ANTI MAFIE, ANTI ABUZURI, ANTI CONSPIRATII

Ultima speranta anticoruptie

2011-09-16T01:24:00.000-07:00

Cazul sefei ITM Timis, acuzata ca dijmuia firmele pentru pusculita PDL, este unul scoala pentru felul in care functioneaza coruptia si clientelismul in Romania. Clientul e pus intr-o functie cheie, care ii aduce avantaje majore, si, in schimb, alimenteaza cu spor partidul.
In acest caz, se pare ca d-na Cornelia Corescu ii ierta de amenzi si dosare penale pe cei care ajutau filiala PDL Timis cu donatii de cel putin 10.000 de lei. A fost denuntata de un patron, culmea tot membru PDL, care, pentru ca nu ar fi dat decat 10% din suma minima ceruta, s-ar fi ales cu sanctiuni chiar mai grele decat cele de care era pasibil initial.
De aceasta data in discutie este clientela si pusculita PDL, caci acesta este partidul la putere si clientela sa face legea in teritoriu. Dar sa nu va imaginati ca PSD sau PNL functionau altfel. Toate partidele, fara exceptie, recurg la exact aceleasi metode si o vor face pana cand legea de finantare a partidelor politice nu va fi schimbata si ea nu va fi schimbata cat timp nu va exista o autentica vointa politica anticoruptie in Romania.
Daca si cand se va intampla acest lucru e greu de spus. Deocamdata toate partidele din Romania, odata ajunse la putere, s-au pesedizat rapid si s-au scufundat pana peste urechi in coruptie. Sigur, exista o mare diferenta care trebuie marcata. Pana acum niciun procuror nu a indraznit vreodata sa atace pusculita partidului la putere. Va imaginati cumva ca PNA-ul condus de domnul Amariei s-ar fi atins de vreun om al PSD-ului lui Adrain Nastase, care colecta bani pentu partid? Nici in vis.
Dar de la actiunea DNA pana la combaterea reala a fenomenului e cale foarte lunga. Caci pe parcursul lungilor procese, sistemul isi salveaza pana la urma pionii credinciosi. Cati condamnati pentru coruptie avem in Romania? Si daca mai cade cate unul pana la urma, tot este recuperat...pentru buna purtare. Mircia Gutau, spre exemplu, numai ce a parasit puscaria dupa ce instanta a respins recursul DNA. Asa ca m-as mira ca doamna Corescu sa pateasca pana la urma ceva important, oricate dovezi ar strange DNA impotriva domniei sale. Caci PDL, indiferent in cate miscari de rebranduire se va inveli, a pierdut demult sansa de a mai fi reformist si anticoruptie.
Asa ca singura speranta este tot una externa si, culmea, ea vine de la o romanca. Hulita in tara, unde simpla rostire a numelui ei creeaza crize de nervi, detestata in propiul partid, de unde nu a fost data afara doar de frica lui Traian Basescu, calificata drept naiva pana si de catre seful statului, Monica Macovei a reusit sa faca un mare pas inainte in lupta anticoruptie la Bruxelles, pas care se va simti, pana la urma, si la Bucuresti.
Parlamentul European a adoptat joi rezolutia anticoruptie propusa de Monica Macovei, o rezolutie care cuprinde ceea ce la Bucuresti a fost socotit inadmisibil si anticonstitutional. Rezolutia stabileste un mecanism anticoruptie la nivelul Uniunii Europene, printre masurile prioritare fiind confiscarea averilor si recuperarea banilor obtinuti din frauda. Statele europene, trebuie sa-si ia angajamente ferme anticoruptie, vor fi monitorizate si vor trebui sa dea explicatii in domeniul luptei anticoruptie catre autoritatile europene.
Inutil sa mai spunem ca acest demes al d-nei Macovei nu a primit sprijinul explicit al guvenului de la Bucuresti. La fel de inutil sa amintim ca PDL a respins cu o majoritate zdrobitoare, doar trei voturi pentru, criteriile de integritate propuse de fostul ministru al Justitiei.
Este un paradox, o ironie chiar ca europarlamentarul care provine dintr-una dintre cele mai corupte tari europene a elaborat si a resuit sa impuna aceasta rezolutie radicala. Incapatanta si tenace, domna Macovei a fost data afara pe usa si a intrat pe fereastra. A lovit indirect coruptia din romania, caci direct nu mai poate, dar tot a trosnit-o. Aceasta speranta: incapatanarea putinilor politicieni reformisti pe care-i avem combinata cu presiunea externa

Interlop ridicat cu mascatii de la nunta lui Cosmos

2011-09-16T01:20:00.001-07:00

Detasamentul de Interventie Rapida al Politiei iesene a intervenit, aseara, in timpul nuntii lui Aleodor Cosmos si Simeria pentru a ridica un interlop urmarit international prin Interpol.

Tanarul a fost ridicat de mascati de pe covorul rosu de la Centrul Providenta si bagat cu forta in duba. El este acuzat de talharii si mai multe fapte reprobabile savarsite in Germania in urma cu mai multi ani.

Pe numele sau, autoritatile germane au eliberat un mandat de arestare care va fi adus in zilele urmatoare in Romania. Procurorii ieseni au dispus astazi dimineata aducerea interlopului in fata instantei care a hotarat eliberarea unui mandat de arestare preventiva pe 5 zile pentru a exista timpul necesar sosirii mandatului din Germania.

"Puiu" Şoric ciugulea în curte la Mararu

2010-11-21T23:38:00.000-08:00

Care este relaţia vardiştilor cu cămătarii de la Piatra Neamţ? O fotografie făcută în primăvara acestui an şi trimisă nouă de către o sursă care a dorit să-şi păstreze anonimatul de teama represaliilor este una dintre puţinele probe cu privire la relaţia celor doi vecini, comisarul-şef Aurelian Vasea Şoric, şeful Inspectoratului de Poliţie al judeţului Neamţ, şi cămătarul Gheorghe Mararu, ucis în urmă cu câteva zile într-o cafenea din mijlocul oraşului Piatra Neamţ.
Şeful inspectoratului a susţinut tot timpul că doar o coincidenţă nefericită a făcut ca Măraru să-i devină vecin gard în gard. Fotografia vine să ilustreze că Mararu nu i-a fost doar vecin şefului poliţiştilor nemţeni. BMW-ul parcat în curtea de pe Strada Liliacului, numărul 38, aparţine chiar şefului Inspectoratului. Proprietatea este însă a lui Gheorghe Cătălin Mararu.
O altă fotografie vine să explice situaţia. În faţa casei lui Şoric, pe aceeaşi stradă, la numărul 40, era parcată o maşină aparţinând IPJ. Din lipsă de loc în propria curte, comisarul-şef a apelat la bunăvoinţa vecinului său. La momentul la care a fost surprinsă această fotografie, corpul de control al ministrului de Interne tocmai îl verifica pe Şoric pentru că s-ar ocupa de protejarea interlopilor Mararu. Relaţia celor doi bărbaţi aflaţi, teoretic, de o parte şi de alta a legii pare să fie însă una mult mai complicată. "Puiu” Şoric, cum este cunoscut comisarul printre apropiaţi a făcut presiuni asupra subordonaţilor pentru a nu-i mai supăra pe fraţii Gheorghe şi Bogdan Mararu. Cei care au acceptat regulile şefului şi-au văzut liniştiţi de treabă şi au mâncat o "pâine albă" vreme de patru ani, de când Şoric este şef la IPJ Neamţ. Cei care nu acceptau regulile şefului erau ameninţaţi şi chiar supuşi acţiunilor de intimidare şi anihilare profesională. Mai multe documente intrate în posesia noastră ilustrează cazul a doi dintre subordonaţii lui Şoric.

România e condusă de şmecheri şi e locuită de neputincioşi

2010-06-16T00:36:00.000-07:00

Prin aburul cenuşiu al zorilor, chipul femeii pare de lut. Părul cărunt îi iese din broboada înflorată. Cu coatele sprijinite pe tarabă, picoteşte printre maldărele de mere. Ia fiecare fruct în parte, îl şterge cu cârpa şi îl aşază rânduri-rânduri. Tanti Irina este prima precupeaţă care îşi aşteaptă clienţii. Şi-a ascuns plapuma şi puiul de pernă sub tejghea, şi-a netezit hainele cu palma, a băut o gură de apă şi zice că a mâncat. Este 5:00 dimineaţa. Dar somn nu mai are de pe la vreo 2:00. Simte şi acum, după mai bine de două nopţi dormite pe cutii, junghiurile cu care s-a pricopsit de la atâta apă rece, "cu care spălam în tinereţe covoarele. Le jucam în picioare. Acum, de la frig, toate mădularele îmi tremură. Dar nu am ce face. Să dau în fiecare seară câte 150.000 de lei la gazdă, plus ce mai mănânc, nu m-aş alege cu nimic", spune femeia şi îşi strânge mai bine ilicul pe corp. Vine în Bucureşti, la Piaţa Gorjului, de peste 30 de ani. Este din Câmpulung. Şi, ca să îşi păstreze taraba, plăteşte în fiecare lună câte 1.500.000 de lei, pe lângă cei 150.000 pe care îi bagă în buzunarul taxatorului în fiecare zi de piaţă. "Am plătit taraba şi când nu am venit, în lunile de iarnă, numai să ştiu că, atunci când vin, nu păţesc ca alte femei, de ajung să stea cu marfa pe jos", spune femeia şi ridică din umeri resemnată. "Nu se merită, măicuţă, să munceşti atâta. Dar nu avem încotro", îi însoţeşte vorba, proaspăt venită, vecina Rada. "Pe vremuri nu era aşa. Parcă era mai mult respect şi mai multă frică. Aveam pieţe, tarabe, fără să ni se ceară taxe." Bunica cu trei nepoţi are 73 de ani. De la 3:00 dimineaţa s-a trezit, a mâncat două ouă, pe care le-a adus de acasă, "mai târziu, mai ronţăi un morcov şi asta e". Pe tarabă şi-a aşezat legăturile de lobodă, ştevie, pătrunjel, leuştean, iar cu banii pe care îi strânge vrea să îşi plătească datoriile la arat, la discuit. "Ne trecem pe caiet şi după ce apucăm să ne vindem marfa, atunci ne achităm şi de restanţe", zâmbeşte strâmb femeia.Pe la colţuri, câţiva bărbaţi cu burţi umflate şi cu ghiuluri pe deget pufăie din ţigară şi pândesc cu ochi de pisică fiecare mişcare a ţăranilor care târăsc de paporniţe prin praful şi mizeria de pe jos. Tanti Ioana îşi cară desagii de la o tarabă goală la alta. "Sunt ocupate", îi strigă un bărbat subţirel, cu privirea tăioasă. "Taxatorul", cum îi merge porecla printre vânzători. În ochii bişniţarilor, femeia de 63 de ani pare a fi victima perfectă. După multele refuzuri primite de tanti Ioana, un mustăcios tuciuriu, cu o şapcă neagră, soioasă, pe cap, se apropie de ea şi-i spune: "5 legături la 10.000 şi ţi-ai dat marfa". Femeia se uită câş la el şi dă să plece. "Nu vezi, bre, că nu ai tarabă, unde vrei să vinzi? Vrei să ţi-o confişte comunitarii?" În ajutor îi sare vecina sa, cu care a venit de la Roata de Giurgiu. Îi ia sabenele din mână şi i le urcă pe o tarabă. La întâmplare, fără să ţină cont de ameninţările bişniţarului: "E plătită taraba aia, o să te dea la o parte". Între timp, în spatele pieţei, parchează o maşină mare, neagră. Un ţigan îl dirijează pe şofer, în aşa fel încât uşile maşinii să se deschidă cât mai aproape de tarabele goale. Alţi trei încep să descarce lăzi întregi pline cu verdeţuri. "Au adus de la en-grosul din Rahova marfă. O iau la preţ de nimic şi aici o vând ca şi noi", îmi şopteşte tanti Ioana. "Căţeii pieţei. Ajung să te fugărească. Majoritatea sunt din Vrancea. Ocupă toate tarabele şi acaparează piaţa, până ce te determină să le dai marfa. Din cauza lor ajungi seara să o duci la tomberon, că se strică, a doua zi nu mai ai ce face cu ea." De maşina neagră se apropie un bărbat rotofei, cu mersul legănat. Şuşoteşte ceva la urechea şoferului, le arată cu mâna care le sunt tarabele rezervate lor şi pleacă, zâmbind satisfăcut. Aflu că este fiul şefului de piaţă, "mână în mână cu bişniţarii", după cum şuşotesc ţăranii. "Nu putem să le dăm tarabă, dacă ei nu vin zi de zi. Alţii stau aici şi noaptea şi au taraba asigurată, că plătesc", bâlbâie "bosul" o explicaţie.Piaţa s-a umplut de verdeaţă şi de lume pestriţă. Ţăranii însă se recunosc de la o poştă. Mâinile scorojite, degetele pline de tăieturi printre care s-a strecurat pământul negru, unghiile roase şi tocite spun povestea unei vieţi grele, trăită în muncă, de dimineaţa până seara.Tanti Viorica merge cu privirea în pământ. Pe umeri cară două paporniţe de rafie legate între ele cu o bucată de tifon. Într-una are ceapă, usturoi şi puţin liliac. În cealaltă, lobodă şi salată. În mână ţine o găleată mare, albă, plină cu brânză. "E vreo tarabă liberă?", întreabă femeia cu lacrimi în ochi. A plecat de acasă la 3:00 dimineaţa. După ziua de ieri, în care i-a fost confiscată marfa de poliţiştii comunitari din Piaţa Veteranilor (n.r. - se află în apropiere de Piaţa Gorjului), că nu vindea la tarabă, a zis să mai facă o încercare. "Ani de zile am avut tarabă în faţă, în piaţa aia, dar cum au venit bişniţarii, cum nu m-au mai lăsat. Împart câştigul cu ăia din piaţă, şefi toţi, şi le convine... Azi am fost luată la goană de poliţişti. Am venit pe jos de acolo. Nu mai îmi simt picioarele. Mai bine m-ar lua Dumnezeu de pe pământ şi m-ar duce la El." "A venit cu controlul, a venit cu controlul", se aud voci şuşotind. Din senin, cu o privire turbată, taxatorul strigă către femeile care aşteptau cu marfa în saci. "Ce staţi aşa? Cine nu are tarabă? Nu vedeţi că sunt tarabe? Ştiu io ce vrea ei. Să vândă repede marfa şi să fugă, fără să plătească taxa de tarabă!", se plânge la mine taxatorul, crezând că, de fapt, eu sunt "controlul". În urma lui, femeile îşi fac semnul crucii şi zic "Bogdaproste". "Dacă aţi veni în fiecare zi, probabil că am reuşi şi noi să stăm la tarabă, şi nu pe la colţuri, pe jos, cu teama poliţiştilor în sân. Acu' câteva săptămâni, eram în Piaţa Veteranilor. Cu tot cu sacii plini de verdeaţă ne-au urcat comunitarii într-o dubă şi ne-au dus pe la marginea Bucureştiului. Eram multe femei. Numai să îşi bată joc de noi. Ne-am urcat în tramvai, cu gândul să ne ducem la Apusului, şi acolo controlorii ne-au amendat cu 500.000 de lei că, cică, nu avem voie cu bagaje în autobuz. Am făcut chetă şi am strâns banii, dar mai mare umilinţă nici că se poate. Îşi bate joc de noi, mămică. Cât să mai suportăm?", se vaită tanti Viorica. Din nas îi curge sânge. Nu dă atenţie. Degetul arătător de la mâna dreaptă i-a copt. Femeia apasă uşor. Puroiul ţâşneşte. Vecina de tarabă o spală pe faţă şi-i curăţă, apoi, şi rana de la deget. "3 la 10.000, 3 la 10.000", se aude dintr-o dată, în toată piaţa. În faţa tarabei se face coadă. Buzele vineţii ale bărbatului rumenit la faţă tremură de fericire. Vizavi, la o altă tarabă, nevasta bişniţarului rupea aţa ce lega legăturile de ceapă, lua un firicel de acolo şi le înfăşura pe cele trei rămase. "Cel mai ieftin. Cine mai doreşte, cine mai pofteşte?", striga de zor bărbatul. "Le-a luat de la ţărani de dimineaţă, că sunt mulţi care nu pot să stea, dau cinci legături la 10.000. Fiecare legătură de-a noastră are patru fire. Ei iau legătura, scot un fir, ca să rămână mai puţine, şi apoi vând trei legături la 1 leu. Şi spun în toată piaţa că vând cel mai ieftin, că noi vindem două legături la 10.000, dar avem mai multe fire în legătură", dezleagă misterul nea Vasile, care se învârte, cu noaptea în cap, cu un braţ de ceapă printre maşinile parcate în piaţă. Taraba lui, unde se obişnuise să vândă, e de multă vreme în "grija" negustorilor. "Sunt nişte nenorociţi şi nişte speculanţi. Ştiţi cum se zice, şi munciţi, şi cu banii luaţi. Noi suntem. Nimeni nu ne sprijină. România e condusă de şmecheri şi e locuită de fraieri şi de neputincioşi!"

MAFIA TIGANEASCA

2009-02-17T00:12:00.000-08:00

mafia tiganeasca in actiune
majoritatea firmelor de paza sunt patronate sau girate de tuciurii sau romani cu conduita tiganeasca... asa se explica majoritatea cazinourilor tiganesti aparute in toate cartierele bucureste pazite de firme ... tiganesti... aceste cazinouri tiganesti pot fi descoperite ff usor dupa amplasarea lor in blocurile de locuit!!! asa incat tot poporul sa vada si sa auda cum petrec tiganii... in plus, la polul celalalt, cartierele rezidentiale de case sunt "agresate" de firmele de paza pentru contracte pe mii de lei/familie pe luna in schimbul protectiei... daca nu vin recuperatorii si dau cate o spargere pe luna pana cand proprietarii ori vand casa ori fac contract cu firmele tiganesti... asa ca in romania avem: - o politie platita din impozite care nu face nimic; - firme de paza care te asigura pentru sume astronomice;- tiganii fara firme te asigura la negru prin taxa de protectie...; concluzia in curand administartia tiganeasca a tarii va inarma orice tiganm iar romanii vor fi purtatori... (arata tot comentariul) majoritatea firmelor de paza sunt patronate sau girate de tuciurii sau romani cu conduita tiganeasca... asa se explica majoritatea cazinourilor tiganesti aparute in toate cartierele bucureste pazite de firme ... tiganesti... aceste cazinouri tiganesti pot fi descoperite ff usor dupa amplasarea lor in blocurile de locuit!!! asa incat tot poporul sa vada si sa auda cum petrec tiganii... in plus, la polul celalalt, cartierele rezidentiale de case sunt "agresate" de firmele de paza pentru contracte pe mii de lei/familie pe luna in schimbul protectiei... daca nu vin recuperatorii si dau cate o spargere pe luna pana cand proprietarii ori vand casa ori fac contract cu firmele tiganesti... asa ca in romania avem: - o politie platita din impozite care nu face nimic; - firme de paza care te asigura pentru sume astronomice;- tiganii fara firme te asigura la negru prin taxa de protectie...; concluzia in curand administartia tiganeasca a tarii va inarma orice tiganm iar romanii vor fi purtatori de arme ... de cauciuc!

http://www.ne-cenzurat.ro

2008-11-22T07:54:00.001-08:00

http://www.ne-cenzurat.ro

POLIŢIŞTII PENALI din IPJ Maramureş

2008-11-22T07:51:00.001-08:00

Primul este Ioan Isac, comisar şef de poliţie şi încã este şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş, al doilea încã este preşedinte al Sindicatului Poliţiştilor. Primul n-are ochi şi urechi şi nu se sesizeazã la dezvãluirile presei. Al doilea este Lucian Petruţ şi FURÃ banii poliţiştilor, înscriindu-i cu japca în Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MIRA, Biroul Teritorial Maramureş, sindicat de care se foloseşte ca un vãtaf, fãrã a da cumva şi cuiva socotealã. Al treilea este Corina Petruţ, soţia celui de-al doilea, om care-a avansat în doi ani cât alţii în 10, ca-n basmele copilãriei.

De-a lungul timpului am arãtat, fie în paginile acestui ziar, fie din postura de realizator la Axa Tv Transilvania ce fac rãu sau ce nu fac bine cei cocoţaţi în fruntea bucatelor. Am arãtat cã unii poliţişti merg mânã-n mânã cu mafioţii locali, motiv pentru care oricâte şi orice ar face aceştia, nimeni nu pãţeşte nimic. Am arãtat cã în timp ce pentru doi ştiuleţi furaţi unui muritor de rând i se întocmeşte şi repede dar şi gros un dosar cu care Isac sã poatã a se rupe-n figuri la conferinţele de presã. La polul opus, dosarele mahãrilor zilei, ale bãieţilor de bãieţi treneazã prin dosare şi sunt cercetate-n reluare, cu largul acord al Prim Procurorului de pe lângã Tribunalul Maramureş, Vasile Brisc.(Ne)profesionişti la comandãIoan Isac se pricepe sã-i scoatã basma curatã pe acoliţi, aşa cum a fãcut în primãvarã şi cu primarul liberalo-libertin al comunei Sãlsig, Luca Florian, care a lovit cu maşina primãriei un cameraman de la Axa Tv Transilvania. Isac este cel sub oblãduirea cãruia acuzaţiile grave aduse lui Cristian Anghel s-au transformat în biete adieri. Isac este cel sub a cãrui conducere unii poliţişti sunt incapabili sã-şi facã datoria, iar alţii puşi pe fugã de golani care se urcã cu maşinile pe el. Numai cazurile din Borşa dacã le dãm şi tot e de ajuns! Acolo-s poliţişti agresaţi şi neapãraţi, dar şi poliţişti în cârdãşie cu cei care furã materiale de construcţii la Şcoala nr. 4. Şi, ca şi ei, din nefericire, mai sunt mulţi alţii prin cotloanele judeţului.Tot sub mâna lui Isac, în timp ce el se plimbã-ntr-o limuzinã de lux, am vãzut maşini paraginite, cu care – în niciun caz! – agentul nu-şi poate face cum trebuie datoria. Şi, paradoxal, tot el, pãlmaşul e de vinã! Nu Isac şi maiestuoasa sa conducere, nu!Având un demn exemplu de urmat în ãl mai comisar şef de poliţie al locului, Lucian Petruţ a înţeles din prima cã poate face orice, deoarece absolut nimeni nu-i va face ceva. Altfel spus, vorba unei reclame, cã poate uda liniştit canapeaua, cã nimeni nu se supãrã. Zis şi fãcut! Dar, neavând la îndemânã uneltele şi ustensilele şefului sãu, Lucian Petruţ şi-a dat seama cã numai Sindicatul pe care-l conduce poate fi vaca pe care-o poate liniştit mulge. Zis şi fãcut.Avansãri în fami(g)liaCu numai câţiva ani în urmã, Lucian Petruţ cicã asigura paza la Piaţa de Alimente Izvoarele. Spun numai cicã, deoarece un numãr atât de mare de infracţiuni nerezolvate ca în acea vreme, nu s-a mai înregistrat vreodatã. E şi normal, de altfel, deoarece omul nostru nu stã deloc bine cu condiţia fizicã, fiindu-ne aproape imposibil şi sã ne imaginãm cam cum i-ar sta lui fugind dupã un infractor printre tarabe. Cu toate acestea, absolut toate probele fizice le-a trecut cu brio. Deşi, repet, e greu de estimat timpul în care acesta ar reuşi - dacã ar reuşi! - sã parcurgã suta de metri.Pe vremea aceea soţia lui, Corina Petruţ, mamã a doi copii, vindea mici mici rãu de tot la o tarabã din piaţã. De altfel, ea a lucrat timp de 10 ani în comerţ, apoi alţi cinci a fãcut contabilitate la mai multe firme private.Pe data de 1 mai 2006 Corina Petruţ a intrat în Poliţie, dupã ce-a constatat cã soţului sãu chiar îi merge bine-n aceastã funcţie. A fost câteva luni ajutor de şef de post la Recea, unde s-a specializat în Poliţia Ruralã pe DE 58.În primãvara anului 2007 şi-a susţinut examenul de licenţã, specializarea marketing-management şi informaticã de gestiune, obţinând nota 10. Motiv pentru care şi noi o felicitãm. Sincer!La câteva luni distanţã a devenit prima femeie şef de post din Maramureş, la Coltãu. Apoi, dupã alte numai câteva luni, a devenit subinspector în cadrul Serviciului Economic, la Infracţionalitate Bancarã.În ambele cazuri, aceste avansãri “pe bandã” s-au fãcut cu schepsis. Reglementãrile interioare ale Poliţiei spun cã nimeni nu poate ajunge şef de post decât dacã are o vechime minimã de doi ani. Ori, în cazul dnei Corina Petruţ vãd cã s-au cam luat pe scurtãturã lucrurile. La fel şi la grãbita ei avansare la gradul de subinspector.În plus, povestea ei capãtã accente şi mai suspecte de corupţie dacã e sã luãm în calcul faptul cã ea a candidat pentru o funcţie de ofiţer la Poliţia Tg. Lãpuş. Conform canoanelor interne ale Poliţiei, ea ar fi trebuit sã stea în aceastã funcţie minim un an de zile. Ea n-a stat decât şase luni, deoarece Ioan Isac i-a dat derogare, astfel încât în momentul de faţã este bine merci la Serviciul Economic din cadrul IPJ Maramureş. Tot ca şi o coincidenţã, aş fi curios pentru ce a avut aceastã dnã poliţist salariu de merit în perioada în care a activat la Poliţia Tg. Lãpuş.Pe acelaşi calapod – altã coincidenţã, nu? – s-a derulat şi ultima perioadã din viaţa şi activitatea soţului Lucian Petruţ, acest Preşedinte al SNPPC, Biroul Teritorial Maramureş. Şi el a dat examen pentru un post de ofiţer. A ieşit pe locul trei, cu o medie un pic mai mare de 8. Coincidenţã sau nu dar, la scurtã vreme, de la ministerul lui David EXACT trei posturi de ofiţeri au fost aprobate pentru IPJ Maramureş. Adicã exact cât sã devinã şi Lucian Petruţ ofiţer?! Motiv pentru care, indiscutabil, ceilalţi doi ofiţeri, cei care-au obţinut medii mai mari la examen decât Petruţ îi pot mulţumi acestuia şi gãştii din care el face parte. Pe faţã! Hemoroizii salvatoriDupã ce-a devenit ofiţer, Lucian Petruţ a fost repartizat ca Ofiţer de Serviciu la IPJ Maramureş. Paradoxal, Isac i-a dat şi acestuia o derogare, dupã numai şase luni de zile. Motivul? N-aveţi nicio şansã sã-l ghiciţi! Lucian Petruţ a invocat cã are hemoroizi şi cã, prin urmare, nu poate sta pe scaun. Motiv pentru care, cu girul lui Isac, Lucian Petruţ este acum şeful Compartimentului Pazã şi Ordine din cadrul IPJ Maramureş.Motivele invocate de Petruţ pentru transfer nu prea mai puşcã cu cele pe care le-a invocat Corpului Naţional al Poliţiştilor. La poziţia 153 pe tabelul raport privind persoanele care-au primit ajutor social în anul 2006 îl gãsim pe agentul şef de poliţie Petruţ Lucian de la IPJ Maramureş. De aici rezultã cã el a beneficiat de “ajutor umanitar medical pentru o intervenţie chirurgicalã de eliminare a unui abces perinal”. Adicã a unui coş sau furuncul pe fund, cu totul altceva decât hemoroizii, din câte ştiu eu, nu?Precizãm cã la acea vreme Lucian Petruţ era deja preşedinte al Biroului Teritorial Maramureş al proaspãt atunci înfiinţatului SNPPC.Interesant sau nu, dar pentru aceastã intervenţie-n dos, Lucian Petruţ a obţinut exact cât au obţinut alţi poliţişti oneşti drept ajutor de înmormântare pentru cineva din familie sau cât a primit un alt poliţist, pentru tratarea unui traumatism craniocerebral grav, adicã 500 lei RON. Şi dacã mai spun şi cã Lucian Petruţ a fãcut acea cerere de ajutor direct la Centru, peste capul şefului Corpului Poliţiştilor Maramureş, comisarul Dorin Coste, v-am spus totul despre modul de lucru şi despre caracterul acestui poliţist. AtenţionareDacã scap cumva cu viaţã şi dacã nu pãţesc nimic, în numãrul viitor al sãptãmânalului NECENZURAT veţi putea citi pe larg despre ilegalitãţile pe care le face hoţul îmbrãcat în haine de poliţist, Lucian Petruţ. Acesta, sub oblãduirea aceluiaşi Ioan Isac ia cu japca banii agenţilor de poliţie, îi înscrie cu forţa în sindicatul sãu. Pentru asta are şi un dosar penal pe rol, dupã ce singurul poliţist cu adevãrat curajos pe care-l ştiu eu, agentul de poliţie Viorel Stroe a avut “impertinenţa” sã-l reclame la şefii sãi şi la Parchetul condus de Brisc. Acuzaţiile sunt de înşelãciune şi fals şi uz de fals în acte oficiale.Aţi ghicit! Dosarul este deja prãfuit prin sertare, iar dl comisar şef Marius Culic, şef al Serviciului Cercetãri Penale din cadrul IPJ Maramureş, cel care-l instrumenteazã cicã, n-are timp sã-l finalizeze. Sau nu vrea? Deşi, paradoxal, totul este cât se poate de evident. Actele din dosar le avem şi noi. Şi o sã vi le prezentãm în paginile acestui ziar, deoarece aceste persoane influente din Poliţie, alãturi de altele, mânã-n mânã au reuşit sã-mi suprime emisiunea pe care-o aveam la postul Axa Tv Transilvania. Dar, ceea ce nu ştiu ei, “Dumnezeu nu culcã-te!”.

Moştenirea lui Caiac

2008-09-14T03:33:00.001-07:00

Există ceva grav şi ignorat dincolo de tabloul postmodern „Peisaj mohorât cu domni în tricouri negru-sclipicios tatuate pe burţi proeminente“.Ce s-a văzut după moartea lui Caiac nu e doar amuzant-grotesc în stilul site-urilor cu cocalari de care e plin internetul. Interlopii care joacă poker cu săbiile ninja pe masă nu mai sunt de mult o excepţie alarmantă. Sunt (şi fac) regula. Trecerea următoare e abruptă, dar necesară. Defini- ţia care ne spune ce este un stat, de la Max Weber încoace, sună aşa: „Entitatea care posedă monopolul asupra folosirii legitime a forţei“. România a încetat demult să aibă (dacă le-a avut vreodată) trăsăturile elementare ale unui stat de drept. Nu e o figură de stil: statul român este doar o aparenţă, ca o secvenţă din jocurile de „alba-neagra“. O fantomă care nu capătă chip real decât atunci când mâna invizibilă îţi varsă în cutia poştală hârtia care spune cât s-a mai făcut impozitul. Siguranţă publică? Sistem de sănătate? Educaţie? Legiferare şi acţiune politică în slujba binelui comun? Justiţie? Mai gândiţi-vă! Realitatea simplificată până la esenţă este că statul român nu funcţionează decât ca o sumă de clanuri, ca o adunătură de găşti. Urmează o diviziune doar aparent profundă. E ca în cântecele de dor şi jale din hip-hopul american al anilor ’90, în care fraţii ajungeau unul poliţist, altul traficant de droguri şi, la final, se împuşcau între ei. În România e la fel: unii îmbracă elegantele costume de firmă şi perorează ipocrit despre lege, alţii înoată în apele tulburi străbătute şi de defunctul Caiac. La mijloc: o masă de populaţie inertă. Da, inertă. Nici o idee care să facă parte dintr-un patrimoniu cultural de lăsat copiilor n-a umplut golul din spaţiul public românesc recent. Mareşalul Caiac şi locotenenţii săi nu sunt o întâmplare. Sunt o consecinţă, aproape matematică, a unor autorităţi slabe, incapabile să exercite rolul pentru care fiinţează formal. Haitele locale de derbedei s-au înmulţit printre aceste ruine care n-au sfârşit niciodată prin a ajunge construcţii solide. Poliţiştii, procurorii, judecătorii joacă doar rolul de mediatori între clanuri. Totul contra cost. „Comisioanele“ ridică vilele de la marginea oraşelor, nu salariile decupate din buget. E mai prudent şi mai sănătos în logica economiei gri în care trăim. Comparaţia cu Mafia siciliană, generată istoric de intrarea brutală (la jumătatea secolului al XIX-lea) în capitalism a lumii agrare din sudul a ceea ce avea să devină Italia, se impune. Cu un amendament: clanurile mafiote acţionau împotriva statului. În România, găştile sunt statul. Ne rămâne o concluzie pe care nu mai putem să o ignorăm: decenţa a pierdut. Ameninţarea cu ordinea a lui Cristian David, fiul fostului general de securitate Troacă, soţul Vandei Vlasov şi ministru de interne în Guvernul României, e o glumă la care nu mai râd nici interlopii îndoliaţi. Moştenirea lui Caiac e lumea în care poliţiştii păzesc mafioţii.

Interlopii, protejaţi de judecători- HUAAAAAA, JUDECATORI NENOROCITI SI CORUPTI

2008-09-08T23:51:00.001-07:00

Deşi comit fapte pedepsite cu ani grei de puşcărie, zeci de infractori periculoşi continuă să se bucure de libertate cu acordul magistraţilor, fără niciun temei legal.Tentativă de omor calificat, jaf, tâlhărie, sechestrare de persoane, tortură, şantaj, furturi în serie, proxenetism, vătămare corporală gravă, distrugere calificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Toate aceste infracţiuni - pentru care procedura penală prevede arestarea preventivă, pe motiv că autorii reprezintă un pericol social odată ce le comit - figurează în „palmaresul“ multor lideri ai lumii interlope din toată ţara, care însă, cu voia judecătorilor, se bucură de libertate. Articolul 148 din Codul de Procedură Penală prevede, la litera f, că măsura arestării preventive poate fi luată dacă „inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică“. „Cu alte cuvinte, dacă îi poţi aplica o amendă pentru tulburarea ordinii publice, e greu de conceput cum poţi admite că o persoană acuzată de tentativă de omor calificat - infracţiune pedepsită cu minimum şapte ani şi jumătate de închisoare - nu reprezintă pericol social şi poate fi lăsată în libertate. Mă întreb, pe ce lege îşi poate baza un magistrat o astfel de decizie. Pentru că e clar: nu se bazează pe Codul Penal românesc. (...) E frustrant să lucrezi chiar şi ani buni la un caz, să strângi probe, să convingi martori să vină în instanţă, să fii sigur că-l vei vedea pe infractor după gratii şi să te trezeşti că judecă torul decide să-l pună în libertate pe motive care nu au nicio susţinere legală“, arată unul dintre judiciariştii cu state vechi în poliţie. EVZ vă prezintă în continuare doar câteva situaţii în care deciziile adoptate de magistraţi sunt nu doar uluitoare, ci şi în contradicţie cu legea, după cum apreciază specialiştii. CONSTANŢA Grupările „Fraţii“ şi „Spaniolul“, protejate Unii dintre cei care pot spune că s-au bucurat de o clemenţă excesivă din partea judecătorilor sunt membrii grupărilor de interlopi constănţeni „Fraţii“ şi „Spaniolul“, care, prin luptele de stradă purtate în ultimii patru ani, au „decapitat“ atât poliţia judeţeană, cât şi pe cea a municipiului Constanţa. Doar la începutul anului trecut, o parte dintre aceştia au fost puşi sub învinuire în două dosare penale, pentru infracţiuni care le-ar putea aduce până la 15 ani de puşcărie. „E vorba, de fapt, despre două răfuieli, produse în stradă, în care magistraţii nu au dat nicio soluţie de mai bine de un an şi jumătate“, spun surse judiciare. Pe 16 februarie 2007, pe Strada Atelierelor, din municipiul Constanţa, Cristian Gheorghiu, zis „Cristel“, de 38 de ani - unul dintre liderii grupării „Fraţii“ -, a fost tăiat pe cap, pe spate şi pe mâini cu un cuţit de Lucian Călimărea, zis „Călin Nebunu’“ şi de Cristian Gherghişan, membri ai grupării rivale, „Spaniolul“. Cei doi i-au zdrobit apoi picioarele lui „Cristel“, i-au rupt o mână şi l-au abandonat într-o baltă de sânge. „Dosarul în care Călimărea şi Gherghişan au fost acuzaţi de tentativă la omor calificat se află şi acum pe rolul Tribunalului Constanţa, iar magistraţii nu au început nici măcar audierile de fond. Între timp, cei doi se bucură în continuare de libertate“, spun surse judiciare. Potrivit acestora, nici victima, Cristel, nu este uşă de biserică. Pe 3 mai anul trecut, acesta şi alţi şapte membri ai grupării „Fraţii“ au fost trimişi în judecată, sub acuzaţiile de tentativă la omor calificat, tâlhărie, vătămare corporală, lovire, distrugere, ultraj şi tulburarea liniştii publice, în cazul celebrului scandal pe care l-au provocat în august 2006 la Hotelul Flora din Mamaia. „Toţi sunt liberi, iar răfuielile în stradă continuă. Cât despre acest dosar, nici la mai bine de un an şi patru luni de când le-a parvenit, judecătorii nu au început procesul pe fond“, adaugă sursele citate. CRAIOVA Patru zile de arest, suficiente „Aceşti nemernici au avut şi au legături cu poliţişti, în Parchet şi la instanţe. Dacă n-ar fi avut protecţie, n-ar fi ajuns atât de puternici!“. Aşa vorbea, în 2005, fostul şef al poliţiei doljene, comisarul Georgel Enescu, despre unii dintre liderii lumii interlope din Craiova: Gigi - Vadik Zavera, alias „Gigioc“, şi Enrico Constantinescu, patron al unei firme de pază din Craiova. Nu mai departe de luna trecută, „Gigioc“ şi unul dintre locotenenţii săi, Daniel Anca, zis „Fofana“, au fost „săltaţi“ de poliţişti, după ce au provocat un scandal într-un club din Craiova, au bătut un bărbat şi i-au luat portofelul cu 800 de euro. Iniţial, magistraţii au decis să emită pe numele celor doi mandate de arestare preventivă pentru 15 zile, sub acuzaţiile de tâlhărie, ultraj contra bunelor moravuri şi distrugere. „S-au răzgândit însă repede şi i-au pus în libertate după numai patru zile de arest. Motivul: nu reprezintă pericol social. Ca să nu mai vorbim despre faptul că pedeapsa minimă pentru tâlhăria săvârşită într-un loc public este de 5 ani de închisoare“, arată surse judiciare. Nu este pentru prima dată când „Gigioc“ - un infractor cu antecedente penale - scapă basma curată, în ultimii ani. În februarie anul acesta, el şi Enrico Constantinescu au fost achitaţi de magistraţii craioveni într-un dosar în care cei doi erau acuzaţi de lovire şi alte violenţe, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a liniştii publice, după ce au provocat un adevărat „război“ armat pe străzile Craiovei. Motivul invocat de magistraţi: „Faptele de care inculpaţii au fost acuzaţi nu există“. „Scandalul cu bâte, săbii şi sticle a avut loc pe stradă, în faţa discotecilor Angel’s şi Medieval, în faţa a sute de martori“, punctează anchetatorii. MARAMUREŞ Tentativa de omor calificat, pedepsită cu zile de... libertate „Pentru interlopii din Borşa (judeţul Maramureş) ar fi o mare surpriză să se trezească după gratii chiar şi atunci când sunt acuzaţi de tentativă de omor calificat. Gruparea condusă de familia Mihali face legea în oraş. Chiar luna trecută, unul dintre lideri, Nicoară Mihali, a fost pus în libertate de magistraţi, după ce el şi câţiva complici au tras mai multe focuri de armă şi au lovit cu pietre o maşină a poliţiei. Câteva minute mai târziu, un alt membru al grupării a lovit cu un camion Tatra o maşină a Serviciului Poliţiei de Intervenţie Rapidă, trimis să aplaneze conflictul. Cinci poliţişti au fost răniţi, dar interlopii au fost puşi în libertate, pe motiv că nu reprezintă pericol social. La scurt timp după ce a fost eliberat, Nicoară şi-a împuşcat un rival în centrul oraşului şi, încercând să fugă de la faţa locului, a lovit cu maşina o tânără de 18 ani. Instanţele nu sunt îngăduitoare doar cu interlopii maramureşeni. Pe 20 august, fostul vicecampion naţional la box Arthur David, împreună cu Teodor Man şi un amic al său, au fost reţinuţi de procurori, după ce au bătut cu bestialitate doi tineri, pe o stradă din centrul oraşului Baia Mare. Deşi acuzaţi de tentativă de omor calificat, judecătorii au decis că cei doi pot fi cercetaţi în libertate. „Poate că doar în opinia noastră tentativa de omor este o infracţiune gravă, pentru că nu este prima dată când ne confruntăm cu o astfel de decizie. În iunie anul trecut, Petru Baranyi, în vârstă de 65 de ani, l-a înjunghiat pe secretarul unei asociaţii composesorale, de cinci ori în spate, cu un briceag, chiar pe holurile Direcţiei Silvice Baia Mare, sub ochii a zeci de martori. Urmarea: judecă torii au stabilit că Baranyi poate fi cercetat în libertate. Este liber şi acum“, au adăugat sursele citate. BUCUREŞTI „Naşii“ bancomatelor, lăsaţi să fure „Şi în Capitală, prin deciziile lor, instanţele dau, de multe ori, «lovituri grele» anchetelor poliţiei şi Parchetului. Cel mai «recent» caz a fost cel al lui Vasile Fierbântu, mai cunoscut drept Sile Pietroi, şi al locotenenţilor acestuia, care au ajuns cu greu în arest, după ce, iniţial, magistratul Marilena Popa, de la Tribunalul Bucureşti, a considerat că faptele comise de aceştia - tentativă de omor calificat, lovire, distrugere şi asociere în vederea comiterii de infracţiuni - nu justifică arestarea preventivă“, spun aceleaşi surse. O altă lovitură dată judiciariş tilor bucureşteni, în iunie anul acesta, a fost eliberarea membrilor celei mai temute grupări de spărgători care „a operat“ vreodată în România, cea condusă de Gheorghe Cosma, alias „Mafiotu’“. Aceştia au fost acuzaţi că, în doar trei luni, au jefuit sediile a zeci de reprezentanţe auto, firme recunoscute şi bănci. Atacau aproape zilnic, iar paznicii care au avut ghinionul să fie surprinşi la locul de muncă au fost legaţi şi bătuţi fără milă. După o anchetă care a durat luni în şir şi în care au fost implicaţi sute de poliţişti, membrii grupării au scăpat de după gratii, după 30 de zile, din vina unui judecător care a provocat un viciu de procedură. Şi au continuat seria „loviturilor“. „«Modelul» decizional al judecătorilor bucureşteni este urmat şi de colegii din Ilfov“, susţin anchetatorii. În aprilie anul acesta, patru membri ai clanului „Perianu“, din comuna Popeşti-Leordeni - reţinuţi după ce în locuinţa liderului, Crişan Perianu, a fost descoperit un adevărat arsenal de război (un pistol mitralieră, o armă Uzi, un pistol cu glonţ, două cu gaz şi muniţie) - au fost puşi în libertate. Motivul: magistraţii judecătoriei Cornetu au apreciat că aceştia nu mai reprezintă un pericol social după 30 de zile petrecute în arest. PROMISIUNI Aruncarea după gratii a interlopilor periculoşi, la nivel de intenţie Pe 29 august, la scurt timp după uciderea interlopului craiovean Mihai Pârvu, cunoscut drept „Caiac“, ministrul internelor, Cristian David, anunţa înfiinţarea unei unităţi speciale, formate din procurori şi poliţişti, care să colaboreze eficient şi cu Garda Financiară, în încercarea de a destructura grupările „de crimă organizată“. Iniţiativa lui David - care susţinea că, de anchetele acestei structuri de elită, vor fi vizaţi inclusiv poliţişti despre care vor exista informaţii că au legături cu infractorii - a fost susţinută public, la acea dată, şi de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. „Războiul“ declarat de responsabilii cu siguranţa publică - ce au admis chiar faptul că grupările interlope care au ajuns să facă legea în marile oraşe din ţară au fost tolerate şi ajutate să crească de poliţişti, magistraţi şi politicieni locali - nu a depăşit încă stadiul unei promisiuni de moment. Judiciarist în Inspectoratul General al Poliţiei: "E greu de conceput cum poţi admite că o persoană acuzată de tentativă de omor calificat nu reprezintă pericol social şi poate fi lăsată în libertate."

Nord–vestul salbatic la Borsa. Un pericol public, lasat in libertate de magistrati, recidiveaza

2008-08-21T01:07:00.001-07:00

Galerie Audio--> Galerie Video-->
Galerie Foto
Stiri din aceeasi Categorie
Soarta juridica a fostului avocat al Camatarilor Mihai Costea se decide la toamna
Douazeci de câini si pisici, otraviti cu otrava de soareci
Incredibil. Un doctor timisorean, posesor de Ferrari, ucide si fuge
Gruparea interlopa condusa de familia Mihali din Borsa este scapata cu totul de sub control. Magistratii care i-au lasat in libertate pe membrii gruparii Mihali, dupa ce mascatii politiei au fost amenintati cu arma si apoi s-a incercat lichidarea fizica cu ajutorul unei basculante, nu l-au considerat pe Nicoara Mihali pericol public. Marti seara, el a impuscat un tânar si a strivit o adolescenta cu masina. Fata a suferit o fractura de femur, iar baiatul a fost impuscat in umar. Dupa ceea ce a facut marti seara, el a fost retinut 24 de ore. In urma cu o saptamâna, Nicoara a rupt bariera feroviara Craciunesti si l-a snopit in bataie pe cantonier fiindca acesta a lasat bariera ca sa treaca trenul.La aproape opt ore dupa conferinta de presa in care comisarul sef Ioan Isac vorbea, in urma cu doua zile, despre violentele excesive din zona oraselor Viseu - Borsa, problemele au reizbucnit în Borsa. Din “teatrul de operatiuni”, desfasurat chiar în centrul orasului, nu au lipsit pistoalele, focurile de arma, oameni împuscati, urmariri ca-n filme cu autoturismele. Din pacate, in scenariul desprins parca dintr-un film cu mafioti italieni din regiunea Calabria au existat si victime. O tânara de 18 ani a fost pur si simplu strivita de un Volkswagen Passat, condus de celebrul Nicoara Mihali (21 ani), din clanul Bandris. Acelasi individ a împuscat, cu un pistol, un tânar de 23 de ani, rival de-al lui. Si asta în plin centrul orasului Borsa, sub privirele a zeci de oameni, în locul preferat de întâlnire a borsenilor plecati la munca în strainatate, dar si locul unde se rafuiesc seara de seara. “La ora 19.20, am fost sesizati despre un scandal izbucnit în parcarea din centrul orasului Borsa. Echipaje de siguranta publica si echipe de interventie s-au deplasat la fata locului pentru a vedea ce se întâmpla. Cu ocazia cercetarilor s-a stabilit ca între Nicoara Mihali, zis “Bandris“, si Marian Buzura a izbucnit un scandal. Primul a scos un pistol cu bile de cauciuc si a tras spre celalalt tânar, împuscându-l în umar. Apoi s-a urcat la volanul unei masini si a demarat în tromba. În timpul manevrelor de plecare a trecut peste bordura ce desparte parcarea de sosea, moment în care a accidentat o fata de 18 ani. Fata a fost dusa la Spitalul Judetean Baia Mare”, a declarat inspectorul Vasile Simon, seful Politiei Borsa. Dupa toate acestea, Nicoara Mihali a fugit, prezentan-du-se ulterior la politie. A venit la sediul Politiei Borsa insotit de membrii clanului interlop. Politistii, asediati de zeci de sustinatori si rudenii ale suspectului, precum si alte persoane, au hotarât sa îl transfere pe suspect la Politia orasului Viseu de Sus pentru audieri. “Eu eram în parcare cu fosta mea prietena si cu mai multi prieteni. A venit Nicoara Mihali la noi si a început scandalul. Dupa un schimb dur de replici, acesta s-a dus spre masina, a luat un pistol si a început sa traga înspre noi. Un glont m-a nimerit direct în umar. Apoi a fugit spre masina si a demarat. În timp ce voia sa fuga, a lovit-o pe sora prietenei mele cu masina. Practic a strivit-o de un copac si i-a rupt piciorul”, sustine Marian Buzura, tânarul împuscat. Cine este Nicoara Mihali, zis Bandris?Suspectul principal, Nicoara Mihali, are mai multe dosare penale pentru savârsirea infractiunii de conducere fara permis. In urma cu doua saptamâni, alaturi de familie, a instigat la urmarirea dubei politiei prin Borsa, moment în care s-au tras focuri de arme. Apoi, un acolit de-al lui s-a urcat la volanul unei basculante si a intrat în masina politiei. Cinci politisti au fost raniti. Acum o saptamana el a distrus bariera feroviara din Craciunesti si l-a batut pe cantonier pentru simplul motiv ca trebuia sa astepte trecerea unui tren. În toate dosarele penale întocmite de politisti pâna acum, judecatorii din Viseu de Sus au dispus cercetarea suspectului în stare de libertate.A fost retinut pentru 24 de ore Fata accidentata fost dusa la Spitalul Judetean de Urgenta Baia Mare. “Fata are femurul distrus si are nevoie de investigatii si tratament de specialitate”, a declarat dr. Mihai Pricop, de la Serviciul de Ambulanta Borsa. Marti seara, la ora 23.00, politistii au hotarât sa emita o ordonanta de retinere pe numele lui Nicoara Mihali care a fost adus în arestul IPJ Maramures. El a fost prezentat, ieri, instantei din Viseu de Sus cu propunere de arestare preventiva. Acuzatiile care i se aduc sunt: ultraj contra bunelor moravuri, vatamare corporala grava din culpa, detinere fara permis a unei arme si uz ilegal de arma. Aseara, la inchiderea editiei, judecatorii inca deliberau asupra acestei masuri.«Borsa va deveni o Calabria a României»“Suntem în Borsa, judetul Maramures, secolul XXI. Nu stiu daca este normal ceea ce se întâmpla aici. Cât se va mai merge pe chestiile astea de reglari de conturi, împuscaturi? La intrarea în Borsa, nu stiu daca ati vazut ca scrie: Perla Turistica a Transilvaniei. Cum ne putem noi considera asa, din moment ce aici se împusca oamenii între ei, reglari de conturi? Nimeni nu face nimic. Nici o autoritate a statului român nu ia nici o masura. Aceeasi persoana a fost implicata si nimic. Autoritatile statului, procuratura, justitia nu îsi fac datoria. Daca se merge în ritmul asta, într-un an de zile Borsa va fi mai ceva ca regiunea Calabria din Italia” a declarat Vasile Timis, localnic.

Cum pun mâna ţiganii pe centrul Timişoarei

2008-08-21T01:01:00.000-07:00

Fecale pe clanţă şi urinatul pe uşa vecinilor – „arme” în lupta pentru „cucerirea” caselor
„Aici stă familie de ţigani” – pancarda atârnată pe o vilă pentru a speria românii
5 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

Şeful Poliţiei Timiş: „Dacă trebuie, plantez mascaţi în fiecare casă“
Fecale pe clanţă, scandal nonstop, ameninţări în mijlocul străzii. Acestea şi multe altele sunt „armele“ patentate de clanurile ţigăneşti, care, de ani de zile, duc un război de uzură pentru fiecare clădire din centrul Timişoarei. Când vreunul dintre clanuri pune ochii pe o vilă, nu mai este decât o chestiune de timp până când ajunge să fie proprietar.
Lucrul cel mai greu este să găsească primul vânzător. Ţiganii se mulţumesc să cumpere chiar şi o cameră cât de mică. Din secunda doi, începe balamucul. Vecinii sunt îmbiaţi în primă fază cu oferte de cumpărare, de obicei, la nici jumătate din preţul pieţei. Argumentul este unul simplu: „Când cumpărăm noi ţiganii, nu mai intră nimeni. Nici un român nu poa’ să intre peste noi.“
X1_AdParams =
{
'pub' : '632203491294404',
'site' : 'gandul',
'section' : 'site',
'zone' : 'rectangle',
'size' : '0x0'

};

Următorul pas sunt ameninţările şi şicanele. Pe lângă înjurături, ţiganii nu ezită să ungă clanţele uşilor cu fecale sau să urineze pe la uşile încăpăţânaţilor. Ca să nu aibă probleme cu legea, familiile folosesc copiii, care nu pot da cu subsemnatul. Nu puţine au fost cazurile când două clanuri au pus ochii pe aceeaşi casă. Atunci a început războiul. După câte o încăierare scurtă, parbrize de gipan sparte cu celularul şi intervenţii în forţă ale mascaţilor poliţiei, lucrurile se lămuresc la Stabor. Povestea se repetă în fiecare an şi nimic nu pare să-i poată opri pe baştanii cu domiciliul în Germania sau Franţa să-şi ducă visul până la capăt.
Anunţul de la vila 13
„Aici stă familie de ţigani.“ Mesajul cu pricina n-a fost scris de vreo grupare de extremă dreaptă, ci chiar de familia Căldăraş. Aceştia au cumpărat unul din apartamentele vilei cu numărul 13 de pe strada Braşov, aflată la trei paşi de centrul Timişoarei. Au sperat că aşa vor îndepărta orice potenţial cumpărător şi vor reuşi să pună mâna pe întreaga vilă. Ultima „ţintă“ a fost chiar prefectul de Timiş, Ovidiu Drăgănescu. Când au auzit ţiganii că vrea să le fie vecin, i-au spus-o de la obraz: „Nu e bine să cumperi aicea, că vrem să luăm noi totul. Noi ţiganii facem scandal şi dacă trebuie venim cu săbii, cu iatagane. M-ai bine ar fi nici să nu mai calci pe aici.“ După intervenţia în forţă a mascaţilor, clanul şi-a mutat cartierul general în faţa Parchetului. Ieri noapte era un singur regret în ţigănime: „Dacă tot a ajuns Momy să fie umflat de gabori, mai bine îi dădea câteva în cap lu ăla (prefectul de Timiş, n.n.). Aşa, numai i-a zis câteva şi tot la puşcărie vor să-l bage. Păi ce-i trebuia lui să cumpere casă la concurenţă cu ţâganu’?“
Şefime de plastilină
Toată şefimea ţiganilor din Timişoara s-a adunat ieri la sfat cu „domnu’ comandier al poliţiei de la judeţ“. „Avem dreptul de a discuta la replică. Suntem foarte discriminaţi de mass-media şi de români. Toată lumea zice că ţiganii face rău“, s-au plâns baştanii, blindaţi cu ghiuluri şi lanţuri de aur. Rând pe rând, fiecare a venit cu câte o reclamaţie. Boţ, şef peste ţiganii din Lugoj, s-a declarat supărat că: „Pe români îi iertaţi, pe ţigani îi spânzuraţi!“ Sorin, din neamul lui Mihai, i-a certat pe poliţişti că: „La ăştia de fac scandal, de ce nu le daţi amendă din jumate în jumate de oră?“.
Într-un singur moment ţiganii au fost cu toţi de acord, că nimeni din neamul lor nu poate struni ţigănimea din Timişoara. „La Lugoj e un singur neam. Aici la Timişoara sunt vreo zece. Să veniţi cu noi, ca să vedeţi că avem dreptate. Dacă ne ducem să le spunem ceva, sar şi la noi să ne bată“, au încercat să se scoată baştanii.
„Timişoara nu va ajunge a doua Craiovă“
Şeful Poliţiei Timiş, comisarul-şef Săndel Palade, a anunţat pe un ton marţial că: „Timişoara nu va ajunge a doua Craiovă. Dacă trebuie, plantez mascaţi în fiecare casă, unde ni se semnalează o problemă. Trebuie să înţelegeţi că legea este aceeaşi pentru toată lumea.“ „Să-i arestează pe ăia care fac belele. Nu să ne judecaţi pe toţi la fel“, a încercat să salveze situaţia şeful de clan Vişinel, care mai anii trecuţi, a dat lupte de stradă, pentru un palat din buricul oraşului.
Până una alta, prefectul de Timiş, Ovidiu Drăgănescu, a anunţat că va face plângere la Consiliul Discriminării, din cauza afişelor cu „Aici locuieşte familie de ţigani“. În ciuda liniştii aparente, războiul ţiganilor pentru clădirile din centrul Timişoarei, continuă. Motivul: „Avem copii mulţi şi e de fală să aibă fiecare casa lui. Dacă vor românii să nu mai stea ţiganii în centru, n-au decât să nu le vândă. Dar ştiu că ţiganu face banu’ şi are de unde să plătească.“

Cum te trimite Justiţia în pădure

2008-07-03T23:48:00.001-07:00

Octavian Dumitrescu, 60 de ani, doarme într-o pădure de la marginea Timişoarei. Trei judecători au validat un fals prin care nişte escroci i-au luat casa, în cinci paşi.
1. În 2005 i se fură actul de proprietate al apartamentului. I se confecţionează un buletin fals.
2. Notarul Carmen Rădulescu autentifică vânzarea locuinţei cu 8.000 de euro.
3. Victima, Octavian Dumitrescu, se adresează Justiţiei. În martie 2006, Judecătoria constată falsurile şi contractul este anulat.
4. Cumpărătorul face recurs la Tribunalul Timiş. Judecătorii Emilia Cioabă, Dănuţ Diaconescu şi Constantin Costea consideră că actul de vânzare declarat iniţial fals este legal.
5. Victima este evacuată din propria-i casă.

Experţii au arătat că buletinul cu care s-a ...
Ţepele imobiliare sunt greu de condamnat când sunt comise pe fondul neglijenţei sau al complicităţii unor judecători şi notari
Trei magistraţi ai Tribunalului Timiş au alungat un bătrân din propria-i casă bazându-se pe un fals grosolan.
Povestea tristă a lui Octavian Dumitrescu (60 de ani) a fost trăită de numeroase alte victime. Alte personaje, alt decor. Sunt povestiri adevărate, care au fost, sunt şi probabil vor mai fi.
Din nefericire, cei care ar trebui să închidă cartea acestor drame cu escroci imobiliari devin indirect complici. În cazul de faţă, unii judecători au anulat un contract fals de vânzare-cumpărare pentru ca alţi trei judecători, de la o instanţă superioară, să valideze falsul. În cele din urmă, bătrânul a fost izgonit.
Acum doarme în pădure, într-o colibă, iar când ajunge în Timişoara la procese, înnoptează în parcuri sau în gară. Apartamentul său a fost renovat şi închiriat. „Am înţeles că şi-a făcut o colibă în pădure, pentru că nu are bani de chirii. Aşteaptă acolo să-i dea casa înapoi", spune Victor Voicu, fost coleg al bătrânului.
Capcana
A lucrat 30 de ani, 18 ore pe zi, la montat macarale. „Dacă greşeam cu ceva, mă băgau la puşcărie. Ăştia m-au furat în două săptămâni şi nu pot să scape. Am ajuns boschetar", oftează Octavian Dumitrescu. Bătrânul spune că totul a plecat de la un cunoscut.
„Eu sunt pensionat de boală şi am pensie de 400 de lei. Nu puteam tot timpul să plătesc cheltuielile la bloc, chiar dacă mai adunam lucruri vechi pe care le vindeam la piaţă. Aveam datorii la administrator de 88 de lei. Vine la mine un consătean, Clemente Viorel Fluture, că are un prieten, Gheorghe, care are nevoie de gazdă, că mă ajuta şi pe mine să plătesc restanţele, aşa că am acceptat", îşi începe bătrânul povestea.
Dumitrescu spune că proaspătul său chiriaş era un domn foarte elegant: „Frumos îmbrăcat, la costum, vorbea frumos, părea un om serios. Zicea că e contabil şi are nevoie de puţin timp în gazdă".
La scurt timp după ce chiriaşul s-a mutat la el, ajutându-l să achite restanţele, bătrânul a făcut cunoştinţă cu alte două persoane.
„Gheorghe a spus că sunt nepoţii lui. După câteva zile, îmi spune că ei merg acasă, în Moldova, şi dacă nu vreau să merg cu ei să îmi văd rudele. Zicea că drumul e lung de la Timişoara la Suceava şi ne mai ţinem de urât pe tren", spune bătrânul. Cele câteva zile de lipsă au fost suficiente ca să rămână fără locuinţă.

Apartamentul este ocupat acum de un tânăr, care l-a ... Modul de operare
Dumitrescu avea în casă contractul original prin care a cumpărat apartamentul, în 1991, de la întreprinderea de construcţii la care a lucrat până în 1992.
Chiriaşul şi-a însuşit actul. Apoi, folosind un buletin falsificat cu poza lui şi numele lui Dumitrescu, a scos de la primărie certificatul fiscal şi a obţinut o adeverinţă de la administratorul de bloc. Substituindu-se bătrânului, s-a prezentat la notar în vara 2005.
Notarul Carmen Rădulescu a încheiat contractul de vânzare/cumpărare prin care un oarecare Daniel Engelmann a cumpărat apartamentul cu 8.000 de euro. Noul proprietar s-a intabulat cu drepturi depline în CF pe 20 iunie 2005. Pe 8 iulie, Dumitrescu s-a întors din Moldova şi, după câteva zile, s-a trezit la uşă cu un executor care îi cerea să părăsească apartamentul.
Notarul: „Nu mi-am dat seama!"
Carmen Rădulescu, notăriţa care a autentificat actul de vânzare-cumpărare a apartamentului, spune că acela care a folosit buletinul fals avea şi alte documente pe numele bătrânului, eliberate de alte instituţii. „Pur şi simplu, nu mi-am dat seama că e fals buletinul. Am verificat poza să semene cu persoana care a venit. Era poza celui din cabinet. Persoana avea toate documentele proprietăţii, inclusiv certificat fiscal eliberat de Primăria Timişoara. Tot pe baza acelui buletin", a declarat Rădulescu.
Eu cred că este o aberaţie, care încalcă principiul elementar de drept civil
Magistrat de la Secţia Civilă a Tribunalului Timiş

Octavian Dumitrescu povesteşte cum a fost evacuat din cauza ... Magistraţi acuzaţi de colegi
O expertiză tehnică a stabilit că „xerocopia cărţii de identitate din dosarul de la notar reproduce un document contrafăcut în totalitate". Buletinul pe care şi-a bazat lucrarea notarială Carmen Rădulescu era un fals grosolan.
Audiat la judecătorie, cumpărătorul recunoaşte că persoana care a vândut apartamentul nu este Dumitrescu. În martie 2006, Judecătoria Timişoara anulează vânzarea.
Decizia este însă atacată cu recurs la Tribunalul Timiş, unde se produce o premieră judiciară absolută. În 19 iunie 2006, la al doilea termen al procesului, fără a apărea noi probe, completul Emilia Cioabă, Dănuţ Diaconescu şi Constantin Costea emite o nouă sentinţă.
Magistraţii hotărăsc că actul de vânzare bazat pe fals e legal, anulând decizia judecătoriei. Trioul îl obligă chiar pe Dumitrescu să plătească daune noului proprietar, pentru că a ocupat abuziv apartamentul după data vânzării. Justificarea: cumpărătorul e de bună-credinţă.
„Personal, eu cred că este o aberaţie, pentru că încalcă principiul elementar de drept care spune că niciun act civil bazat pe o infracţiune nu poate să fie valabil", declară un magistrat de la Secţia Civilă a Tribunalului Timiş.
Fenomen îngrijorător
Recent, notarii publici au iniţiat un proiect de colaborare cu poliţiştii în vederea stopării infracţionalităţii imobiliare. „Fenomenul infracţional în materie imobiliară a atins cote fără precedent în România", au declarat oficialii Uniunii Notarilor Publici.

JUDECATORII CORECTI

2008-07-03T23:46:00.000-07:00

Interlopul Nutu Camataru a amenintat-o din puscarie pe magistrata Luiza Moteanu, delegat la Penitenciarul Jilava, care a fost impotriva eliberarii sale conditionate. » Judecatoria Sectorului 4, prin magistratul Eugen Liviu Faget, a dispus eliberarea conditionata a lui Nutu Camataru, fara sa tina cont de probele depuse la dosar de judecatorul delegat.» In convorbirile sale din penitenciar, Nutu Camataru sustine ca judecatorul Ionut Matei a fost "bagat cu susta" in completul de judecata.

Matei a redus pedeapsa lui Nutu de la 9 ani la 2 ani si 8 luni prin anularea probelor legale.Temutul interlop Ion Balint, zis Nutu Camataru, aflat in Penitenciarul Jilava, unde executa o pedeapsa de 6 ani pentru fapte de crima organizata, a lansat amenintari la adresa magistratului Luiza Moteanu, presedintele Comisiei de eliberari conditionate de la Penitenciarul Jilava, sustin surse din cadrul Directiei pentru Prevenirea Criminalitatii din Mediul Penitenciar – serviciul secret al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Tanara judecatoare "trebuie aranjata"
pentru ca a fost mereu impotriva eliberarii conditionate a lui Nutu Camataru, sustin sursele noastre. Prima data, judecatoarea a impiedicat eliberarea lui Nutu Camataru anul trecut, pe motiv ca in anul 2006 a fost prins cu telefonul mobil. Atunci, judecatoarea a fost singura impotriva celorlalti membri ai comisiei de eliberare de la Penitenciarul Jilava, dar in fata probelor din care rezulta ca Nutu era un pericol social, comisia a amanat eliberarea conditionata.
Anul acesta, eliberarea lui Nutu Camataru a fost pregatita din timp: conducerea penitenciarului, in frunte cu directorul Valentin Sorescu, i-a facut o caracterizare de detinut-model, premiat de mai multe ori pentru participare la diverse programe de educatie. A intervenit insa din nou judecatoarea delegat, cu probe care au demonstrat ca detinutul este un pericol social: ameninta, santajeaza, ordona talharii din puscarie. In unanimitate, comisia a respins eliberarea conditionata, dar nu pentru convorbirile telefonice ale lui Nutu facute din puscarie, ci pentru ca asupra acestuia s-a gasit o bancnota de 1 leu (regulamentul le interzice condamnatilor detinerea de bani). Nutu Camataru a facut plangere la Judecatoria Sectorului 4 impotriva refuzului comisiei de a-l elibera conditionat. Judecatorul Faget: incalcarea legii este "fapta benigna"Eliberarea conditionata a fost aprobata, intr-o prima faza, la Judecatoria Sectorului 4 de judecatorul Liviu Eugen Faget, care a scris aproape doua pagini de argumente in favoarea detinutului-model Nutu Camataru. Detinerea de bani de catre condamnat, fapta interzisa de lege, a fost considerata de judecatorul Faget "atat de benigna incat este greu a i se da vreo relevanta din perspectiva eliberarii conditionate". Cat priveste documentul din care rezulta ca Nutu vorbea din puscarie la telefonul mobil, judecatorul Faget a apreciat sec: "Nu poate fi considerat proba" si "nu se poate specula asupra unei simple afirmatii din adresa DIICOT", de parca DIICOT ar fi fost o precupeata audiata ca martor, nu o structura statala de combatere a crimei organizate. Pentru acest judecator nu a contat ca "petentul este recidivist", iar faptul ca Nutu este cercetat penal pentru alte numeroase fapte de crima organizata "nu produce efecte cu privire la prezenta eliberare conditionata". A mai existat un precedent care l-a favorizat pe Nutu Camataru.
Este vorba de decizia data de judecatorul Ionut Matei de la Curtea de Apel Bucuresti, care, intr-un alt dosar al lui Nutu Camataru, a anulat probe de interceptari de convorbiri telefonice cu mandat de la judecator, desi Curtea Constitutionala hotarase ca acestea sunt perfect valabile. De asemenea, Ionut Matei i-a redus lui Nutu pedeapsa de la 9 ani de puscarie (data de Tribunalul Bucuresti) la 2 ani si 8 luni. In loc sa fie pedepsit ca nu a respectat o decizie a Curtii Constitutionale, care functioneaza ca text de lege obligatoriu, Ionut Matei a fost promovat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Intr-o convorbire telefonica, Nutu Camataru il lauda pe judecatorul Ionut Matei ca fiind "singurul care stie dosarul". Mita pentru eliberarea conditionataParchetul a declarat recurs impotriva eliberarii conditionate hotarate de Judecatoria Sectorului 4 prin magistratul Faget. Pe langa motivele de recurs, procurorii au depus peste 1.000 de pagini de transcrieri ale multor convorbiri telefonice facute din Penitenciarul Jilava de catre Nutu Camataru, precum si mandatele date de judecatori, pentru a se demonstra legalitatea inter-ceptarilor. O parte din aceste convorbiri au aparut deja in "Romania libera", dar exista si convorbiri inedite, in care apare inclusiv numele judecatorului Ionut Matei, cel care a desfiintat, practic, condamnarea la 9 ani a lui Nutu Camataru. Din convorbirile telefonice rezulta ca interlopul si-a platit calificativele de detinut-model si ca si-a aranjat eliberarea conditionata. Notam ca ciudat faptul ca, desi la rubrica "starea de sanatate" de pe caracterizarea sa de detinut-model s-au inscris "afectiuni cronice", Nutu Camataru a participat la diverse competitii sportive, pe care le-a castigat, si chiar a organizat campionate de fotbal si de tenis. Oare, daca avea cu adevarat "afectiuni cronice", putea face atat de mult sport?! Sau "afectiunile cronice" reprezinta "rezerva" eliberarii conditionate?!
Precizam ca din interceptari rezulta clar faptul ca Nutu era anuntat de gardieni cand se fac perchezitiile corporale pentru ca sa nu se gaseasca asupra lui telefonul mobil, ceea ce ar fi atras automat imposibilitatea eliberarii sale conditionate. Pe langa aceste probe, la dosarul de la Tribunalul Bucuresti au fost depuse zeci de pagini cu declaratii ale martorilor care au fost amenintati fie cu moartea, fie cu violarea nevestelor si a copiilor, sau carora li s-a spus ca raman fara case daca nu-si schimba declaratiile in favoarea membrilor clanului Camataru. Recursul procurorilor va fi judecat pe data de 24 iulie la Tribunalul Bucuresti.

Judecatorul Ionut Matei, laudat de fratii CamataruFragment de convorbire telefonica din data de 29 noiembrie 2007 dintre Nutu Camataru si fratele sau Sile, aflat in alt penitenciar, convorbire in care este invocat numele judecatorului Ionut Matei, cel care a anulat probe si a redus pedeapsa lui Nutu de la 9 ani la 2 ani si 8 luni.Nutu: ... Spune-i lui Ion ca sunt bine, am auzit ca are 50 la brat, sa se antreneze, ca ne bat fraierii... Dom’le, s-a eliberat Cristofor, ca-ti baga tie credit.. (...) Trebuia sa nu mai vorbesti cu asta de prima data. si de la parnaie ai vazut ce declaratii urate a dat fraieru asta... Lu’ fraieru asta i-a parut bine cand ne-a arestat prima data.Sile: Sa moara ce am mai scump, aici sa mor, daca mi-a bagat asta credit (...).Nutu: si, dom’le, ca si-a facut Fane Spoitoru restaurant la el acolo. Pai, zice, ce-mi spui mie – l-a luat nevasta-mea la unspe metri. Ca cu Nazare, Nazare n-a vrut sa strice cu aia ca a dat bani acolo ca erai tu, vezi doamne acolo, ai inteles? La Margineni (puscaria unde a fost mutat Sile Camataru si unde i s-a acceptat eliberarea conditionata – n.r.). Bai, lasa-i dracu’, i-a zis nevasta-mea. Dom’le, da l-ai batut, dom’le! Normal ca l-am batut. Zice ca barbatu-mio, cand l-a cunoscut pe Nazare, era bucatarul lui. (....) Fraieru’ asta, care cand l-a arestat atunci i-am dat 3.000 de dolari lui Bucoviceanu si nici in ziua de azi nu mi-a dat banii.Sile: O sa le vina randul la toti.Nutu: Pana le vine randul, noi suntem intepati bine de tot. (...) Ce sa-ti fac, mancati-as nasu’, daca fratele nostru (Gulu – n.r.) si-a cumparat masina de 100.000. (...) Ma doare in capul pieptului, de nu mai pot, de la suparari!Sile: Altceva nimic.Nutu: Nimic, nu? Bine, ma...Sile: Oricum, nu cred ca ne judeca pe 4.Nutu: De ce?Sile: Pai, cica presedintele completului e Matei Ionut si Matei Ionut nu are cum sa ne judece pe noi (judecatorul care i-a redus pedeapsa lui Nutu de la 9 ani la 2 ani si 8 luni – n.r.).Nutu: Si daca ne judeca, el se abtine la pronuntare, mai sunt ailalti doi, care-i problema?Sile: Pai, nu merge.Nutu: De ce? Sile: Pai n-are cum, ca in mod normal trebuie prinsi la pronuntare. Daca era voie cu doi, ne judeca doi. Nutu: Nu stiu, dar e foarte incurcat, el e cu susta bagat acolo. Adica dosarul e foarte incurcat, el e singurul care-l stie, d’aia l-au bagat astia, ai inteles? Iti spun eu, ca pe voi de 4 ani trebuia sa va puna pe liber. Ce dracu’, ai inteles? Sile: Deci, tot ce am auzit eu s-a adeverit. Cand i-am zis lui Costea (un avocat – n.r.) ca o sa fie Ionut Matei, asa a fost.Nutu: si asa a fost, a venit Ionut Matei. (...) "Sa-i bata sa-i innebuneasca"
Fragmente de convorbiri telefonice din care rezulta ca Nutu Camataru, desi este in penitenciar, coordona un grup infractional prin telefonul mobil.Neghina: M-a sunat unu’ acuma si mi-a zis ca i-a luat p-astia a lu’ Garda de Fier, pe toti.Nutu: Pai, si eu le-am zis lu’ astia sa-i prinda p-ailalti care faceau figuri si sa-i bata sa-i innebuneasca. (...)Neghina: Asa ar trebui, batuti acuma. Nutu: Da. si Pelicanu sa se duca sa-i spuna "Imi dati banii, 40 de mii?".Neghina: Nu 40 de mii, 70 de mii de euro. Da’ ma, si acuma stiu si eu cum, lasa ca stiu.Nutu: si pe burta, si pe spate.Neghina: Lasa ca stiu eu cum.Intr-o convorbire Nutu isi invata sotia cum sa procedeze pentru recuperarea unor sume mari de bani. Nutu: E banii mei de atata timp la el, zic, vreau banii! (...) Sa vezi ce tavaleala iti dau eu tie! De nu te duc pe centura... Martorii, amenintati cu moartea, bataia si violulLa dosarul eliberarii conditionate a lui Nutu Camataru procurorii au atasat declaratii ale unor martori care au fost amenintati si chiar agresati pentru a-si schimba declaratiile in favoarea lui Nutu Camataru si a altor membri ai gruparii acestuia. Majoritatea amenintarilor au fost lansate chiar in salile de judecata. Unul dintre martori a fost amenintat ca "o sa te rastignesc ca pe Isus Cristos" daca nu-si schimba declaratia in favoarea lui Nutu Camataru. O alta amenintare a venit de la mama fratilor Camataru, chiar in sala de judecata. Mimi Camatareasa i-a spus martorului: "Pot sa-ti bag doua cutite in spate si sa-ti tai beregata chiar aici in sala", iar la alta sedinta de judecata i-a spus ca va fi intepat cu un ac infectat cu HIV. Un alt martor a fost amenintat chiar la sedinta de judecata de la Curtea Constitutionala ca i se va lua casa si i se vor omori copii daca nu-si schimba declaratiile.

Alti martori au fost amenintati cu bataia si cu violarea nevestelor si a copiilor lor. Aceste probe ar trebui sa-i convinga pe judecatori ca eliberarea conditionata a lui Nutu Camataru ii poate determina pe martori sa-si schimbe declaratiile atat in dosarele aflate pe rolul judecatii, cat si in alte dosare in care procurorii fac anchete penale. Reamintim ca membrii clanului lui Nutu Camataru sunt anchetati in unele dosare, iar in altele sunt judecati pentru numeroase fapte de talharii, santaje, camatarii, inselaciuni, amenintari, vatamari corporale.

Nutu Camataru ordona, prin mobil, santaje si razbunariDin transcrierile unor convorbiri telefonice inregistrate cu mandat de la judecator, reiese ca temutul lider interlop Ion Balint, zis Nutu Camataru, isi coordoneaza "afacerile" din Penitenciarul Jilava. Pe langa extorcari de bani, santaje, razbunari, din convorbirile inregistrate mai rezulta faptul ca Nutu Camataru tine legatura cu persoane influente, prin care spera sa se elibereze cat mai repede. Intr-una dintre multele sale convorbiri telefonice realizate in ultima jumatate de an, Nutu Camataru afirma ca a fost anuntat de fratele sau, Sile (detinut in alt penitenciar), de faptul ca va fi eliberat. Aranjamentele ar fi fost facute de "Bosulica" si "Salam", pe care Nutu il defineste ca "praduitor". In convorbirile lui "Neghina" cu Nutu se invart sume cuprinse intre 80.000 si 2,4 milioane de euro, de parca ar fi maruntis. Suma cea mare ar urma sa fie incasata de un anume Ion Bot.
Concluzia lui Nutu in acea convorbire a fost: "Da-i dracu’, ba, Neghina, ca vin acasa, ca-i o gramada de smecherii de facut, manca-ti-as!". In regulamentul penitenciarelor sunt interzise detinerea si folosirea telefoanelor mobile. Cu toate acestea, astazi Nutu Camataru are sanse sa fie eliberat conditionat, deoarece comisia de eliberari conditionate din Penitenciarul Jilava l-a evaluat ca fiind un detinut-model. Pentru merite deosebite l-a si recompensat de opt ori!
Potrivit evaluarilor penitenci-arului Jilava, Nutu Camataru "a avut un comportament corespunzator, in sensul ca a respectat Regulamentul de ordine interioara (sic!), s-a incadrat in programul unitatii, a avut atitudine cuviincioasa fata de cadre, participa la activitatile de interventie psiho-sociala (de tip «Hobby» , «Deprinderi sociale» si «Antidrog»), manifesta interes fata de mesajul informativ, instructiv si educativ al acestuia". Pentru "seriozitatea sa", Nutu Camataru a fost recompensat de conducerea penitenciarului de opt ori cu suplimentarea dreptului la pachet sau vizita; a primit premii in obiecte si a fost desemnat sa organizeze un campionat de fotbal. Pe deasupra, el beneficiaza de regim semideschis, adica i se permite sa paraseasca celula (cand vrea el!) si sa circule liber prin intreaga inchisoare. si in tot acest timp Nutu are telefon mobil si isi coordoneaza afacerile din penitenciar, dupa cum rezulta din interceptarile autorizate, dar ignorate de conducerea Penitenciarului Jilava.Record de infractiuniDincolo de imaginea angelica pe care i-o contureaza conducerea penitenciarului, Nutu Camataru are mai multe dosare penale, in unele fiind inca cercetat penal, iar in altele fiind judecat pentru fapte de crima organizata gen santaj, talharii, proxenetism, spargeri de locuinte etc. Un astfel de dosar penal se afla, in prezent, pe rolul Tribunalului Bucuresti, unde Nutu Camataru este invinuit de proxenetism si trafic de carne vie pe ruta Romania-Elvetia. In anul 2003, Nutu a fost condamnat la sase ani inchisoare pentru talharii savarsite in 1994. Pana in 2004, cand a fost capturat de fortele speciale, Nutu s-a sustras acelei condamnari definitive. In 2005, el a mai fost condamnat la noua ani de inchisoare pentru alte fapte de crima organizata, dar pedeapsa i-a fost redusa de judecatorul Ionut Matei la doi ani si sapte luni, prin ignorarea unei decizii a Curtii Constitutionale. Nutu Camataru a cerut si anul trecut sa fie eliberat conditionat, dar cererea i-a fost respinsa deoarece in anul 2006 a fost prins cu convorbiri telefonice facute din arest.Nutu, preferatul conducerii Penitenciarului JilavaAcum, Nutu are mari sanse sa fie eliberat conditionat deoarece membrii comisiei Penitenciarului Jilava par sa nu tina cont de faptul ca Nutu a incalcat – din nou! – regulamentele interioare, dirijandu-si afacerile interlope prin telefonul mobil, sustin surse din cadrul Directiei de Protectie Informativa a Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Mai mult, aceeasi comisie i-a aprobat, de curand, lui Nutu Camataru transferul la Penitenciarul Margineni-Dambovita, unde fratele sau Sile a obtinut, in 2006, eliberarea conditionata intr-un dosar in care a fost condamnat pentru talharii comise in 1994, desi acesta mai avea o condamnare la 15 ani de inchisoare intr-un alt dosar penal, tot pentru talharii, santaj, trafic de persoane, proxenetism, spargeri de locuinte etc. Iata, mai jos, cateva fragmente din convorbirile purtate de Nutu Camataru in timp ce se afla in inchisoarea Jilava.

CAMATARIE TELEFONATADesi era in Penitenciarul Jilava, iar posesia telefonului mobil este interzisa, Nutu a fost sunat pe mobilul sau de catre persoana "D.", la data de 21 noiembrie 2007, ora 16:46:31 (fragment).» D.: (…) Ai ceva bani acasa, ca am o combinatie pentru tine?Ion Balint (zis Nutu Camataru): Ce combinatie?» D.: Vrea cineva 30 de mii si intr-o saptamana imi da 3.000 si banii inapoi. E siguranta, e tot, tot. Daca aveai bani.Nutu: Am bani, da’ cand ii vrea?» D.: Normal, astazi, pana diseara ii vrea, daca e.Nutu: Am, trebuie sa-mi aduca finu-meu ala de la Timisoara vreo 50-60 de mii. (…)» D.: (…) si io, banii care ii am acolo, suntem mai multi, suntem vreo patru-cinci la combinatie, stii? Ne-am bagat…Nutu: Asa!» D.: si nu-i dam, nu-i dam pe saptamana (…) pe luna si oricum ii avem toti bagati. Asa am vorbit de la inceput, am zis lasam tot, sa nu pierdem smecheria acolo (…) Ce, nu-s buni, mai ciupesti si tu 3.000!Nutu: Pai, da!» D.: Mai tii animalele (Nutu are propria gradina zoologica! – n.red.), mai iei mancare.Nutu: Pai, da! (…)"Mi-au luat telemobilu‘"La aceeasi data, seara la ora 22:04:09, Nutu a fost sunat de N., unul dintre locotenentii sai, care l-a anuntat ca au venit banii, pe care i-a dat mai departe. » N.: Nutule, sunt aicea, am adus banii la baiat (…) Cu fi-tu sunt. Uite, sunt in curte la tine, i-am dat banii! (…)Nutu: Ihi! Bravo! Ti-a lasat si tie ce trebuie, acolo? » N.: Stai, ma, linistit! (…) Ba, nu mai pot de picioare cat am… mama, daca vezi vanat, Nutule! N-ai vazut de cand esti!Nutu: Pai, n-am vanat eu p-acolo, esti nebun la cap?!» N.: Aha, ai vanat?Nutu: Am Vanat pe la Coceat, p-acolo, pe la… ce dracu’! Esti nebun!» N.: Mama, sa vezi cand vii ce vanatori facem, de-nnebunim! Sa moara familia mea, de nu innebunim! Vanatori! (…) A dat fraierii peste tine si ti-a luat ganterele, ih?!Nutu: Da, ba, si telemobilu’. De, auzi? Eu ii anunt p-astia: ba, vedeti ca vine! Ce crezi? P-al meu il gaseste! (…) S-a luat unu’ cu ei in gura p-aici si, d-ai dracu’, a facut asa!» N.: Hai, ma, ca mai ai putin. Da-i in p… mea, face martalugii aia cate 4-5 luni in fuga, asa, da’ tu? Le iei pe p…Nutu: Da, ma, nu e problema de 4-5 luni, ma!» N.: (…) Tot haiduc vii?Nutu: Pai, da!ARANJAMENTE CU GARDIENII
Nutu Camataru, din penitenciar, l-a sunat pe G. (aflat si el in arest) la data de 22 noiembrie 2007, ora 00:12:36.Nutu: (…) Sunt sucarit ca a fost Piata peste noi azi…» G.: si ce ti-a luat?Nutu: Da, ne-a luat acareturile p-aici.» G.: Aoleo!Nutu: Eu am fost pa la cumparaturi!» G.: … Sa-nnebunesc, daca vrei, io sa mor, daca nu ti-l dau p-al meu.Nutu: Nu, fratiorul meu, ca maine mi-l aduce. Eu le spun la astia: vedeti ca vine Piata! si tocmai mie mi le ia (neinteligibile)…» G.: Nu ai si tu o smecherie, undeva, sa il ascunzi, sa ii bagi si tu?Nutu: Ba da, ma, manca-ti-as, mi l-a tocmai pa, l-a gasit. L-am avut intr-o d-aia de spuma de ras (…)» G.: sefu’, … am avut si noi Piata aici si l-a gasit la doi baieti in spuma de ras… Nu-ti dau eu tie sfaturi, dar iti spun asa, daca vrei… in tocul la usa!Nutu: stie fratele tau, lasa ca…! Nu auzi ca m-a scos de la cumparaturi si ii zic la unu na, baga-l repede, bine, vedeti ca la 15.00 intra Piata… si eram cu baietii aia de la Deva, pe la alea si imi spun astia: vezi ca a intrat p-antaia, pe a doua, pe a treia (…) Daca il tineam in bagaje, nici nu m-a deplasat bagajele, nici nu s-a uitat la ele!
» G.: (…) M-am luat de p… ala de Florin, ala cu fotbalul (…) Bai, nea Florine, cand iesim la fotbal nu il scoti si tu, zic, pa Nutu? Ba, G., ai cuvantul meu de onoare daca nu, oricand, ce am eu cu baiatul ala… In momentul in care ne creeaza probleme si are acolo altercatii cu altcineva, atunci poate nu-l mai scot, zice! Uite acum ma duc si il scot! (…) Cand ma uit, nimic! Ce ai facut, ii zic. Dom’le zice, ma da astia afara din serviciu…Nutu: (rade) Lasa, ca el sta pe langa mine, ai inteles?… Nu se pune problema! El mi-a zis: dom’le, ma cheama asta mereau, se ia de mine, sa cutare! Ai inteles? Lasa-l! si ieri a venit sa ma scoata la ping-pong, dar eram eu prea suparat.Nutu ordona pedepsirea turnatorilorNutu a fost contactat de M. la data de 26 noiembrie 2007, ora 12:19:49.» M: Ce facem cu Gonzu asta? Uite, l-a bagat pe baiatul asta cu mine aici, care l-a paradit… Pot sa iau legatura, putem sa facem sa ne dea mandat?Nutu: Pai (…) ala-i un praduitor, ai inteles? (…) ala mai zice ca ameninta Nutu Camatar sau ceva. Circaru trebuie sa-i spuna, bai, vezi-ti dracu’ de treaba ta, ca ne faci de ras, ne asta (…) Trebuie prin invaluire, asa trebuie cu el, ai inteles?» M.: Am vorbit si cu Bulgaru adineaori, i-am zis sa se duca pe acolo prin spital sa ia legatura si… Ca-i pe Rahova (*…)Nutu: Ca fraierul e periculos, fraierul, ai inteles?» M.: Da.Nutu: stii ce spune? Dom’le, ne ameninta Nutu, ne aia, ne aia, ai inteles? (…) Pe mine, de aia nu ma aducea aici la Jilava, din cauza lui.» M.: Bai, nasule, o da in mandat, o da in alea, ca…Nutu: Dar io ti-am spus ca e sifon! (…) Bulgaru zice ca da, da, dar nu face nimic. Lasa, ca vad eu, trimit vorba prin Sile (fratele sau, aflat in alt penitenciar – n.red.) si p’asta, ai inteles?Recuperari de bani cu amenintari si santajNutu a fost sunat de I. la data de 30.11.2007, ora 21:04:52.» I.: Fii atent, daca e sa castigi si tu 1.000 de euroi! (…) asta, la care i-am facut o vila pe la Snagov, i-am mai facut un apartament (…) are sa-mi dea bani! (…) si ziceam ca tu sa-l atragi de partea noastra si sa-i spui ba, baiatule, vezi cum faci sa-si recupereze oamenii banii! Sa gasiti o solutie.Nutu: Pai, cand te duci sa te intalnesti cu ei, ti-l dau sa mearga pa nepotu-miu, ala, Bebe si pe fratele meu, Gulu.» I.: Da, da! Bravo!Nutu: … la discutii…» I.: Cea mai buna treaba!Nutu: Vede ca e ai mei. Ai inteles?
» I.: Da! Da, da!Nutu: Ai inteles? si sa-i spuna: " Bai, pai asta e bagat cu unchiu-meu Bebe, ala cu frati-meu, ai inteles?» I: Da, da, da!Nutu: Vezi cum se face, sa se faca plata, ca… ai inteles?» I.: Da, bine, noi oricum vorbim cu el amical. Tot prieteneste vorbim?Nutu: Putem sa vorbim si altfel, care-i problema? (…) Nu se pleaca de aici pana nu se face plata! (…) Ii bagam buldozerul, ai inteles? (…) si ma sunati cand ajungeti acolo!Santaj cu casete pornoSantajarea unei persoane, "Gigi" (care vrea sa ajunga "presedinte"), pentru a sprijini deschiderea unui cazinou. Redam cateva fragmente dintr-o convorbire lunga. Nutu sunat de H.» H: (…) si tot nea Gigi (…) si spuneam ca ma duc sa vorbesc cu el! (…) Eu ziceam ca poate ai tu vreun buton sa vorbesc cu el, si asta-i, ca omu are buton…Nutu: stiu, da’ omu’ (…) nu mai apare, are consilieri, nu mai vrea sa discute cu nimeni (…) Omu’ aspira ca iese presedinte! (…)» H.: Da’, ia asculta-ma! stii ca am caseta aia de la DECEBAL, de aici (hotel din Bacau – n.n.)… si m-a sunat si mi-a spus sa n-apara… Ca acolo, stii, is dezbracati Ion cu el, cutare.Nutu: stiu, ma, nene! Da’ n-am eu o gramada cu el, alea? Da-l in p… da prost!

Calvarul jandarmului bătut de huligani

2008-07-03T01:12:00.000-07:00

Au trecut aproape două luni de când jandarmul Gabriel Oşan a fost aproape linşat înaintea jocului „U“ Cluj - CFR Cluj, dar agresorii acestuia n-au fost încă judecaţi.Imaginile horror de dinaintea derby-ului clujean „U“ - CFR, disputat pe 7 mai, în ultima etapă a ediţiei trecute din Liga I la fotbal, au făcut înconjurul lumii. Un om fără apărare, căzut la pământ, lovit cu bestialitate de nişte adolescenţi cu chip uman şi suflet de fiară. L-au izbit cu pumnii şi cu bocancii. Mereu şi mereu, numai în cap. Apoi, unul dintre agresori, nemulţumit de rezultatele obţinute, a înşfăcat o dală de trotuar, încercând să-i spulbere ţeasta celui despre care ştia că e jandarm. Cei patru indivizi a căror cruzime a şocat şi îngrozit au fost, ulterior, identificaţi pe baza imaginilor şi a fotografiilor. Reţinuţi de poliţie, cu mandate de arestare, huliganii ar fi fost, oriunde în lume, judecaţi şi condamnaţi în regim de urgenţă. Astfel de fiare nu pot fi lăsate în libertate pentru a pune în pericol viaţa semenilor lor. La Cluj, lucrurile stau însă altfel. Au trecut de atunci aproape două luni şi procesul încă nu a început. Un lanţ al slăbiciunilor face ca agresorii să nu fi dat încă socoteală pentru teribila crimă pe care au încercat s-o comită. O procedură greoaie, un dosar prost instrumentat, o încadrare greşită şi, apoi, inevitabilele vicii de procedură atacate de avocaţii apărării ne explică de ce, în România, expresia „justiţia umblă cu capul spart“ nu e doar figură de stil.
Greşelile procurorului anchetatorCazul de faţă a fost prost instrumentat de către procurorul Nicolae Păşcuţ. Există voci autorizate care susţin că procurorul a fost depăşit de complexitatea cazului, motiv pentru care a făcut încadrări juridice greşite! Procurorul Păşcuţ, care şi-a anunţat intenţia de a se pensiona, nu a putut dovedi ultrajul, deşi doi dintre cei trei tineri arestaţi, Adrian Stanciu şi Toja Tivadar, au recunoscut în prima fază că ştiau că Olah este jandarm! Următoarea încadrare juridică greşită a fost făcută în momentul în care procurorul a dispus trimiterea în judecată a celor trei tineri arestaţi pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă, şi nu pentru tentativă la omor deosebit de grav! Judecătoarea Beatrice Birău, de la Judecătoria Cluj-Napoca, şi-a dat seama de această greşeală a anchetatorului şi a dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de tentativă de omor deosebit de grav, pedepsită mult mai aspru decât cea de vătămare corporală gravă. Dosarul se află acum în faza de judecată la Tribunalul Cluj şi are ca termen data de 17 iulie 2008.INTERVIUGabriel Oşan: „La 35 de ani sunt ca o legumă“Gabriel are 35 de ani, dar trăieşte mai rău decât un pensionar. Viaţa i s-a schimbat complet după evenimentul cumplit din data de 7 mai, când a fost bătut cu bestialitate de patru minori în timp ce filma deplasarea suporterilor echipei „U“ Cluj spre stadion, la meciul cu concitadina CFR. A scăpat ca prin minune, după ce, în timp ce era căzut la pământ, unul dintre agresori a încercat să-i zdrobească ţeasta cu un bolovan din caldarâm. S-a ales cu multiple fracturi şi cu două hematoame la cap. A stat internat în spital trei săptămâni. La externare, l-a aşteptat alt spital: cel de acasă. La întâlnirea cu EVZ, de la sediul Jandarmeriei din Cluj, Gabriel a venit cu o rugăminte: „N-aş vrea să mi se vadă chipul întreg în ziar, fiindcă şi-aşa mă recunoaşte lumea... De câte ori merg la butic seara, să iau un suc, aud numai bârfe: «Uite-l şi pe jandarmul bătut!»“. EVZ: Cum te simţi după acel episod de coşmar?Gabriel Oşan: Cred că fracturile s-au vindecat, dar problema este cu cele două hematoame de la cap... Cel subdural are diametrul de şase centimetri şi e gros de nouă milimetri. „Cam două halbe de medicamente pe zi“ Mergi frecvent la spital? Merg la consult din două în două săptămâni. E bine că hematomul a reacţionat la tratamentul medicamentos, altfel ar fi trebuit să mă operez pe creier.Iei medicamente multe? Ca să fac o glumă, cam o halbă de bere dimineaţa şi una seara! Am o listă lungă pe care mă uit. Iau de trei ori pe zi, le triez. Din punct de vedere al recuperării totale, există un semn de întrebare. Sunt scumpe medicamentele? Sunt undeva, la 150-200 de lei pe lună. M-au ajutat colegii cu bani şi, pe această cale, vreau să le mulţumesc. Medicamentele mă termină psihic. N-am mâncat niciodată dimineaţa, dar acum sunt nevoit s-o fac, fiindcă trebuie să iau pastilele. Am numărul de telefon al medicului băgat în buzunar, în cazul în care fac vreo criză, Doamne-fereşte! Până acum nu s-a întâmplat. „Obosesc foarte repede“ Ce fel de criză? Să cad deodată la podea, să-mi amorţească mâinile. Chiar am discutat cu profesorul de la neurochirurgie şi mi-a zis că există riscul să apară... Deci trebuie să fii foarte precaut. Nu am voie să mă expun la soare. Mai iau şi vitamine, ca să am poftă de mâncare. Nu pot să alerg, nu pot să ies cu copiii în parc. Seara, după ora zece, când e răcoare, ies din casă o jumătate de oră. Obosesc foarte repede. Trebuie să fie cineva în permanenţă cu mine, ca să nu fac o criză. Sunt însoţit fie de soţie, fie de fiul meu cel mare de 13 ani. „Au venit din spate când m-au lovit“ Gabriel Oşan, jandarmul bătut de suporterii clujeni: "Nu am voie să mă expun la soare. Nu pot să alerg, nu pot să ies cu copiii în parc. Obosesc foarte repede. Trebuie să fie cineva în permanenţă cu mine, ca să nu fac o criză." Ce faci toată ziua în casă? Mă plictisesc, fiindcă, înainte de acel eveniment, eram o persoană activă. Acum stau ca pensionarii. Mă mai uit la televizor şi mă ocup de fiul meu cel mic, de un an. Mă mai iau durerile de cap atunci când se schimbă vremea. Mă deranjează că sunt ca o legumă. Stau şi nu pot face nimic. E greu. Te dă gata. Săraca nevastă-mea, ea face totul. E o chestie penibilă. La 35 de ani, să fii aşa cum sunt eu... Ai vreo explicaţie pentru situaţ ia în care ai ajuns? Când te bate cineva, îţi dă în mână, în picioare, în stomac, nu tot timpul în cap. Dacă tot voiau să distrugă ceva, trebuiau să spargă aparatul, nu să omoare un om. Au venit din spate, m-au lovit, am stat inconştient câteva secunde, am dat să mă ridic şi am luat-o din nou. Am aflat ulterior că Paul Stanciu, unul dintre agresori, şi-a schimbat declaraţia. A spus că nu m-a lovit cu dala de beton, ci cu pumnul. Să dai cu pumnul şi să ai patru copci în cap? Norocul meu e că nu mi-a afectat creierul!Ai fost vizitat la spital de vreo persoană din familiile agresorilor sau de vreun oficial de la „U“ Cluj? Nu. Singurul care a venit la spital a fost Goga... Fotbalistul. Şi-a cerut scuze faţă de suporteri. I-am spus că el n-are nicio vină. Vei mai practica meseria asta? Da. Nu îmi va fi frică. Îmi place meseria asta. Sunt de şase ani cameraman al Jandarmeriei şi nu ştiu dacă aş putea face altceva. Bine ar fi ca suporterii să-şi facă o curăţenie generală în galerie.Agresorii tăi au între 16 şi 19 ani... Sunt tot mai mulţi minori care se dedau la acte de vandalism şi nu e bine pentru societate. Aceşti minori sunt distruşi de anumiţi huligani, care îi cooptează în gaşcă. În cazul meu, toată acţiunea a fost premeditată. A fost cineva în spatele acestor minori care m-au bătut. „Nu o să îi iert niciodată“Cum te-ai făcut jandarm? Am auzit de la un vecin de bloc că se fac angajări la jandarmi. Am dat examen pentru ocupare de post şi am reuşit. În anii ’80 am făcut lupte libere. Am ajuns vicecampion naţional în 1987. Ce-ai face dacă mâine doctorul ţi-ar spune că eşti apt?Aş vrea să mă trezesc dimineaţa şi să beau o cafea, fiindcă acum nu am voie, să iau pantofii sport în picioare şi să alerg. Să mă simt liber. M-am şi îngrăşat de la medicamente.Ce au zis agresorii despre tine?Am aflat de la avocatul meu că niciunul dintre agresori nu regretă faptele comise şi că, dacă ar fi, ar face-o din nou. Eu nu o să îi iert niciodată, numai Dumnezeu poate să îi spele de păcate!DECLARAŢIIControloru’ s-a încurcatAgresorii jandarmului Gabriel Oşan au vârste cuprinse între 16 şi 20 ani. Cel mai mare dintre ei este considerat de către justiţie principalul suspect. Adrian Stanciu (foto dreapta), zis Controloru’, este cel care l-a lovit în cap cu o piatră de bordură pe jandarmul Oşan. De altfel, în timpul urmăririi penale, Controloru’ a dat mai multe declaraţii care se bat cap în cap. Stanciu a fost audiat prima dată pe 8 mai, la sediul Poliţiei Cluj. „Menţionez că bărbatul îmbrăcat în ţinută civilă şi despre care ştiam că este jandarm nu m-a provocat în niciun fel“, afirma atunci agresorul.„Am aplicat acea lovitură întrucât acolo am nimerit“ O zi mai târziu, într-o altă declaraţie dată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, Stanciu spune că nu ştia despre omul pe care-l lovise că ar fi jandarm! „Ne-am întâlnit o parte din galerie pe strada Pavlov, unde am consumat 6-7 beri. O parte din galerie a început să strige «loviţi-l pe acela în negru» (n.r. - jandarmul Oşan). Din zona Operei Maghiare am luat o dală, tip biscuite (...) m-am dus cu paşi grăbiţi spre cameramanul care purta geacă neagră, aplicându-i o lovitură în partea dreaptă a capului. Pe cameramanul pe care l-am lovit l-am văzut de mai multe ori la stadion în timp ce filma, însă nu ştiam că este jandarm.“ La audierile de la Judecătoria Cluj, Stanciu a schimbat iar declaraţ ia! „Eu am ieşit de pe şosea mergând grăbit pe trotuar unde se afla acel om şi l-am lovit cu pumnul în zona bărbiei fără să îl lovesc cu dala de beton“, a declarat Stanciu, în ciuda dovezilor video care îl incriminează.Al doilea agresor este Tivadar Toja (foto stanga), care are 20 de ani. Deşi este foarte tânăr, Toja nu a stat pe gânduri şi, la îndemnul unor lideri din galerie pe care însă nu îi nominalizează, l-a lovit pe Oşan cu piciorul în cap, în timp ce acesta se afla căzut la pământ. Şi Toja, la fel ca şi Adrian Stanciu, a recunoscut în prima fază că ştia despre Oşan că este jandarm, după care a uitat complet acest amănunt.A dat „din prietenie“ Toja descrie momentul agresiunii în termeni foarte simpli: „Am aplicat acea lovitură acelui bărbat căzut pe trotuar, în zona capului, întrucât acolo am nimerit, dar nu am observat ca acea persoană să fie rănită la cap“.Al treilea tânăr arestat are doar 16 ani şi se numeşte Tudorel Câmpan. Acesta a declarat că este prieten cu Toja şi că a văzut momentul în care acesta l-a lovit pe Oşan cu piciorul, drept pentru care s-a decis să îl lovească şi el. Dintre toţi trei, Câmpan este singurul căruia îi pare rău de fapta comisă!Imagini surprinse înaintea derby-ului clujean „U“ - CFR. Persoana lovită în cap cu dala de trotuar este Gabriel Oşan.

DIN NOU GARCEAAAAAA!!!

2008-07-01T04:43:00.000-07:00

Politistii de la Rutiera din Vrancea se comporta ca niste militieni. Pe DN2, din directia Bacau spre Focsani, câte sate, atâtea echipaje dotate cu radar. Pâna aici, nimic anormal, însa în localitatea Pufesti, o Dacia Logan, fara însemnele specifice (si aici trebuie precizat ca, oriunde în Europa, politistii au în primul rând rol preventiv si mai apoi constatativ), gazduia, duminica, un cuplu care face de râs si trimite în derizoriu imaginea politistului comunitar. Iata o poveste, din pacate, cât se poate de adevarata. Cei doi opresc un autovehicul pe motiv ca dadea flash-uri si avea farurile de ceata aprinse, enervati probabil ca cineva la strica spaga. Soferul întreaba de ce a fost oprit si, nevenindu-i sa creada ca exista în Codul Rutier un articol care sa-i interzica unui conducator auto sa foloseasca în mod neabuziv sistemul de iluminare, dar mai ales dupa ce a constatat ca unul dintre agenti miroase a alcool, a solicitat procesul-verbal, dupa care a început sa-i fotografieze pe cei doi, întrucât atitudinea si comportamanetul acestora erau
dubioase.«M-au agresat verbal»Soferul, Liliana Teodorescu, ne-a povestit ce s-a intamplat: „Am asteptat vreo 40 de minute completarea procesului-verbal. Cei doi politisti au refuzat sa-si decline identitatea si m-au agesat verbal ca am dat flash-uri si ca am fost înregistrata de radar cu o viteza de 67 de km/ora. I-am rugat sa-mi arate si mie imaginile, dar au început sa rada, spunându-mi ca nu tin fitele de Bucuresti, apoi i-am rugat sa-mi arate în Codul Rutier articolele referitoare la interzicerea proiectoarelor de ceata, pe timp de zi, fapt care i-a enervat si au început sa ma ironizeze. Vazând starea evidenta de „euforie” cel putin a unuia dintre ei, l-am sunat pe un prieten, care este operator la o televiziune centrala si care venea în spatele meu sa opreasca si sa-i filmeze. Abia dupa ce l-au vazut s-au legitimat si astfel am aflat cum se numesc (vezi foto 3 - Lucian Livcota). Din acel moment s-au retras în propria masina si au început sa dea telefoane foarte precipitati (vezi foto 4 si foto 5)”.Etilotestati pe sestConform celorlati martori care se aflau în masina oprita de „politistii cu chef de viata!”, evenimentele ulterioare sunt si mai spectaculoase. Vazând ca n-o pot scoate la capat si ca soferul a scris „contest procesul-verbal, am impresia ca cei doi agenti miros a alcool si vorbesc necorespunzator”, militienii (caci i-am jigni pe ceilalti politisti daca i-am numi altfel) au apelat la un tertip mafiot. Au chemat în ajutor un jeep de la volanul caruia a coborât un individ foarte agresiv, care l-a bruscat pe operator, apoi cei doi politisti s-au retras dupa propria masina si au suflat în etilotest, mentionând ca au un martor, dar au refuzat sa le arate celorlalti rezulatul (foto 7). Martorii acestui eveniment straniu au insistat ca politistii sa mearga în cel mai apropiat oras pentru a face la un institut medico-legal analiza alcoolemiei din sânge, dar evident ca cei doi purtatori de uniforma au refuzat. Observând ca lucrurile capata proportii nebanuite, agentul Lucian Livcota si-a sunat seful, care l-a sfatuit sa scape de martori cât mai repede si sa se retraga. Lucru care s-a si întâmplat, nu dupa ce un agent supraponderal a strecurat câteva înjuraturi pe sub straturile de gusa! Grav este faptul ca unii politisti nu înteleg ca, fiind bugetari, adica platiti din banii fiecarui sofer sau pieton din România, trebuie sa aiba o atitudine si un comportament civilizat si respectuos, ca menirea lor este preventia si ca nu trebuie sa se ascunda în masini civile, dupa copaci sau în curbe pentru a-i amenda sau pedepsi pe oameni. Simpla prezenta a unui politist în uniforma impune respect si diminueaza viteza soferilor, însa acest lucru se întâmpla în lumea civilizata, aici ramâne înca vie imaginea fanariota a vatafului, mentalitatea de stapân a slujbasului si tupeul fara margini al militienilor! De ce? Pentru ca niciodata nu plateste nimeni! Avocat Claudiu Antonescu: In tarile evoluate, se lasa cu demiteri„În tarile cu experienta democratica si cu valori în clasa politica, un asemenea comportament se lasa cu eliberarea din functie a celor doi agenti în culpa si cu o demisie de onoare a sefului lor direct, însa pe aici, unde politistii lipsesc acolo unde e nevoie de ei, dar apar ca ciupercile la spaga, unde sefii lor au averi fabuloase obtinute din permise de conducere obtinute ilicit, nu prea se respecta nici legea penala, nici cea a bunului-simt”. Eu îi sfatuiesc pe toti cei care contesta un proces-verbal sa-i actioneze pe cei care comit abuzuri în instanta!”

Justiţia, Năstase şi Sile Pietroi

2008-06-30T03:40:00.001-07:00

O economie curată, sănătoasă are întotdeauna nevoie de o justiţie obiectivă şi implacabilă.
Un individ gregar şi gaşca lui, formată din băieţi cu burţi şi lanţuri groase, sunt prinşi după câteva luni de urmărire, telefoane ascultate şi iscoade infiltrate, sunt arestaţi şi aduşi în Bucureşti. Mai întâi băieţii scăpaseră, un binevoitor anunţându-i că potera e pe urma lor şi ar fi bine să se facă nevăzuţi. Conform legii, pot fi reţinuţi doar 24 de ore, timp în care trebuie duşi în faţa unui judecător pentru emiterea unui mandat de arestare. Convorbirile înregistrate, declaraţiile celor snopiţi în bătaie n-au convins o doamnă judecător care ar fi spus (conform Evenimentului Zilei), după ce i-a eliberat şi nu le-a impus nici măcar să nu părăsească ţara, că a vrut să fie liniştită, doamna respectivă având doar două luni până la pensie. O declaraţie halucinantă! I-a trebuit mult doamnei judecătoare să realizeze că un magistrat n-are prea des de-a face cu literaţi, balerini şi filosofi, ci, mai degrabă, cu violatori, tâlhari şi criminali. De câte ori în cariera Domniei Sale judecătoarea o fi dat verdicte pentru a fi dânsa liniştită? De câte ori poliţiştii procedează la fel ca doamna judecătoare, vrând să fie şi ei liniştiţi?
Numai că liniştea magistraţilor şi a poliţiştilor este neliniştea celor care sunt rupţi în bătaie că au avut curajul să depună o mărturie sau sunt tocaţi cu bâtele doar pentru că au parcat maşina pe locul unui şmecher care ştie că va da peste o judecătoare care vrea linişte înainte de pensie.
CSM-ul condus de Lidia Bărbulescu nu aude, nu vede. Nu au existat judecători sancţionaţi (deşi ei ar trebui excluşi din magistratură!) pentru astfel de sentinţe. Monica Macovei, cea care a început lupta cu o astfel de justiţie (aceasta a fost părerea Comisiei Europene, care a monitorizat reforma justiţiei) a fost respinsă de magistraţi, parlamentari şi, în cele din urmă, de premierul Tăriceanu, care a şi exclus-o din Guvern. Nu făcea parte din sistem.
Dar pentru a ajunge în faţa judecătorului, un fost prim-ministru trebuie să primească avizul Parlamentului. Într-un astfel de caz, parlamentarii se dau peste cap şi se transformă în judecători, stabilind că Adrian Năstase e nevinovat şi curat ca argintul strecurat. Apoi, apare Năstase la televizor şi ne explică şarmant că e vorba de un litigiu comercial, între el şi firma care i-a construit casa, şi că nu poate fi vorba de o şpagă plătită sub forma unei construcţii, că el nu se pretează la aşa ceva. Parlamentarii dau din cap şi nu-l lasă să ajungă în faţa unei judecătoare care, oricum, vrea şi ea să fie liniştită.
Au aceste cazuri, justiţia în general, de-a face cu economia, cu mediul de afaceri? Cu siguranţă! Merită să investeşti într-o astfel de ţară, în care justiţia funcţionează după aceste modele? Doar dacă randamentele sunt foarte mari. De aceea, o economie curată, sănătoasă are întotdeauna nevoie de o justiţie obiectivă şi implacabilă.

ASIGURARILE DAU TEAPA!!! TIPIC ROMANESC!!!

2008-04-17T00:12:00.000-07:00

ACEST ARTICOL ESTE O SELECTIE DE MAILURI CE CIRCULA DE CATVA TIMP PE INTERNET.

trimite mai departe......atitudinea asta o regasim cu toii in multe sectoare in care ni se "vand" diverse servicii...... poate asa reusim sa educam putin societatea asta.............sanctionand cativa reprezentanti de cinste ai acesteia Dragii nostri, Va supunem atentiei un caz legat de asigurarile casco in speranta ca putem ajuta la evitarea unor astfel de situatii. Este legat de compania Omniasig! Sa va povestim ce am patit acum ceva vreme...am facut casco la masina, am dat in jur de 15 milioane atunci, un domn(reprezentant Omniasig) a fotografiat masina, a completat dosarul, a luat banii, am semnat; toate chiar la sediul Omniasig. Toate bune si frumoase. Pana am gasit masina lovita. Aici a inceput bataia de joc a celor de la Omniasig. Am facut constatare, ne-au spus sa bagam masina intr-un service agreat, ca e ok. Zis si facut. Doar ca nu am mai putut sa o scoatem de acolo decat pe banii nostri. Justificarea a fost urmatoarea: domnul care a facut dosarul(angajat Omniasig!!!) nu a facut suficiente poze. Deci la dosar nu exista poze, si nu au de unde sa stie ca masina nu a fost lovita inainte. De aici adio despagubire. Am vorbit cu nenumarate persoane la Omniasig. Toti foarte obraznici, toti ne-au spus ca nu cu ei am semnat, ca e vorba de alta divizie decat cei de la daune, ca nu e vina lor ca nu s-au facut poze suficiente. Ca si cum noi am platit unei persoane fizice, si trebuie sa o identificam...De cateva ori ni s-a inchis telefonul. Pur si simplu. Romaneste.
Multumim mult domnului Mihai Ana, angajat Omniasig, care ne-a ajutat sa pierdem 35 milioane.
Sper sa reusim sa-i raspundem cu aceeasi moneda, si sa-l ajutam la randul nostru sa piarda macar ceva clienti.

PS: am uitat sa mentionez ca am trimis si mail-uri la ei...nu a raspuns nimeni.

Va multumim!

Cristi Iorga
Salut,
Pot sa confirm ceea ce ai patit tu cu Omniasig. Eu am o aventura si mai mare cu ei si am ajuns sa ii dau in judecata.
Anul trecut in aprilie am plecat in Statele Unite pentru 3 sapatamani. Am facut o asigurare de sanatate pentru calatorii externe la Omniasig asa cum se procedeaza si este de altfel obligatoriu. La incheierea politei am optat pentru suma maxima de despagubire, respectiv 15.000 Euro, tinind cont ca preturile la serviciile de sanatate in USA sant destul de piperate.
Spre ghinionul meu, cand ma aflam undeva in Grand Canyon , am mancat "junk food" si am facut o criza de bila pe la 2:00 noaptea. Am sunat la 911 deorece durerea era insuportabila si am ajuns la spital. Nu a fost ceva grav dar am avut o zi de spitalizare acolo. Am platit din buzunarul meu 500 USD cheltuielile spitalului, urmand sa primesc prin posta cheltuilile de transport cu salvarea.
Cand am ajuns in tara , am gasit in posta facturile de la transportul medical in valoare de aprox. 3,000 USD.
Am intocmit si depus dosarul de despagubire la Omniasig in 12 mai 2007.
2 luni mai tarziu am sunat sa intreb ce se intampla deorece primeam in posta scrisori de somatie de plata de la NHS din Statele Unite. Cei de la Omniasig , imi spuneau la telefon ca nu stiu care este stadiul dosarului si ma vor contacta ei. In cele din urma la sfarsitul lunii AUGUST am primit in posta un raspuns sec pe o pagina de la Omniasig prin care ma instiintau ca au REFUZAT despagubire, deorece, in urma EXPERTIZEI MEDICALE au stabilit ca eu eram bolnav de o afectiune biliara inainte de a pleca in strainatate, drept pentru care se pot prevala de un articol din polita care excepteaza despagubirea in acest caz.
Am ramas siderat de faptul ca se poate face o EXPERTIZA MEDICALA in Romania fara ca doctorul care o efectueaza sa vada pacientul.
Am contactat Omniasig prin avocatul meu si dupa inca cateva luni de schimbat hartii si amanari am hotarat in Decembrie 2007 sa ii dau in judecata. In acest moment exista un dosar pe rol la Judecatoria Sector 1 care deja a avut vreo 2 termene iar cei de la Omniasig nu s-au prezentat.
Ideea este ca in cazul de fata eu nu doresc ca ei sa-mi plateasca mie personal ceva. Doresc sa achite facturile catre NHS care sant scadente de 9 luni de zile.
La momentul cand Omniasig mi-a tras aceasta TZEAPA romaneasca, eu nu eram un client oarecare. Firma mea platea la Omniasig , polite Casco la aceea data in valoare de aprox. 6,000 Euro/an. Va dati seama ca am reziliat toate contractele cu ei inca de anul trecut.
O asemenea nesimtire nu am pomenit la o companie care se vrea serioasa.
Ai acordul meu sa distribui acest mail tuturor celor carora le-ai distribuit si problema ta.
OMNIASIG ISI INSEALA CLIENTII !!!!

Tupeu de borfasi

2008-04-07T22:52:00.000-07:00

StiTi care e cea mai mare spaima a interlopului, borfasului marunt, a smecherului de cartier? Sa comita o nemernicie, sa dea o teapa uriasa si sa nu stie lumea ca el e autorul. Anonimatul l-ar ucide, de-aia el are nevoie de notorietate, de respectul celorlalti degenerati, singurii la care se raporteaza si carora tine sa le inspire teama si stima.
Tocmai de aceea sunt la mare cautare manelele cu "dusmanii imi poarta pica, da' n-au valoarea mea", "Of, of, of, mor toti tiganii, ca io ma distrez si arunc cu banii" ori dedicatii in genul "de la Fane Barosanu' fara numar" sau "pentru Sile Dibaciu' de la Titi Muschi". Mai acum cativa ani a facut valva prin presa o anume Uta Ragalie, o magraonca geloasa care si-a impuscat sotul infidel, dar pe care l-a respectat atat de mult dupa moarte incat din puscarie a ordonat ca pe crucea acestuia sa scrie "cel mai mare mafiot", desi sarmanul raposat fusese un proxenet urduros.
Acest tip de oameni au inceput sa apara si prin fotbalul nostru. S-au dus vremurile in care Jean Padureanu, Pinalti ori Romica Pascu faceau niste blaturi strigatoare la cer, dar dupa aceea erau in stare sa jure pe toate sfintele scripturi ca ei sunt cele mai oneste creaturi zamislite vreodata. Acum ne dam seama ca aceasta era, totusi, o forma de moralitate, de decenta, cel putin fata de ceea ce se intampla in prezent.
Acum observAm ca ne-au napadit tot soiul de creaturi hidoase, itite din dracu' stie ce hrube sociale, care spurca totul imprejur, mocirlesc pana si ideea de credinta si religie si care te mai si sfideaza cu cinism, dandu-ti de inteles ca da, asa e, au savarsit toate nemerniciile posibile si au manevrat cele mai infernale butoane, dar n-ai ce sa le faci, pentru ca sunt prea smecheri.
Orice asemAnare cu un cioban troglodit si parvenit este obligatorie si de bun simt.

CAMATARII MANA IN MANA CU JUSTITIA!!!!

2008-03-06T01:57:00.002-08:00

Dupa ce a anuntat ca respinge recursul anchetatorilor in procesul Camatarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie face o serie de greseli in redactarea minutei care a insotit decizia. Instanta nu a dezvaluit inca pâna la aceasta ora care este pedeapsa cu inchisoarea pe care Nutu Camataru, liderul clanului interlop, urmeaza sa o ispaseasca. Mai mult, in minuta deciziei, judecatorii nu pronunta nici macar o singura data numele lui Ion Balint, cu toate ca recursul DIICOT se referea tocmai la hotarârea Curtii de Apel Bucuresti, prin care acesta a fost achitat in trei fapte penale pentru care a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti. Mai mult, instanta suprema a gresit inclusiv titulatura unitatii de parchet care a formulat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Minuta ultimei sedinte de judecata din dosarul „Camataru“ lamureste in privinta pedepselor aplicate tuturor celorlalti inculpati, insa nu face nicio referire la Nutu Camataru, precizeaza agentia de presa Mediafax. Astfel, completul de judecata condus de magistratul Madalina Buta si format din judecatorii D. Gheorghe si G. Catanoiu a admis, pe data de 4 martie, doar
recursul declarat de Laurentiu Roman impotriva deciziei din 7 februarie 2007 a Curtii de Apel Bucuresti, contopind pedepsele inculpatului de trei luni, respectiv trei ani de inchisoare, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani de inchisoare. „Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, partea civila Peleg Shaul si inculpatii Balint Vasile, Stoica Angela, Dudita Silviu, Simiranu Marian, Panduru Adrian, Rohat Bogdan, Calin Stefan, Gheorghe Cristian, Cosma Laurentiu, Lungu Ion, Molodetiu Violeta Adriana, Popa Claudiu Sorin etc… impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti“, se mai arata in minuta deciziei. Eroare de… redactare si omisiunea nominalizariiPrima greseala a textului minutei este aceea ca judecatorii au uitat ca nu Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti a formulat recurs impotriva deciziei din 7 februarie 2007, ci Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie. In al doilea rând, minuta nu specifica daca Nutu Camataru va executa cei 9 ani de inchisoare, la care a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti, sau daca a ramas doar cu o pedeapsa de 2 ani si 8 luni, la cât a fost redusa de catre magistratul Ionut Matei, fost judecator la Curtea de Apel si actual magistrat la Inalta Curte. In schimb, instanta face precizari exacte cu privire la pedepsele aplicate tuturor celorlalti coinculpati din dosar, precum si la deducerea din pedeapsa a timpului retinerii si arestarii preventive a fiecaruia in parte. Mai putin in ceea ce-l priveste pe Nutu Camataru.Pentru a lamuri aceste aspecte, „Gardianul“ a adresat o solicitare catre Biroul de Presa al Inaltei Curti, la care am primit urmatorul raspuns: „Numele intimatului Balint Ion nu apare in minuta deciziei nr. 769/04.03.2008 pronuntata in dosarul nr. 28733/3/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, deoarece acesta nu a avut calitatea de recurent, fiind doar intimat in recursul Parchetului, care a fost respins. In cauza, recursul a fost declarat de Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, insa, dintr-o eroare materiala ce urmeaza a fi indreptata de indata pe site-ul Inaltei Curti, a aparut Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti“.Decizia Curtii Constitutionale, maculaturaSurse judiciare au declarat, pentru „Gardianul“, ca ambele decizii, atât cea pronuntata de Curtea de Apel in februarie 2007, care a micsorat substantial pedepsele membrilor clanului Camataru, cât si cea a Inaltei Curti, care a mentinut decizia instantei de apel, sunt netemeinice si nelegale. Asta, deoarece, la apel, magistratul Ionut Matei a invocat neconstitutionalitatea unor prevederi ale Legii 51/1991 privind siguranta nationala a României, in baza carora anchetatorii au interceptat convorbirile telefonice ale clanului interlop. Judecatorul a inlaturat, astfel, efectele mijloacelor de proba in baza carora inculpatii au fost condamnati, in ciuda faptului ca exista o decizie a Curtii Constitutionale care ii interzicea magistratului sa faca acest lucru. Atât instanta Curtii de Apel, cât si membrii clanului interlop, in frunte cu Nutu si cu Sile Camataru, au invocat, in 2006, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.10, art. 11 alin 1lit d), art. 13 si 15 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranta Nationala a României si ale art. 24 alin (4) din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptii ridicate in dosarul 28733/2/2005, adica in dosarul „Camataru“. Pe data de 7 noiembrie 2006, Curtea Constitutionala a respins aceste exceptii, prin decizia motivata purtând numarul 766, publicata in Monitorul Oficial al României nr. 25 din 16 ianuarie 2007. Cu toate acestea, pe 7 februarie 2007, magistratii Curtii de Apel Bucuresti, care au dat câstig de cauza Camatarilor, ignora decizia Curtii Constitutionale si motiveaza neconstitutionalitatea respectivelor texte de lege. In acest fel, Nutu Camataru a fost achitat pentru infractiunea de complicitate la inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave, la complicitate la infractiunea de tâlharie si la instigare la santaj, diminuându-i pedeapsa de la 9 ani inchisoare la 2 ani si 8 luni. Impotriva acestor achitari, DIICOT a formulat recurs, pe care Inalta Curte l-a respins.Grefiera spagara l-a sfatuit pe «Masca» sa-si ia avocat pe fostul sef al judecatoarei ButaInformatiile legate de acest dosar, dar si de alte dosare care au legatura mai mult sau mai putin directa cu clanul Camataru sunt de-a dreptul uluitoare. Cu doar câteva zile inainte ca Inalta Curte sa judece recursul DIICOT, unul dintre inculpatii din dosar, respectiv Gheorghe Cristian, zis „Masca“, s-a prezentat la Parchetul Tribunalului Bucuresti, unde a formulat un denunt impotriva Lilianei Constantinescu, grefier la Sectia Comerciala a Curtii de Apel Bucuresti. Fara a mai intra in amanuntele acestui caz, amintim doar ca grefiera i-a pretins lui „Masca“ sume de bani in valoare totala de 7.000 de euro pentru a-si exercita influenta pe lânga magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea obtinerii unei solutii favorabile in respectivul dosar aflat in faza de recurs. Grefiera a fost prinsa in flagrant, in locuinta lui „Masca“, in timp ce primea 3.000 de euro si 1.000 de RON. Potrivit incheierii de sedinta a Tribunalului Bucuresti din data de 22 februarie 2008, care a emis pe numele grefierei un mandat de arestare preventiva, „inculpata s-a oferit sa il ajute (pe „Masca“ – n.red.) in vederea solutionarii favorabile a dosarului nr. 28733/2/205 aflat pe rolul ICCJ, precizându-i ca in complet sunt trei judecatori si cu doi dintre ei a aranjat sa o ajute, dar nu are intrare la presedintele completului, pe nume Buta, dar ca ii recomanda sa il angajeze pe avocatul Bedros, deoarece acesta a fost judecator si, totodata, sef al presedintelui Buta“.

JUDECATORII CORUPTI FARA STAPAN

2008-03-06T01:57:00.001-08:00

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-au motivat decizia de condamnare a judecatorului Mihai Viorel la patru ani de inchisoare pentru luare de mita, retinând ca „solutia de achitare a inculpatului (…), intrucât fapta nu a fost savârsita de acesta, este rezultatul unei grave erori de fapt determinata de gresita apreciere a probelor, prin denaturarea lor“. Curtea Suprema a apreciat ca „instanta de fond (n.n. – Curtea de Apel Brasov), dupa o expunere nesistematizata si o analiza greoaie a mijloacelor de proba, se axeaza pe sublinierea unor inadvertente intre declaratiile martorilor audiati in cauza in faza de urmarire penala si respectiv de judecata, apreciind ca esentiale unele contradictii privind initiativa demersurilor facute de martorul denuntator“.Judecatorii Curtii Supreme au subliniat in decizia prin care l-au condamnat pe fostul sef al Sectiei Penale din cadrul Tribunalului Bihor, Mihai Viorel, ca instanta care l-a achitat pentru mita de 135.000 de marci germane primita in 1998 pentru a pronunta o solutie favorabila in privinta unui inculpat a interpretat gresit probele de la
dosar. Magistratii Curtii Supreme au casat in parte decizia Curtii de Apel Brasov, retinand ca „instanta de fond a dat o importanta nejustificata unor imprejurari circumstantiale, care nu sunt esentiale pentru stabilirea situatiei de fapt“ si judecatorii fondului au „deplasat artificial centrul de greutate al probatiunii“. In privinta primului aspect, magistratii au fost de parere ca respectivele contradictii dintre declaratiile martorilor erau „justificate de durata mare de timp scursa intre momentul comiterii faptei si datele la care s-a efectuat urmarirea penala (circa 5 ani) si respectiv cercetarea judecatoreasca (circa 8 ani), precum si de perceperea diferita a acestor imprejurari de catre martori“. In legatura cu a doua critica adusa deciziei Curtii de Apel Brasov, magistratii Curtii Supreme au precizat ca instanta de fond a incercat sa demonstreze faptul ca „banii au fost dati de martora Popa Maria denuntatorului Matei Cornel, care nu i-a mai remis inculpatului Mihai Viorel, ajungand, pe cale deductiva, la sustinerea implicita ca denuntatorul Matei Cornel ar fi comis infractiunea de luare de mita“.Probele il incrimineaza pe fostul magistratIn motivarea deciziei de condamnare, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au constatat ca „momentul consumarii infractiunii este cel al pretinderii sumei de 150.000 de marci germane de catre inculpat in scopul punerii in libertate a martorului Popa Viorel“. Judecatorii au fost de parere ca acest aspect a fost dovedit de catre doi dintre martorii audiati in cauza, ale caror depozitii se coroboreaza cu marturia Mariei Popa, „care a raspuns solicitarii si a pus la dispozitie banii anterior punerii in libertate a sotului sau“. Magistratii Curtii Supreme au apreciat ca judecatorul Mihai Viorel se face vinovat de infractiunea de luare de mita deoarece „elementul material al infractiunii s-a realizat prin cele doua dintre modalitatile normative alternative, trimiterea si primirea“. Astfel, magistratii au retinut in motivarea deciziei de condamnare a fostului judecator Mihai Viorel ca pretinderea banilor a fost urmata de remiterea acestora, in mai multe transe, doua inainte de punerea in libertate a lui Viorel Popa si alta ulterioara acestui moment.Judecatorul a ignorat legeaInalta Curte de Casatie si Justitie a aratat, in aceeasi motivare, ca judecatorul Mihai Viorel a dispus eliberarea provizorie pe cautiune a lui Viorel Popa fara sa tina seama de rigorile legii privitoare la conditiile in care o asemenea cerere poate fi admisa. „Referitor la decizia penala (…) pronuntata de inculpat intr-un complet de trei judecatori (…) este necesar a se arata ca au fost nesocotite dispozitiile procedurale privind admisibilitatea cererii, instanta omitand sa analizeze daca sunt indeplinite cerintele prevazute de lege, respectiv daca infractiunile pentru care inculpatul era urmarit penal se incadrau in cele pentru care legea permite liberarea provizorie“, au precizat magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ei au explicat ca, potrivit Codului de procedura penala, „liberarea provizorie pe cautiune nu se acorda in cazul savarsirii infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 7 ani“. Desi in cazul inculpatului Viorel Popa urmarirea penala fusese declansata sub aspectul savarsirii unei infractiuni pentru care pedeapsa era cuprinsa intre 3 si 15 ani, magistratul Mihai Viorel s-a limitat in a constata, „sumar, ca cererea este justificata si sunt indeplinite in totalitate conditiile prevazute de art. 160/4 Cod procedura penala“ si a admis cererea formulata de Viorel Popa, punandu-l in libertate. Magistratii au conchis ca pronuntarea acestei decizii penale, dupa ce judecatorul Mihai Viorel „pretinsese si chiar primise o suma de bani in acest scop, face dovada deplina a vinovatiei acestuia in savarsirea infractiunii de luare de mita“ si l-au condamnat la pedeapsa de patru ani de inchisoare.«Delibereaza» la Penitenciarul Oradea Fostul sef al Sectiei Penale din cadrul Tribunalului Bihor a fost trimis in judecata de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita. Procurorii anticoruptie l-au acuzat pe fostul magistrat ca in luna iulie 1998 a pretins suma de 150.000 de marci germane din care a primit, in doua transe, suma de 135.000 de marci, in scopul de a pronunta o solutie favorabila in dosarul lui Viorel Popa, care era arestat preventiv pentru santaj si asociere in vederea comiterii de infractiuni. In prezent, fostul magistrat Mihai Viorel este incarcerat la Penitenciarul Oradea, unde isi ispaseste pedeapsa de patru ani de inchisoare pentru luare de mita.

«Becalizarea este un factor de poluare a spatiului public»

2008-03-05T03:21:00.000-08:00

Sub deviza „Cititul nu dauneaza grav sanatatii“, Remus Cernea, presedintele ONG-ului „Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta“ si autorul cartii „Manifest impotriva becalizarii Romåniei“, prezinta pericolul fenomenului becalizarii asupra tuturor aspectelor vietii romånesti. Autorul tratatului este un protestatar vechi impotriva abuzurilor nascute in societatea romåneasca, acesta participånd la campania „Salvati Parcul Carol, salvati statul de drept“ si la proiectul „Monitorizarea educatiei religioase in scolile publice din Romånia“.- De ce ai ales acest nume pentru carte?- Numele cartii este dat de primul capitol. Becalizarea este atat de larga, incat acum nici nu mai tine de Becali. Becali a ajuns intr-adevar un fenomen, influenteaza, are adepti, dispune de fonduri nelimitate, are acel avantaj numit „Steaua“ si este un pericol pentru democratie, un factor de poluare a spatiului public.- Care ar fi solutiile pe care le vezi pentru a contracara un asemenea personaj?- In primul rand ar trebui sa primeasca crit
ici din partea opiniei publice, fara acestea el va avea legitimitate in expunerea opiniilor. Becali nu ar avea votanti daca guvernul si clasa politica si-ar fi indeplinit atributiile. Un exemplu concret ar fi ca atunci cand Becali i-a ajutat pe sinistrati, guvernul sa-i fi returnat banii. Sper ca Romania sa dezvolte anticorpi impotriva extremismului de orice fel.- Care crezi ca este factorul decisiv care a contribuit la ascensiunea acestui fenomen?- Educatia si cultura civica sunt esentiale aici. In Romania educatia si stiinta au fost cenusaresele bugetelor dupa ’89 si asta reflecta o mentalitate. Fara indoiala Becali este si un produs mediatic pentru ca vinde. Face raitinguri bune la emisiuni si din cauza aceasta este bagat in seama.- Gigi Becali este manipulat, sau deciziile pe care le ia sunt influentate doar de ideile lui?- Becali nu este marioneta nimanui. Asa gandeste el! A avut un sfatuitor de exceptie in persoana lui Dan Pavel, profesorul de la S.N.S.P.A.. Multe dintre lucrurile inteligente pe care le-a facut au fost sub influenta acestui om. Cred ca pentru Dan Pavel motivatia a fost banul, nu pot sa nu presupun asta.- Care ar fi cel mai mare dusman al fenomenului becalizarii?- Cred ca spiritul critic este valoarea absoluta. ~sta ar fi cel mai mare combatant al personajului Gigi Becali.- Consideri ca tratatul tau poate sa contribuie la imbunatatirea imaginii lui Becali?- Categori nu! Sunt o persoana prea putin mediatizata si cartea mea nu ar avea cum sa-i faca publicitate decat daca Becali vrea sa o bage in seama, fapt care ar fi in defavoarea lui.

Tinta Camatarilor

2008-02-27T00:30:00.001-08:00

-- Gheorghe Cristian, zis "Masca", le-a cerut procurorilor sa-l vare dupa gratii pentru a-l feri de razbunarea fostilor sai sefi, interlopii Ion si Vasile Balint

Lumea interlopa asteapta cu maxim interes pronuntarea sentintei de la Inalta Curte in dosarul fratilor Sile si Nutu Camataru. Magistratii urmeaza sa ia saptamana viitoare o decizie in legatura cu recursul DIICOT formulat fata de sentinta Curtii de Apel Bucuresti (CAB) care a redus pedepsele pentru mai multi inculpati din aceasta cauza, cea mai substantiala fiind a lui Ion Balint, zis Nutu Camataru. De la o pedeapsa de noua ani, acesta a ramas cu una de doi. Daca Inalta Curte mentine decizia instantei inferioare, Nutu Camataru are sanse sa iasa in curand de dupa gratii. Posibilitatea eliberarii acestuia a "blocat" in ultimele zile activitatea gruparilor infractionale din Capitala.
In timp ce micile grupari interlope se pregatesc de o posibila eliberare a celui care controla peste jumatate din Bucuresti, unul dintre oamenii Camatarilor, aflat in prezent in libertate, dar judecat in acelasi dosar cu Nutu si fratele acestuia Vasile Balint - zis Sile Camataru, a cerut sa fie incarcerat cat mai departe de cei doi. Este vorba despre Gheorghe Cristian, zis Masca, un personaj de incredere al fratilor Balint. Un personaj care insa dupa decimarea clanului i-a "turnat" in fata

procurorilor pe fratii Camataru, dand detalii despre faptele acestora. Masca, condamnat de CAB la sapte ani de detentie, s-a prezentat saptamana trecuta la Parchetul General-DIICOT, solicitand ca dupa ce se va pronunta sentinta in dosarul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie incarcerat departe de fratii Balint. In acest fel, Gheorghe Cristian incearca sa evite o eventuala razbunare a fratilor Camataru. La scurt timp dupa ce fratii Balint au aflat ca Masca i-a tradat, i-au transmis ca nu va scapa usor. Imediat, Gheorghe Cristian a inceput sa dea inapoi, sustinand ca ar fi fost obligat de anchetatori sa dea declaratii incriminatoare despre Sile si Nutu. "A venit saptamana trecuta la Parchet. Nu era chemat pentru vreo audiere. A venit din proprie initiativa. Si a cerut ca dupa ce va fi pronuntata sentinta in dosarul de la Inalta Curte si cand se va emite mandatul de arestare, sa fie incarcerat departe de fratii Balint, motivand ca are probleme din cauza lor. Procurorul poate lua legatura cu Ministerul de Interne sau Administratia Penitenciarelor in cazul in care o persoana a colaborat la un caz si a oferit informatii anchetatorilor, pentru ca respectiva persoana sa beneficieze de protectie. In sensul de a nu-i fi pusa viata in pericol. Parchetul nu are competente pe incarcerare. Poate doar reliefa o anumita situatie. Daca cineva a colaborat cu anchetatorii si a oferit informatii despre fapte comise de o anumita persoana, nu poti sa-i pui impreuna in arest. Numai ca in cazul lui Masca lucrurile nu stau chiar asa. A colaborat la inceput dand informatii despre fratii Camataru, dupa care in instanta a inceput sa spuna altceva. Posibil sa fi fost amenintat", ne-au declarat surse judiciare.

Acuzator sub acoperire
Fratii Camataru au aflat despre colaborarea lui Masca cu procurorii la scurt timp dupa arestarea lor. Acest lucru este confirmat de declaratiile lui Ion Balint (foto) din 2004.
Atunci, in timpul unei audieri la Comisia de Abuzuri din Senat, Nutu Camataru spunea: "am primit un telefon de la Gheorghe Cristian, zis Masca, acuzatorul meu sub acoperire".
Intr-o discutie telefonica, Ion Balint afirma, referindu-se la Masca: "... Ca se duce si te spune. Noua... Stii ce facea? Vorbea cu noi la masina la instanta, si pe urma a pus un jandarm d-ala martor sa zica ca-l amenintam. Stii ce periculos e ba? Vorbeste, ba, cu cineva sa-i rupa capul, ba!".
Colaborarea lui Masca cu anchetatorii e confirmata si de rechizitoriul Parchetului in care se arata: "Nu in ultimul rand mai mentionam declaratiile verbale ale inculpatilor Roman Laurentiu zis ,Relu Ursaru", Dudita Silviu zis ,Fluturica", Gheorghe Cristian zis ,Masca", declaratii pe care acestia le-au formulat in cursul urmaririi penale si in care fac referiri cuprinzatoare si lamuritoare privind participatia lor si a celorlalti inculpati (n.r-inclusiv fratii Camataru) la savarsirea infractiunilor de talharie si lipsire de libertate in mod ilegal". De altfel, in rechizitoriul Parchetului se retine ca Gheorghe Cristian a avut o atitudine sincera. Iar intr-o alta declaratie data in fata procurorilor, "Masca" spunea ca Nutu si-a impus autoritatea datorita faptului ca in relatiile sale a folosit intotdeauna violenta. "Chiar si membrii familiei sale ii stiau de frica", declara acesta.

Tradatorul Fluturica
Un alt om al Camatarilor care a intrat in vizorul acestora dupa ce a dat in fata procurorilor declaratii incriminatoare este Silviu Dudita, zis Fluturica. Intr-o discutie telefonica purtata intre Nutu si Sile Camataru, primul ii spune fratelui sau: "Lasa ca sunt destui dusmani. Si e si Bugatti, si Maharu, si Fluturica. Trebuie perpeliti toti".
Fluturica s-a hotarat sa vorbeasca dupa ce a fost amenintat "cu suprimarea vietilor membrilor familiei sale". "Dupa ce Balint Vasile a fost arestat, oamenii lui si-au continuat activitatea de proxenetism. Toate aceste activitati se faceau cu acordul si protectia lui Balint Vasile, care coordona activitatea din penitenciar", spunea Dudita. El declara ca fratii Sile si Nutu Camataru aveau fiecare propriul grup: "Grupul lui Nutu se ocupa cu acte de violenta, cum ar fi recuperari de bani, taxe de protectie si inselaciune. Ca mod de operare a acestui grup, se actiona prin contactarea lui Nutu, iar acesta, la randul lui, ii trimitea pe oamenii lui pentru recuperarea sumelor de bani din care el lua o parte ca plata a interventiei. O mare parte din banii recuperati erau banii de rulaj ai lui Nutu. Grupul lui Sile Camataru se ocupa cu acte de proxenetism". Referindu-se la prostituatele Camatarilor, Dudita spune ca oamenii acestora "mai dadeau bani si la politisti care opreau masinile cu prostituate pentru legitimare pentru a fi lasate in pace". "De cate ori se facea razie la discoteca, gruparea lor era prevenita si nu duceau prostituatele. Au fost preveniti de momentele in care aveau sa-si faca aparitia organele de politie", mai spunea Fluturica.
O alta persoana invinuita in acest caz povesteste despre modul in care se faceau recuperarile cu violenta de catre Nutu Camataru. "Un exemplu concret al acestor recuperari prin violenta l-am aflat dintr-o discutie cu Maharu, care mi-a povestit ca un anume Cioara ar fi imprumutat cu camata de la Nutu o anumita suma de bani, insa nu a putut sa o restituie la timp. Motiv pentru care Nutu si-a trimis brigada peste acesta si l-ar fi batut. Cioara, pentru a se razbuna, a angajat un cetatean basarabean caruia, in schimbul unei sume de bani, i-a cerut sa amplaseze mai multe grenade in apropierea locuintei lui Nutu. Stiu ca aceasta actiune nu a fost dusa la capat".
Denuntatorul Masca
La sfarsitul saptamanii trecute, o grefiera de la Sectia Comerciala a Curtii de Apel a fost arestata dupa ce a cerut bani pentru a interveni in dosarul Camatarilor de la Curtea Suprema. Denuntatorul este nimeni altul decat Masca.
Potrivit anchetatorilor Parchetului Capitalei, grefiera Liliana Constantinescu a pretins mai multe sume de bani de la Gheorghe Cristian pentru a-si folosi influenta, aceasta primind in avans zece milioane de lei vechi. Grefiera i-a mai cerut lui Masca, 3000 de euro pentru a interveni in vederea obtinerii unei solutii favorabile intr-un dosar in care un alt membru al clanului Camataru, Stan Sile, poreclit "Nicu al lui Ghioala", este judecat. Pe 19 februarie, Inalta Curte a judecat recursul DIICOT, iar trei zile mai tarziu Masca s-a prezentat la Parchetul Bucuresti, pentru a face denunt impotriva grefierei. In aceeasi zi, aceasta a mers acasa la Masca, unde a primit de la acesta o suma de bani. Imediat dupa primirea banilor, anchetatorii au realizat flagrantul, grefiera fiind retinuta.

Timişoara, de vânzare

2008-02-25T23:18:00.000-08:00

AUTORITÃŢILE DORM ÎN PAPUCI! ● Cu acte false, clanurile ţigãneşti vând blana ursului din pãdureCase adevărate, vândute cu acte false. La Timişoara şi nu numai, falsificarea a devenit industrie. Cărţi de identitate, certificate de naştere, permise auto, cărţi funciare, dispoziţii de retrocedare, certificate de proprietate, orice. Cu profituri de milioane de euro.Reţelele româneşti de falsificatori nu pot supravieţui fără protecţia şi ajutorul unor funcţionari publici. Dovadă, rapoartele serviciilor secrete! Faptul că actele de identitate contrafăcute stau la baza tuturor nenorocirilor, nici asta nu mai reprezintă o noutate. Au demonstrat-o, negru pe alb, în urmă cu puţin timp, chiar şi reporterii Jurnalului Naţional, care au reuşit să-şi schimbe identitatea o dată la două ore! Totuşi, când autorităţile statului asistă impasibile în faţa unor probe mai mult decât evidente de săvărşire a unor infracţiuni grave, motivând că legea e proastă, atunci înseamnă că nu mai e nimic de făcut! Înseamnă că proprietăţile oamenilor sunt de vânzare, sunt la liber şi pot fi accesate şi în străinătate, chiar de oricine. Totul a început în urmă cu mai puţin de o lună, când la biroul unui om de afaceri din Timişoara, Ahmad Jabri Tabrizi, s-a prezentat cetăţeanul german Tudor Sorin Johann. Înarmat cu o procură din partea unui etnic maghiar, Robert Berger, acesta i-a oferit timişoreanului o suprafaţă de teren din centrul oraşului situată pe Strada Romulus la nr. 42-44, pentru suma de 600.000 de euro. Toate bune şi frumoase. Omul de afaceri a verificat procura la Biroul Notarial Safta Criste şi a constat că este autentică, actul existând în arhivele instituţiei. Chiar şi cartea funciară a fost confruntată la Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol (OCAOTA) Timiş, angajaţii serviciului confirmând corectitudinea datelor înscrise în document, în sensul că Robert Berger este proprietarul tabular al suprafeţei de teren situate pe Strada Romulus nr. 42-44 din Timişoara. Mai mult, angajaţii oficiului de cadastru i-au adus la cunoştinţă lui Jabri Tabrizi că cetăţeanul maghiar a intabulat terenul în cartea funciară, în baza dispoziţiei de restituire nr. 2447 din 2005 a Primăriei Timişoara, document semnat de însuşi primarul Gheorghe Ciuhandu. Deci, totul, cât se poate de autentic şi de real!VERIFICÅRI AMÅNUNŢITE. Totuşi, pentru că intermediarul afacerii i-a ridicat o serie de semne de întrebare, omul de afaceri timişorean a vrut să vadă cu ochii lui conţinutul actului prin care Robert Berger s-a intabulat în cartea funciară. Zis şi făcut! A accesat mapa de lucru de la OCAOTA Timiş şi s-a convins că dipoziţia primarului Gheorghe Ciuhandu este cât se poate de reală, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi celelalte acte, care au stat la baza documentaţiei. Cu această ocazie, Jabri Tabrizi a mai constatat că cererea de intabulare a parcelei a fost făcută la data de 20 decembrie 2007, la solicitarea Biroului Notarial Mihai Cimpoeşu, în numele lui Robert Berger. Mai mult, chiar şi taxele pentru executarea lucrării de cadastru au fost plătite, factura şi toate documentele în original găsindu-se în mapa de lucru de la OCAOTA Timiş. Până şi planurile de situaţie şi cele de încadrare în zonă, documente care-l aveau ca beneficiar pe cetăţeanul maghiar, erau în original, atât la Primăria Timişoara, cât şi la instituţia de cadastru. Practic, nu mai era nimic de verificat. Totul era beton-armat!SURPRIZÅ MARE. În mod normal, în acestă fază omul de afaceri trebuia să se deplaseze la notar, pentru a perfecta tranzacţia cu reprezentantul lui Robert Berger, recte Tudor Sorin Johann. şi, totuşi, cumpărătorul a mai vrut să verifice şi la Primăria Timişoara conţinutul dipoziţiei de restituire nr. 2447 din 2005, deşi îl citise în mapa de la OCAOTA. Aici, şoc anafilactic! Diferenţe de la cer la pământ! Dacă actul de la OCAOTA făcea referire la terenul din Strada Romulus 42-44 şi la Robert Berger, în arhiva Primăriei Timişoara acelaşi document cu acelaşi număr de înregistrare făcea trimitere la Ecaterina Dumitru şi la un imobil din Strada Florilor nr. 5 din localitatea Chişoda! Deci, abia în acel moment, omul de afaceri a conştientizat că se află în faţa unor falsuri-legalizate, care ar fi putut să-l coste 600.000 de euro! După acest episod, la data de 22 februarie a.c., "cumpărătorul" s-a adresat procurorilor timişoreni, oferindu-se să facă flagrant "împuternicitului" Tudor Sorin Johann. Magistraţii au înregistrat doar un dosar penal pe numele cetăţeanului maghiar Robert Berger, pentru fals şi uz de fals. În ce-l priveşte pe Tudor Sorin Johann, procurorii bănăţeni au refuzat flagrantul, motivând că procura pe care acesta o are de la Berger este una autentică şi că va fi imposibil să-i probeze acestuia faptul că avea cunoştinţă că cetăţeanul maghiar falsificase documentele de proprietate de pe Strada Romulus 42-44 din Timişoara.CIRCUIT ÎNCHIS. Practic, după acest episod, Tudor Sorin Johann ar fi putut pleca în căutarea unei alte victime, căreia să-i înstrăineze, beneficiind de drepturi depline din partea lui Robert Berger, "terenul" de 600.000 de euro. Cert e că, între timp, graţie sesizării, angajaţii OCAOTA Timiş au blocat cartea funciară de pe Strada Romulus. Mai mult, şeful instituţiei, ing. Arthur Ursu, s-a arătat şocat de toată această poveste: "Eu nu am văzut aşa ceva în viaţa mea. Atât de bine făcut! Oricum, săptămâna aceasta, voi depune la Primăria Timişoara o adresă, prin care îi voi aduce la cunoştinţă primarului Gheorghe Ciuhandu că OCAOTA Timiş nu va mai opera dipoziţiile de retrocedare în cartea funciară, dacă acestea nu sunt semnate olograf de întâiul urbei şi de secretarul insituţiei. S-a terminat cu ştampila seacă! Aici ne jucăm cu proprietăţile oamenilor, care pot valora zeci de milioane de euro". De cealaltă parte, Direcţia Generală Anticorupţie Timiş confirmă că, în ultimele luni, fenomenul a luat o amploare de neimaginat. "În această speţă avem două certitudini. Cineva a vândut draftul şi fişierul dispoziţiei de retrocedare unei filiere, iar altcineva a ajutat la intabularea lucrării, dându-i un aspect de legalitate. Cu alte cuvinte, avem complici şi în Primăria Timişoara, şi la Cadastru", susţin surse din DGA Timiş.POVESTEA SE REPETÅ. Şi DGA Timiş a avut dreptate, când a spus că fenomenul a luat amploare. La nici o oră de la derularea acestei poveşti, în biroul notarului timişorean Ana Claici s-a prezentat un cetăţean care a dorit să facă o împuternicire pentru tranzacţia unui imobil situat pe Aleea CFR, prezentând o carte de identitate pe numele de Şerban Petru. "Mi s-a părut ciudat că, în momentul în care l-am întrebat, nu îşi cunoştea datele din buletin. A dat în bâlbâială. L-am trimis după certificatul de naştere. A spus că-l are în maşină. Şi dus a fost. Buletinul nu e în regulă. Trebuie să înţelegeţi că nu e vina notarilor, pentru că nu suntem experţi grafologi. Facem şi noi tot ce ne stă în putinţă", a declarat notarul Ana Claici. În fine, Jabri Tabrizi a ţinut să-şi facă singur dreptate. L-a chemat la birou pe Sorin Tudor Johann, pentru a-i aduce la cunoştinţă cele constatate. Acesta a venit însoţit de alte două personaje, Joie Marinescu şi Ionelaş Cârpaci, membri de vază ai comunităţii ţigăneşti din Timişoara. Evident, toţi trei, în calitate de "intermediari" ai afacerii de 600.000 euro. "Sunt convins că acest dosar se va termina cu autor necunoscut. Treaba a fost foarte bine făcută. Pot să vă spun, din experienţă, că o asemenea porcărie nu s-ar fi putut face niciodată fără complicitatea funcţionarilor din Primăria Timişoara şi OCAOTA Timiş", susţine Jabri Tabrizi

NENORICITI DE GARCEA

2008-02-17T23:06:00.000-08:00

Strigător la cer. Un cetăţean al unei ţări europene a fost maltratat de oamenii legii chiar în sediul secţiei de poliţie. Îi cerem chestorului Gheorghe Popa, şeful IGPR, să declanşeze urgent o anchetă la Secţia 2 Poliţie Iaşi. "Domnule Inspector General, Subsemnata Grecu Alina-Gabriela, cu domiciliul în Iaşi, în funcţia de economist, doresc să depun plângere împotriva echipajului de poliţie de la Secţia 2 de Poliţie din Iaşi, care a fost de serviciu în seara zilei de 15 spre 16 februarie 2008.Doresc să declar următoarele:În seara menţionată mai sus mă aflam împreună cu prietenul meu şi cu un coleg de-al lui în barul «Alpin» de pe Strada Sărăriei.În jurul orei 1:00 noaptea s-a legat de mine un individ de naţionalitate străină, înjurându-mă şi bruscându-mă, drept pentru care prietenul meu a intervenit, încercând să vadă despre ce este vorba, însă agresorul respectiv l-a lovit pe prietenul meu cu capul în faţă. Barmanii au chemat poliţia într-un final şi am fost duşi eu, subsemnata, prietenul meu şi colegul său la Secţia de Poliţie nr. 2 din Iaşi. Acolo, poliţiştii m-au separat de prietenul meu şi de colegul său, pe care i-au introdus într-o cameră. După ce aceştia au intrat în camera respectivă, eu, subsemnata, am fost târâtă de păr pe scări într-o cameră de la etajul clădirii secţiei sus-menţionate de un poliţist, smulgându-mi părul din cap. Pe scări, poliţistul respectiv mi-a pus cătuşele şi a continuat să mă tragă de păr şi să mă lovească cu capul de pereţii holului. Am început să ţip după ajutor, dar nimeni nu a intervenit. După ce am ajuns în cameră, poliţistul a început să-mi aducă injurii şi apoi să mă lovească cu piciorul în zona coastelor şi în bărbie, provocându-mi contuzii. Apoi m-a lovit cu capul de podeaua camerei şi m-a înjurat, numindu-mă, printre altele, şi «o drogată», «o curvă», spunându-mi că «o să-mi scoată el drogurile din cap», şi a început apoi să mă pălmuiască peste faţă, forţându-mă să dau o declaraţie. După aceasta, poliţistul respectiv a părăsit camera şi au venit alţi doi poliţişti în cameră, pe care i-am implorat să-mi scoată cătuşele. După ce mi-au scos cătuşele am început să scriu declaraţia, aflându-mă în stare de şoc.CIOBANU’ DE LA OI. Menţionez că poliţistul care m-a agresat mai intra din când în când în cameră, ca să mă intimideze. L-am întrebat cum se numeşte şi mi-a dat următorul răspuns: «Mă cheamă Ciobanu de la cioban la oi». L-am rugat, de asemenea, să-mi dea voie să vorbesc cu şeful echipei şi mi-a răspuns că el este şeful, după care a părăsit iarăşi camera. Unul din cei doi poliţişti rămaşi în cameră a început şi el să mă înjure, numindu-mă, printre altele, «curvă», «animală», «cretină». Doresc să menţionez că prietenul meu şi colegul său nu ştiau nimic din ce se întâmpla cu mine. Când, într-un final, poliţiştii care m-au sechestrat în cameră mi-au dat drumul, prietenul meu, colegul său şi doi poliţişti care nu erau de faţă când am fost lovită mă aşteptau afară, în curtea Secţiei 2 de Poliţie Iaşi. Prietenul meu şi colegul său m-au întrebat de ce plâng şi de ce am contuziile de pe faţă, fiind total surprinşi de acest lucru. Unul din poliţiştii mai sus menţionaţi a spus că m-am împiedicat de scări, am căzut şi m-am lovit. Doresc să accentuez faptul că respectivul poliţist care a dat acest răspuns nu a fost prezent atunci când am fost lovită.După ce am plecat de la poliţie, eu, subsemnata, prietenul meu şi colegul său am mers la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, la camera de urgenţe. Acolo am fost îndrumaţi către Spitalul de Urgenţe din Iaşi, unde mi s-au făcut investigaţii şi am fost diagnosticată cu contuzii datorate agresiunilor fizice la care am fost supusă, conform biletului de trimitere către Secţia de chirurgie orală şi maxilo-facială şi reţetelor de medicamente ale căror fotocopii le anexez acestei plângeri. Menţionez că mi-am petrecut seara zilei de 15 spre 16 februarie 2008 şi dimineaţa zilei de 16 februarie 2008 în Spitalul de Urgenţe Iaşi.Doresc să mai menţionez că sunt într-o stare de şoc în urma tratamentului la care am fost supusă de poliţiştii Secţiei a 2-a de Poliţie din Iaşi. Am intrat în sediul Poliţiei Secţia 2 Iaşi fără să am nici o contuzie sau lovitură, fapt ce poate fi atestat de martorii Solonar Ovidiu Dumitru şi Părpăuţă Tiberius, şi când am ieşit din sediu eram plină de vânătăi. Nu îmi vine a crede că Poliţia din Iaşi, pe care ar trebui să mă sprijin în caz de posibile agresiuni faţă de persoana mea, este, de fapt ea însăşi agresoare. Poliţia Română, care este plătită şi din contribuţia mea către bugetul de stat, în loc să mă apere de agresori, m-a supus la lovituri şi înjurături, prin câţiva reprezentanţi ai săi. Îmi exprim convingerea că Poliţia Română nu este în totalitate reprezentată de poliţiştii care m-au ultragiat şi care nu sunt demni de uniforma pe care o poartă şi că se vor lua măsurile necesare pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor care m-au agresat."NU CONSUM DROGURI". Doresc să depun o plângere pentru a se demara o investigaţie la Secţia 2 de Poliţie din Iaşi prin care să se găsească culpabilii care m-au lovit şi înjurat şi să se ia măsurile ce se cuvin. Sunt îngrozită că în România nu mai pot avea încredere nici în forţele de ordine, până nu se va face lumină în acest caz şi până când poliţiştii vinovaţi de ceea ce mi s-a întâmplat vor fi pedepsiţi. Doresc în mod cât mai urgent să mi se aducă la cunoştinţă cum decurge investigaţia, precum şi măsurile care se vor lua în acest caz. Mai doresc să menţionez că nu am consumat vreodată şi nu consum droguri, aşa cum am fost pe nedrept acuzată de poliţistul care m-a agresat şi care s-a prezentat sub numele de Ciobanu. Totodată, vreau să specific în mod expres că nu am opus nici un fel de rezistenţă poliţiştilor, nici eu, nici prietenul meu, Solonar Ovidiu Dumitru, şi nici colegul său, Părpăuţă Tiberius, atunci când am fost duşi la secţia de poliţie şi nici pe tot parcursul evenimentelor din seara zilei de 15 spre 16 februarie 2008. De asemenea, doresc să menţionez că voi examina posibilitatea de a cere daune în justiţie pentru suferinţa pricinuită de organele de poliţie implicate."

Găştile de cartier din Bucureşti au dat-o pe droguri

2008-02-14T23:03:00.000-08:00

Găştile de cartier şi grupările tip „colţ de stradă” din Bucureşti nu mai seamănă deloc cu cele de acum doi-trei ani: „băieţii” au dat-o pe droguri, iar bandele de tineri au început „să migreze”, comiţând tot felul de infracţiuni în afara zonelor pe care le controlează teritorial.
Specialiştii Serviciului Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Poliţiei Capitalei au întocmit recent un studiu referitor la situaţia găştilor din ultimii doi ani, iar majoritatea concluziilor nu sunt deloc îmbucurătoare: oamenii legii se zbat să destructureze cât mai multe astfel de grupări, au şi rezultate semnificative, dar noi bande răsar în fiecare lună, menţinând totalul la un nivel relativ constant.În 2006, poliţia „a scos din circulaţie” circa 40 de asemenea găşti şi grupuri, iar în 2007, nu mai puţin de 83, dar, cu toate acestea, numărul bandelor se menţine la cote ridicate: 140 în 2006, 127 în 2007 şi 122 în 2008.
Cu atâta material la îndemână, psihologii poliţiei nu au avut dificultăţi în a întocmi profilul „membrului standard” al unei găşti bucureştene. Acesta provine dintr-o familie caracterizată de un pronunţat handicap economic şi cultural, iar sărăcia, şomajul, lipsa resurselor materiale şi condiţiile mizere de locuit îi sunt cunoscute de la cea mai fragedă vârstă.
Nu e de mirare că, în această situaţie, tânărul abandonează mai întâi şcoala şi apoi familia, intrând în gaşcă din dorinţa de a accede la stiluri de viaţă superioare categoriei din care face parte. Urmează deprinderea abc-ului „meseriei” şi, după primele infracţiuni, contactul cu lumea penitenciarelor româneşti şi etichetarea definitivă ca infractor.