<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<?xml-stylesheet type="text/xsl" media="screen" href="/~d/styles/rss2full.xsl"?><?xml-stylesheet type="text/css" media="screen" href="http://feeds.feedburner.com/~d/styles/itemcontent.css"?><rss xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" xmlns:feedburner="http://rssnamespace.org/feedburner/ext/1.0" version="2.0">

<channel>
	<title>Atelier de Cunoastere</title>
	
	<link>http://www.wittyowl.eu</link>
	<description />
	<lastBuildDate>Fri, 03 Sep 2010 10:39:22 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	
		<atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="self" type="application/rss+xml" href="http://feeds.feedburner.com/AtelierDeCunoastere" /><feedburner:info uri="atelierdecunoastere" /><atom10:link xmlns:atom10="http://www.w3.org/2005/Atom" rel="hub" href="http://pubsubhubbub.appspot.com/" /><feedburner:emailServiceId>AtelierDeCunoastere</feedburner:emailServiceId><feedburner:feedburnerHostname>http://feedburner.google.com</feedburner:feedburnerHostname><item>
		<title>Canionul Ordesa – Vai ce amintesc de Marele Canion</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/fTwpMnVZB80/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/canionul-ordesa-vai-ce-amintesc-de-marele-canion/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Sep 2010 10:36:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hvhetsb</dc:creator>
				<category><![CDATA[Destinatii turistice]]></category>
		<category><![CDATA[canion]]></category>
		<category><![CDATA[Canionul Ordesa]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Muntii Pirinei]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<category><![CDATA[stanci]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=3263</guid>
		<description><![CDATA[Doar caprele sălbatice se aventurează pe cornişele înguste ce domină văile împădurite din inima Pirineilor Mesteceni, zadă şi conifere străjuiesc râul Arazas în drumul său presărat cu praguri şi cascade, prin Canionul Ordesa. Acest peisaj pitoresc are un fundal monumental în asprimea sa: pereţi de calcar canelat, ce se ridică vertical până la înălţimi de [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="destinatii">
<h2>Doar caprele sălbatice se aventurează pe cornişele înguste ce domină văile împădurite din inima Pirineilor</h2>
<p>Mesteceni, zadă şi conifere străjuiesc râul Arazas în drumul său presărat cu praguri şi cascade, prin <strong>Canionul Ordesa</strong>. <div id="attachment_3267" class="wp-caption alignright" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/ordesa.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/ordesa-300x224.jpg" alt="Canionul Ordesa" title="Canionul Ordesa" width="300" height="224" class="size-medium wp-image-3267" /></a><p class="wp-caption-text">Canionul Ordesa</p></div>Acest peisaj pitoresc are un fundal monumental în asprimea sa: pereţi de calcar canelat, ce se ridică vertical până la înălţimi de peste 600 m. <strong>Canionul Ordesa</strong> se întinde pe aproximativ 16 km în valea <strong>Azaras</strong>. În amonte, pădurile lasă loc treptat unor pajişti marcate de grohotişuri şi bolovănişuri, pe care vântul proaspăt de munte vălureşte iarba presărată pe timp de vară cu genţiane, flori ale reginei, anemone şi orhidee.</p>
<p>Azaras este una dintre cele patru albii care străbat <strong>Parcul Naţional Ordesa</strong> şi <strong>Monte Perdido</strong>, acoperind o suprafaţă de aproximativ 156 km<sup>2</sup> din inima Perineilor – impunătorul lanţ muntos situat la graniţa <strong>Spaniei</strong> cu <strong>Franţa</strong>.<div id="attachment_3266" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/monte-perdido.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/monte-perdido-300x219.jpg" alt="monte perdido" title="monte perdido" width="300" height="219" class="size-medium wp-image-3266" /></a><p class="wp-caption-text">Monte Perdido</p></div> <strong>Monte Perdido</strong>, înalt de 3355 m, este al treilea vârf ca altitudine din Pirinei şi cel mai înalt munte de calcar din Europa. Toate cele patru văi – Azaras, Anisclo, Pineta şi Escuain – au fost modelate de gheţarii de pe Perdido şi de pe alte două piscuri învecinate, Cilindro şi Ramond; împreună, acestea sunt cunoscute sub numele de Cele Trei Surori.</p>
<p>La capătul văii Azaras se află spectaculosul <strong>Circo de Soaso</strong> şi <strong>Cascada de Cola de Caballo</strong> (Cascada Coada Calului). Circo de Soaso este un uriaş amfiteatru natural, un circ glaciar săpat de un gheţar pe versanţii muntelui Perdido, acum mai bine de 15 000 de ani. Circo de Soaso este punctul culminant al unui frecvent traseu turistic ce durează şapte ore. Poteci mai dificile urcă pe versanţii văii spre locuri izolate, drumeţii folosind <em>clavijas </em>– pinteni de fier înfipţi în rocă – pentru a străbate cele mai abrupte zone.</p>
<p>Mii de ani de eroziune au cizelat bordurile înguste de calcar, numite<em> fajas</em>, care mărginesc culmile unor stânci. <strong>Faja de Flores</strong> se întinde pe aproape 3 km la ameţitoarea altitudine de 2400 m, de-a lungul văii Azaras.</p>
<h2>Un paradis al animalelor</h2>
<p>Numeroase capre negre pot fi văzute pe <em>fajas, </em>uneori alături de <em>ibex </em>(o specie de capră sălbatică mai rară, cu blana mai închisă la culoare), specie ai cărei masculi au coarne lungi de 1 m, curbate spre înapoi. <div id="attachment_3269" class="wp-caption alignright" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/ibex.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/ibex-300x199.jpg" alt="ibex 300x199 Canionul Ordesa   Vai ce amintesc de Marele Canion" title="ibex" width="300" height="199" class="size-medium wp-image-3269" /></a><p class="wp-caption-text">Ibex</p></div>Ordesa este ultimul refugiu al ibexului din Pirinei, animal pe cale de dispariţie. Tot aici pot fi întâlnite colonii de marmote, care îşi sapă vizuinile în solul pietros, vulpi, vidre, porci mistreţi şi urşi.</p>
<p>Deasupra stâncilor planează vulturii aurii, însoţiţi uneori de vulturul bărbos, numit şi <em>lammergeier</em>, care are o anvergură a aripilor de peste 2,5 m.
</div>
<div id="featured">
<div class="sursa">
Sursa: <a target="_blank" href="http://www.rd.com/rdstore/viewSku.do?skuid=20414&#038;storeid=1200">Descoperiti minunile lumii</a>, Editura Reader&#8217;s Digest </div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Canionul Ordesa   Vai ce amintesc de Marele Canion" alt=" Canionul Ordesa   Vai ce amintesc de Marele Canion" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Canionul Ordesa   Vai ce amintesc de Marele Canion" alt="powered Canionul Ordesa   Vai ce amintesc de Marele Canion" /></a><br /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=fTwpMnVZB80:ZqEHrDKEikQ:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=fTwpMnVZB80:ZqEHrDKEikQ:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/canionul-ordesa-vai-ce-amintesc-de-marele-canion/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/canionul-ordesa-vai-ce-amintesc-de-marele-canion/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=canionul-ordesa-vai-ce-amintesc-de-marele-canion</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Cheile Verdon – Cel mai mare defileu din Europa</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/1Olmt7N6gw4/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/cheile-verdon-cel-mai-mare-defileu-din-europa/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 03 Sep 2010 07:11:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hvhetsb</dc:creator>
				<category><![CDATA[Destinatii turistice]]></category>
		<category><![CDATA[cheile verdon]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Grasse]]></category>
		<category><![CDATA[Muntii Alpi]]></category>
		<category><![CDATA[Provence]]></category>
		<category><![CDATA[Turnul Eiffel]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=3256</guid>
		<description><![CDATA[Cel mai mare defileu din Europa despică munţii de calcar din Provence Ziduri de piatră de două ori mai înalte decât Turnul Eiffel se oglindesc în râul Verdon, ce şerpuieşte prin defileul său impresionant din sudul Franţei. Cu lungimea de aproximativ 20 km şi pereţi stâncoşi ce se ridică până la altitudinea de 700 m, [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="destinatii">
<h2>Cel mai mare defileu din Europa despică munţii de calcar din Provence</h2>
<p>Ziduri de piatră de două ori mai înalte decât <strong>Turnul Eiffel</strong> se oglindesc în râul Verdon, ce şerpuieşte prin defileul său impresionant din sudul <strong>Franţei</strong>. <div id="attachment_3257" class="wp-caption alignright" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/cheile-verdon.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/cheile-verdon-300x207.jpg" alt="cheile verdon" title="cheile verdon" width="300" height="207" class="size-medium wp-image-3257" /></a><p class="wp-caption-text">Viaduct deasupra Cheilor Verdon</p></div>Cu lungimea de aproximativ 20 km şi pereţi stâncoşi ce se ridică până la altitudinea de 700 m, cheile sunt cele mai mari din <strong>Europa</strong>. În punctul cel mai lat măsoară peste 1,6 km de la un mal la celălalt, în partea superioară, şi totuşi jos, lângă panglica de apă, pereţii de piatră nu sunt pe alocuri mai depărtaţi decât cei ai unei camere obişnuite.</p>
<p>Râul Verdon este alimentat de topirea gheţarilor din <strong>Alpi</strong>, iar defileul s-a format pe măsură ce cursul rapid al apei a săpat tot mai adânc în platoul calcaros din regiunea <strong>Haute Provence</strong>. <div id="attachment_3258" class="wp-caption alignleft" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/gorges-du-verdon.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/gorges-du-verdon-300x225.jpg" alt="cheile verdon" title="cheile verdon" width="300" height="225" class="size-medium wp-image-3258" /></a><p class="wp-caption-text">Imagine Aerial asupra Cheilor Verdon</p></div>Ploile ce cad pe platou se infiltrează în subteran, astfel că nu există nici un torent care să erodeze şi să aplatizeze pereţii de piatră ce mărginesc albia râului. Primăvara, ţinutul se colorează în rozul florilor de migdal; vara totul străluceşte în movul intens al câmpurilor de levănţică, plantă cultivată pentru fabricile de parfum din oraşul Grasse.</p>
<p>Primul care a reuşit să coboare pereţii de piatră până la baza defileului a fost <strong>Eduard  Martel</strong>, pionier al explorărilor speologice în <strong>Franţa</strong>; în 1905 el a condus o echipă care în trei zile şi jumătate a parcurs întregul traseu până la albia râului. <div id="attachment_3259" class="wp-caption alignright" style="width: 160px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/edouard-martel.gif" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/edouard-martel-150x150.gif" alt="edouard martel" title="edouard martel" width="150" height="150" class="size-thumbnail wp-image-3259" /></a><p class="wp-caption-text">Edouard Martel</p></div>Până la sfârşit, o singură barcă pneumatică a scăpat nesfâşiată de colţii de piatră. Defileul i s-a părut  lui Martel &#8220;cea mai impresionantă privelişte din Franţa”, dar imposibil de vizitat pentru turişti.</p>
<p>Din fericire, aici s-a înşelat. În present două poteci urmează culmea falezei, iar din anumite puncte amenajate, turiştii pot privi spre formele ciudate ale pietrei şi spre apa cristalină a râului.
</p></div>
<div id="featured">
<div class="sursa">
Sursa: <a target="_blank" href="http://www.rd.com/rdstore/viewSku.do?skuid=20414&#038;storeid=1200">Descoperiti minunile lumii</a>, Editura Reader&#8217;s Digest </div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Cheile Verdon   Cel mai mare defileu din Europa" alt=" Cheile Verdon   Cel mai mare defileu din Europa" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Cheile Verdon   Cel mai mare defileu din Europa" alt="powered Cheile Verdon   Cel mai mare defileu din Europa" /></a><br /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=1Olmt7N6gw4:nS19bmiPBag:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=1Olmt7N6gw4:nS19bmiPBag:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/cheile-verdon-cel-mai-mare-defileu-din-europa/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/cheile-verdon-cel-mai-mare-defileu-din-europa/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=cheile-verdon-cel-mai-mare-defileu-din-europa</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Nicola Tesla – un geniu enigmatic (partea I)</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/GI2FOLTea3A/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-exacte/fizica/romani-de-geniu/nicola-tesla-un-geniu-enigmatic-partea-i/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 01 Sep 2010 12:42:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>koby</dc:creator>
				<category><![CDATA[Romani de geniu]]></category>
		<category><![CDATA[electricitate]]></category>
		<category><![CDATA[Fizica]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[Savant]]></category>
		<category><![CDATA[Sua]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=2296</guid>
		<description><![CDATA[Daca ar fi sa ne imaginam o lume fara electricitate, ar fi echivalent cu a ne imagina o lume fara apa potabila sau fara aer, dat fiind progresul inregistrat de raspandirea electricitatii in ultimii doua sute de ani, ce a patruns in fiecare aspect al vietii noastre cotidiene. De la cele mai mari constructii – [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="sav">
<p>Daca ar fi sa ne imaginam o lume fara electricitate, ar fi echivalent cu a ne imagina o lume fara apa potabila sau fara aer, dat fiind progresul inregistrat de raspandirea electricitatii in ultimii doua sute de ani, ce a patruns in fiecare aspect al vietii noastre cotidiene.<br />
<a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/Electricitate.jpg"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/Electricitate-150x150.jpg" alt="Electricitate 150x150 Nicola Tesla   un geniu enigmatic (partea I)" title="Electricitate" width="150" height="150" class="alignright size-thumbnail wp-image-2315" /></a></p>
<p>De la cele mai mari constructii – platforme industrial, cladiri de birouri, cartiere rezidentiale si retele de transport, pana la cele mai marunte dispositive folosite in viata cotidiana – aparatele electrocasnice, tansmitatoarele radio, televizioare, calculatoare, telefoane mobile si corpuri de iluminat – electricitatea a devenit intr-adevar unul dintre cele mai stringent si de neinlocuit puncte de sprijin ce sustin societatea moderna. Numele unui mare inventator ce si-a asigurat un loc deosebit in istoria omenirii ne reaminteste felul in care lumea a progresat spre ceea ce reprezinta azi. Acest om a fost Nicola Tesla, un om de stiinta de origine sarbo-croata, descendent din parinti romani. </p>
<p>Nicola Tesla, considerat inventatorul generatorului de current alternative si descoperitorul transmisiei de energie fara cablu, este cel care a oferit omenirii posibilitatea de a genera si, cel mai important, de a utilize energia electriva provenita de la centralele electrice.</p>
<h1>“Sfantul patron” al electricitatii moderne si “razboiul” pe care l-a purtat pentru a ilumina omenirea</h1>
<div id="attachment_2316" class="wp-caption alignright" style="width: 160px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/Nicola-Tesla.jpeg"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/Nicola-Tesla-150x150.jpg" alt="Nikola Tesla" title="Nicola Tesla" width="150" height="150" class="size-thumbnail wp-image-2316" /></a><p class="wp-caption-text">Nicola Tesla</p></div>
<p><em><strong>Nicola Tesla</strong> a venit pe lume intr-o vreme in care energia electrica era accesibila numai elitelor si vizibila numai acelor suficient de norocosi sa-i vada fasciculele scanteietoare pe cerul intunecat de ploi si furtuni. Electricitatea parea sa se scurga direct din mintea sa genial, ca si cum ar fi fost confectionata din fire de cupru. Odata cu inventarea generatorului de current alternative, a descoperit si calea prin care sa aduca energia electrica in fiecare colt al globului si a pornit un adevarat razboi cu <strong>Thomas Alva Edison</strong> pentru ca acest lucru sa devina realitate. In plus, a descoperit radioul si chiar a avut cateva tentative de a contacta viata extraterestra. Stilul sau de viata enigmatic a intrat in legenda, fiind probabil perceput ca mai mult decat excentric. Adevarul este ca a dorit ca prin inventiile sale sa se ajunga la o lume mai buna.<br />
</em></p>
<h2>O nastere “electrizanta”</h2>
<p><strong>Nicola Tesla</strong> a venit pe lume in micul sat croat Smilian. Stramosii familiei sale emograsera catre acest catun din <strong>Serbia</strong> pe la mijlocului secolului al XVIII-lea. Prin urmare, Nicola a mostenit un amestec bogat de influente cultural si tranditionale atat sarbesti, cat si croate. Totusi, se pare ca familia sa se tragea din stramosi<strong> istro-romani</strong>, un grup etnic <em><strong>romanesc</strong></em> locuitor al unor regiuni din <strong>Croatia</strong>. <strong>Milutan Tesla</strong>, tatal lui <strong>Tesla</strong>, un preot orthodox, sarb era foarte active pe scena politica a vremii, scriind editorial in gazette locale ce promovau “ideea uniunii iugoslave”. Remarcabilele articole scrise de tanarul Milutan au atras atentia elitei intelectuale sarbe. Prin intermediul legaturilor din aceste sfere inalte, Milutan Tesla a ajuns s-o intalneasca pe mama lui Nicola, Djouca Mandici, fiica unei familii sarbe proeminente. In urma casatoriei lui Milutan cu Djouca, in arborele genealogic al lui Nicola s-au putut numara mai multi prelati ai Bisericii Ortodoxe Sarbe, dar si comandanti military si ofiteri ce slujisera in armata <strong>Imperiului Austro-Ungar</strong>. In 1855, anul dinaintea nasterii lui Tesla, Milutan a fost inaintat in ierarhia bisericeasca ca urmare a implicarii in activitati sociale si caritabile, iar familia lui s-a mutat in Smilian. Aici, in vara anului 1856, in timpul unei furtuni cu descarcari electrice teribile, <strong>Djouca Tesla</strong> a dat nastere lui Nicola – o nastere pe masura unui baietel ce intr-o zi avea sa fie cunoscut in intreaga lume ca o minune a ingineriei.</p>
<p>Nicola si-a petrecut copilaria intr-o asezare idilica intr-o regiune croata rurala impreuna cu <strong>Dane</strong>, fratele sau mai mare si cele trei surori –<strong> Milca, Angelica</strong> si <strong>Marica</strong> – cu care se juca adesea pe campurile inverzite, alaturi de animalele din gospodaria familiei. In acea perioada, micul Nicola a auzit pentru prima data despre inventii stiintifice de la fratele sau mai mare, de la mama sa, dar si de la alti baieti mai mari din comunitatea rurala. In fiecare toamna, baietii din imprejurimi se aventurau spre un parau din zona, unde incercau sa construiasca un baraj pentru a preveni inundatiile sezoniere. In realitate, multe dintre dispozitivele cu care se juca Nicola in copilarie vor fi utilizare mai tarziu pentru a-si modela inventiile stiintifice.</p>
<h2>Invatatura cu viteza luminii</h2>
<p>In 1863, Dane, fratele lui Nicola, si-a pierdut viata intr-un teribil accident, ceea ce i-a adus pe parintii sai in pragul disperarii, iar pe Nicola l-a marcat pentru tot restul vietii. Dane era un copil superdotat, prin urmare, dupa moartea sa, oricat de marete au fost realizarile personale ale lui Nicola, acestea nu au facut altceva decat sa le reaminteasca parintilor sai de disparitia premature a fratelui sau. Dupa acest incident regretabil, Nicola “a crescut marcat de foarte putina incredere in sine” si, odata, chiar a fugit de acasa si s-a ascuns intr-un schit in munti.</p>
<p>In 1870, la varsta de 14 ani, Nicola s-a mutat la Karlovac pentru a se inscrie la gimnaziu, unde a deprins tainele matematicii si limbilor clasice si straine. Datorita sarguintei sale, si-a finalizat studiile in doar trei ani, in loc de patru. Fara indoiala, perfomantele sale la invatatura au trecut aproape neobservate de catre parintii sai, coplesiti inca de durere pentru pierderea fiului lor mult iubit. Cu toate acestea Nicola si-a luat inima in dinti si i-a comunicat tatalui sau ca dorea sa urmeze cariera de inginer electrician. Desi dezamagit de planurile fiului sau, tatal l-a sprijinit sa-si realizeze visul, sustinand ca “il va trimite la cea mai prestigioasa institutie tehnica din lume”, Scoala Politehnica din Graz, in <strong>Austria</strong>.</p>
<h2>Studiul viitorului electricitatii</h2>
<p>Decizia lui Milutin de a-si trimite fiul mai tanar la Graz a fost determinate de reputatia impecabila a acestei scoli in domeniul ingineriei electrice si a altor domenii stiintifice. Nicola a inceput sa studieze temeinic, atat ingineria, cat si limbile straine, spre care avea de asemenea inclinatii. In realitate, inca din vremea inscrierii la Politehnica, putea sa comunice in noua limbi straine. Calificativele lui Nicola la Scoala Politehnica au fost remarcabile, dar profesorii sai erau ingrijorati ca studia prea mult si au decis sa-l informeze pe tatal sau in legatura cu starea lui de sanatate. Toate acestea au provocat cateva dispute intre tata si fiu. In plus, colegii de clasa au inceput sa-l tachineze in legatura cu oboseala  sa de a studia ore in sir. Ca raspuns, Nicola a dat in patima jocurilor de noroc. La fel ca in multe aspect din viata sa in privinta carora a dovedit calitati remarcabile, era extreme de abil la jocul de carti si la sah, starnind respectul colegilor de clasa uimiti de meticulozitatea cu care practica aceste jocuri.<br />
In acea perioada, Nicola a inceput sa exploreze ceea ce va fi indeopste cunoscuta ca cea mai mare descoperire a sa – energia electrica alternativa. Intr-o zi l-a provocat chiar pe unul dintre profesorii sai in fata clasei in legatura cu metoda de distributie de electricitate numita curent continuu. Nicola a sustinut ca atunci cand un anumit component al dispozitivului electric, cunoscut sub numele de comutator, era indepartat electricitatea circula multidirectional. Profesorul sau, iritat de provocarea studentului a indepartat comutatorul pentru a-i demonstra lui Nicola ca electricitatea va fi impiedicata sa circule. Profesorul a avut dreptate, dar Nicola era convins ca trebuia sa existe o cale prin care electricitatea sa se transfere mai degraba ca un val, decat ca o linie dreapta. </p>
<p>Dezamagit de incapacitatea de a rezolva problema comutatorului si curentului alternative, a inceput sa joace zi si noaptea, irosind toti banii educatiei, motiv pentru care familia sa a intrat in datorii imense. Atunci cand a venit vremea  sad ea examenele, Nicola nu era deloc pregatit si a fost nevoit sa paraseasca Politehnica fara sa-si ia diploma de licenta. Simtindu-se umilit, Nicola a inceput sa calatoreasca prin Europa Rasariteana unde a acceptat slujbe accidentale pe langa diferiti ingineri, incercand astfel sa evite intalnirea cu parintii sai. Totusi, nu a renuntat niciun moment la preocuparile privind descoperirea curentului alternativ, realizand experiment dupa experiment in izolare totala, un stil de viata ce avea sa-i defineasca personalitatea.</p>
<p><em><strong><br />
<h2>Va urma&#8230; </h2>
<p></strong></em></p>
</div>
<div id="featured">
<div class="sursa">Sursa: Revista <a target="_blank" href="http://www.deagostini.ro/100people/index.php" target="_blank">100 de personalitati &#8211; Oameni care au schimbat destinul lumii</a></div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Nicola Tesla   un geniu enigmatic (partea I)" alt=" Nicola Tesla   un geniu enigmatic (partea I)" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Nicola Tesla   un geniu enigmatic (partea I)" alt="powered Nicola Tesla   un geniu enigmatic (partea I)" /></a><br /><p id="bte_opp"><small>Originally posted 2010-05-04 21:46:48. </small></p><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=GI2FOLTea3A:79idYRtzbDM:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=GI2FOLTea3A:79idYRtzbDM:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-exacte/fizica/romani-de-geniu/nicola-tesla-un-geniu-enigmatic-partea-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-exacte/fizica/romani-de-geniu/nicola-tesla-un-geniu-enigmatic-partea-i/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=nicola-tesla-un-geniu-enigmatic-partea-i</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Delta Okavango – cea mai intinsa delta interioara a Terrei</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/4ADPRqCkJuQ/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/delta-okavango-cea-mai-intinsa-delta-interioara-a-terrei/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 01 Sep 2010 12:42:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Hvhetsb</dc:creator>
				<category><![CDATA[Destinatii turistice]]></category>
		<category><![CDATA[Africa]]></category>
		<category><![CDATA[Angola]]></category>
		<category><![CDATA[bosimani]]></category>
		<category><![CDATA[Botswana]]></category>
		<category><![CDATA[desertul kalahari]]></category>
		<category><![CDATA[mekoro]]></category>
		<category><![CDATA[Okavango]]></category>
		<category><![CDATA[Zambezi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=3249</guid>
		<description><![CDATA[Cea mai întinsă deltă interioara a Terrei se întinde şi se contractă urmând ritmul inundaţiilor din martie. În inima pârjolită de soare a Africii sudice se află o oază care, o dată pe an, devine mai mare decât Ţara Galilor din Marea Britanie, dând viaţă deşertului înconjurător. Este delta fluviului Okavango, o reţea de canale, [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="destinatii">
<h2>Cea mai întinsă deltă interioara a Terrei se întinde şi se contractă urmând ritmul inundaţiilor din martie.</h2>
<p>În inima pârjolită de soare a Africii sudice se află o oază care, o dată pe an, devine mai mare decât Ţara Galilor din Marea Britanie, dând viaţă deşertului înconjurător.<br />
<div id="attachment_3250" class="wp-caption alignright" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/okavango.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/okavango.jpg" alt="okavango Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" title="okavango" width="300" height="299" class="size-full wp-image-3250" /></a><p class="wp-caption-text">Delta Okavango</p></div><br />
Este delta fluviului Okavango, o reţea de canale, mlaştini , insule şi smârcuri de trestie ce formează cel mai mare estuar interior al lumii.</p>
<p>Din aer, delta – situată în partea de nord a statului Botswana – pare o uriaşa mână scheletică ale cărei degete se întind peste nisipurile din nordul deşertului Kalahari. Geologii o numesc „evantai aluvionar”, datorită milioanelor de tone de sedimente aduse de apă în cursul timpului.</p>
<p>„Încheietura” măinii este o câmpie înfundată de 80 km lungime şi 16 km lăţime, numită Mânerul, prin care se revarsă anual în deltă cele peste 10 miliarde de tone de apă. „Degetele” sunt patru canale ce curg spre sud, printre nisipuri de ocru, zone sărăturoase şi crânguri de spini. Acolo, după o călătorie de 260 km sub soarele arzător care îi evaporă 95% din apă, albia se îngustează şi în cele din urmă se stinge în <strong><a href="http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/desertul-kalahari-casa-straveche-a-bosimanilor/">Deşertul Kalahari</a></strong>.</p>
<p>Pulsul vieţii în această regiune a deltei bate în ritmul râului Okavango, care izvorăşte din câmpiile Angolei sub numele Cubango.</p>
<h2>Revărsări ce dau viaţă din nou</h2>
<p><div id="attachment_3251" class="wp-caption aligncenter" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/fluviul-okavango.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/fluviul-okavango-300x197.jpg" alt="fluviul okavango 300x197 Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" title="fluviul okavango" width="300" height="197" class="size-medium wp-image-3251" /></a><p class="wp-caption-text">Fluviul Okavango</p></div><br />
În martie, <strong>Cubango</strong> se umflă, prăvălindu-se în torentele şi cascadele de la graniţa sudică a Angolei. Numit de aici înainte <strong>Okavango</strong>, pătrunde în Kalahari pe la frontierei <strong>Botswanei</strong>.</p>
<p>Albia sa, lată de aproximativ 15 km, se îndreaptă spre Mâner. Panta este lină aici şi fluviul şerpuieşte printr-o mare verde de papirus, pe lângă sate mici, cu case făcute din nuiele.</p>
<p>În dreptul satului <strong>Seronga</strong>, îşi varsă comoara lichidă într-un labirint de canale mari, ce formează împreună o deltă lată, ca un evantai de smârcuri, papirus şi insule nisipoase.</p>
<p>Apele sale umflate se revarsă într-o vastă reţea de canale ce străbat câmpia din jur. Depăşind meterezele de trestie şi papirus, şuvoaiele inundă lunca, înconjurând insule mărginite de palmieri şi se reunesc într-un mozaic albastru de lagune.</p>
<p>În anii cu ploi abundente, degetele deltei acoperă 22 000 km din <strong><a href="http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/desertul-kalahari-casa-straveche-a-bosimanilor/">Kalahari</a></strong>, transformând întinderile moarte de nisip în oaze cu apă cristalină.</p>
<p>Pe măsură ce înaintează pe câmpia prăfoasă, apa reumple bălţile care sunt pe jumătate secate şi risipeşte miile de animale care se adăpau aici în anotimpul secetos.</p>
<p>Canalele şi insulele deltei devin acum un paradis ce găzduieşte o incredibilă varietate de plante şi animale, în care specii adaptate la viaţa acvatică se dezvlotă alături de fauna din <a href="http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/desertul-kalahari-casa-straveche-a-bosimanilor/">Deşertul Kalahari</a>.<br />
<div id="attachment_2915" class="wp-caption alignright" style="width: 310px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/botswana-kalahari.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/botswana-kalahari-300x173.jpg" alt="botswana kalahari 300x173 Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" title="botswana kalahari" width="300" height="173" class="size-medium wp-image-2915" /></a><p class="wp-caption-text">Desertul Kalahari</p></div><br />
Peste 400 de specii de păsări îşi gasesc adăpost în această deltă – unicul loc cunoscut de pe Terra în care îşi fac cuibul egretele cenuşii. Vulturii pescari pândesc în tăcere şi maiestuoşi în copacii aflaţi pe marginea apelor, aşteptând o încreţire pe suprafaţa apei – semn că pot plonja cu ghiarele gata pregătite pentru a prinde un peşte din cele peste 65 de specii care trăiesc aici.</p>
<p>Peştele-tigru, cu dinţi ascuţiţi ca nişte pumnale, străbate în viteză canalele, în vreme ce la suprafaţă frunzele nuferilor servesc drept spijin broaştelor şi păsărilor jacana.</p>
<p>Pe un smoc de papirus, un crocodil mic face baie de soare cu botul căscat, nepăsător la ochii bulbucaţi şi sforăitul sonor al hipopotamilor cufundaţi în apropiere.</p>
<p>Pe înserat, glasurile sălbăticiei răsună peste insule  şi canale: strigătul funebru al unei hiene singuratice, răgetul înfundat al vreunei leoaice, lătrăturile îndepărtate ale antilopelor sitatunga şi ţârâitul ca de insectă al bufniţei africane se suprapun peste clipocitul delicat al apei.</p>
<p>În departare, tobele tribului BaYei şi ale boşimanilor de sud sacadat, fantomatice şi neliniştitoare. Boşimanii de aici, numiţi şi <strong>Banoka</strong>, trăiau în deltă cu sute de ani înainte de sosirea tribului BaYei, în 1750. Ei se specializaseră în prinderea animalelor în gropi adânci săpate în pământ, căptuşite cu pari ascuţiţi şi acoperite apoi cu ierburi şi crengi. BaYei, de altă parte, străbat canalele în pirogi mititele, numite <em>mekoro</em>. Odinioară obişnuiau să urce pe Okabango, pe Zambezi, pe râul Chobe şi pe barajul Selinda cu aceste pirogi pe care le împingeau cu ajutorul unor pari, ca pe bacuri.</p>
<p>Din <em>mekoro</em>, membrii tribului BaYei vânau hipopotami cu ajutorul unor harpoane primitive, legate cu funii lungi. Apropiindu-se tăcuţi de o turmă, vânătorii azvârleau repede cu harponul, înfingându-l într-un hipopotam şi apoi se lăsau târâţi de animalul rănit până ce, ajunşi într-un loc prielnic, îl puteau ucide cu suliţele. Adesea se întâmpla ca animalul să răstoarne câte o pirogă şi vânătorii îşi găseau sfârşitul în fălcile lui.<br />
<a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/okavanggoo.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/okavanggoo-300x157.jpg" alt="okavanggoo 300x157 Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" title="Adrian Bailey" width="300" height="157" class="alignleft size-medium wp-image-3252" /></a><br />
Astăzi <em>mekoro</em> au devenit veritabile taxiuri pentru plimbări în deltă, confencţionarea lor devenind un meşteşug de familie; fiecare este cioplită dintr-un singur trunchi.</p>
<p>Un alt trib din deltă, Hambukuşu, pescuieşte cu ajutorul unori coşuri din nuiele din formă din pâlnie, pe care le aşază unul lângă altul de-a latul albiei. Femeile se se înşirue apoi în val şi se reped toate odată spre coşuri, mânând peştii în ele.</p>
<p>În fiecare primăvară, apa începe brusc să se retragă din mlaştini, semnalând momentul unei rapide migraţii a reptilelor, amfibienilor şi peştilor spre canalele mult mai adânci. Unele broaşte râioase şi ţestoase se îngroapă în mâl, aşteptând acolo până ce apele revin din nou, în luna aprilie.<br />
<div id="attachment_3253" class="wp-caption alignright" style="width: 333px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/mekoro.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/mekoro.jpg" alt="mekoro Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" title="mekoro" width="323" height="204" class="size-full wp-image-3253" /></a><p class="wp-caption-text">Mekoro</p></div><br />
Extraordinarul ciclu al vieţii continuă în acest fel de mii şi mii de ani, susţinut de o faună ce nu are egal în lume. Exploratorul suedez Charles Andersson, primul european care a văzut delta, în 1853, o considera „un loc de o indescriptibilă frumuseţe”. Pentru toţi ceilalţi care l-au urmat, ea rămâne una din zonele magice ale continentului african.
</div>
<div id="featured">
<div class="sursa">
Sursa: <a target="_blank" href="http://www.rd.com/rdstore/viewSku.do?skuid=20414&#038;storeid=1200">Descoperiti minunile lumii</a>, Editura Reader&#8217;s Digest </div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" alt=" Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" alt="powered Delta Okavango   cea mai intinsa delta interioara a Terrei" /></a><br /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=4ADPRqCkJuQ:Sr3H1CIwx4U:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=4ADPRqCkJuQ:Sr3H1CIwx4U:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/delta-okavango-cea-mai-intinsa-delta-interioara-a-terrei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/destinatii-turistice/delta-okavango-cea-mai-intinsa-delta-interioara-a-terrei/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=delta-okavango-cea-mai-intinsa-delta-interioara-a-terrei</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Citate celebre – Saladin</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/hWKsLPulFTc/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/citate-celebre/citate-celebre-saladin/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Aug 2010 10:26:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>koby</dc:creator>
				<category><![CDATA[Citate Celebre]]></category>
		<category><![CDATA[Conducatori]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=935</guid>
		<description><![CDATA[• Cei care vor sa imi inteleaga faptele trebuie sa posede invatatura unui mare intelept. • Toti trebuie sa ne abtinem de la fapte care ne-ar cauza conflicte sufletesti si care ne-ar putea arunca in situatii fara iesire. Sursa: Revista 100 de personalitati &#8211; Oameni care au schimbat destinul lumii Rating: 0.0/10 ( votes cast)Originally [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> ( votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/Saladin.jpeg"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/Saladin-150x150.jpg" alt="Saladin 150x150 Citate celebre   Saladin" title="Saladin" width="100" height="100" class="alignright size-thumbnail wp-image-1677" /></a></p>
<blockquote><p>•	Cei care vor sa imi inteleaga faptele trebuie sa posede invatatura unui mare intelept.</p>
<p>•	Toti trebuie sa ne abtinem de la fapte care ne-ar cauza conflicte sufletesti si care ne-ar putea arunca in situatii fara iesire.</p></blockquote>
<div id="featured">
<div class="sursa">Sursa: Revista <a target="_blank" target="_blank" href="http://www.deagostini.ro/100people/index.php">100 de personalitati &#8211; Oameni care au schimbat destinul lumii</a></div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Citate celebre   Saladin" alt=" Citate celebre   Saladin" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> ( votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Citate celebre   Saladin" alt="powered Citate celebre   Saladin" /></a><br /><p id="bte_opp"><small>Originally posted 2010-02-08 14:27:21. </small></p><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=hWKsLPulFTc:WAjVjLAnRt0:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=hWKsLPulFTc:WAjVjLAnRt0:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/citate-celebre/citate-celebre-saladin/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/citate-celebre/citate-celebre-saladin/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=citate-celebre-saladin</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Roger Martin du Gard – Biografie</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/eC5NEz55oV4/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/roger-martin-du-gard-biografie/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Aug 2010 10:26:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Simonelu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Limba si Literatura]]></category>
		<category><![CDATA[Andre Gide]]></category>
		<category><![CDATA[Familia Thibault]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Premiul Nobel]]></category>
		<category><![CDATA[Roger Martin du Gard]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=3208</guid>
		<description><![CDATA[Roger Martin du Gard (1881-1958), prozator francez. Se naste intr-o familie de intelectuali burghezi. In 1899 se inscrie la Institutul Superior de Arhivistica din Paris. In 1909 este publicat primul sau roman, Devenir ! (A izbuti). In 1913 intra in contact cu redactorii celei mai importante reviste literare, Nouvelle Revue Francaise, si cu teatrul Vieux Colombier [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_3209" class="wp-caption alignleft" style="width: 160px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/roger-martin-du-gard.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/roger-martin-du-gard-150x150.jpg" alt="roger martin du gard" title="roger martin du gard" width="150" height="150" class="size-thumbnail wp-image-3209" /></a><p class="wp-caption-text">Roger Martin du Gard</p></div>
<div class="biop">
<strong>Roger Martin du Gard</strong> (1881-1958), prozator francez. Se naste intr-o familie de intelectuali burghezi. In 1899 se inscrie la Institutul Superior de Arhivistica din Paris. In 1909 este publicat primul sau roman, <strong><em>Devenir !</em></strong> (<em>A izbuti</em>). In 1913 intra in contact cu redactorii celei mai importante reviste literare, <strong>Nouvelle Revue Francaise</strong>, si cu teatrul <strong>Vieux Colombier</strong> ; in acelasi an fiind editat romanul sau <strong><em>Jean Barois</em></strong> (1913). In 1914, la Vieux Colombier este reprezentat vodevilul <strong><em>Le Testament du pere Leleu</em></strong> (Testamentul lui mos Leleu).</p>
<p>Dupa izbucnirea primului razboi mondial se inroleaza ramanand in armata pana la sfarsitul razboiului. In 1920 elaboreaza romanul fluviu <strong><em>Les Thibaults</em></strong> (<em>Familia Thibault</em>) ; in 1922 publicand primul volum, celelalte fiind editate pana in 1940, ultimul din acestea fiind intitulat <strong><em>Epilogue</em></strong>. In 1931, apare romanul <strong><em>La Confidence africaine</em></strong> (<em>Confesiune Africana</em>), iar in 1933 <strong><em>La Vieille France</em></strong> (<em>Stravechea Franta</em>). In 1937 i se acorda<strong> Premiul Nobel</strong>.</p>
<p>Dupa prabusirea Frantei lucreaza la noul sau roman, <strong><em>Souvenirs du colonel Maumorf</em></strong> (<em>Memoriile colonelului Maumorf</em>), intrerupand si reluand de mai multe ori scrierea acestuia. In testamentul sau isi exprima dorinta ca romanul neterminat si jurnalul sau <strong><em>Souvenir autobiographiques et litteraires</em></strong> (<em>Memorii autobiografice si literare</em>) sa fie publicate la 30 de ani de la trecerea lui in nefiinta. In 1951, sunt publicate notitele lui despre <strong>Gide</strong>, <strong><em>Notes sur Andre Gide</em></strong> (<em>Note despre Andre Gide</em>), iar cateva fragmente din jurnalul sau sunt publicate in 1955. Dupa moartea sa sunt publicate scrisorile scrise si primite de la Andre Gide (1968).</p>
<p>Primul sau roman, <strong><em>A izbuti</em></strong>, descrie, in principal, avatariile vietii unui tanar care prefera siguranta vietii de burghez celei de artist. Prin soarta lui <em>Jean Vavoya </em>si a personajului cu nume simbolic <em>Luce</em>, respectiv prin cea a inamicilor lor, este ilustrata lupta sociala si ideologica franceza din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Cel mai important roman al sau <strong><em>Familia Thibault</em></strong>, prin ilustrarea unei familii caracteristice de mari burghezi reda trei tipuri de comportament al intelectualilor moderni : tatal, <em>Oscar</em>, este reprezentantul clerului conservator sau chiar reactionar, tipul bigotului, <em>Antoine</em>, medicul, este tipul umanistului care ignora temporar problemele sociale, iar <em>Jacques</em> este reprezentantul revolutionarului intelectual anarhist. In actiunea romanului, <strong>M.</strong> prezinta printre altele elementul care defineste modul lor de gandire si viata lor : evenimentele primelor doua decenii ale secolului, indeosebi perioada care precede izbucnirea primului razboi mondial, mai exact luna iulie a anului 1914. In <strong><em>Confesiune africana</em></strong>, prin redarea clara a iubirii dintre frati, autorul ofera o ilustrare poetica si in acelasi timp realista a unui caz biologic si psihologic extrem.
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Roger Martin du Gard   Biografie" alt=" Roger Martin du Gard   Biografie" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Roger Martin du Gard   Biografie" alt="powered Roger Martin du Gard   Biografie" /></a><br /><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=eC5NEz55oV4:ItEKnwsNzmI:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=eC5NEz55oV4:ItEKnwsNzmI:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/roger-martin-du-gard-biografie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/roger-martin-du-gard-biografie/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=roger-martin-du-gard-biografie</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Poezii vesele – Trei nasturi de Ion Pribeagu</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/S1OJJQZ6tYY/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/poezii-vesele-trei-nasturi-de-ion-pribeagu/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 25 Aug 2010 10:53:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>koby</dc:creator>
				<category><![CDATA[Limba si Literatura]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Pribeagu]]></category>
		<category><![CDATA[Poeme]]></category>
		<category><![CDATA[Tramvai]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=1042</guid>
		<description><![CDATA[Trei Nasturi S-a oprit tramvaiu-n piaţă Lume multă şi pestriţă Şi prin iureş se împinge Şi o frumoasă cuconiţă. &#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;.. Cum avea rochiţa strâmtă Şi cu nasturi mulţi pe spate Vrea să urce, dar din cauze Rochiei strânse-n trup, nu poate. &#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;.. Trece mâna-i mitittică Rosă ca un plasture Înspre spate şi gingaşă Ea deschide [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> ( votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="poem">
<h1>Trei Nasturi</h1>
</div>
<div id="poem">S-a oprit tramvaiu-n piaţă<br />
Lume multă şi pestriţă<br />
Şi prin iureş se împinge<br />
Şi o frumoasă cuconiţă.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Cum avea rochiţa strâmtă<br />
Şi cu nasturi mulţi pe spate<br />
Vrea să urce, dar din cauze<br />
Rochiei strânse-n trup, nu poate.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Trece mâna-i mitittică<br />
Rosă ca un plasture<br />
Înspre spate şi gingaşă<br />
Ea deschide un nasture.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Imposibil să se urce<br />
Dar ca orişece femeie<br />
Îţi mai trece mânuşiţa<br />
Şi încă un nasture deschide.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Dar cum treapta-i înăltuţă<br />
Şi e aproape imposibil!<br />
Ce să facă, ce să facă?<br />
Vai, momentul e penibil!<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Mai deschide încă unul<br />
Dar zadarnic îi e dorul<br />
Nic acum nu poate doamna<br />
Să ridice-n sus piciorul.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Dar un domn ce sta în urmă-i<br />
Fără nici un fel de formă<br />
O apucă de contururi<br />
Şi o saltă pe platformă.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
Doamna, roşie la faţă<br />
Fulgerând priviri haine<br />
Se întoarce şi îi spune<br />
Bombonind: &#8211; Nu ţi-e ruşine?<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
- N-ai dreptate cuconiţă<br />
Zice el cu anasâna –<br />
Dumneata te superi fiindcă<br />
Fără vrere am pus mâna<br />
Pe când eu tăcui din gură<br />
Când nici nu mi-ai spus pardon<br />
Şi mi-ai descheiat în grabă<br />
Trei nasturi la pantalon.</div>
<div class="sursa"> Ion Pribeagu &#8211; &#8220;Trei nasturi&#8221; </div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Poezii vesele   Trei nasturi de Ion Pribeagu" alt=" Poezii vesele   Trei nasturi de Ion Pribeagu" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> ( votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Poezii vesele   Trei nasturi de Ion Pribeagu" alt="powered Poezii vesele   Trei nasturi de Ion Pribeagu" /></a><br /><p id="bte_opp"><small>Originally posted 2010-02-13 13:10:45. </small></p><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=S1OJJQZ6tYY:4s65SfDd1ns:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=S1OJJQZ6tYY:4s65SfDd1ns:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/poezii-vesele-trei-nasturi-de-ion-pribeagu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/poezii-vesele-trei-nasturi-de-ion-pribeagu/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=poezii-vesele-trei-nasturi-de-ion-pribeagu</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Citate celebre – Alexandru cel Mare</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/Dxk5aWiwtFg/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/citate-celebre/citate-celebre-alexandru-cel-mare/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 25 Aug 2010 10:53:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>koby</dc:creator>
				<category><![CDATA[Citate Celebre]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandria]]></category>
		<category><![CDATA[Babilon]]></category>
		<category><![CDATA[Citate]]></category>
		<category><![CDATA[Grecia]]></category>
		<category><![CDATA[Hindu Kush]]></category>
		<category><![CDATA[Macedonia]]></category>
		<category><![CDATA[Roxana]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=175</guid>
		<description><![CDATA[Pamantul e in palma mea; tu, Zeus, stapanesti Olimpul. Cu totii avem un parinte comun. Sursa: Revista 100 de personalitati &#8211; Oameni care au schimbat destinul lumii Rating: 0.0/10 (0 votes cast)Originally posted 2009-11-29 18:43:26.<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_3226" class="wp-caption alignright" style="width: 160px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/alexander-the-great.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/alexander-the-great-150x150.jpg" alt="alexandru cel mare" title="alexander the great" width="150" height="150" class="size-thumbnail wp-image-3226" /></a><p class="wp-caption-text">Alexandru cel Mare</p></div>
<blockquote><p>
Pamantul e in palma mea; tu, Zeus, stapanesti Olimpul.</p>
<p>Cu totii avem un parinte comun.</p></blockquote>
<div id="featured">
<div class="sursa">Sursa: Revista <a target="_blank" target="_blank" href="http://www.deagostini.ro/100people/index.php">100 de personalitati &#8211; Oameni care au schimbat destinul lumii</a></div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Citate celebre   Alexandru cel Mare" alt=" Citate celebre   Alexandru cel Mare" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Citate celebre   Alexandru cel Mare" alt="powered Citate celebre   Alexandru cel Mare" /></a><br /><p id="bte_opp"><small>Originally posted 2009-11-29 18:43:26. </small></p><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=Dxk5aWiwtFg:uljS04w6FNY:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=Dxk5aWiwtFg:uljS04w6FNY:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/citate-celebre/citate-celebre-alexandru-cel-mare/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/citate-celebre/citate-celebre-alexandru-cel-mare/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=citate-celebre-alexandru-cel-mare</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Statele lumii – Andorra</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/-BKWECoMmA0/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/statele-lumii-andorra/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 25 Aug 2010 10:53:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>koby</dc:creator>
				<category><![CDATA[Geografie]]></category>
		<category><![CDATA[Carol cel Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Franta]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=722</guid>
		<description><![CDATA[Localizare:  Stat independent in Sud-Vestul Europei. Suprafata: 468kmp Populatie: 71.000 loc. Capitala:  Andorra la Vella Moneda: euro Limbi oficiale: catalana Religie: romano-catolica Relief: Asezat pe panta SE a Muntilor Pirinei, relieful sau este alcatuit dintr-un grup de vai de-a lungul caror confluenta s-a format raul Valira. Se invecineaza cu Spania si Franta. Scurt istoric: Independenta [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/andorra1.gif" alt="Andorra" title="Andorra" width="100" height="66" class="alignleft size-full wp-image-1717" /></p>
<div id="attachment_1715" class="wp-caption alignright" style="width: 160px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/andorra.gif" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/andorra-150x150.gif" alt="Andorra - Harta Fizica" title="Andorra - Harta Fizica" width="150" height="150" class="size-thumbnail wp-image-1715" /></a><p class="wp-caption-text">Harta Fizica</p></div>
<div class="statelep">
<strong>Localizare:</strong>  Stat independent in Sud-Vestul Europei.</p>
<p><strong>Suprafata: </strong>468kmp</p>
<p><strong>Populatie:</strong> 71.000 loc.</p>
<p><strong>Capitala: </strong> Andorra la Vella</p>
<p><strong>Moneda:</strong> euro</p>
<p><strong>Limbi oficiale:</strong> catalana</p>
<p><strong>Religie:</strong> romano-catolica</p>
<p><strong>Relief</strong>: Asezat pe panta SE a Muntilor Pirinei, relieful sau este alcatuit dintr-un grup de vai de-a lungul caror confluenta s-a format raul Valira. Se invecineaza cu <a target="_blank" href="http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/statele-lumii-spania/">Spania</a> si <a target="_blank" href="http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/statele-lumii-franta/">Franta</a>. </p>
<p><strong>Scurt istoric: </strong>Independenta Andorrei este atribuita, in mod traditional, lui <a target="_blank" target="_blank" href="http://wittyowl.eu/">Carol cel Mare</a>, care a recuperat regiunea de la musulmani in anul 803 d. Hr. In 1278, Andorra a fost pusa sub dubla suzeranitate a contilor francezi de Foix si a episcopilor spanioli de Urgel, fiind guvernata alternativ de catre episcopatul spaniol si de seful statului francez. Acest sistem feudal de guvernare, ultimul din Europa a durat pana in 1993, cand conform constitutiei adoptate, puterea a fost transferata Consiliului General al Andorrei care este ales prin vot universal. Andorra a avut o puternica si indelungata afinitate fata de <strong><em>Catalonia. </em></strong>Institutiile proprii sunt fundamentate pe modelul legislativ catalan si, din punct de vedere religios, apartine diocezei de Urgel (<a target="_blank" href="http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/statele-lumii-spania/">Spania</a>). Economia traditionala a fost bazata pe cresterea oilor, dar, incepand cu anii 1950, turismul a devenit sectorul economic cel mai important.</div>
<div id="featured">
<div class="sursa">Sursa: <a target="_blank" target="_blank" href="http://www.britannica.com">Enciclopedia Britannica</a></div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Statele lumii   Andorra" alt=" Statele lumii   Andorra" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Statele lumii   Andorra" alt="powered Statele lumii   Andorra" /></a><br /><p id="bte_opp"><small>Originally posted 2009-12-30 22:21:55. </small></p><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=-BKWECoMmA0:KfFELwAwolk:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=-BKWECoMmA0:KfFELwAwolk:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/statele-lumii-andorra/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-sociale/geografie/statele-lumii-andorra/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=statele-lumii-andorra</feedburner:origLink></item>
		<item>
		<title>Agatha Christie – Biografie</title>
		<link>http://feedproxy.google.com/~r/AtelierDeCunoastere/~3/0bwCPQNhEhw/</link>
		<comments>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/scriitori/agatha-christie/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 25 Aug 2010 10:53:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>koby</dc:creator>
				<category><![CDATA[Scriitori]]></category>
		<category><![CDATA[Detectiv]]></category>
		<category><![CDATA[Hercule Poirot]]></category>
		<category><![CDATA[Paris]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.wittyowl.eu/?p=736</guid>
		<description><![CDATA[Agatha Christie (pe numele adevarat Agatha Mary Clarissa Miller) (1891-1976), prozatoare si autoare dramatica engleza de origine americana. Provine dintr-o familie americana de conditie mijlocie. In tinerete studiaza muzica la Paris. Ajunge in Anglia in urma primei casatorii, iar cu al doilea sot, arheologul Max Mallow, cutreiera Siberia, Siria si Iranul, acumuland o vasta experienta, [...]<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" /></a><br />]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div id="attachment_3219" class="wp-caption alignleft" style="width: 160px"><a href="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/agatha-christie1.jpg" rel="facebox"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/uploads/agatha-christie1-150x150.jpg" alt="agatha christie" title="agatha-christie" width="150" height="150" class="size-thumbnail wp-image-3219" /></a><p class="wp-caption-text">Agatha Christie</p></div>
<div class="biop"><strong>Agatha Christie</strong> (pe numele adevarat <em>Agatha Mary Clarissa Miller</em>) (1891-1976), prozatoare si autoare dramatica engleza de origine americana. Provine dintr-o familie americana de conditie mijlocie. In tinerete studiaza muzica la Paris. Ajunge in Anglia in urma primei casatorii, iar cu al doilea sot, arheologul <em>Max Mallow</em>, cutreiera Siberia, Siria si Iranul, acumuland o vasta experienta, pe care o valorifica in operele sale de mai tarziu.<br />
Urmand traditia lui <em>Conan Doyle</em>, C. isi dobandeste un binemeritat loc intre clasicii romanului politist englez. Un personaj mai reusit decat superdetectivul belgian lipsit de umor, <strong>Hercule Poirot</strong>, cunoscut pe toate meridianele, este <strong>Miss Marple</strong>, un personaj pitoresc, domnisoara batrana de la tara, care observa tot ce se intampla si intuieste cu maiestria unui profesionist cele mai ascunse ganduri. In romanele sale, rolul principal il joaca deductia, prezenta de spirit si, in ciuda crimelor in jurul carora se petrece actiunea, lectura devine placuta, datorita imaginii pitoresti, usor ironice, asupra societatii engleze instarite, descrisa cu talent.<br />
Pe langa romanele politiste, C. scrie si piese de teatru reusite, pline de actiune si cu multe episoade insolite. Produce si scenarii de film, iar cu pseudonimul <strong><em>Mary Westmacott</em></strong> semneaza si doua romane care sunt de factura politista.</p>
<div class="biolast">
<strong>Alte opere</strong>: <em>The Murder of Roger Ackroyd (Asasinarea lui Roger Ackroyd</em>, 1926); <em>Ten Little Niggers (Zece negri mititei</em>, 1939); <em>Hercule Poirot’s Christmas (Vacanta lui Hercule Poirot</em>, 1938); <em>Endless Night (Noapte lunga</em>, 1967<em>); Murder in the Orient Express (Crima din Orient-Express</em>, 1934) &#8211; romane</div>
</div>
<div id="featured">
<div class="sursa">Sursa: Dictionar de scriitori straini, <a target="_blank" href="http://www.librarie.net/editura/Hiparion" target="_blank">HIPARION</a> 2000</div>
</div>
<br /><div><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx.php?value=0.0" title="Agatha Christie   Biografie" alt=" Agatha Christie   Biografie" /></div><div>Rating: 0.0/<strong>10</strong> (0 votes cast)</div><br /><a target="_blank" target="_blank" href="http://www.gdstarrating.com/"><img src="http://www.wittyowl.eu/wp-content/plugins/gd-star-rating/gfx/powered.png" border="0" width="80" height="15" title="Agatha Christie   Biografie" alt="powered Agatha Christie   Biografie" /></a><br /><p id="bte_opp"><small>Originally posted 2010-01-16 18:32:59. </small></p><div class="feedflare">
<a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=0bwCPQNhEhw:qW6bhdU3soA:yIl2AUoC8zA"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=yIl2AUoC8zA" border="0"></img></a> <a href="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?a=0bwCPQNhEhw:qW6bhdU3soA:qj6IDK7rITs"><img src="http://feeds.feedburner.com/~ff/AtelierDeCunoastere?d=qj6IDK7rITs" border="0"></img></a>
</div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/scriitori/agatha-christie/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		<feedburner:origLink>http://www.wittyowl.eu/stiinte-umaniste/limba-si-literatura/scriitori/agatha-christie/?utm_source=rss&amp;utm_medium=rss&amp;utm_campaign=agatha-christie</feedburner:origLink></item>
	</channel>
</rss>
