a fost la un pas.

Inca nu stim sa ne promovam, de fapt, nu am stiut-o niciodata, asa ca nu e vina voastra.

Din partea ANALIZEI MUZICALE primiti nota 6,50

Felicitari !

31.05.2010

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

MOSSANO feat. DAVID DEEJAY - INDIANOTECH

2010-05-31T11:12:00.007+03:00

Vezi videoclip AICI

Vorbim aici de o melodie buna. Este cea mai simpla demonstratie care spune ca talent + efort minim = succes.

O melodie facuta in maxim 15 minute. Ritm simplu, repetitiv, fara fluctuatie, peste care este trantit un pasaj in limba lui Yaadon Ki Baraat (Lantul Amintirilor).

Din punct de vedere tehnic, vorbim de o melodie ieftina, fara absolut nimic spactaculos.

Totusi, simplitatea ei provoaca la tinere minte si elibereaza ritmul, ceea ce face sa fie extrem de bineprimita in cluburi (de ce sa apreciezi o ciulama de pui cand merge si un fast-food ?)

A doua componenta - imaginea: suntem cu totii de acord ca singura aparitie care a salvat aceasta melodie este miscarea pustiului din Constanta (daca am inteles bine) + atitudinea lui David Deejay care transmite cumva incuviintarea aparitiei pe piata a acestei melodii.

Imaginea lui Mossano este reclamant de banala, hilara si starneste confuzie. Regizorul trebuia sa spuna clar: "nu ai moaca de videoclip, dumneata mergi mult mai in spate, cat sa nu te vezi deloc".

Asadar - NU, la urmatorul video, incearca sa-ti aranjezi un varsat de vant si sa stai departe, nu e de tine, fara suparare.

Ce m-a mai dezamagit: exista o veche problema a muzicii romanesti -> atunci cand e ritmul mai alert si intreg auditoriul tzopaie in virtutea bassului, compozitorul decide ca e cazul sa promoveze un pasaj light, fara nimic, o zona moarta in care toata lumea sta si se intreaba: "- Unde a disparut ritmul ?"

A se studia zona 01:30 - 01:50 din videoclipul indicat mai sus. De ce faceti asta oamenilor ? De ce va mutilati creatia ?!?!

Si inca aici lucrurile stau bine, discutam de "furtul " a doar 12 masuri, relativ ok, iar revenirea s-a facut bine, completata fiind cu partea vizuala (transformarea masinii) insa, am sa vin cu cateva exemple demonice, in care melodia este pur si simplu MA-SA-CRA-TA de aceasta "interruzione" - urmariti noile postari.

Asa cum spuneam, din pacate videoclipul ieftin, strigator la cer de ierfin. Baieti, un videoclip vine sa sprijine melodia, asta e rolul lui, clar ?

Ce ati facut voi este acid pe rana, ati furat cat s-a putut din fortza melodie voastre banale, lasandu-ne intr-o continua asteptare, poate-poate apare ceva. Iar voi ... nimic.

Hai sa nu mai fim balcanici !

Unde mai pui ca in urma cu cateva luni, masina respectiva am vazut-o expusa (atat eu cat si cca. 1 milion de bucuresteni) intr-un mall nou deschis, asa ca "nimic nou".

Una peste alta, singurul lucru care ramane este urmatorul: cu bani putini si in timpul cel mai scurt, am facut un hit - asta e definitia cea mai fericita a creatiei voastre.

Pacat insa ca nu v-ati dorit mai mult. Pampoasele denumiri englezistice "Mossano si David Deejay" pot fi completate cu sintagma "din Caracal si din Faurei" pentru ceea ce ati facut.

NU MAI FITI ROMANI !!! Ganditi profesionist !

Cred ca daca asezati mai bine melodia, atat dpdv al mixului dar mai ales al imaginii, erau sanse sa iasa mai mult.

Si in final, o si mai mare greseala: daca tot ati aruncat reteta asta pe piata, (chiar ma gandeam: "-Sa nu cumva sa faca asta ... !"), nu iesiti dupa 1 luna cu inca o melodie identica !!!

Ei bine, voi ati facut-o, adica nu ati reusit decat sa banalizati si mai mult acest hit.

Din partea ANALIZEI MUZICALE primiti nota 7

Felicitari !

31.05.2010

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

------------------------------------------------

WELCOME EXPLICATIV

2009-09-18T11:47:00.010+03:00

DE CE ACEST BLOG ?
Pentru ca asa am considerat ca imi pot exprima cat mai elegant opinia fata de realizarile pietei muzicale romanesti; pentru ca imi place sa spun lucrurilor pe nume, pentru ca nimeni nu a mai facut asa ceva pana acum si nu in ultimul rand, pentru ca sunt bun in ceea ce fac. CINE SUNT ? Un mare consumator de fenomen, un om ce a bifat peste 1 milion de minute de muzica, destul de critic si extrem de corect. CE VOM ANALIZA ? In special noile creatii de gen insa ne vom gasi timp pentru a indexa si partituri mai vechi.

CUM VOM FACE TOATE ASTEA ?
In primul rand vom da note, de la 1 la 10. Vom aplica apoi analize asupra liniei melodice, a compozitiei, stucturii, dar si a versurilor iar, acolo unde este cazul, vom zabovi si asupra informatiei vizuale (videoclip, prestatie scenica). Vom argumenta fiecare opinie si vom veni si cu propuneri. Hitul in vom ridica la rangul de fenomen muzical iar cu esecurile vom sterge pe jos.

SCOPUL ?
Educarea multora dintre cititori, multora dintre platitorii/consumatorii de fenomen muzical. In acelasi timp, incercam sa educam si producatorii muzicali, compozitorii si scenaristii.

ACEST SITE ESTE UN PAMFLET SI TREBUIE TRATAT CA ATARE

Putem dialoga pe analiza.muzicala@gmail.com sau folosind optiunea COMENTARII de mai jos

------------------------------------------------