Blog Pentru Viata

Jocurile Paralimpice de Vara Londra 2012

editor — Wed, 03 Apr 2013 07:22:53 +0000

Dupa terminarea JO a urmat o perioada de tranzitie de 2 saptamani, perioada in care am avut ultimul specific training in Parcul Olimpic la Arena de Baschet. In cadrul acestui training ni s-au oferit informatii legate de sporturile particpante precum baschet si rugby in scaun cu rotile, 2 sporturi de echipa destul de agresive dar extreme de competitive. Ni s-au adus in atentie si modificarile ce s-au facut in special pentru atletii cu dizabilitati.

Jocurile Paralimpice au avut loc in perioada 26 August – 9 Septembrie. Pentru mine acest tip de event a fost unul special pentru ca, sincer vorbind sporturile paralimpice “niciodata nu au fost asa mediatizate precum JO”. Insa dupa o astfel de experienta interesul meu pentru sporturile paralimpice “has greatly increased”.

Am inceput lucrul la Jocurile Paralimpice chiar din prima zi. Pentru ca s-a realizat o rotatie a celor care am lucrat si la JO, de data aceasta am fost pozitionata mai mult in zona “Media”, zona unde veneau toti reporterii, fotografii (numarul lor fiind extrem de redus, doar 1/3 din cei prezenti la JO). Schimburile de lucru au fost cam ca la JO, de dimineata sau de noapte. Nu pot spune ca era cine stie ce de facut dar am avut ocazia sa cunosc niste persoane foarte interesante si pasionate de sporturile paralimpice din Japonia, Canada, SUA, Spania. Pot spune ca mi-am facut ceva prieteni printre ei si mai mult m-am ales cu mici cadouri de la ei, insigne paralimpice pe care le-am adaugat la colectia de insigne olimpice. In plus am avut libera miscare in arena, asa ca de cate ori am avut ocazia mergeam sa vizionez cate o repriza de baschet sau rugby.

Au fost totusi si cateva zile in care am lucrat in fostul meu rol ceea ce mi-a dat sansa sa cunosc personal cateva din echipele de renume in lumea baschetului si rugby-ului paralimpic, cum ar fi: Canada, SUA, Australia si Japonia. Mi-au placut mult atletii, desi cei mai multi erau in scaun cu rotile si sufereau de diferite forme de dizabilitate, fetele lor radiau a caldura omeneasca. Felul in care ne vorbeau si ne multumeau pentru fiecare gest, fie el minimal, parca ne ungea pe inima. M-am simtit extrem de mandra ca i-au cunoscut pe toti dintre ei si i-am vazut jucand cu un pathos de necrezut. Pot spune, cu mana pe inima ca acei sportivi m-au facut sa deschid ochii larg deschisi catre lumea persoanelor cu dizabilitati.

Intr-una din zilele mele libere, am hotarat sa imi petrec timpul in Parcul Olimpic cu sora mea. Am reusit sa fac rost de “Day Pass-uri”, ceea ce ne dadea voie sa intram la orice competitie ce se derula in parc. Asa ca ne-am dus sa vedem “goalball”, un fel de handbal sezut pentru nevazatori. A fost foarte interesant pentru ca nu mai vazusem niciodata un astfel de sport. Toata lumea trebuia sa mentina o tacere completa pe tot parcursul jocului deoarece sportivii isi foloseau auzul sa auda clopotelul din mingea pe care o aruncau dintr-o parte in alta. Dupa aceea am dus-o pe sora mea la locul meu de munca, i-am facut cunostinta cu colegii si managerii mei. A reusit sa-i vada pe sportivii din SUA si Turcia care abia soseau la arena. Bineinteles ca ne-am dus repede inauntru sa vizionam meciul si am ramas pentru inca doua jocuri. Atmosfera a fost incendiara, in special cand echipele Canadei si Australiei si-au facut aparitia pe terenul de joc.

Ce am uitat sa mentionez este ca, primul lucru care l-am facut in acea zi a fost sa urcam in “The Orbit”, cea mai inalta constructie din parc, de unde am vazut atletism, ce se derula chiar inauntrul Stadionului Olimpic. Iar vederea de ansamblu a Parcului Olimpic ne-a lasat fara rasuflare.

Jocurile Paralimpice mi-au dat sansa sa invat cu adevarat de inseamna dedicatie, fair play si, faptul ca chiar daca nu intotdeauna ne nastem “sanatosi” din punct de vedere fizic, nu inseamna ca trebuie sa ne dam batuti, ci ca suntem deosebiti. Sportivii paralimpici mi-au aratat cu adevarat ce inseamna sa fii un “role model” pentru o natiune intreaga, motiv pentru care as vrea sa spun “MULTUMESC” si astept cu nerabdare sa-i revad pe multi dintre ei la Jocurile Commonwealth-ului (Glasgow 2014) si la Jocurile Paralimpice din Rio 2016.

Maria Tonchievici
Former Staging Team Member
Transport Department
London 2012 Olympic & Paralympic Games

London 2012 Closing Ceremony

editor — Wed, 27 Mar 2013 13:13:28 +0000

Episodul 5: London 2012 Closing Ceremony

Imediat dupa ce echipa de handbal a Frantei si-a luat zborul spre satul olimpic, unul dintre managerii mei imi face o propunere de nerefuzat, si anume sa merg la ceremonia de inchidere a JO. Nu am stat pe ganduri si impreuna cu alti colegi de la departamentul de transport, am pornit spre punctul de intalnire din apropierea stadionului, unde cineva de la departamentul de Ticketing, avea sa ne inmaneze minunatele bilete. Am asteptat cu sufletul la gura, si pe la ora 9 pm cu biletele in mana ne facem intrarea in stadion si suntem asezati in zona de presa chiar langa intrarea de unde atletii aveau sa-si faca aparitia. Sincer nu mi-am imaginat vreodata ca o sa am aceasta oportunitate de a vedea “LIVE” o ceremonie de inchidere. In spatele meu am observat zona de unde se ridicau steagurile la ceremoniile de decernare a medaliilor. M-am asezat pe scaun extrem de emotionata si entuziasmata in acelasi timp. Inca totul parca era un vis, care nu vroiam sa se termine niciodata.

Intregul spectacol a fost denumit “A symphony of British music”, unde s-a adus tribut lui John Lennon si nimeni altul decat Freddie Mercury. Dar nu numai, nume mari ca George Michael, The Who, Muse, Paul McCartney, The Madness, Take That, Kaiser Chiefs, Spice Girls, Jessi J si altii, ne-au incantat cu un spectacol nemaipomenit. Prima parte a show-ului ne-a prezentat “a day in the life of London”, punandu-se accentul pe principalele atractii din Londra ca London Eye, Tower Bridge, Downing Street, Palatul Buckingham, Big Ben, precum si cum arata “Rush hour” intr-o astfel de metropola. Dupa, ne-am reamintit cum au fost strazile Londrei in perioada Jubileului Reginei, un adevarat “street party”. Stadionul a fost transformat intr-un imens steag , vestitul “Jack Union Flag”.

Publicul a intrat in extaz la intrarea atletilor pe Stadionul Olimpic. A urmat o superba parada a celor 204 natiuni participante la JO. Dupa ce acestia si-au ocupat locurile in inima stadionului, o adevarata simfonie de lasere fosforescente ne ia rasuflarea pe muzica celor de la Queen.

Realizarea chipului lui John Lennon a reprezentat un moment cu totul magic ce ne-a umplut inimile de emotie.

Nu putea sa lipsesca si lumea modei din acest spectacol. Nume precum Naomi Campbell si Kate Moss, icon-uri ale modei internationale, isi fac aparitia pe podiumul special amenajat pentru ele chiar in centrul masei de atleti.
Si trecerea spre RIO 2016 ne-a incantat cu un spectacol tipic Brazilian, doar o particica din ceea ce va urma in Brazilia peste 4 ani. Stacheta este predata faimosului Pele chiar in momentul in care steagul olimpic este coborat si cel al Braziliei il inlocuieste pe fundalul imnului national.

Ultima parte a programului a fost denumita “Spirit of the Flame”, si de ce spun asta …… pentru ca spre surprinderea tuturor prezenti, o pasare phoenix a aparut din cenusa flacarii olimpice. Un grup de balerini de la Royal Ballet au incheiat spectacolul cu un omagiu adus unui nou inceput. Un foc de articificii a inconjurat stadionul realizand o coregrafie de neuitat pe muzica celor de la The Who.

Dupa terminarea spectacolului, m-am ingramadit sa vad atletii si in special echipa Romaniei. S-au bucurat sa auda “Hai Romania!”, iar baietii de la scrima mi-au aruncat drapelul tricolor pe care l-am fluturat toata noaptea prin parcul olimpic.
A fost intr-adevar un moment unic care m-a facut sa ma simt cu adevarat extrem de mandra ca am reprezentat, alaturi de toti atletii romani, ROMANIA la Jocurile Olimpice de Vara Londra 2012.

Maria Tonchievici
Former Staging Team Member
Transport Department
London 2012 Olympic & Paralympic Games

@ the Basketball Arena, JO Londra 2012

editor — Thu, 14 Mar 2013 08:02:35 +0000

In data de 27 iulie 2010 a avut loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vara Londra 2012. Desi stiam toata coregrafia tot m-am uitat la televizor in special pentru acele momente surpriza pe care noi nu le-am vazut la repetitia generala. A doua zi, dis de dimineata, mi-am inceputul serviciul la Arena de Baschet. Programul meu a oscilat cu schimburi de dimineata si schimburi de noapte. In mare lucram in jur de 10-11 ore pe zi, cu cate doua zile libere dupa 4 zile lucratoare. In fiecare zi ma prezentam la Workforce Office unde verificau daca era totul in ordine si primeam bonurile de masa. Dupa care ma prezentam la Transport Office, de unde imi ridicam radioul si vesta verde fosforescenta pe care toti membrii departamentului de transport trebuiau sa o poarte pe toata durata schimbului de lucru. Am avut foarte mare noroc ca pentru JO am fost plasata in zona in care soseau autobuzele cu echipele de baschet. Marea mea responsabilitate era sa ghidez autobuzele in zona marcata in care atletii trebuiau sa coboare si intrau in lounge-ul lor, dupa care coordonam autobuzele spre zona de asteptare (staging area) unde aveau sa astepte echipele pana cand se terminau meciurile.

La inceput mi s-a parut putin dificil mai ales ca eram “in charge” cu mijloacele de transport pentru toate echipele de baschet si impreuna cu team leader-ul meu trebuia sa fac tot posibilul ca totul sa mearga struna, fara intarzieri.
Dupa cum am spus intru-unul din articolele mele precedente, arena a fost una din principalele locatii unde atmosfera s-a ridicat la cote maxime. Si de ce zic asta: pentru ca toata lumea vroia sa vada echipa Americana, celebra pentru numele mari din NBA ca LeBron James si Kobe Bryant, precum si altii. Prima mea intalnire cu echipa USA a fost destul de emotionanta pentru ca s-a intamplat chiar in prima mea zi de lucru. Ce pot spune, am ramas inmarmurita cand l-am vazut pe Kobe Bryant in persoana. Era extrem de inalt si tare chipes!!! Desi team USA era considerat echipa NO.1 de la JO, pot spune ca si alte echipe precum Brazilia, Rusia, Spania, Argentina, Lituania au aratat un joc de foarte buna calitate. In calitate de Staging Team Member am avut placerea sa cunosc absolut toate echipele participante (masculine si feminine). Baietii m-au impresionat foarte mult prin statura lor si viteza pe care o detineau. Fetele au aratat multa determinare aratand ca baschetul nu este un sport doar pentru barbati, ci si ele se pot ridica la inaltimea lor, atat la propriu cat si la figurat.

Printre numele mari care au venit sa sustina echipele de baschet atat masculin, cat si feminin s-au numarat: Michelle Obama, printesa Anna, sora reginei Marii Britanii si altii oameni importanti in special din lumea politica.
Si mai mult, in timpul schimburilor noastre aveam voie sa mergem sa audiem cate un meci de baschet. Primul meci pe care l-am vazut a fost Brazilia – Rusia, un meci extraordinar care pana in secunda 4 ne-a tinut cu sufletul la gura pentru ca nu stiam cine o sa invinga. Un lucru minunat care s-a intamplat intr-una din zilele mele de lucru, a fost ca dupa unul din meciurile echipei USA, unul dintre insotitorii americani mi-a oferit o insigna cu emblema Americana a echipei de baschet, prima mea insigna pe care am primit-o pana atunci.

Timp de 10 zile am avut parte de o atmosfera incredibila la Arena de Baschet, dupa care pentru sferturile de finala, semifinale si finale, meciurile au fost mutate la Arena O2, unde pana atunci se tinuse gimnastica. Asa face ca la Arena de Bashet au sosit echipele de handbal care aveau sa isi dispute sferturile, semifinalele si finalele.

Sincer vorbind m-am simtit mult mai atasata de handbal decat de baschet, motiv pentru care am facut tot posibilul sa merg la toate meciurile si sa audiez cate o repriza. La aceste meciuri, membrii ai familiei olimpice precum casa regala suedeza si daneza, fiica regelului Spaniei, si-au facut aparitia. In ultima zi a JO, in data de 12 August 2012, Arena de Baschet a fost singura care a mai gazduit 2 evenimente inainte de ceremonia de inchidere. Acestea au fost finala mica si finala mare, evenimente la care am fost inauntru alaturi de fani si alti colegi sa sustinem cele mai bune echipe ramasa in joc.

Surpriza face ca acea zi de 12 August avea sa ramana o zi cu totul de neuitat, in primul rand pentru ca impreuna cu toti colegii mei si alti membrii ai staff-ului, am sarbatorit impreuna ultima zi la JO in veselie si voie buna. Punctul culminant al petrecerii a fost cand toti am mers inauntrul velodromului si am facut poze pe podiumul unde team GB fusese medaliata cu aur la cycling track.

Dar surpriza nu avea sa se termine. La final i-am asteptat cu bucurie pe handablistii din Franta care tocmai devenisera campioni oplimpici. Unul dintre handbalisti mi-a oferit ocazia unica sa tin in mana o medalie olimpica de aur! M-am simtit cu adevarat o invingatoare!

Maria Tonchievici
Former Staging Team Member
Transport Department
London 2012 Olympic & Paralympic Games

Cum a fost la repetitia pentru Ceremonia de Deschidere a JO de la Londra 2012?

editor — Wed, 06 Mar 2013 08:34:44 +0000

Episodul 3: London 2012 Opening Ceremony Final Rehearsal

In data de 25 iulie 2012, cu doar doua zile inainte de inceperea propriu-zisa a Jocurilor Olimpice de Vara Londra 2012, a avut loc repetitia generala pentru ‘opening ceremony’. Absolut toata lumea care avea sa lucreze la JO, fie ei voluntari sau staff platit, a primit cate un bilet la ceea ce avea sa fie unul dintre momentele de neuitat de la JO.

In ziua respectiva, pe la ora 5pm, am pornit inspre Parcul Olimpic impreuna cu sora mea si o foarte buna prietena din Hong Kong, care avea si ea sa fie voluntar la Jocurile Paralimpice. Am intrat pe la intrarea din sud, recent deschisa doar pe perioada Jocurilor Olimpice si Paralimpice.

La intrare, bulucul de pe lume. Totul a mers foarte repede si ne-am continuat drumul spre Stadionul Olimpic. Am ramas placut surprinsa sa constat ca parcul arata acum terminat 100%. Am ramas fara cuvinte, totul era de poveste, cu alei inguste care te plimbau de-a lungul raului, pajisti pline de flori si iarba verde special amenajate pentru picnicuri. Am ajuns in dreptul unei constructii impunatoare numita ‘the Orbit’, o imensitate de structura metalica, care in capat se termina cu o platforma acoperita care, sincer vorbind arata ca un OZN.

Am trecut si pe langa impunatoarea ‘Aquatic Centre’, unde aveau sa aiba loc competitiile de inot si sarituri in apa. Arata ca de pe alta planeta. Ne-am continuat drumul pe langa stadion sa ochim poarta pe care trebuia sa intram noi, dupa care am ajuns la podul ce despartea parcul in 2 zone. Din pacate nu am putut merge mai departe sa vedem ‘Basketball Arena’, ‘Cooper Box’ (arena de handbal), Riverbank Arena (unde s-a tinut hochei pe iarba, Velodromul, asa ca ne-am intors la stadion si am intrat inauntru. Nu va puteti imagina cum m-am simtit cand am pus piciorul in arena stadionului. Ceva incredibil, nemaivazut. Ne-am asezat la locurile noastre si am asteptat nerabdatori ora 7pm cand se anuntase inceperea repetitiei. Incet, incet, stadionul s-a umplut destul de repede. Mijlocul stadionului incepea sa se umple si el cu diverse personaje, toate imbracate in haine de sarbatoare, tipic britanice.

La ora 7 fix a inceput spectacolul. Stiam de la inceput ca anumite sectiuni din show nu ne vor fi prezentate dar nu a mai contat pentru ca ceea ce urma sa vedem a fost intr-adevar magic. Spectacolul s-a numit ‘Isles of Wonder’ si a inclus teme ca: Revolutia Industriala in Marea Britanie, NHS (dezvoltarea serviciului de sanatate din Marea Britanie), mostenirea literara britanica (storytelling), musica populara si cultura britanica. In acelasi timp s-a pus accentul si pe umorul englezesc, de care stim cu totii ca nu toata lumea il degusta. Intreaga ceremonie a infatisat o multime de copiii si tineri reflectand motto-ul Jocurilor Olimpice “Inspire a generation”.

Atmosfera a fost una magica, lasandu-ne coplesiti de sentimente de bucurie. In momentul cand s-au ridicat cercurile olimpice, nu m-am putut abtine sa nu scap cateva lacrimi. Am mai avut placerea sa iau parte si la repetitia generala de la Jocurile Olimpice de Iarna din Torino 2006, dar nu am simtit acelasi lucru. M-am simtit exprem de mandra ca faceam parte din ceva cu anume extraordinar, un moment istoric in lumea sportului.

Si acum “Let the Games Begin!”

Maria Tonchievici
Former Staging Team Member
Transport Department
London 2012 Olympic & Paralympic Games

Experienta de la Jocurile Olimpice Londra 2012

editor — Wed, 27 Feb 2013 11:51:46 +0000

Episodul 2: Perioada de training

Buna tuturor,

Saptamana trecuta va povesteam despre cum am aflat si m-am inscris ca voluntar pentru Jocurile Olimpice de la Londra 2012.

Cat am asteptat repartizarea pentru rolul de la JO, un nou program “Be part of it!” a fost lansat, program ce oferea sansa de a avea un rol platit la JO. Am aplicat si acolo si in octombrie am fost chemata la interviu, iar in decembrie, chiar de Craciun aveam sa aflu ca fusesem aleasa pentru o pozitie la Jocurile Olimpice si Paralimpice, ocazie unica mai ales ca pana atunci eu nu fusesem vreodata la Jocurile Paralimpice.
Mi s-a oferit pozitia ce avea sa imi schimbe viata total: Staging Team Member/Transport Department la “Basketball Arena”, una din principalele atractii din Parcul Olimpic.

Din februarie a inceput perioada de training. Primul training pe care l-am avut a fost “Orientation training”, care a avut loc la Wembley Arena, alta locatie olimpica unde s-a desfasurat gimnastica ritmica. Acea zi friguroasa de iarna a adus la un loc in jur de 3.000 de oameni de peste tot din lume, dar in special din toate colturile Marii Britanii. Am avut placerea sa il vad “in flesh” pe nimeni altul decat Jonathan Edwards, celebrul triplu saltist, multiplu medaliat la campionatele europene, mondiale si Jocuri Olimpice. El ne-a impartasit ca toti care vor lucra la JO, fie ei voluntari sau pe pozitii platite, aveau sa reprezinte sufletul Jocurilor Olimpice din Londra. Cateva luni mai tarziu, am luat parte in “Induction training” la un training informativ doar pentru cei din departamentul de transport.

La doar cateva zile dupa training mi-am ridicat uniforma si acreditarea. Bineinteles ca nu am rezistat tentatiei sa nu incerc uniforma imediat cum am ajuns acasa!

In mai am avut “Role- Specific training” care mi-a oferit o descriere a rolului pe care aveam sa-l fac si ce atributii trebuia sa indeplinesc. Sincer vorbind eram inca putin confuza in ceea ce priveste rolul meu, dar toate neclaritatile s-au risipit dupa ultimul training “Venue training”, care a avut loc la Arena de Baschet si a fost un training practic. Acolo mi-am cunoscut echipa cu care aveam sa lucrez si ni s-a oferit ocazia sa facem un joc de rol ca sa exersam pe viu la fata locului ceea ce va trebui sa facem la JO.

In plus am avut sansa unica sa vizitez Arena de Baschet si “the unbelievable Velodrome”, doua din locurile unde actiunea pe tot parcursul Jocurilor Olimpice si Paralimpice a ajuns la cote maxime.
Ce pot spune, prima vizita in Parcul Olimpic a fost nemaipomenita. Desi, inca nu “100% ready”, totul arata impresionant.

Maria
Former Staging Team Member
Transport Department
London 2012 Olympic & Paralympic Games

Si tu poti fi erou!

editor — Fri, 22 Feb 2013 11:19:16 +0000

In luna februarie, am inceput tura a doua a antrenamentelor Sportur, ce-i pregatesc pe copiii de clasa a IV-a din cinci scoli ale sectorului 6 pentru Campionatul Kids Athletics din iunie.
Aceasta tura de antrenamente i-a suprins pe copii cu noi probe si trasee sportive si cu logistica diversa: cercuri hula hoops, minge de oina si scarite de atletism.

Daca vreti sa va alaturati echipei noastre, ca voluntari in cadrul proiectului Sportur, iata declaratia Simonei, care ne povesteste cum s-a simtit la activitatile cu copiii:)

“Inainte de a fi voluntar pentru Sport pentru Viata, ma gandeam ca ‘poate nu voi fi ceea ce se cauta’, referindu-ma la spontaneitate.
Ca voluntar te astepti sa fii genul de om care este un soi de speranta sau un mic erou pentru ceilalti. Si poti fi astfel, dar treptat, schimband putin cate putin cate ceva in lume.
Am fost cand omul cu notele si scorul echipelor, cand responsabila sa le repet regulamentul copiilor (echipa Gheparzilor stie!), cand la poze, ceea ce mi-a placut foarte mult. Puteai fi ceea ce voiai tu, asta a fost minunat!
La sfarsit, senzatia incredibila, care m-a lasat fara grai, a fost atunci cand toata echipa de copilasi m-a luat in brate, mai sa ma ia pe brate pe sus…
Si da, a iesit cum nu ma asteptam de bine! Senzatia este adevarata: esti un mic erou cand vrei, daca vrei!”

Simona Simionescu (in centrul pozei, printre copii ), studenta, anul 5 la UMF Carol Davila, Medicina Generala.

Va puteti inscrie ca voluntari la adresa: oana.cristea@sportpentruviata.ro. Nu uitati sa ne dati cateva detalii despre voi: varsta voastra, disponibilitatea de timp si datele de contact .

Voluntar la Jocurile Olimpice de la Londra 2012

editor — Wed, 20 Feb 2013 07:19:08 +0000

Episodul 1 : Inceputul

Buna tuturor,
Ma numesc Maria si la invitatia Sport pentru Viata, as vrea sa va impartasesc “my once in a lifetime experience” de la Jocurile Olimpice din Londra 2012. Primul contact cu JO a fost cu ocazia celor de iarna de la Torino din 2006. De atunci mi-a aparut o dorinta arzatoare de a ajunge candva si la Jocurile Olimpice de Vara.

Totul a inceput in octombrie 2010. Atunci am intrat pe website-ul www.london2012.com ca sa vad ce stiri legate de voluntariat au mai aparut. Ramasesem surprinsa sa constat ca se daduse deja drumul la aplicatii. Nu am mai stat pe ganduri. Am completat un formular nu foarte lung, in care mi-am ales optiunile unde as vrea sa lucrez si am dat detali legate de alte participari la evenimente sportive (ex. Jocurile Olimpice de Iarna Torino 2006, Campionatul European de Fotbal Austria – Elvetia 2008). Dupa ce am terminat de completat formularul, i-am dat „submit” si a urmat o perioada de 6 luni de asteptare.

Ca sfat, un lucru trebuie sa-l aveti in vedere atunci cand vreti sa aplicati pentru un eveniment de mare anvergura, este sa stiti sa va vindeti cat mai bine si sa puneti accent pe abilitatile pe care le detineti sau ce ati putea aduce voi nou. Sincer, nu conteaza daca ai mai fost vreodata la alte evenimente sportive majore. Ceea ce conteaza “the most” este faptul ca ati mai fost implicati in alte proiecte de voluntariat si felul in care va prezentati motivatia personala de a fi voluntar. De exemplu, din toti cei pe care i-am cunoscut la JO din Londra, unul, poate doua persoane au mai fost vreodata la alte Jocuri Olimpice, dar cei mai multi au recunoscut ca erau voluntari activi prin diverse locuri.

Cat timp am asteptat, intamplarea a facut ca m-am mutat in Londra si am realizat ca locuiam la doar 10 minute de Parcul Olpimpic si ca acea imensitate de stadion avea sa fie nu altul decat unul din principalele locatii olimpice, Stadionul Olimpic. Am ramas nemiscata pentru un moment, dupa care mi-am spus in sine: „Eu vreau sa fiu parte din ceea ce va urma. Vreau sa fiu parte din istoria Jocurilor Olimpice de la Londra!”.
Nu va puteti imagina cum m-am simtit o luna mai tarziu dupa ce am aplicat, cand am primit e-mailul in care mi se spunea ca am fost selectata pentru interviul telefonic (doar primul pas din indelungul proces de selectionare a celor “the luckiest 70.000 volunteers” care aveau sa ia parte la JO).

Asa se face ca in mai 2011 am avut interviul telefonic, pe care l-am trecut cu brio. Cea care m-a intervievat a ramas placut surprinsa sa auda de experienta mea ca voluntar de pana atunci. Sincer vorbind, cele 30 minute au trecut dupa cum zic englezii “just like a blink of an eye”, dar trebuia sa raman tare pe pozitii pentru ca urma pasul 2. Dupa vreo 2 luni am avut si cel de-al doilea interviu, in care emotiile au fost si mai mari. Acesta fost pasul decisiv in a fi aleasa pentru JO. Interbarile au fost mult mai cuprinzatoare, si exemplele pe care le dadeai trebuiau sa fie cat mai detaliate. Per ansamblu, daca stii valorile olimpice si argumentele tale sunt la obiect, atunci nu ai de ce sa iti faci probleme. Ca sfat util, verifica pe websitul celor la care vrei sa aplici ca voluntar care sunt valorile, motto-ul pe care se pun accentul si alte astfel de informatii. Daca le stiti, cu siguranta veti face fata cu brio tuturor intrebarilor.

Intr-un final am iesit invingatoare si am fost aleasa ca voluntar.

Maria
Former Staging Team Member
Transport Department
London 2012 Olympic and Paralympic Games

Sportur moments

editor — Mon, 11 Feb 2013 12:13:05 +0000

It is monday morning, 8 o’clock. We arrive to the school parking, with the car filled with sports materials: hurdles, ladder, balls, hula-hoops, flagpoles and many others. It’s Sportur time! We put on our red t-shirts with the logo of Sport for Life NGO. We turn heads. Everyone knows that today Gabriela Szabo, the multiple Olympic medalist, will come and do sports with children.

We enter to the gym and present ourselves: “Sport for Life is an NGO established by Gabriela Szabo. Together with the Romanian Athletics Federation we adapted the IAAF Kids’ Athletics program and Sportur was born. Today we are here to do athletics, to play and to have fun.” The children jump in joy. We do the warming-up and everyone laughs, because we never forget to warm up our ears…they are important in a competition too! You don’t want to miss the start!

The children split into two teams and choose their own team name with the help of our volunteers. Four volunteers arrange the two teams, explain the rules of the trials and arrange the materials. Today, our teams are: The Pink Lions and The Flying Panthers. Hey, they are in the 4th grade and it’s hard for boys and girls to settle to an agreement.

Gabriela tells them that today they will have several trials, but the most important one is the fair-play one. Everyone has big eyes, what’s that? We make the agreement that we always have to respect and congratulate our opponents and we have to do the best in our teams!

The trials begin! Relay race, speed race, long jump…the score is tight – 2:1 for the Pink Lions! But we still have 3 more trials to complete. We throw the ball, we run through the ladder, we run over hurdles… Final score – 2:4 for the Flying Panthers! We see happiness and sadness…the score took a turn over. They want to be the best, they want a rematch, but the sport hour is over.

Hey, we still have 5 minutes left for the final speech:

Organizers: Who knows how much is 2+4?
Kids: 6!!!!.
Organizers: You are right! Do you remember you are all in the same classroom? And that means you are all in the same team and each of you struggled to do the best so you would qualify in the Sportur finals!. (They are amazed, they totally forgot about it)
Kids: You are right! We are all winners!
Organizers: Yes, because everyone did their best and ran faster than yesterday, jumped longer than a week ago and threw further than ever!

They are jumping of joy; they are congratulating each other and give high fives.The kids help us gather all the materials and put them in the car; Gabriela is being hugged by all them and the children promise that they will train hard so when they meet at the final Sportur competition they would win!

High five to you all!

Acest articol a fost publicat pe blogul European Athletics Young Leaders Community

Sportur finalist la Gala Nationala a Voluntarilor

andrei — Fri, 14 Dec 2012 09:44:12 +0000

Miercurea aceasta, 12 decembrie, la Gala Nationala a Voluntarilor, ne-am aflat cu Sportur – Kids Athletics printre finalistii categoriei Proiectul de Voluntariat al Anului in Domeniul Sport si Recreere.

Printre nominalizati s-au aflat alte patru proiecte: „Dinastia campionilor” al Asociatiei Sportive Maris, „Campina Open Mountain Bike – Race for Autism”, al Fundatiei Romanian Angel Appeal si „Aceasta este Tara Vrancei” al Asociatia Montana Carpati. „Ne bucura foarte mult ca ne-am numarat printre finalisti. Acest lucru ne intareste convingerea ca facem lucruri care conteaza” a declarat Gabriela Szabo, presedinte de onoare al Asociatiei Sport pentru Viata. „Am fost nominalizati langa proiecte de voluntariat care merita apreciate. Orice initiativa de voluntariat trebuie incurajata pentru ca ofera lucruri frumoase comunitatii. Noi vom continua cu acest proiect pentru a le da incredere copiilor in ei insisi si pentru a-i face sa imbratiseze sportul” a completat aceasta.

Sportur-Kids Athletics a inregistrat rezultate foarte bune in 2012. In primavara au fost efectuate antrenamtente in trei scoli din Sectorul 1, acestea finalizandu-se cu Campionatul Kids Athletics din iunie 2012, la care au participat peste 200 de copii. Participantii au fost incurajati de pe margine de: Gabriela Szabo, Carmen Bruma, Ilinca Vandici, Monica Rosu si Adi Mihaila.

In toamna lui 2012 antrenamentele Sportur-Kids Athletics au continuat de data aceasta cu cinci scoli din Sectorul 6, Bucuresti: Scoala generala nr. 205, Scoala generala nr. 167, Scoala generala nr. 172, Scoala generala nr. 193 si Liceul Tehnologic “Sf. Antim Ivireanu”. Au facut sport cu voluntarii Sport pentru Viata 15 clase a IV-a, insumand peste 300 de copii. A doua serie de antrenamente se va desfasura in semestrul II, iar mai apoi, la finalul anului scolar, copiii urmeaza sa participe la un nou Campionat Kids Athletics.

Promovam Atletismul in Europa! Ni te alaturi?

editor — Thu, 05 Jul 2012 08:16:33 +0000

Odata cu editia a 21a a Campionatelor Europene de Atletism, a fost organizat si cel de-al treilea Forum International al Tinerilor Lideri de catre European Athletics si UNESCO in Helsinki, Finlanda.
Daca va intrebati de ce va povestesc toate acestea, este pentru ca am avut ocazia sa fiu prezenta in cadrul acestui forum, sa intalnesc oameni din cele 50 de tari membre ale European Athletics si sa ma bucur ca tinerii vor mai mult ca niciodata sa promoveze si sa se implice in proiecte care fac cunoscut acest sport.
Programul Forumului s-a concentrat pe dezbaterea ideilor de promovare a atletismului catre tineri si de implicare a acestora in viitorul acestui sport. De asemenea, s-au cautat solutii pentru dezvoltarea acestui sport prin Proiecte in comunitate care sa promoveze incluziunea sociala si sa construiasca o comunitate activa de tineri lideri.
Sunt deja puse bazele unei comunitati on-line, European Athletics Young Leaders Community, prin intermediul careia voluntarii implicati in Proiecte care promoveaza atletismul sa poata primi recunoastere oficiala. In urma contributiei si alocarii de timp pentru dezvoltarea si desfasurarea acestor Proiecte, ei pot primi diploma de Voluntar International European Athletisc & UNESCO.
Sport pentru Viata” este singura asociatie din Romania membra a European Athletics si singura care poate oferi voluntarilor sai diplome de voluntar european.
Participi la proiectele Sport pentru Viata, acumulezi cat mai multe ore ca voluntar SPV, iar in functie de numarul de ore strans, ai posibilitatea sa primesti una dintre diplomele oferite de comunitatea European Athletics.
Asa ca, va asteptam sa ni va alaturati la proiecte la fel de frumoase cum v-am obisnuit, caci stim cat de importanti sunteti, vrem sa va aratam recunoasterea pe care o meritati si sa fiti parte din marea Familie a Atletismului!