tag:blogger.com,1999:blog-78527913625046697892024-03-13T09:51:50.600+01:00Association des Etudiants de Moldavie en France (AEMF)Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.comBlogger99125tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-16174122063179059322009-03-26T03:05:00.002+01:002009-03-26T03:27:53.324+01:00Les Journees de la Francophonie en Moldavie<p><img src="http://connexionsmoldavie.files.wordpress.com/2009/03/affiche-moldavie.jpg?w=214&h=300" align="left" border="0" hspace="5" vspace="2" /><span style="font-weight: bold;">Samedi 28 mars – 17h</span></p><p><br />Rencontre franco-moldave des jeunes talents du cinéma. Projection de courts-métrages suivie d’un concert du groupe «Satori».</p> <p>Galerie Brâncusi (str. Stefan cel Mare 3)</p> <p style="text-align: center;">* Organisée par</p> <p style="text-align: center;">les Associations <a href="http://acatarii.blogspot.com/2009/03/intalnire-franco-moldava-tinerilor.html">Acătării (Moldavie)</a> & <a href="http://www.collectifprod.fr/">Collectif Prod</a> (France)<br />en partenariat avec</p> Oberliht, l’Alliance Française de Moldavie, <a href="http://connexionsmoldavie.wordpress.com/2009/03/26/130/">Connexions Moldavie</a> et l’Association des Etudiants de Moldavie en France (AEMF)Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-4994727911228645772009-03-26T03:03:00.000+01:002009-03-26T03:04:48.881+01:00Journées de la Francophonie en Moldavie 20-31 martie 2009<p>Chers amis,</p><p><br />Le Secrétaire Général de l’OIF, Abdou Diouf, nous invite cette année, à l’occasion des Journées de la Francophonie, à «oser et revendiquer la langue française». La promotion du français et le soutien à sa pratique en Moldavie, pays le plus francophone d’Europe Centrale et Orientale, sont notre priorité. Appris par plus d’un écolier, collégien ou lycéen moldave sur deux, le français s’affirme, ici, comme une langue d’avenir. Avenir, car les investisseurs français et francophones sont de plus en plus nombreux en Moldavie. Leur présence est un atout pour le développement du pays et sa marche vers la prospérité, comme pour l’emploi des jeunes Moldaves dans des groupes de dimension internationale. Avenir aussi, car la France est l’un des plus actifs partenaires de la Moldavie dans son rapprochement avec l’Union Européenne. Faut-il, à cet égard, rappeler que la France est un des Etat fondateurs de l’Union Européenne, l’un des principaux contributeurs à son budget et enfin que les trois capitales européennes, Bruxelles, Strasbourg et Luxembourg sont francophones?<br />Les francophones de Moldavie le savent, comme en témoigne l’importance de la programmation qui vous est présentée dans cette brochure - plus de 200 manifestations! Cette année encore, c’est tout le pays qui c’est mobilisé pour l’organisation des «Journées de la Francophonie», aux côtés de l’OIF, de l’Alliance française de Moldavie et du Cervice de Coopération et d’Action Culturelle de l’Ambassade de France, de l’Agence universitaire de la Francophonie et de nombreux partenaires.<br />A ce titre, nous vous remercions chaleureusement pour ce témoignage de votre engagement et espérons vous compter nombreux lors de ces prochaines Journées – pour partager une même culture, une même langue – les mêmes valeurs.</p><p><br />Son Excellence M. Pierre ANDRIEU<br />Ambassadeur de France en Moldavie</p><br />M. Emmanuel SKOULIOS<br />Conseiller de Coopération et d’Action Culturelle<br />Directeur de l’Alliance française de MoldavieAssociation des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-89562348491673170302009-02-05T03:31:00.001+01:002009-02-05T03:35:44.637+01:00La République de MOLDOVA : ni / et européenne, ni /et roumaine, ni / et russe…<div class="chapo"><p class="spip"><strong class="spip">Par Catherine Durandin, directrice de recherche à l’IRIS</strong><br /><br /></p> <p class="spip">Il est possible de décrire la république de Moldova, plus de quatre millions d’habitants dont 1 million de travailleurs à l’étranger, en déclinant les ni : ni russe, ni roumaine, ni européenne. L’on pourrait tout aussi bien accumuler les et : la Moldavie parle roumain et russe et anglais et français… La Moldavie vit en paix, mais traîne un conflit dit gelé : la Transnistrie, largement russophone, est en sécession depuis 1992, des troupes ex-soviétiques stationnent sur ce territoire dont on ne sait quel sera l’avenir… La constitution de la République de Moldavie datant de 1994 en fait un pays neutre, mais agents économiques russes et acteurs du « soft power » américain sont fortement présents. Dénuée de ressources énergétiques, avec une agriculture ruinée depuis l’indépendance de 1991 qui l’a sortie de l’ex-URSS, la Moldavie pauvre gère une économie de dépendance renflouée par l’apport des euros et dollars venus de ses émigrés.</p></div> <br /> <div class="texte"><dl class="spip_document_266 spip_documents spip_documents_left" style="float: left; width: 120px;"><dt><a href="http://www.affaires-strategiques.info/IMG/jpg/drapeau-moldavie-100px.jpg" title="JPG - 1.3 ko" type="image/jpeg"><img src="http://www.affaires-strategiques.info/local/cache-vignettes/L100xH50/drapeau-moldavie-100px-c3b55-b10a6.jpg" alt="JPG - 1.3 ko" style="height: 50px; width: 100px;" class="" width="100" height="50" /></a></dt></dl> <p class="spip">Le pays est confronté à un débat idéologique et politique où se heurtent trois tendances : le pro « roumanisme » et via la Roumanie, un ancrage européen, le pro russisme et via la sphère orientale, une solidarité avec la Russie et l’Ukraine, le neutralisme et pour les jeunes intellectuels, une aspiration à fonder une nation politique citoyenne à partir des vingt dernières années, prenant en compte au-delà de ces vingt ans, l’expérience historique spécifique. Les élections législatives et présidentielles, dans un système parlementaire, sont prévues pour le printemps 2009. Mais, globalement, la population tout comme en Roumanie voisine, n’accorde plus sa confiance aux politiques.<br /><br /></p> <h3 class="spip">La fracture de 1991/1992</h3> <p class="spip">C’est dans un climat romantique de retour à la Roumanie que la république soviétique de Moldavie s’est voulue indépendante de Moscou en 1991. Dès 1989, la langue roumaine écrite en alphabets latins avait été revendiquée, abolissant l’alphabet cyrillique imposé par la Russie puis l’URSS en 1945. Le mouvement de libération a mobilisé la partie ex roumaine de la Moldavie soviétique, occupée par l’URSS en 1944. Le mouvement romantique patriotique pro roumain, par anti-soviétisme, portait ses regards vers Bucarest et caressait l’idée d’une réunion Moldavie/ Roumanie. C’était sans mesurer que la Roumanie, ayant éliminé le régime des Ceausescu, avait élu en 1990 et re-élu en 1992, Ion Iliescu : en « gorbatchevien » peu à peu converti à la sociale démocratie, Ion Iliescu n’a jamais prétendu annexer une ex république soviétique. Les opposants démocrates et libéraux à Iliescu, de leur côté, voyaient en la Moldavie un pays frère certes, mais soviétisé, et lourd d’une large population russophone, suspecte. Le rêve unioniste a été de courte durée mais ce projet a soulevé l’inquiétude des russophones, attachés à l’ex république soviétique fondée en 1924 par Moscou au-delà du Dniestr, qui ont fait sécession au printemps 1992, pris les armes avec l’appui de forces russes conduites par le général Lebed. Ils ont constitué une Transnistrie auto proclamée, conservé un régime oligarque pro russe. Depuis 1992, Moscou, Tiraspol en Transnistrie, Chisinau pour la Moldavie, l’OSCE, Washington et l’UE se sont penchés sur cette question sans aboutir à un accord ! En 1999, la Russie a annoncé le retrait de ses forces armées, et n’a pas bougé depuis. La Transnistrie fait figure de vitrine/musée de l’URSS avec une capitale d’architecture colossale soviétique, un comité central entouré de panneaux et de grandes photographies raides, portraits des héros de la seconde guerre mondiale et des bons camarades des coopératives ou entreprises d’aujourd’hui.<br /><br /></p> <p class="spip">Le conflit est gelé : pas de fracture entre les populations d’un côté et de l’autre du Dniestr. Pas de fracture ethnique entre des populations mélangées, russes, roumaines, ukrainiennes, pas de fracture linguistique entre des locuteurs roumanophones et russophones entre les deux rives, pas de fossé religieux entre deux espaces orthodoxes. L’on va et vient d’une rive à l’autre du Dniestr en franchissant un check point. La coupure n’est pas d’ordre socio-culturel, elle réside dans la volonté du gouvernement de Tiraspol de ne pas accepter l’autorité de Chisinau et dans le refus de Chisinau d’accepter une fédération « russisante » aux côtés de Tiraspol. (...)<br /><span style="font-weight: bold;"></span></p><p class="spip"><span style="font-weight: bold;">C’est l’économie, stupide…</span></p> <p class="spip">Le règlement du statut futur de la Transnistrie préoccupe moins la population que l’extrême pauvreté et la dépendance : la Moldavie dépend complètement de la bonne volonté russe et de l’Ukraine pour son approvisionnement énergétique. Que Gazprom réclame le remboursement des dettes de Chisinau, et le pays risque d’être plongé dans le froid et le noir. Les exportations de vin moldave sont elles aussi liées au jeu des tarifs douaniers imposés par la Russie. La Roumanie, intégrée dans l’UE en janvier 2007, a établi une politique de visas à sa frontière avec la Moldavie qui incite les habitants à circuler dans l’espace ex soviétique : 200 000 moldaves travaillent en Russie, dans la construction essentiellement, et sont déjà touchés par les restrictions d’emploi : ils rentrent… Les Moldaves travaillant en Espagne dans l’agriculture sont frappés par la compétition avec les autres mains d’œuvre venues de Roumanie ou du Maghreb. Les investissements des Moldaves de l’étranger se portent vers la construction ou vers des bulles spéculatives bancaires et laissent de côté une agriculture déjà très affectée par le départ des jeunes. (articol complet <a href="http://www.affaires-strategiques.info/spip.php?article452">aici</a>)<br /></p></div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-72170999252105842772009-02-01T12:39:00.002+01:002009-02-01T12:57:14.226+01:00Cine păstrează vie flacăra limbii române în R. Moldova?<p><img class="alignright size-full wp-image-824" title="cabinetul-de-romana" src="http://oxana90.files.wordpress.com/2009/02/cabinetul-de-romana.jpg?w=259&h=234" alt="cabinetul-de-romana" width="259" height="234" /><br /></p><p style="font-weight: bold; font-family: courier new; font-style: italic;"><span style="font-size:78%;">Acest articol pe care l-am gasit pe blogul unei tinere din RM aflata la studii peste hotare (Romania) este o replica pe care o dedic unei studente din Republica Moldova la studii in Franta si care sustine ca limba noastra este limba "moldoveneasca" care trebuie promovata, impreuna cu economia si cultura Republicii Moldova in cadrul unor "Uorc Sopuri" :)</span></p><p style="font-style: italic;"><span style="font-size:78%;"><span style="font-weight: bold; font-family: courier new;">Ma intreb uneori daca nu se referea cumva Eminescu la tinerii republicanimoldovenisti aflati la studii la Paris, in cunoscuta lui poezie? </span></span></p><p><span style="font-size:78%;"><span style="font-family: courier new; font-weight: bold; font-style: italic;">Violeta Gritcan</span></span><br /></p><p><br /></p><p> Fiind în România de mai puţin de patru luni, totuşi de multe ori am fost întrebată de unde cunosc limba română atît de bine. Pînă acum n-am reuşit să înţeleg de unde-şi trage rădăcinile această întrebare. Probabil majoritatea românilor din dreapta Prutului îşi imaginează Basarabia drept o gubernie a Rusiei şi că la noi se vorbeşte doar limba rusă. De multe ori mă simt flatată cînd mi se zice că vorbesc bine româna.</p> <p><em><strong>Aşa arată cabinetul de română din care m-am alimentat eu în anii de liceu</strong></em></p> <p>Mulţi consideră că la noi o vorbesc doar o parte minoritară, adică ceva similar cum ar vorbi-o etnicii români din Grecia, Serbia, Burgaria etc. Ceea ce nici pe departe nu este adevărat, mai ales în localiţile rurale. Mă întrebam şi eu, oare ar fi posibil să nu-mi cunosc limba odată ce vorbesc în acest grai de cînd am început a pronunţa primele cuvinte?</p> <p>Şi totuşi, într-o oarecare măsură aceste întrebări îşi găsesc justificare. În pofida greşelilor istoriei, perioadei nu tocmai favorabile prin care i-a fost dat să treacă pămîntul dintre Prut şi Nistru, limba română a rezistat aici. Au fost timpuri vitrege, limba româna era interzisă, s-a trecut la alfabet chirilic, în locurile publice nici nu aveai măcar voie să vorbeşti în propria limbă. Chiar dacă s-ar părea că acele vremuri ţin de domeniul trecutului, oricum şi în zilele noastre se fac încercări suficiente de a demoraliza, mutila, distruge limba română. Şi totuşi, ea şi-a păstrat poziţia de verticală. Şi continuă să reziste demn.<span id="more-823"></span> Datorită celor ce nu renunţă să lupte pentru ea. Şi aici vorbesc, mai întîi de toate de miile de profesori de limba şi literatura română din toate şcolile din Basarabia.</p> <p>În perioada sovietică era interzis studierea scriitorilor români în şcoli, iar încălcarea acesteia putea avea urmări grave. Totuşi aceşti oameni au ştiut întotdeauna să cultive elevilor lor dragostea pentru propria limbă. Şi atunci cînd erau obligaţi să vorbească despre poeţii comunişti, oricum măcar subtil trebuiau să strecoare din Goga, Alecsandri sau Eminescu. În aceste condiţii au învăţat părinţii noştri.</p> <p>Acum totul e altfel. În liceu am învăţat “limba română” şi nu “limba moldovenească” cum au făcut-o forţat părinţii noştri. Însă acum se pune altă problemă. Păstrarea limbii în forma sa autentică, denaturată. Iată marea misiune( şi deloc uşoară) a dascălilor din Basarabia. Din fericire, cu mari eforturi, dar le reuşeşte. Datorită lor învăţăm a preţui limba ce-au vorbit-o strămăşii noştri. Învăţăm să fim mîndri şi demni de acest tezaur de nepreţuit.<br /></p><p>(...)</p><p>Sursa<a href="http://oxana90.wordpress.com/2009/02/01/cine-pastreaza-vie-flacara-limbii-romane-in-rmoldova/"> <span style="font-weight: bold;">Blog </span></a><small><a href="http://oxana90.wordpress.com/2009/02/01/cine-pastreaza-vie-flacara-limbii-romane-in-rmoldova/"><strong style="font-weight: bold;">Oxana Greadcenco</strong> |</a> februarie 1, 2009 </small></p><p><br /></p>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-13371356814135381822009-01-29T12:46:00.004+01:002009-01-29T13:04:38.499+01:00Filmul ARRIVEDERCI la Paris!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn3SBl0vPx9gLs0ZamY6Al_4HNQTx1SxwgVSAB6UV-l3nOrmbsLUulk44hXw8mLH7mk_3Yj7c2uASRU_vKQULp7F6QA553_rjNcKBWEvK_nuo82ANw6zqTvpjAj8s808FziIkVhEnVr4g/s1600-h/6055.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 200px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhn3SBl0vPx9gLs0ZamY6Al_4HNQTx1SxwgVSAB6UV-l3nOrmbsLUulk44hXw8mLH7mk_3Yj7c2uASRU_vKQULp7F6QA553_rjNcKBWEvK_nuo82ANw6zqTvpjAj8s808FziIkVhEnVr4g/s200/6055.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5296684900106871442" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><span style="font-weight: bold;">Astazi, 29 ianuarie 2009, la Paris va avea loc proiectia filmului ARRIVEDERCI in<br />prezenta realizatorului si regizorului moldovean Valeriu Jereghi, inceputul la ora 18h00.</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Adresa:</span><br /><span style="font-weight: bold;">Institutul Cultural Roman<br />1 rue de l'Exposition, 75007, Paris<br />Metro 8 Ecole Militaire</span></div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-33219338390650090012009-01-29T12:28:00.000+01:002009-01-29T12:41:43.680+01:00Projection du film d’un réalisateur moldave au Parlement EuropéenLe 26 janvier 2009, dans la salle du Parlement Européen a été projeté le film artistique „Arrivederci” du réalisateur moldave Valeriu Jereghi. Les parlementaires européens ont ovationné le film et l’équipe de réalisation.<br /><br />Avant la projection, Marianne Mikko, co-présidente du comité pour la coopération parlementaire UE – République de Moldavie, a présenté le réalisateur et le sujet du film.<br /><br />Dans son message adressé aux parlementaires, Valeriu Jereghi a exprimé son gratitude pour l’accueil chaleureux, appréciant beaucoup l’événement produit au Parlement Européen. « J’apprécie cette invitation plus même que ma participation aux festivals de film qui peuvent être influencées par des facteurs politiques ou économiques. Pour notre équipe et pour notre pays, c’est un honneur de présenter le film “Arrivederci” dans cette salle », a déclaré Valeriu Jereghi.<br /><br />« L’équipe de réalisation s’est proposé de décrire dans ce film le drame vécu par deux enfants abandonnés par leur mère qui est partie travailler à l’étranger et dont le père aussi avait quitté la famille. Il s’agit de deux enfants qui vivent en réalité dans un village du centre de la Moldavie. Ils ont 5 et 7 ans et ils vivent tous seuls et surmontent la pauvreté en se soutenant réciproquement. Leur rêve est de grandir et de partir en Italie chercher leur mère », dit Valeriu Jereghi.<br /><br />Valeriu Jergehi espère que son film aura un fort écho vu le fait que des drames similaires se produisent dans de nombreux autres pays européens confrontés à l’exode de leurs citoyens. Ainsi, ce film peut être compris par beaucoup de peuples qui, pareils aux Moldaves, se demandent « Que se passe-t-il avec nos âmes ? Pourquoi nous sommes-nous égarés ? Pourquoi ne pouvons-nous plus offrir de la chaleur à nos propres enfants ? ».<br /><br />D’ailleurs, la visite au Parlement Européen est la première étape d’une tournée européenne lors de laquelle ce film sera projeté à Bruxelles, Paris, Madrid, Lisbonne et Rome, y compris pour de nombreux Moldaves établis dans ces pays. Au terme de cette tournée, le film sera présenté dans plusieurs villes de Moldavie aussi.<br /><br />« Quand on parle des citoyens moldaves qui travaillent à l’étranger, on met surtout l’accent sur les aspects économiques de ce problème, sans trop parler des drames vécus par des enfants que les parents ont laissés avec des vieux, voisins, proches ou même tout seuls. C’est justement parce que nous sommes les premiers à aborder ce problème que le film a éveillé l’intérêt du Parlement Européen », a dit Valeriu Jereghi.<br /><br />Selon le réalisateur, le mérite du film „Arrivederci” est d’inspirer de l’optimisme concernant la perspective des familles et des générations à venir.<br /><br />„Arrivederci” a été réalisé parce qu’il ne pouvait pas ne pas être réalisé, constate Ana Barduc, auteur du scénario : „C’est un problème social très sérieux. Nous avons investi dans ce film nos âmes et toute notre sincérité.”<br /><br />Notons aussi qu’en novembre dernier, le film „Arrivederci” a remporté le Grand Prix du Forum Euroasiatique tenu à Moscou.<br /><br />SURSA<a href="http://www.moldavie.fr/breve.php3?id_breve=157"> moldavie.fr</a>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-53325037869912271162009-01-29T12:24:00.000+01:002009-01-29T12:26:48.761+01:00Filmul moldovenesc Arrivederci a fost aplaudat de parlamentarii europeniParlamentarii europeni au vizionat filmul regizorului moldovean Valeriu Jereghi luni, 26 ianuarie. Proiecţia a avut loc în sala Parlamentului European (PE). La sfârşitul vizionării membrii PE au ovaţionat filmul şi echipa de creaţie. „Filmul s-a bucurat de o primire foarte călduroasă”, a declarat regizorul Valeriu Jereghi pentru Info-Prim Neo.<br /><br />Regizorul şi tematica filmului au fost prezentate europarlamentarilor de către Marianne Mikko, copreşedinte al Comitetului de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană – R. Moldova.<br /><br />În mesajul de salut adresat parlamentarilor Valeriu Jereghi şi-a exprimat mulţumirea pentru ocazia oferită, apreciind evenimentul de la Parlamentul European ca fiind „mai important decât participarea la festivalurile internaţionale”.<br /><br />Regizorul a subliniat dramatismul unui film care nu face decât să transpună în sunete şi culori o tragedie adevărată.<br /><br />„Noi, echipa de filmare, am încercat să redăm în noul nostru film „Arrivederci” drama prin care trec doi copii abandonaţi de mama lor, plecată la muncă peste hotare şi, anterior, de tatăl lor, care a părăsit familia. E vorba de doi copii adevăraţi, de 5 şi, respectiv, 7 ani care locuiesc singuri, supravieţuiesc sărăciei, se susţin unul pe altul şi visează să crească mari şi să ajungă în Italia, unde se află mama lor”.<br /><br />Valeriu Jereghi şi-a exprimat încrederea că subiectul filmului va găsi un ecou puternic datorită faptului că „drame similare se produc şi în alte ţări din Europa, care se confruntă cu exodul cetăţenilor. În acest fel, filmul „Arrivederci” poate fi pe înţelesul mai multor popoare, care se vor întreba, exact ca şi moldovenii – „ce s-a întâmplat cu sufletele noastre, de ce ne-am răcit atât de mult unul faţă de altul, de ce nu mai putem oferi căldură propriilor copii?”<br /><br />(...)<br />Sursa <a href="http://www.info-prim.md/?x=24&y=20927">Info-Prim-Neo</a>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-88063263622984815612009-01-26T14:19:00.002+01:002009-01-26T14:29:36.455+01:00Filmul Arrivederci, realizat de regizorul moldovean Valeriu Jereghi isi incepe astazi turneul europeanParlamentarii europeni vor viziona filmul Arrivederci, realizat de regizorul moldovean Valeriu Jereghi. Proiecţia filmului în Parlamentul European (PE ) va avea loc pe 26 ianuarie, transmite Info-Prim Neo.<br /><br />“Este pentru prima oară în istoria Parlamentului European când realizatorii unui film artistic sunt invitaţi pentru o proiecţie şi discuţie în această instituţie. Apreciez această invitaţie mai mult decât participarea la festivalurile de film, care pot fi influenţate de factori politici sau economici. Pentru echipa noastră şi pentru ţara noastră este o onoare să prezentăm în această sală filmul “Arrivederci”, a declarat regizorul Valeriu Jereghi.<br /><br />Potrivit agendei, la Bruxelles, regizorul Jereghi va face o prezentare a filmului în faţa parlamentarilor europeni, după care se va trece la vizionarea acestuia. În ziua următoare, echipa de creaţie va participa la lucrările unor comisii ale PE.<br /><br />Vizita în Parlamentul European este prima etapă dintr-un turneu european care prevede proiectarea filmului în Bruxelles, Paris, Madrid, Lisabona şi Roma, inclusiv pentru numeroşii moldoveni, aflaţi acolo. La întoarcere, urmează să aibă loc proiecţii ale filmului în mai multe oraşe din R. Moldova.<br /><br />Subiectul lungmetrajul Arrivederci este o poveste adevărată despre drama a doi copii a căror mamă este plecată la muncă peste hotare. Cei doi copii există în realitate într-un sat din centrul Moldovei. „Când se vorbeşte despre plecarea cеtăţenilor moldoveni la muncă peste hotare, se accentuează, de obicei, doar aspectele economice ale fenomenului, dar prea puţin se vorbeşte despre drama prin care trec copiii ai căror părinţi i-au lăsat în îngrijirea bătrânilor, vecinilor, rudelor îndepărtate sau chiar singuri. Tocmai faptul că suntem primii care atingem această problemă în genul filmului artistic a atras atenţia Parlamentului European”, a precizat Valeriu Jereghi.<br /><br />El spune că filmul a fost făcut dintr-o suflare de creaţie, plus şaizeci de ani ai săi. În viziunea sa, meritul lucrării este că ea, până la urmă, sugerează optimism în ceea ce priveşte perspectivele familiilor şi generaţiilor viitoare ale acestei ţări care trec acum prin drame şi tragedii de nedescris.<br /><br />„Găselniţa” lungmetrajului constă în faptul că viaţa acestor doi mici moldoveni, de 5 şi, respectiv, 7 ani este privită cu ochii unui italian care s-a pomenit din întâmplare în satul lor de baştină. „Se poate spune că, astfel, Europa încearcă să înţeleagă ce se petrece în Moldova şi cu Moldova”, spune Valeriu Jereghi.<br /><br />„Arrivederci” a apărut pentru că nu putea să nu apăra, a spus Ana Barduc, autoarea scenariului: „Este o problemă socială foarte acută. Am investit sufletele noastre şi toată sinceritatea în acest film.”<br /><br />Articol complet <a href="http://www.info-prim.md/?x=24&y=20880">aici</a>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-62522554640100422022009-01-24T19:14:00.003+01:002009-01-24T19:28:47.826+01:00Grigore Vieru omagiat la Paris<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoAnEv2jnYfd7RoTvTPNNMGV86GMF5TxMbLnAhv3C0PmPIcYO9gSXmMBR2LtllIK6xk8lzc3euOG9voC1XKtpql7FUxhOAOfFCDh-UkvvSKEBhmzKSXpxl_lhR7Ze-VMXXG9rpH1-SJAI/s1600-h/GV+pe+altar.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 150px; height: 200px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjoAnEv2jnYfd7RoTvTPNNMGV86GMF5TxMbLnAhv3C0PmPIcYO9gSXmMBR2LtllIK6xk8lzc3euOG9voC1XKtpql7FUxhOAOfFCDh-UkvvSKEBhmzKSXpxl_lhR7Ze-VMXXG9rpH1-SJAI/s200/GV+pe+altar.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5294927140717739682" border="0" /></a>
<br /><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" > <span>Cu sufletele înc</span></span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ă</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >rcate de durere, îndolia</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ț</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >i ca </span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ș</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >i cei de acas</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ă</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >, basarabenii stabili</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ț</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >i la Paris, din departare, l-au petrecut <span style=""> </span>spre eternitate pe Luceaf</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ă</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >rul poeziei basarabene <span style=""> </span>Grigore Vieru. La Biserica Ortodox</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ă</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" > Român</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ă</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" > din Paris, p</span><span style="font-weight: bold;font-family:georgia;font-size:100%;" >ă</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >rintele Iulian Nistea a oficiat marti 20 ianuarie 2009 o slujba de pomenire, unde cei care l-au iubit pe maestru<span style=""> </span>s-au rugat într-un cuget <span style=""> </span>pentru odihna sa de veci</span><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" >.</span>
<br /><span style="font-weight: bold;font-family:";font-size:100%;" > La sfirsitul slujbei religioase doamna </span><span style="font-weight: bold;font-size:100%;" >Lucretia Birladeanu, scriitoare, a fost aceea care a amintit celor prezenti, crimpee din biografia si creatia lui Grigore Vieru, mentionind in concluzie: "Prigonit, încolțit, de multe ori neînțeles, dar cu o demnitate și o forță extraordinară, înzestrat bineînțeles cu un har dumnezeiesc, Grigore Vieru a purtat de-a lungul atâtor ani această torță alături de prietenii săi, Ion și Doina Aldea Teodorovici, care au dispărut și ei într-un misterios accident. Au purtat această dragoste pentru frații lor români, care nu au înțeles </span><span style="font-weight: bold;font-size:100%;" >întotdeauna această jertfă, această dorință de apropiere..."
<br />Cu lacrimi si durere tinerii basarabeni prezenti, au adus un ultim omagiu simbolic recitand cu suflet, citeva poezii din creatia lui Grigore Vieru.
<br /></span><div style="font-family: georgia; font-weight: bold;" class="post-body entry-content"><link rel="File-List" href="file:///C:%5CUsers%5CSANTOR%7E1%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_filelist.xml"><link rel="themeData" href="file:///C:%5CUsers%5CSANTOR%7E1%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_themedata.thmx"><link rel="colorSchemeMapping" href="file:///C:%5CUsers%5CSANTOR%7E1%5CAppData%5CLocal%5CTemp%5Cmsohtmlclip1%5C01%5Cclip_colorschememapping.xml"><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:trackmoves/> <w:trackformatting/> <w:hyphenationzone>21</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:donotpromoteqf/> <w:lidthemeother>FR</w:LidThemeOther> <w:lidthemeasian>X-NONE</w:LidThemeAsian> <w:lidthemecomplexscript>X-NONE</w:LidThemeComplexScript> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> <w:splitpgbreakandparamark/> <w:dontvertaligncellwithsp/> <w:dontbreakconstrainedforcedtables/> <w:dontvertalignintxbx/> <w:word11kerningpairs/> <w:cachedcolbalance/> </w:Compatibility> <m:mathpr> <m:mathfont val="Cambria Math"> <m:brkbin val="before"> <m:brkbinsub val="--"> <m:smallfrac val="off"> <m:dispdef/> <m:lmargin val="0"> <m:rmargin val="0"> <m:defjc val="centerGroup"> <m:wrapindent val="1440"> <m:intlim val="subSup"> <m:narylim val="undOvr"> </m:mathPr></w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" defunhidewhenused="true" defsemihidden="true" defqformat="false" defpriority="99" latentstylecount="267"> <w:lsdexception locked="false" priority="0" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Normal"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="heading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="9" qformat="true" name="heading 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 7"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 8"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" name="toc 9"> <w:lsdexception locked="false" priority="35" qformat="true" name="caption"> <w:lsdexception locked="false" priority="10" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" name="Default Paragraph Font"> <w:lsdexception locked="false" priority="11" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtitle"> <w:lsdexception locked="false" priority="22" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Strong"> <w:lsdexception locked="false" priority="20" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="59" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Table Grid"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Placeholder Text"> <w:lsdexception locked="false" priority="1" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="No Spacing"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" unhidewhenused="false" name="Revision"> <w:lsdexception locked="false" priority="34" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="List Paragraph"> <w:lsdexception locked="false" priority="29" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="30" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Quote"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 1"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 2"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 3"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 4"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 5"> <w:lsdexception locked="false" priority="60" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="61" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="62" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Light Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="63" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="64" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Shading 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="65" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="66" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium List 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="67" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 1 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="68" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 2 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="69" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Medium Grid 3 Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="70" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Dark List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="71" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Shading Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="72" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful List Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="73" semihidden="false" unhidewhenused="false" name="Colorful Grid Accent 6"> <w:lsdexception locked="false" priority="19" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="21" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Emphasis"> <w:lsdexception locked="false" priority="31" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Subtle Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="32" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Intense Reference"> <w:lsdexception locked="false" priority="33" semihidden="false" unhidewhenused="false" qformat="true" name="Book Title"> <w:lsdexception locked="false" priority="37" name="Bibliography"> <w:lsdexception locked="false" priority="39" qformat="true" name="TOC Heading"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--><style> <!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Cambria Math"; panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:roman; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:-1610611985 1107304683 0 0 159 0;} @font-face {font-family:Calibri; panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:swiss; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:-1610611985 1073750139 0 0 159 0;} @font-face {font-family:"Americana BT"; panose-1:2 2 6 4 7 5 6 2 9 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:roman; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:135 0 0 0 27 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-unhide:no; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; margin-top:0cm; margin-right:0cm; margin-bottom:10.0pt; margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:Calibri; mso-fareast-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoChpDefault {mso-style-type:export-only; mso-default-props:yes; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:Calibri; mso-fareast-theme-font:minor-latin; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin; mso-bidi-font-family:"Times New Roman"; mso-bidi-theme-font:minor-bidi; mso-fareast-language:EN-US;} .MsoPapDefault {mso-style-type:export-only; margin-bottom:10.0pt; line-height:115%;} @page Section1 {size:612.0pt 792.0pt; margin:70.85pt 70.85pt 70.85pt 70.85pt; mso-header-margin:36.0pt; mso-footer-margin:36.0pt; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} --> </style><!--[if gte mso 10]> <style> /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:"Table Normal"; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-qformat:yes; mso-style-parent:""; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:11.0pt; font-family:"Calibri","sans-serif"; mso-ascii-font-family:Calibri; mso-ascii-theme-font:minor-latin; mso-fareast-font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-theme-font:minor-fareast; mso-hansi-font-family:Calibri; mso-hansi-theme-font:minor-latin;} </style> <![endif]--> <p class="MsoNormal" style="line-height: normal;font-family:georgia;"><span style="font-size:100%;">Dupa slujba religioasa, au fost depuse flori și au fost aprinse lumânări la statuia lui Mihai Eminescu aflata in imediata apropiere a Bisericii Romane din Paris.</span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal;font-family:georgia;"><span style="font-size:85%;">SURSA</span> <a href="http://doinamunteanubucur.blogspot.com/2009/01/grigore-vieru-plecat-la-dumnezeu.html">Doina Munteanu-Bucur</a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik6bVphui_mrK6qlxNGgXlhAtTVn5_EZbbcmsONwJmqUaVP95pdJD5aGV7ENhUKvUgRNud4Vs78z8LaiLGSMdT7LneOKoOvfk86Zk81o9RrabEk5TUYMi4ZdTY-oa0jr7m3vnqQ3aSeAA/s1600-h/La+picioarele+lui+Eminescu.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 200px; height: 154px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik6bVphui_mrK6qlxNGgXlhAtTVn5_EZbbcmsONwJmqUaVP95pdJD5aGV7ENhUKvUgRNud4Vs78z8LaiLGSMdT7LneOKoOvfk86Zk81o9RrabEk5TUYMi4ZdTY-oa0jr7m3vnqQ3aSeAA/s200/La+picioarele+lui+Eminescu.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5294928378631123970" border="0" /></a></p></div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-35277667522791785122009-01-20T10:57:00.001+01:002009-01-20T11:00:02.137+01:00<table id="contents-news" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="100%"><tbody><tr><td colspan="3" id="news-title">Le poète de l’entité roumaine</td> </tr> <tr> <td colspan="3" id="news-body"><div class="no-print" align="right"><a href="javascript:window.print()"><img src="http://www.rri.ro/images-def/print.png" border="0" /> Print</a></div></td> </tr> <tr> <td colspan="3" id="news-body">Grigore Vieru, un des plus grands écrivains roumains contemporains, âgé de 73 ans, nous a quitté ce dimanche, pour une place éternelle dans le panthéon des grandes valeurs de la culture nationale. Il est né en Roumanie, en 1935, en Bessérabie, province historique annexée et transformée, en 1940, par l’URSS, en république soviétique. Des dizaines d’années durant, il a rêvé de revenir en Roumanie et, après 1990, lorsque la Moldova est devenue indépendante, il a espéré voir se concrétiser la réunification des territoires roumains, selon le modèle allemand. Il fut un combattant téméraire de la langue roumaine devant les tentatives de russification et il est monté sur les barricades de la résurrection de la culture nationale dans une République de Moldova dominée, politiquement, par les communistes. Il fut, comme l’appréciait le président roumain, même, Traian Basescu, dans son message de condoléances: ”une voix de la conscience roumaine”.<br /><br />Membre de l’Académie Roumaine, Vieru représenta la proposition de ce Forum pour le Prix Nobel de la paix, en 1992. Un autre membre de l’Académie Roumaine, Razvan Teodorescu, disait à son propos:<br /><i> ”Grigore Vieru représentait, dans un temps où le “românisme”, l’idée de “românitate”, l’idée de noblesse de la langue roumaine, ne vaut pas assez aux yeux des hommes de culture et des hommes politiques, le messager d’une génération lointaine de Roumains qui ont conservé l’idée nationale et qui l’ont défendue.” </i><br /><br />Collègue de Vieru, de la même génération, l’écrivain et journaliste Nicolae Dabija déplore la disparition de l’homme qui avait acquis une valeur de symbole pour les Roumains de Bessérabie:<br /><i> ”Vieru a fait preuve de mérites exceptionnels dans le rapprochement des deux rives du Prut. Il fut un combattant pour la langue roumaine, pour le retour à l’alphabet roumain, pour l’identité roumaine. Il fut un des initiateurs des “ponts de fleurs”. Tout cela s’érige comme un monument, comme des statues sculptées par le poète pendant sa vie. Il fut plus qu’un poète, il fut une sorte de symbole de la Bessérabie aliénée.” </i><br /><br />S’il y avaient des gens qui voulaient voyager dans le Cosmos, Vieru; lui, avait voulu, depuis toujours, arriver en Roumanie. Un poème anthologique intitulé “Lettre de Bessérabie”, exprimait le drame, en lecture de l’auteur, l’essence d’une réalité cruelle:<br /><br /><i> ”Pendant ce temps pourri et vide,<br /> Moi, mon frère, comment te le dire,<br /> Ils m’ont menti, à l’école, disant que tu étais mon ennemi, non pas frère véritable,<br /> Je vous écris, de Bessérabie, mes doux frères de l’au-delà du Prut,<br />Je vous écris, comme je peux, et trop tard,<br /> Je languis après vous et je vous embrasse,<br /> Je languis après vous et je vous embrasse.” </i><br />(Valentin Tigau ; Costin Grigore)<br /><br />Sursa<a href="http://www.rri.ro/art.shtml?lang=6&sec=89&art=18211"> RRI</a><br /></td></tr></tbody></table>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-5059217242596086722009-01-18T19:14:00.001+01:002009-01-18T19:15:52.218+01:00IN MEMORIAM Grigore Vieru<span class="Apple-style-span" style="border-collapse: separate; color: rgb(0, 0, 0); font-family: Verdana; font-size: 13px; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; line-height: normal; orphans: 2; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"><i><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><u>MOTTO:</u></div><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: Arial;"><br /></span></div><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: Arial;">Ajuns-am a umbla mereu<br /></span></div><span style="font-family: Arial;">In brate cu mormantul meu.<br />Si nu stiu unde sa-l mai pun<br />Sa am un somn mai lin, mai bun.<br />Nici nu stiu, iata, in chinul meu,<br />De-am mai trait!<br />Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu<br />Ca am murit!</span><br /></i><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><br /></div><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><br /></div> <span class="Apple-converted-space"> </span><span style="font-size:85%;"> <span style="font-family: Arial;"><span style="font-size:100%;">In urma unui tragic accident rutier, a plecat in nemurire Sufletul Basarabiei, </span></span></span><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-size:85%;"><span style="font-family: Arial;"><span style="font-size:100%;">poetul Grigore Vieru!</span></span></span><span style="font-family: Arial;"></span><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: Arial;"><span style="font-size:100%;"> Ziua inmormantarii, 20 ianuarie, a fost declarata zi de doliu national in Republica Moldova.</span></span><span style="font-family: Arial;"></span></div><div style="text-align: center; margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: Arial;"><span style="font-size:100%;"> In aceasta zi, la Biserica Romana din Paris va fi celebrata o slujba de pomenire incepind cu ora 19h00.</span></span><span style="font-family: Arial;"></span></div><div style="text-align: center; margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: Arial; white-space: pre-wrap;"><br /></span></div><div style="text-align: center; margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="white-space: pre-wrap;"><span style="font-size:100%;"><span style="font-family: 'Arial Narrow';"> </span></span></span><span style="font-family: 'Arial Narrow';"></span></div><div style="text-align: left; margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: 'Arial Narrow';">Adresa:</span></div><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: 'Arial Narrow';">Église Ortodoxe Roumaine de Paris</span><span style="font-family: 'Arial Narrow';"><span style="color: rgb(51, 102, 153);"></span></span></div><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><ul style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><li style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: 'Arial Narrow';">9 bis, rue Jean de Beauvais<br /></span></li></ul></div><div style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: 'Arial Narrow';">75005 Paris<br /></span></div><ul style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><li style="margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;"><span style="font-family: 'Arial Narrow';">M° 10 Maubert-Mutualité,<br /></span></li></ul><span style="font-family: 'Arial Narrow';">Bus 24, 47, 63, 86, 87<br /></span></div></span>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-35353863677938165872008-12-01T15:02:00.002+01:002009-01-20T11:03:26.312+01:00Omorâţi de NKVD pentru tricolorul românesc! (Să ne amintim de 1 decembrie)<p style="text-align: justify;"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><strong>Tricolorul românesc pe NKVD în locul stegului sovietic</strong></span></p> <p style="text-align: justify;"><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Cu ceva timp în urmă îmi ajunsese în mână cartea „Osândiţi la Nemurire”, semnată de autorii Andrei Calcea si Petru Bunăcale, în care era relatată istoria celor 9 osândiţi de mai sus. Am citit cartea dintr-o rasuflare şi am rămas, pe drept cuvânt, şocată de adevărurile scrise acolo. Era vorba despre nouă tineri de la Liceul de băieţi „Vasile Lupu” din Orhei care, după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice (28 iunie 1940), au înfiinţat, alături de alte câteva zeci de tineri, o grupare de rezistenţă anticomunistă. (...)<br /></span></p><strong><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Ştim doar ce vor alţii să ştim…</span></strong><p style="text-align: justify;"><strong><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Sursa: </span></strong><a href="http://stelapopa.unimedia.md/2008/12/01/omorati-de-nkvd-pentru-tricolorul-romanesc-sa-ne-amintim-de-1-decembrie/"><strong><span style="color: rgb(0, 0, 0);">Stela Popa</span></strong></a></p>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-71566894131866712582008-11-21T13:27:00.003+01:002008-11-21T14:55:30.288+01:00Serate patriotice la Strasbourg<div style="text-align: justify;">Pentru a trece nemijlocit la subiectul acestui post, trebuie mai intai sa introduc un personaj foarte important, care se vrea a face parte din elita politica a Republicii Moldova. Andrei Neguta: fost ambasador al Moldovei la Paris, in prezent reprezentant permanent al Republicii Moldova pe langa Consiliul Europei la Strasbourg, membru al Partidului Comunist. Conform unor investigatii preluate de <a href="http://www.investigatii.md/eng/index.php?art=121">aici</a>, domnul Andrei Neguta nu a urmat scoala Ministerului de Afaceri Externe, deci putem spune ca diplomatia nu este chiar punctul forte al sau, si, de asemenea, dumnealui nu vorbeste nici limba engleza, cerinta imperativa pentru un diplomat. Absenteismul este o trasatura care il caracterizeaza pe Neguta, astfel incat in decurs de 2,5 ani de activitate ca ambasador extraordinar si plenipotential al Republicii Moldova la Paris, acesta a organizat doar doua conferinte de presa, iar una dintre aceasta a avut ca subiect victoria din 2005 a Partidului Comunist in alegerile parlamentare.<br />Surse neoficiale din Strasbourg spun ca Andrei Neguta este “amenintat” cu pierderea pozitiei pe care o detine in prezent, la fel, din cauza inactivitatii sale. O ocazie prielnica de a demonstra contrariul s-a dovedit a fi colaborarea cu Asociatia Studentilor Moldoveni din Europa (despre care intentionez sa povestesc ulterior) , care s-a aratat dornica de colaborare cu reprezentanta Moldovei, in pofida aspiratiilor sale apolitice.<br />Ieri, 27 octombrie, Reprezentanta Moldovei in colaborare cu Asociatia Studentilor Moldoveni din Europa si cu Reprezentanta Rusiei pe langa Consiliul Europei a organizat o intalnire cu moldovenii aflati la Strasbourg dedicat implinirii a 335 ani de la nasterea lui Dimitrie Cantemir, cat si scriitorului Ion Druta si compozitorului Eugen Doga, ultimii fiind inclusi pe agenda serii pe motiv ca in Republica Moldova saptamana curenta este dedicata limbii ruse, iar respectivii se afla la Moscova.<br />Intalnirea a avut loc intr-un amfiteatru al Universitatii “Marc Bloch” din Strasbourg si a fost anuntata pentru ora 17:00. Am ajuns acolo la ora 17:10, ca sa vad ca amfiteatrul respectiv era incuiat. Cu gandul ca am gresit sala, am mers si in celelalte sali din universitate ca sa verific - toate erau incuiate. Incepeam sa cred ca am fost pacaliti, pana cand nu l-am vazut pe Neguta intrand in institutie. Am inteles ca de fapt eu sunt cea care a venit la timp si ca vorba veche a moldovenilor care spune ca “daca esti chemat la 8 trebuie sa te duci la 9” s-a adeverit.<br />Am intrat in sala, am spus “Buna seara” si ni s-a raspuns cu un “Bine ati venit!” foarte entuziasmat. Am raspuns, la randul nostru cu “Bine v-am gasit” si am luat loc. Primii veniti erau Andrei Neguta si fiul sau, Vadim Neguta plus alte cateva persoane care semanau a fi si ele lucratori ai reprezentantei. Ca sa va faceti o impresie despre respectivii – toti aveau tinuta de “nacialnishi” moldoveni: costum si cravata, telefon mobil fixat la centura, expresie de om extrem de ocupat si important, care nu isi trece celularul pe regim silentios in timpul intrunirilor si care iese nervos afara ca sa raspunda la apeluri. Timpul se scurgea catre ora 18:00 si lume a inceput sa vina tot mai multa. Atunci am inceput sa gandesc ca totusi 18:00 era ora de incepere, iar noi am fost amagiti sa venim la 17:00. Am observat printre oamenii care veneau, in afara de studentii moldoveni, rusi si chiar francezi. Nu sunt sigura, dar cred ca erau si romani in sala. Pana la sosirea tuturor, in sala a rasunat muzica lui Eugen Doga, intrucat serata era dedicata si acestuia.<br />Nu voi mentiona nenumaratele minusuri la capitolul organizare si voi trece direct la desfasurarea propriu-zisa a serii. Trebuie sa mentionez ca fiecarui sosit i se inmana un text despre Dimitrie si Antioh Cantemir, care era semnat chiar de catre domnul Neguta in persoana. Am inceput sa citim, iar amica mea, care ma insotea, a observat inca din primele randuri multe greseli de gramatica si de exprimare. Insa cel mai mult mi-a atra atentia o fraza, menita sa fie “de introducere”, care zice asa:.... (<a href="http://jeseraisimmortelle.blogspot.com/2008/10/serate-patriotice-la-strasbourg.html"><span style="font-weight: bold; color: rgb(255, 0, 0);">articolul complet aici</span></a>)<br /><br /><span style="font-style: italic;font-size:85%;" >http://jeseraisimmortelle.blogspot.com/</span></div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-36956384628426720482008-11-09T13:08:00.002+01:002008-11-09T13:11:21.694+01:00Limba moldoveneasca a fost scoasa de americani din codurile ISO<b style="text-align: left;">Biblioteca Congresului American a modificat tehnic codul international ISO 639-2 si identifica limba moldoveneasca ca o varianta a limbii romane. Elementele de identificare „mo” si „mol” vor fi inlocuite cu „ro”, „ron” si „rum”. Initiatorul propunerii este administratorul varianta in limba romana a site-ului Enciclopediei Libere Internationale. O serie de identificatori internationali de catalogare a editarilor, adica standardele internationale pentru coduri de limba, au fost schimbate.</b> <br /> <br />Una dintre modificari, anuntata oficial de Biblioteca Congresului American, scoate limba moldoveneasca din codurile ISO. Rezultatul acestei schimbari tehnice este „ca in nici o biblioteca din lume si nici un sistem informatic, de la PC-ul de acasa si pana la standardele legate de Internet si telefonie, nu va mai fi mentionata limba moldoveneasca”, asa cum ne-a declarat Bogdan Stancescu, initiatorul acestui demers si administratorul roman al site-ului www.wikipedia.ro (Enciclopedia Libera Internationala), autorul variantei in limba romana din aceasta enciclopedie electronica.<br />(<a href="http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8171">Articol complet aici )</a><br /><br /><span style="font-size:85%;">Sursa UNIMEDIA</span>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-15560828933142680452008-10-14T13:18:00.002+02:002008-10-14T13:20:33.585+02:00La Multi Ani Chisinau!<h1>Imnul Chişinăului</h1> <p><b><em><br /></em></b>Oraşul meu din albe flori de piatră </p> <p>În ploi de soare zi de zi scăldat </p> <p>Mereu întinerind în vechea vatră, </p> <p>Din cântec şi iubire înălţat.<br /><br /><br />Oraşul meu frumos ca niciodată, </p> <p>Grădina mea cu cerul tău de dor, </p> <p>În inimă te am pe viaţa toată </p> <p>Şi-n graiul cel mai dulce te ador.<br /><br /><br />La-la-la-la...<br /><br /><br />Îmi place să mă plimb prin el agale </p> <p>Pe străzi de tei, castani şi trandafiri, </p> <p>Să întâlnesc prietenii de şcoală </p> <p>Cu zâmbet şi lumină în priviri.<br /><br /><br />Oraşul meu etern ca o poveste, </p> <p>Mereu îţi simt în piept suflarea ta, </p> <p>Destinul meu, destinul tău ne este </p> <p>Cu tine toată lumea e a mea.<br /><br /><br />La-la-la-la...<br /><br />Visul alb al meu!<br /><br /> Versuri de Gheorghe VODĂ </p> <p><br /> <a href="http://chisinau.md/cgi-bin/CMS/getfile.cgi?file=IMNUL0002.gif&ident=53616c7465645f5f5f113bcdf43cb83295a1197562d854354fc9daa6ed8f1405b668158298c9c8cfa6161c3cc20fadbac14a0e129cbe6b4c141e2f46fc86ce0f"> Muzică de Eugen DOGA</a></p>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-16679051903392761302008-10-01T20:35:00.001+02:002008-10-01T20:38:17.241+02:00Despre studentii basarabeni, cu unul de-al lor: TUDOR COJO<b style="text-align: left;">"Studentii basarabeni veniti in Romania se afla intr-o grea dilema: de a alege intre a ramane "moldovean" si a deveni "roman", fiind constienti in acelasi timp ca nu pot deveni ceea ce deja sunt". Dupa cum ne amintim, in 2006, patru elevi de la liceul "Gh. Asachi" din Chisinau, Tudor, Vitalie, Andrei si Sergiu, au dat jos placa prin care comunistii incercasera schimbarea denumirii liceului din "romano-francez" in "moldo-francez". Gestul curajos al celor patru a fost aplaudat de sute de elevi si profesori care asistau si ii incurajau, dar si de romanii de pretutindeni, care au urmarit scena la televizor.</b> <br /> <br />Alarmata, politia i-a condus pe "huligani" la sectie, unde le-a luat amprentele si le-a intocmit "de urgenta" dosare penale pentru "huliganism in grup". In cele din urma, procesul s-a judecat cu "invinuitii" in libertate. Dar la interventia primarului de azi al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, pe atunci reprezentant al CEDO in R. Moldova, si la presiunea oficialilor europeni, dosarele au fost clasate "din lipsa de componenta a infractiunii". Unul dintre cei patru elevi de la "Asachi", Tudor Cojocaru, este astazi student la Sociologie, in Bucuresti, cu bursa a statului roman. Educat din familie in spiritul adevarului cu privire la neamul romanesc, Tudor este un tanar foarte matur pentru varsta lui. Scrie, tine conferinte, intocmeste diverse situatii despre tinerii basarabeni aflati la studii in Romania. Pentru el, ca sociolog, relatiile "romano-romane" sunt subiect de studiu aprofundat. Stie bine istoria nationala, este la curent cu tendintele politicii "moldoveniste" si necrutator cu lipsa de viziune a clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului. Tot atat de necrutator este si cu unii colegi de generatie, aflati la studii in Romania, care isi mentin inca deprinderile si melanjul de cultura "ruso-moldovenesc".<br /><br /><span style="font-weight: bold;">"Miile de studenti basarabeni nu au de ce sa se simta izolati la Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara sau Bucuresti"</span><br /><br /><span style="font-weight: bold;">- Exista o comunitate a studentilor basarabeni in Romania?</span><br /><br />- Nu. Nu exista caracteristici care sa-i diferentieze fundamental pe studentii basarabeni de studentii romani. De fapt, pe romani de romani. Daca acceptam definitia profesorului Gheorghita Geana, comunitatea presupune afilierea la un set de valori comune, formate pe baza acelorasi datini si trairi, precum si a acelorasi traditii. Or, toate aceste trairi, datini si traditii sunt comune romanilor de pe ambele maluri ale Prutului, deci nu-i poti diferentia pe unii de altii. Daca am vorbi de comunitatile studentilor arabi sau greci din Romania, spre exemplu, atunci, da, ei au caracteristici si datini numai ale lor, ei sunt comunitati distincte, in adevaratul inteles al cuvantului.<br /><br /><span style="font-weight: bold;">- Apologetii moldovenismului inventeaza o limba si un popor "moldovenesc". Ce efecte au avut aceste pseudo-adevaruri asupra studentilor?</span><br /><br />- Din pacate, au avut efecte notabile, mai ales asupra celor crescuti in familii cu o slaba constiinta nationala. In lipsa unei identitati moldovenesti reale, unii tineri din RM, veniti in Romania, incearca sa se regaseasca intr-o realitate construita dupa modelul asimilat intr-o anumita masura acasa, astfel adoptand unele cuvinte, obiceiuri, deprinderi, valori, dar si pseudo-valori straine, mai exact pe cele rusesti, mentinute pe cale artificiala de catre autoritati, inca din perioada sovietica. Ironia consta in faptul ca insusi poporul rus pare sa fi trecut peste nostalgia "raiului comunist" de altadata, pe cand multe state din fosta URSS, intre care RM, inca mai sunt dominate de o populatie care suspina dupa vremurile trecute. Acest fapt se datoreaza mai multor factori, printre care si neputinta imediata a R. Moldova, ca stat slab, cu un prezent si cu un viitor incert, de a se integra in Uniunea Europeana. In situatia creata, cetateanul moldovean se pomeneste in situatia ingrata de "a-si alege partea de care sa fie (atentie: nu partea de care sa lupte!)". (citeste articol complet aici)<br /><br /><span style="font-size:85%;">Sursa UNIMEDIA</span>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-6740180167237082492008-09-07T21:09:00.002+02:002008-09-07T21:13:50.124+02:00Relaţiile bilaterale moldo-franceze s-au intensificat esenţial în ultimii ani şi continuă să se dezvolte pe cale ascendentă<span style="font-weight: bold;"> </span><b style="text-align: left;">Relaţiile bilaterale moldo-franceze s-au intensificat esenţial în ultimii ani şi continuă să se dezvolte pe cale ascendentă, ş-a menţionat la întrevederea de astăzi a grupurilor de prietenie dintre Republica Moldova şi Franţa din cadrul parlamentelor celor două ţări. Deosebit de dinamice au devenit legăturile interparlamentare moldo-franceze.<br /></b> <br /> <br />Dumitru Prijmireanu, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa, a accentuat că acesta e unul dintre cele mai numeroase crupuri de prietenie din parlamentul moldovenesc, din componenţa lui făcînd parte 38 de deputaţi din toate fracţiunile parlamentare. Schimburile frecvente de delegaţii, în special vizita la Chişinău în martie curent a Preşedintelui Senatului Franţei, precum şi vizitele la Paris a Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi a Preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu, au impulsionat dialogul bilateral moldo-francez. S-a constatat, de asemenea, o bună colaborare dintre delegaţiile celor două ţări în cadrul organizaţiilor internaţionale, în special în Consiliul Europei.<br /><br />Deputaţii moldoveni au adus mulţumiri părţii franceze pentru susţinerea activă a republicii Moldova în aspiraţiile ei de integrare europeană. Avînd în vedere actuala preşedinţie a Franţei în Uniunea Europeană, ei au solicitat sprijinul acestei ţări privind începerea negocierilor oficiale pentru încheierea unui nou acord de cooperare Republica Moldova – UE. (<a href="http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7323">articol complet aici</a> )<br /><br /><span style="font-size:85%;"><span style="font-weight: bold;">Secţia Relaţii cu Mass Media a Parlamentului Republicii Moldova</span></span><br />Sursa UNIMEDIAAssociation des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-7553275463106057422008-09-01T18:49:00.006+02:002008-09-02T09:18:03.845+02:00Concursul de fotografie<div style="text-align: center;"><div style="text-align: left;">Va anuntam preselectia pentru cea de-a doua editie a concursului de fotografie<br /></div><br />"<span style="font-weight: bold;">Orasul meu, caldura mea de casa</span>".<br /></div><br /><div style="text-align: left;"><br />Dacă aveţi imagini reprezentative ale orasului, le puteti trimite la adresa studentlaparis@gmail.com, cu mentiunea <span style="font-style: italic;">Concurs de fotografie</span> (max 3 fotografii)<br />Va rugam sa alaturati numele, prenumele, institutia de invatamint din Franta sau RM, facultatea, anul, titlul fotografiei, data si locul. Fotografiile selectate* vor fi vernisate in cadrul expozitiei<br /><div style="text-align: center; font-weight: bold; color: rgb(0, 0, 153);font-family:times new roman;"><span style="background-color: rgb(0, 0, 153); color: rgb(255, 255, 0);font-size:130%;" >Chisinau -une capitale européenne</span><span style="font-size:130%;"><span style="background-color: rgb(0, 0, 153); color: rgb(255, 255, 0);"></span></span></div><br />dedicata sarbatorii Hramului Orasului.<br /><br />Aici puteti citi informatii despre<a href="http://aemf-md.blogspot.com/2007/10/exposition-de-photographie-paris.html"> prima editie a acestui concurs</a> si <a href="http://aemf-md.blogspot.com/2007/10/mesajul-primarului-municipiului.html">mesajul Primarului General de Chisinau, Dorin Chirtoaca</a> receptionat cu ocazia acestui eveniment care a avut loc in perioada 12 - 19 octombrie 2007 la <span style="font-style: italic;">Maison des Initiatives Etudiantes</span>, din Paris.<br />*<span style="font-style: italic;font-size:78%;" >Trimiterea fotografiilor presupune acceptul Dumneavoastra pentru expunerea lor, în cazul în care vor fi selectate, în cadrul acestei expozitii.</span></div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-39615482141397311252008-08-29T15:05:00.001+02:002008-08-29T15:08:28.414+02:00Limba romana, vazuta ca o cenusareasa in Republica Moldova<b> Intelectualitatea din Republica Moldova condamna, in mare parte, minimalizarea rolului limbii romane peste Prut si nerecunoasterea de catre autoritati a denumirii corecte a limbii nici dupa aproape 20 de ani de la declararea limbii romane drept limba oficiala in Republica Moldova, la 31 august 1989.<br /><br /></b>In Republica Moldova, limba romana este astazi aceeasi cenusareasa care a fost de-a lungul anilor, deoarece este nerecunoscuta de putere si plansa de cei de jos, a declarat pentru Agerpres academicianul Dumitru Matcovschi, scriitor, unul din liderii Miscarii de Eliberare Nationala din Republica Moldova de la finele secolului trecut. Situatia nu s-a schimbat fata de 1989-1991, perioada in care Republica Moldova mai era parte componenta a fostei URSS: aceleasi persoane, pentru care declararea independentei Republicii Moldova a constituit "o zi neagra", sunt la putere; limba romana este minimalizata, iar sustinatorii ei marginalizati si au de castigat doar profitorii, a declarat Matcovschi. "Unicul lucru pe care-l putem face este lupta, ori lupta a fost intotdeauna frumoasa", a mentionat el Si presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, acuza marginalizarea limbii romane peste Prut. Limba rusa inca a ramas foarte influenta in anumite sfere si doar in institutiile de invatamant superior limba romana a ocupat locul cuvenit. "Daca intram in Europa, trebuie sa intram cu limba romana pusa la punct", spune Cimpoi. <a href="http://www.ziua.net/news.php?data=2008-08-29&id=11863">(articol complet aici )</a><br /><br />Sursa <a href="http://www.ziua.net/">ZIUA</a>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-74868173790225521292008-08-28T13:55:00.002+02:002008-08-28T13:57:51.039+02:00Marele naist Gheorghe Zamfir va cânta la Chişinău de Ziua Limbii Române<div class="afisare_viewsright"> </div> <div class="news_detalii_class"> <table style="margin-right: 5px;" width="1" align="left" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tbody><tr> <td valign="top"> <img src="http://unimedia.md/sys/img/news/7202.jpg" alt="" style="border: 1px solid rgb(169, 169, 169);" /> <div class="fotodesc"> Foto: chisinau.md </div> </td> </tr> <tr> <td style="background-image: url(sys/img/lp.gif); background-repeat: repeat-x; height: 1px;"><br /></td> </tr> </tbody></table> <b style="text-align: left;"><span style="font-weight: bold;">Duminică, 31 august, de Ziua Limbii Române, Primăria municipiului Chişinău organizează un spectacol de amploare, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, care va începe la ora 17.00 şi se va încheia aproape de miezul nopţii</span>, anunţă serviciul de presă al primăriei mun. Chişinău Invitatul special al sărbătorii este maestrul Gheorghe Zamfir, care va fi susţinut de orchestra „Lăutarii” dirijată de Nicolae Botgros. De asemenea, în concertul dedicat sărbătorii „Limba Noastră cea Română” vor cânta Natalia Barbu, Geta Burlacu, Iurie Sadovnic, Adrian Ursu, Catharsis, Pavel Stratan, Studio One, Cătălin Josan şi alţii. <a href="http://unimedia.md/docs/program-limba-romana.doc"><span style="font-weight: bold;">Aici găsiţi programul integral al evenimentelor dedicate sărbătorii „Limba Noastră cea Română”</span></a>.</b> <br /> <br />În Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, începând cu ora 10.00, se va desfăşura un program pentru copii, iar la ora 14.00 va avea loc un program artistic cu participarea orchestrei municipale a fraţilor Advahov împreună cu Zinaida Julea, Doina Sulac, Igor Cuciuc.<br /><br />Duminică, 31 august, la ora 12.00, la Biblioteca Naţională va avea loc deschiderea Salonului Internaţional de Carte, iar la ora 15.00, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” vor fi vernisate Saloanele Moldovei 2008 – expoziţie – concurs de artă plastică organizată de Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova în colaborare cu Inspectoratul pentru Cultură Bacău (România).<br /><br /><a href="http://unimedia.md/docs/program-limba-romana.doc"><span style="font-weight: bold;">UNIMEDIA vă invită să găsiţi mai jos programul integral al evenimentelor dedicate sărbătorii „Limba Noastră cea Română”</span></a>.<br /><span style="font-size:85%;"><br /><span style="font-weight: bold;">Sursa: <a href="http://unimedia.md/">UNIMEDIA</a></span></span> </div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-62128332195650298222008-08-26T13:42:00.000+02:002008-08-26T13:44:41.942+02:00Coloanele ruseşti<span style="font-size:100%;"><span id="art0" style=""><span style="font-family:Arial;"><b><p>Oamenii serioşi (politicienii, analiştii politici) trag în bobi, încercând să afle dacă există similitudini între situaţia din Georgia şi Moldova şi dacă ruşii ar putea aplica în Transnistria scenariul din Osetia de Sud. Oamenii simpli se întreabă mai simplu: este posibil ca să vedem pe străzile Chişinăului coloane de tancuri ruseşti? Aş răspunde la această întrebare a oamenilor simpli cu o întrebare la fel de simplă: dar e posibil ca la Chişinău să fie organizat un miting de un milion de oameni, la care preşedintele Voronin să acuze Rusia de agresiune şi imperialism?</p> <p>Opinia mea este fermă: nu vor apărea coloane de tancuri ruseşti în Chişinău, din simplul motiv că Rusia nu are nevoie de aşa ceva, ea având aici o forţă mai puternică decât coloanele de tancuri - aşa-numita „coloană a cincea”. Introducerea tancurilor la Chişinău doar i-ar dăuna imaginii Rusiei, iar comunitatea internaţională, aşa cum este ea, va insista ca până la urmă ruşii să-şi ia tancurile acasă. Cu totul alta e situaţia în cazul „coloanei a cincea”: nici americanii, nici NATO, nici UE nu pun problema retragerii acesteia; mai mult decât atât, occidentalii se fac a nu observa prezenţa ei în RM, iar dacă o observă - îi cam caută în coarne. </p> <p>Grosul „coloanei a cincea” ruseşti, trupele ei de elită sunt constituite din acea parte a minorităţii rusofone care nicidecum nu se poate integra, lingvistic şi cultural, în viaţa RM. Moscova încurajează această minoritate din „străinătatea apropiată”, intervine pentru a-i „apăra drepturile” în spiritul doctrinei brejneviste a „suveranităţii limitate” a statelor din fostul imperiu sovietic. Pentru RM însă ar fi floare la ureche dacă din „coloana a cincea” a Rusiei ar face parte numai minoritatea rusofonă. Trista realitate constă în faptul că din această „coloană a cincea” fac parte şi acei/acele politicieni, demnitari de stat, instituţii, organe de presă etc. care, în mod normal, conform Constituţiei şi raţiunii lor de a fi, au misiunea să apere RM de influenţele şi atacurile acestei „coloane” ruseşti.</p> <p>Respectiva coloană nu activează deschis, cu certitudine însă din ea fac parte Partidul Comuniştilor şi partenerii lui din coaliţia de guvernământ, Biserica lui Vladimir, instituţiile media controlate de guvernarea comunist-pepecedistă, diferite şcoli antropologice, ONG-uri şi „comunităţi” - nu-mi ajunge spaţiu pentru a le enumera pe toate. Această „coloană a cincea” a Rusiei e cu mult mai eficientă decât o coloană de tancuri. Spre deosebire de tancuri, care trec brutal peste trupuri, ostaşii din coloana a cincea” lucrează discret şi subtil, asasinând fără a vărsa sânge… Nici victimele respectivei „coloane” nu pot fi arătate la televizor şi nu pot servi ca probe de acuzare. Astfel, menţinerea dominaţiei ruseşti asupra RM nu se face prin violenţă, vărsări de sânge, aruncarea în aer a căilor ferate şi alte acţiuni barbare de acest fel, ci în mod civilizat, prin legi „democratice şi proeuropene” votate de parlament, prin predici rostite de preoţi în biserici, prin emisiuni radio şi TV, prin tipărituri ieftine despre corupţie şi concerte în Piaţa Marii Adunări Naţionale…</p> <p>Aşadar, de ce să-şi bage ruşii coloanele de tancuri în RM, dacă există „coloana a cincea”, care îşi face treaba mult mai bine decât tancurile?</p></b></span></span></span><div style="text-align: right;"><span style="font-size:100%;"><span id="art0" style=""><span style="font-family:Arial;"><b><p><span id="art0" style=""><span><span style="font-family:Arial;font-size:78%;">Constantin Tănase</span></span></span></p></b></span></span></span><div style="text-align: left;"><span style="font-size:100%;"><span id="art0" style=""><span style="font-family:Arial;"><b><p><span id="art0" style=""><span style="font-size:85%;">Sursa TIMPUL</span><br /></span></p></b></span></span></span><br /><span style="font-size:100%;"><span id="art0" style=""><span style="font-family:Arial;"><b><p><span id="art0" style=""></span></p></b></span></span></span></div><br /><span style="font-size:100%;"><span id="art0" style=""></span></span></div>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-24182113533043111852008-08-19T23:12:00.000+02:002008-08-19T23:13:05.455+02:00Vaclav Havel: „O vară prea frumoasă ca să se termine cu bine”<span style="font-family:Arial;font-size:78%;"><p align="justify">După 40 de ani de la evenimentele petrecute în Cehoslovacia, când Moscova a decis să înăbuşe brutal orice formă de rebeliune politică în lagărul comunist pe care îl patrona, fostul disident şi preşedinte ceh Vaclav Havel, unul dintre artizanii căderii comunismului la Praga în 1989, îşi aminteşte clar despre luna august a anului 1968, când a participat la rezistenţa împotriva ocupaţiei Cehoslovaciei de către trupele sovietice. „Vara aceea, plină de speranţe şi de bucurie, am petrecut-o la cabana mea, cu prieteni. Unul dintre ei, actorul Jan Triska, spunea că este prea frumos ca să se termine cu bine”, povesteşte Havel, care avea 31 de ani la acea vreme şi era deja celebru ca dramaturg al teatrului absurdului. În noaptea de 20 spre 21 august, când tancurile au sosit pentru a înăbuşi reformele „Primăverii de la Praga”, lansate de Alexander Dubcek, Vaclav Havel îşi petrecea seara la Liberec. A rămas o săptămână în acest oraş din nord-vest pentru a participa activ la rezistenţă. Când tancurile forţelor de ocupaţie au sosit în acest oraş cu 100.000 de locuitori, în piaţa mare unde se adunase o mulţime de oameni, „a fost un masacru”, povesteşte el. Unsprezece persoane au fost ucise la Liberec din primele ore ale ocupaţiei. „Am văzut un tanc trăgând, înăuntru erau băieţi speriaţi, care nu ştiau unde se află şi nici de ce”, continuă fostul preşedinte. Împreună cu Jan Triska, am intrat curând în rezistenţă. Am înfiinţat o echipă la primărie, scriam comentarii zilnice pentru postul de radio regional”, îşi aminteşte Havel, citat de „NewsIn”. </p> <p align="justify">„A fost o epocă fascinantă, marcată de solidaritate universală”, îşi aminteşte cel care a devenit şef de stat în 1989, după căderea comunismului, până în 2003. „În faţa primăriei, era o bandă de hipioţi pletoşi care cântau „Massachusetts” şi alte cântece. În prima zi de ocupaţie, liderul lor, poreclit „Preotul”, a venit să îl vadă pe primar: „şefu’, suntem la dispoziţia dumneavoastră. Ce trebuie să facem?”. Li s-a spus să fure indicatoarele de pe străzi pentru ca invadatorii să nu se poată orienta prin oraş”. </p> <p align="justify">… După o săptămână, Dubcek şi ceilalţi reformatori, arestaţi şi transferaţi în URSS, au sfârşit prin a semna jurăminte reînnoite de credinţă Kremlinului, care au îngropat orice speranţă reformatoare. „Săptămâna noastră de rezistenţă s-a sfârşit odată cu întoarcerea lui Dubcek de la Moscova”, îşi aminteşte Havel, care, alături de alţi membri ai rezistenţei de la Liberec, a criticat foarte aspru supunerea lui Dubcek faţă de Kremlin. În cele două decenii care au urmat a avut loc, potrivit lui, o „puternică demoralizare a societăţii”. Unii au ales să emigreze, precum Jan Triska în Statele Unite. Havel a rămas şi a optat pentru disidenţă, o alegere pe care a plătit-o cu cinci ani de închisoare. Apoi a venit Revoluţia de catifea din 1989 când, îşi aminteşte el, „totul era deja foarte diferit”. „Oamenii nu mai doreau un „socialism cu faţa umană”, ci libertate”.</p><b><i> </i></b><p align="right"><b><i>(Preluat cu prescurtări din „Ziua”)</i></b></p><p align="right"><b><i>Sursa TIMPUL<br /></i></b></p></span>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-20386721276471793982008-08-19T11:34:00.000+02:002008-08-19T11:36:09.989+02:00Guvernarea comunistă încearcă să înfiinţeze o organizaţie antiromânească în rândurile studenţilor basarabeni din România?<div class="author">autor: Lukas Notarras</div><strong>Buna ziua!<br />Sunt un basarabean care-şi face studiile în România, sunt în anul II la o universitate din Bucureşti, la o facultate de ştiinţe politice.</strong> Nu-mi voi divulga identitatea, din motive care vor deveni, sper, clare pe parcursul lecturii acestui mesaj. Vreau să comunic opiniei publice din Republica Moldova şi România câteva fapte care ar putea trezi interesul acesteia.<br />M-am întors de la Bucureşti în dimineaţa zilei de 24 iulie. Peste aproximativ trei ore, a sunat telefonul. Vocea nesigură şi puţin răguşită de la celălalt capăt al firului, total necunoscută mie, se recomandă cu numele Ion. Următoarele sale cuvinte au fost: „Dumneavoastră faceţi studiile la România?”. După ce auzi răspunsul meu pozitiv, îmi spuse că reprezintă un ONG, numit „Civilizaţia XXI”, şi că realizează un studiu cu privire la studenţii basarabeni din România, în special în aspectele care ţin de condiţiile de studiu şi de trai ale acestora. Am stabilit o întâlnire pentru după-amiaza zilei următoare la o terasă din centrul Chişinăului. Ion s-a dovedit a fi un bărbat în jurul vârstei de treizeci de ani, smolit, de statură medie. La începutul discuţiei, şi-a scos un carneţel şi un pix şi mi-a pus câteva întrebări generale, despre universitatea la care îmi fac studiile, numărul de studenţi basarabeni, cazare, condiţii de trai. Răspundeam repede, fără să stau pe gânduri. Ion şi-a făcut câteva însemnări în carneţel. L-am întrebat de unde a făcut rost de numărul meu de telefon. Îl luase de la liceul meu, prin intermediul Ministerului Educaţiei. Următoarea mea întrebare a fost dacă acest minister a comandat studiul, iar răspunsul a fost negativ, deşi din următoarele sale cuvinte reieşea altceva. Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei erau, după spusele lui, parteneri la proiect şi finanţatori ai acestuia. Mi-a spus că studiul priveşte, de fapt, toţi studenţii moldoveni care studiază în afara republicii, iar el se ocupă de ţările din vecinătate. Mi-a povestit, în câteva cuvinte, despre greutăţile pe care le întâmpină studenţii noştri în străinătate. „Cu România, parcă nu avem chiar aşa mari probleme”, a adăugat el. Îmi dădeam seama că încearcă să îndrepte discuţia pe un făgaş dorit de el, dar am preferat să aştept, să vad ce se întâmplă. În sfârşit, m-a întrebat dacă avem probleme cu autorităţile din România, cu cetăţenii şi cu colegii noştri români. L-am rugat să concretizeze întrebarea, deşi începeam deja să bănuiesc ce va urma. Ion mi-a spus că se referă la „atitudini ostile faţă de ţara noastră” , cum ar fi, de exemplu, emiterea unor afirmaţii precum că Moldova nu e ţară, ci o provincie a României şi că teritoriul dintre Prut şi Nistru ar trebui să intre în componenţa statului român.<br />După ce am auzit aceasta, am hotărât să scot cât mai multe informaţii de la el. L-am lăsat să creadă că nu ştiu despre ce mi se vorbeşte. După ce i-am spus că în prezenţa mea nimeni nu făcuse asemenea afirmaţii, l-am rugat să-mi povestească mai exact la ce se referă şi de ce, adică, ar trebui să se comporte colegii noştri din România în acest mod. Şi Ion a început să-mi povestească...<br />In primul rând, am făcut o incursiune în istorie. Aveam să aflu că Moldova este mai veche decât România, şi chiar decât principatul Ţării Româneşti, că termenii „român” şi „limba română” s-au născut în 1862, că moldovenii nu s-au numit niciodată români.<br />Îmi expunea tocmai binecunoscuta viziune antiromânească a lui Stati şi Stepaniuc.<br />Despre anul 1918 a spus că este o chestiune controversată, că, totuşi, Basarabia, din cauza slăbirii Rusiei, a intrat în sfera de influenţă a României, lucru care nu s-a mai întâmplat în 1991, odată cu dezintegrarea URSS, din diferite cauze. Au urmat elogii aduse preşedintelui Voronin. Totodată, pe Ion l-a deranjat foarte mult faptul c primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoaca, în timpul unei vizite la Bucureşti, i-a înmânat lui Traian Băsescu un vas cu pământ, spunându-i că e pământ românesc din Basarabia. M-a întrebat dacă ştiu ceva despre Organizaţia Moldovenilor din România. Evident, i-am zis ca nu, şi atunci mi-a descris în culori sumbre autorităţile de la Bucureşti care nu permit fraţilor noştri moldoveni din România să se declare minoritate naţională şi le-au desfiinţat organizaţia. Dacă în 1812 Moldova rămânea întreagă, cine ştie, poate în 1859 ţara s-ar fi numit Moldova, nu România, că ştii că Moldova era mai mare decât Muntenia. Ascultam aceste aberaţii cu consternare, dar şi cu mult amuzament, pentru că mă simţeam ca teleportat în Casa de Nebuni a lui Ion Buraga de la „Jurnal de Chisinau”. <a href="http://www.jurnal.md/article/8256/">(articol complet aici)</a><br /><br /><span style="font-size:85%;">Sursa JURNAL</span>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-75232337618100728832008-08-17T15:52:00.001+02:002008-08-17T15:55:00.660+02:00Bursele pentru elevii şi studenţii basarabeni din România vor fi majorate cu peste 80%<b style="text-align: left;">Bursele studenţilor de origine română sau cu cetăţenie română, ale doctoranzilor şi medicilor aflaţi la specializare, dar şi cele ale studenţilor străini vor fi stabilite în monedă europeană şi majorate cu 81,1%, la sume cuprinse între 65 şi 85 euro, începând cu anul şcolar 2008-2009, transmite Mediafax. Cuantumul bursei pentru elevi şi studenţi va reprezenta echivalentul în lei româneşti al sumei de 65 de euro/lună (faţă de 22,5 lei-25 lei în prezent), iar bursa pentru masteranzi, medici aflaţi la specializare şi cursanţii la cursuri de perfecţionare postuniversitară va fi echivalentul în lei al sumei de 75 de euro/lună (faţă de 30 lei acordaţi în prezent).<br /></b> <br /> <br />Doctoranzii vor primi burse constând în echivalentul în lei al sumei de 85 de euro/lună, conform unei hotărâri aprobate, miercuri, de Guvern.<br /><br />Bursele au fost majorate pentru elevii, studenţii, masteranzii, doctoranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii din Republica Moldova şi Ucraina, pentru cei cu origine etnică română din afara graniţelor ţării, pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi pentru cetăţenii străini, bursieri ai statului român, care studiază în instituţii şi unităţi de învăţământ din România,<br /><br />Echivalentul în lei al bursei va fi actualizat trimestrial, la cursul de schimb al monedei euro comunicat de Banca Naţională pentru ultima zi a lunii precedente.<br /><br />Bursele acordate se suspendă în cazul repetenţiei, pentru anul de învăţământ repetat. Pe perioada suspendării bursei, elevii şi studenţii care repetă anul vor suporta cheltuielile de şcolarizare. Elevii, studenţii, masteranzii vor primi burse numai pe parcursul anului academic, inclusiv în vacanţele de iarnă şi de primăvară, dar nu şi pe perioada vacanţei de vară.<br /><br />Doctoranzii de la forma de învăţământ cu frecvenţă vor primi bursă pe toată durata anului calendaristic, iar cursanţii aflaţi la stagii de specializare sau perfecţionare postuniversitară vor primi bursă pe perioada efectuării stagiului.<br /><br /><span style="font-size:85%;">Sursa UNIMEDIA dupa Mediafax</span>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7852791362504669789.post-43629690436259326052008-08-05T19:31:00.001+02:002008-08-05T19:35:40.678+02:00Primarul General al municipiului Chisinau: "Am obligatia morala fata de Chisinau sa-i aduc mai multa democratie, mai mult<table style="margin-right: 5px;" align="left" cellpadding="0" cellspacing="0" width="1"> <tbody><tr> <td valign="top"> <img src="http://unimedia.md/sys/img/news/6952.jpg" alt="" style="border: 1px solid rgb(169, 169, 169);" /> <div class="fotodesc"> Dorin Chirtoaca<br /> Foto: www.pl.md </div> </td> </tr> <tr> <td style="background-image: url(sys/img/lp.gif); background-repeat: repeat-x; height: 1px;"><br /></td> </tr> </tbody></table> <b style="text-align: left;">Recent primarul general al Chisinaului, Dorin Chirtoaca, a acordat un interviu revistei Formula AS. In interviu Chirtoaca vorbeste despre motivele care l-au impulsionat sa intre in politica, precum si despre piedicile pe care le intampina actualmente in relatia cu autoritatile publice centrale. Va invitam sa cititi mai jos integral articolul.<br /></b> <br /> <br /> Chisinaul este unul dintre orasele europene in care ti-ai dori sa traiesti. Se numara printre cele mai verzi metropole de pe batranul continent. Nu este un oras cu parcuri, ci un imens parc care ocroteste in mijlocul sau un oras. Mai exact, el dispune de o zestre verde de 23 de parcuri uriase in mijlocul carora se afla tot atatea lacuri limpezi si pline de peste. Construit (si reconstruit dupa masivele distrugeri din timpul ultimului razboi mondial) in stil imperial austriac, cu bulevarde largi, marginite de arbori vechi de sute de ani, cu strazi perpendiculare, amintind de centrul New Yorkului, orasul din inima Tarii Basarabilor este impartit in cinci sectoare si 36 de cartiere egale ca dimensiuni. Desi are aproape un milion de locuitori si peste patru sute de mii de masini, Chisinaul nu este nici pe departe un oras aglomerat, nu are probleme mari de trafic si nici de parcare, arterele sale fiind cu trei si patru benzi pe sens. Constructiile din centru pastreaza intact aspectul si monumentalitatea interbelica, fara a fi agresate de zgarie-nori de sticla si otel. De la planul de urbanism general (PUG) exista foarte putine abateri (spre deosebire de Bucuresti, unde abaterile sunt regula si respectarea PUG-ului exceptia!), iar in ultimii 18 ani, nu a fost consemnata nici o distrugere semnificativa de spatiu verde, cu toate presiunile "dezvoltatorilor", ale unor arhitecti si ale unor politicieni corupti. Cultura verdelui, a parcurilor si a spatiilor de interes public este protejata chiar prin Constitutie. Nu intamplator, Miscarea Ecologista basarabeana, care a aniversat recent 15 ani de existenta, se apropie, ca importanta, de partidele si miscarile similare din Germania, Franta si Austria.<br /><p align="justify">Intr-un astfel de context urban aerisit si plin de farmec, cu toate neajunsurile economice inca apasatoare, a tasnit in constiinta publica tanarul liberal Dorin Chirtoaca, ziarist si jurist afirmat la Televiziunea Romana (ca redactor sef al celebrei emisiuni "Surprize, Surprize", moderata de Andreea Marin), nepot al luptatorului anti-comunist Gheorghe Ghimpu, eroul anilor '70. Intrand in lupta pentru fotoliul de primar cu comunistul Veaceslav Iordan, care era sustinut de banii si interesele imperiale rusesti, Chirtoaca a surprins pe multi, reusind sa castige alegerile locale din iunie 2007, cu peste 61% din voturi, multe venind chiar de la etnicii rusi! Taxat de presa rusa drept "unionist inrait", liberalul de 29 de ani este "produsul" relativei intelepciuni romanesti de dupa 1989, cand Bucurestiul a lansat programul national de burse pentru elevii si studentii basarabeni. Sunt deja zeci de mii de tineri de peste Prut care au avut astfel ocazia sa-si cunoasca Tara Mama la fata locului, si nu prin filtrul Moscovei. Tocmai de aceea, Chirtoaca a cunoscut sanctiunile comuniste inca din primele zile ale mandatului, cand a constatat ca bugetul primariei a fost redus, la fel ca la toate primariile din R. Moldova, unde au castigat candidatii necomunisti. Cu toate acestea, el s-a descurcat cu putinii bani disponibili, reusind sa plateasca imensele datorii istorice si sa introduca in lucru proiecte ambitioase. </p><p align="justify">"Am intrat in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia" </p><p align="justify">- Va numarati printre basarabenii absolventi de universitati romanesti care s-au intors sa traiasca si sa munceasca in R. Moldova. Nu v-a placut la Bucuresti?</p><p align="justify">- Bucurestiul este orasul studentiei mele, si stiti cat de mult te atasezi la aceasta varsta de locul in care ai studiat. Acolo am studiat Dreptul, acolo am urmat Colegiul franco-roman de studii europene, urmat de o specializare la Sorbona. Dar am simtit chemarea Chisinaului care m-a atras initial printr-un program al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. Am considerat ca am obligatia morala fata de orasul meu natal sa-i aduc mai multa democratie, mai multa deschidere catre Europa. Mi-am asumat, cu alte cuvinte, o responsabilitate de care nu-mi pare rau, intrand in politica anti-comunista pentru a cinsti memoria buneilor mei deportati in Siberia. Chiar si unchiul meu, Gheorghe Ghimpu, a petrecut sase ani in Gulag, in anii '70, pentru atitudinea sa anti-comunista. </p><p align="justify">- Care a fost dorinta dumneavoastra cea mai mare, atunci cand ati plecat la studii in Romania?</p><p align="justify">- Inca de la varsta de 12 ani, intelegeam lucrurile si stiam ce am de facut. Ajuns pe bancile liceului din Iasi, mi-am dorit sa intru in miscarea nationala, pentru ca generatia tanara sa continue ceea ce au inceput cei care au luptat impotriva comunismului, atat in perioada de renastere nationala, din anii '20-'30, cat mai cu seama in anii '70, cand nimeni nu credea ca sistemul va cadea vreodata. Asta mi-am propus si, in consecinta, am mers sa acumulez pregatire, sa fac studii serioase. M-am nascut intr-o familie de luptatori pentru cauza nationala, in care se scria numai cu grafie latina, se trimiteau scrisori semnate in clar la Radio Europa Libera, se tineau toate sarbatorile nationale romanesti. </p><p align="justify">- Cucerirea liberala a Chisinaului este un precedent care vorbeste de la sine despre frangerea aripilor comuniste in R. Moldova.<a href="http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=6952">(articol complet aici )</a></p><p align="justify">Sursa UNIMEDIA<br /></p>Association des Etudiants de Moldavie en Francehttp://www.blogger.com/profile/01317538075589923578noreply@blogger.com0