blogu lu' OTRAVA

din ciclul "Te sun eu", "ce faci?", "o zi buna!"

noreply@blogger.com (otrava) — Sun, 15 Nov 2009 00:46:00 +0000

De fiecare data cand cobor din taxi spun "la revedere, o seara buna". Cand ma vad cu cineva pe strada si ma grabesc, sau el se grabeste spunem “buna, ce faci?”, cand vorbim la telefon spunem “alo, ce faci?”. Daca ma vad cu cineva pe care nu l-am mai vazut de multa vreme cand te desarti ii spui “vorbim, te sun!” pe cine dracu intereseaza ce face X cu care te intalnesti? Treci pe langa unul, il cunosti din vedere, sau esti coleg la munca si nu prea ai nicio treaba cu el si te intereseaza ce face? Hai sa fim seriosi. Daca te mai si grabesti chiar vrei sa afli ce face?

Adica daca ala, in cel mai rau caz, spune “bai fac rau”, tu intrebi “de ce?” nu e asa ca atunci cand intrebi pe cineva cu care nu prea ai mare tangenta iti doresti din tot sufletul sa faca bine si sa scapi, sa iti contnui treaba. Chiar esti curios ce face? Chiar esti atat de interesat de modul in care o arde ala? Nu e asa ca cel mai bine e sa faca toti BINE. Sa raspunda “bine. Dar tu?” Si tu sa arunci rapid un “bine” si sa pleci?

De ce dracu spun o seara buna unui om pe care il vad pentru prima oara in viata, nu o sa ma mai intalnescu niciodata, dar vreau cu orice pret sa ii urez seara buna. Chiar de aia nu mai dorm eu la noapte. O sa ma gandesc daca ala are o seara buna? si daca nu are o sa sufar? Cacat. Conventii, vorbe din astea aruncate ca sa fie. Umplutura. Pe mine chiar nu ma intereseaza ce face colegul meu X de la birou care sta la alt etaj dar pe care il vad zilnic dimineata la cafea.

Si la fel de bine nu imi doresc ca cineva sa faca rau pentru ca imi mai pierd inca cateva secunde pana explica ala de ce nu e bine. La fel si cu faza in care te vezi cu unul dupa 2000 de ani, vorbesti cu el, ai aflat ce a mai facut si ii spui la final “vorbim. Te sun” o sa suni pe dracu.

Daca nu ai sunat pana acum nu o sa faci treaba asta nici de acum inainte. Chiar daca de fiecare data la telefon va spuneti faza de genul “ne vedem la o cafea”. Iti spun de acum: cafeau aia nu exista. “te sun eu” inseamna “nu o sa mai vorbim niciodata sau poate in cazul in care fac o greseala si in loc sa sun pe cineva te sun pe tine din greseala”.

La fel de tare ma streseaza faza cu sunatul. Nu ai mai vorbit cu un prieten de multa vreme. Si acum il suni. El o sa iti zica “esti nasol ma, de ce nu ai mai sunat?” si chiar se supara. De ce nu ai mai sunat tu? Daca tot vroiai sa vorbim.

The Decade in 7 Minutes!

noreply@blogger.com (otrava) — Fri, 13 Nov 2009 20:05:00 +0000

O taranca!

noreply@blogger.com (otrava) — Fri, 13 Nov 2009 15:49:00 +0000

o taranca a parcat si ea cum a invatat. prost. in mijlocul drumului, undeva prin sectorul 4. a blocat si ea doar trei troleibuze. si ce? ea nu are valoare? femeia merge pe idee ca in romania daca ai masina scumpa poti parca unde vrea muschiul tau. nesimtita a avut si replica: "am bani sa platesc o posibila amenda! pe viitor tot asa voi parca!" mai e ceva de zis?

Nesimtire fara limite! Parcheaza "Mertanu'" in mijlocul strazii

StirileProTV.ro

mircea badea e foarte prost!

noreply@blogger.com (otrava) — Thu, 12 Nov 2009 07:56:00 +0000

dupa ce basescu a aruncat pe net clipul viral cu mircea badea, omul in gura presei a reactionat. prost. chiar aveam pretentii la badea. insa se vede treaba ca nu ai cu cine. ma gandeam ca il duce mai mult capul. va las sa vedeti ambele variante si sa ma contraziceti. daca e cazul

Asa l-am cunoscut pe dinica: 3 glume cu maestrul!

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 10 Nov 2009 23:31:00 +0000

ma gandesc la dinica si inevitabil imi aduc aminte de tata. Dinica era celebru pentru vorbele sale, pentru povesile in care era in rolul principal. Venea la sarbatoarea teatrului de comedie, in ianuarie, era retras, radea la bancuri spuse de alti actori, si trantea cate o gluma in stilul lui. Usor acid dar cu mult umor. Eram fascinate\ de dinica inca de mic. Era impozant prin simplitatea lui. L-am vazut de cateva ori si am ramas impresionat de tot ce inseamna brandul dinica.

Veneam impreuna cu tata de la comedie, pe smardan in jos pana la banca nationala, apoi usor in jos pana la libraria eminescu, traversam si o tineam tot inainte prin spatele teatrului Odeon, treceam de pasajul Victoria, faceam dreapta pe campineanu, coboram pana la semafor apoi stanga pe magheru….si in timpul drumului tata imi povestea despre actori. Dinica si povestile cu el erau preferatele mele. Le ascultam de fiecare data cu mare placere. Intrate in folclor, de multe ori nici dinica nu mai stia de existenta lor, insa ele au fost.

Imi aduc aminte de o povestioara cu dinica invitat impreuna cu mai multi actori la o masa, dupa un spectacol in provincie. La masa erau multe persoane. La un moment dat unul dintre cei care era la masa il roaga pe dinica sa spuna un banc. Iritat si lipsit de chef dinica refuza. Omul repeta rugamintea la cateva minute distanta. Dinica spune ca e obosit si ca o sa spuna dupa ce mai bea ceva. Omul tot insista. Pana la urma dinica se enerveaza si il intreaba pe omul nostrum ce meseriei are. La care omul raspunde “ofiter” la care vine si replica lui dinica “pai atunci trage si mie cu tunul un pic la masa”.

Si mai imi aduc aminte de una. Dinica usor baut dupa un sprit cu colegii ajunge acasa. La o ora tarzie in noapte suna telefonul. Dinica raspunde. “Cine e?” o voce de femeie raspunde “eu sun”. “pai daca tu esti, urca sus”, femeia raspunde: “gigi nu pot sa urc pentru ca sunt la Ploiesti” la care inevitabil vine replica lui dinica “daca ai ambitie POTI!”

la un turneu prin tara dinica si draga olteanu matei. Era foarte frig. Si draga olteanu se plangea de zor. “ce ai draga? Ce tot te plangi!” draga raspunde “imi e frig mai gigi si nu vreau sa racesc la …..pasarica” Dinica raspunde: “asa ii spui tu la DROPIA aia a ta” asta era dinica omul care a trait viata din plin, s-a bucurat de toate, a cantat, a ras, a fost un adevarat prieten si copleg, omul care a slujit scena, omul care a facut totul pentru public. Omagiile mele, domnule Dinica.

Prima poza cu mormantul lui Michael Jackson!

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 10 Nov 2009 16:43:00 +0000

Mormantul aflat intr-un mausoleu din Forest Lawn Memorial Park din Glendale, California, este plin de flori, poze si alte suveniruri, arata The New York Post. Pentru a putea vizita mormantul starului, fanii au fost nevoiti sa se inscrie pe o lista preaprobata.

Cautare dupa "Gheorghe Dinica!"

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 10 Nov 2009 15:21:00 +0000

am dat "gheorghe dinica" pe google si primul site care apare cu o stire in care anunta moartea lui este onlinesport! si cand am cautat :dinica" tot de onlinesport am dat. buna asta :)

A murit Gheorghe Dinica!

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 10 Nov 2009 11:31:00 +0000

Actorul Gheorghe Dinica a murit astazi, in urma unui stop cardiac. Gheorghe Dinica a decedat la Spitalul de Urgenta Floreasca, unde era internat la sectia de Terapie Intensiva.

GHEORGHE DINICA 1 IANUARIE 1934- 10 NOIEMBRIE 2009

ramane un mare gol si multe replici senzationale: "Nu trageţi, dom’ Semaca!", "Mâna întinsă care nu spune o poveste… nu primeşte nimic”, "Ovrei, creştin, mahomedan, tot una estem", replica lui Cadar, din "Take, Ianke şi Cadâr".

Aripa unui avion Blue Air a luat foc in timpul zborului!

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 10 Nov 2009 11:10:00 +0000

Experienta de cosmar! Aripa unui avion a luat foc in timpul zborului

StirileProTV.ro

de aia nu prea imi place mie sa zbor cu avionul :(

Dependenti de brand

noreply@blogger.com (otrava) — Mon, 09 Nov 2009 23:09:00 +0000

lumea in care traim a facut din noi niste vanatori de branduri. mananc de la mc, jeansi imi cumpar de levis, pantofi sport de la converse, tricouri de la diesel, camasi de la paul smith, sapca adidas, sort nike, parfum Victor & Rolf, ceas tissot, curea D&G, schiuri salomon, telefon nokia, abonament orange, intru pe mess, pc-ul e hp, beau leffe bruna, folosesc durex, ma spal pe cap cu loreal, pe maini cu dove, pe corp cu gel Lolita Lempicka, pe dinti cu colgate, sosete adidas, chiloti de la h&m, beau pepsi, conduci un mini cooper, fumez cohiba.....suntem sclavii brandurilor. ne uitam la eticheta. asta e primul instinct sa vedem ce scrie pe eticheta de la gat. suntem dependenti, creierul ne-a fost spalat incet, incet. ne facem fani ai brandurilor, intram in fan club bmw, ne punem autocolant cu nike pe masina, umblam cu geaca fake de la adidas doar ca pe spate scrie ABIBAS....suntem pierduti

A dat Sarkozy cu ciocanul in Zidul Berlinului?

noreply@blogger.com (otrava) — Mon, 09 Nov 2009 15:55:00 +0000

presedintele francez Nicolas Sarkozy a reinventat istoria, dupa ce a postat pe Facebook, o fotografie în care apare fixand un piron pe zidul Berlinului, pe care il loveste cu un ciocan. se pare insa ca acest lucru nu era posibil pentru el se afla la Paris in acea seara :)

Zidul Berlinului separa, pana in 1989, Berlinul de Est de cel de Vest, constituind in acelasi timp si granita intre RDG (Republica Democrata Germana) si RFG (Republica Federala Germana).

Acum 20 de ani, pe 9 noiembrie 1989, in urma miscarilor anti-comuniste din centrul si estul Europei si din Berlin, guvernul RDG a anuntat ca toti cetatenii erau liberi sa traverseze granita in RFG. mii de est-germani au urcat Zidul Berlinului. Lor li s-au alaturat mii de conationali din RFG. In saptamanile care au urmat, zidul a fost daramat, iar pe 3 octombrie 1990 a fost declarata oficial reunificarea Germaniei.

exercitiu de imaginatie. ce dracului ne faceam daca nu pica zidul, daca nu era revolutia de la noi? cum te vedeai in comunism? noi astia care am prins si putin inainte si acum (mai mult)

sunday chill!

noreply@blogger.com (otrava) — Sun, 08 Nov 2009 23:22:00 +0000

dupa o zi de duminica in care am fost in parc, am dus baba la socializare, am mancat la locsorul nostru cu aer parizian asezat fix in centrul bucurestiului asta mizer, am ajuns home si am hibernat toata ziua. O zi fara stiri, o zi fara conflicte, o zi fara discutii, fara scaunul ala imposibil de la birou care mi-a facut praf spatele. O zi cu noi si "baba". pe seara a venit si almodovar cu Hable con ella. L-am revazut pentru a nu stiu cata oara pe cultural. am castigat o zi mega linistita. Am pierdut omul perna al lui afrim la Odeon si pe mazilu in simfonia fantastică a lui gigi caciuleanu. La multi ani mihailor si -elelor si gabrielilor.

One way!

noreply@blogger.com (otrava) — Sat, 07 Nov 2009 22:08:00 +0000

Vorbeam cu un prieten zilele trecute. Imi spunea de cineva care dupa ce a avut un eveniment neplacut in familie s-a resemnat si a ales varianta cea mai nefericita: sa isi planga de mila si sa nu faca nimic sa treaca de starea asta. Omul sta in casa, nu face nimic, s-a izolat de tot. Nu am de ce sa judec oamenii care aleg varianta asta. Fiecare face ce vrea. Insa drumul are un singur sens: inainte.

E sens unic. Nu e cale de intors. Daca privesti inapoi raman pe loc. Toti ce faci de aici inainte depinde de tine. E fix treaba ta. E usor sa spui pas, sa nu mai vrei sa joci, sa ti iei jucariile si sa pleci, e simplu si in acelasi timp poate firesc si normal pentu unii. Poti sa adopti atitudinea “de ce tocmai eu? De ce mi s-a intamplat mie? De ce eu? Cu ce am gresit?”.

Nu sunt cel mai bun exemplu pentru a vorbi despre legatura dintre om si divinitate. Si eu mi-am pus intrebarile astea si eu am crezut ca nu e correct. Ca numai mie mi se intampla si ca toti sunt ok. Si am gresit. Dar m-am trezit repede si am acceptat jocul. E fix jocul meu cu viata. Singura chestie nasola e ca viata face regulile. Iar eu trebuie sa joc, nu ma intreaba nimeni daca imi convin regulile, e ca si atunci cand eram pusti si eram acceptat la un joc de copii mai mari decat mine. Nu mai puneam conditii, jucam fara sa spun nimic. Eram prea mic sa face u regulile. Si asa e si cu viata. Ea faca cartile.

Fiecare isi duce crucea, fiecare om in viata o sa loveasca de incercari, fiecare are parte de suturi in cur. Fiecare o sa primeasca un pumn in dinti si o sa cada imediat la pamant. Ce faci in situatia asta? Exista doua variante:

Negi existenta divinitatii, te lepezi de tot, iti pui intrebari, incerci sa raspunzi, iti plangi de mila, logic ca te intrebi de ce tocmai eu, renunti la tot si te duci in cap. Fara parasuta, direct in jos, zbor planat, vant bun, final asteptat, dorit, invocat dar prost. Te lovesti de beton si lasi o mare pata de sange.

Si mai e o varianta: sa iti pui cateva intrebari, pentru ca asta e logic, sa te scuturi de toate gandurile negative, sa te lepezi de tot ce e rau, sa ti musti tare buza de jos, sa tragi un urlet puternic, plangi, sa te descarci, sa scoti tot din tine si sa mergi mai departe. Asa ranit, indurerat, bolnav, slabit, aporape fara suflare, in genunchi, sa mergi mai departe sa musti din tot, sa te regenerezi din mers, sa vezi cum iti cad bucati de carne pe jos, sa intri cu tibiile in pamant si sa lasi urme de sange In urma dar sa ajungi la fantana de la universitate, sa te speli pe fata si sa mergi mai departe.

Ambele variante exista, ambele sunt viabile, pentru oricare din cele doua poti opta, ambele stau in picioare. Stiu oameni care au optat pentru prima si la fel de bine oameni care au incercat a doua varianta. Exista o singura dferenta: despre cei care au optat pentru prima varianta acum vorbesc la trecut

Myriad Creatures vin pe 13 noiembrie la The Ark!

noreply@blogger.com (otrava) — Sat, 07 Nov 2009 20:42:00 +0000

Myriad Creatures canta pe 13 noiembrie la The Ark. cei 4 membrii sunt din Londra dar s-au format la berlin in 2007. Myriad Creatures a fost gazda petrecerilor din seria Last One Ever, la care au participat The Kooks, Mystery Jets, The Maccabees si Peaches.

In 2008, Myriad Creatures lanseaza primul single, The Hero. Lansat in iulie 2009, albumul The Right Way To Do Wrong a intrat pe locul 10 in iTunes Alternative Chart.

Pauza de viata!

noreply@blogger.com (otrava) — Sat, 07 Nov 2009 00:14:00 +0000

e unu 35. stau in pat si nu am somn. ma gandesc la o zi mizera care a mai trecut. mai devreme am avut un soc, credeam ca e sambata si nu am aucat sa ma bucur de weekendul asta. intrasem in panica,

ma gandeam ce repede trece timpul, am vazut o reclama cu mos craciun la televizor. deja e iarna, mai e o luna pana la craciun. timpul asta e groaznic. se grabeste extrem de tare. lumea se invarte, sute de oameni trec pe langa mine in fiecare zi, toti se grabesc, alearga, fug dupa ceva. toti au un scop bine definit. toti trebuie sa rezolve ceva, sa ajunga undeva, sa se intalneasca cu cineva, sa faca ceva.

timpul asta e din ce in ce mai scurt, nu mai am taimp sa stau si sa gandesc. sa imi pun intrebari, sa am dubii pentru ceva, sa calculez, sa urmaresc ceva. totul se rezolva instant, viata este o supa la plic. o cumperi, o desfaci din punga, o versi in vasul apoi torni apa peste. lucrurile devin din ce in ce mai simple, treburile se rezolva din ce in ce mai usor, timpul este din ce in ce mai scurt. de ce nu mai avem timp sa ne gandim si la noi? de ce nu mai avem un time out la viata? de ce nu putem sa ne afundam in visare? de ce in ultima vreme si visele au devenit scurt metraje?

de ce nu mai am timp sa ma opresc putin, sa respir adanc, sa opresc totul si sa fac o pauza de gandire, o pauza in care sa imi trag sufletul. sa nu mai alerg dupa nimic. sa stau si sa ma gandesc, sa respir, sa ma urc intr-un zepelin si sa fac o expeditie in mine, in iterior, un drum pana in suflet cu escala prin corpul asta care a inceput sa ma doara. vreau o pauza, ma simt obosit, vreau sa imi repar ranile fizice si sa revin in cursa, pentru ca sunt sigur ca daca ies o sa imi doresc cat mai repede sa revin, sa alerg din nou, sa vad din nou oamenii pe strada care alearga, sa ii vad pe toti preocupati de viata asta la plic.

am devenit imun la atacuri, nu mai vreau sa ma afecteze fiecare sageata care ar putea iesi din padure si si-ar putea gasi destinatia in mine

vreau sa ascult placebo, la peste 1372 de kilometri departate de bucuresti, pe iarba verde a unui parc, inconjurat de oameni care nu spun nimic, cu soarele care sa arda pe cer si cu narile invadate cu miros de levantica.

nu vreau sa mai vad sacalii la tv, nu vreau sa mai aud polemici despre vot, nu vreau sa vad pusti imbracati cu geci cu oprescu pe spate, nu vreau sa mai aud claxoane, nu vreau sa ma mai ploua cand alerg spre birou, nu vreau sa ma doara spatele, nu vreau sa treaca o saptamana fara sa vad o piesa de teatru. vreau sa fac mai mult pentru minte si suflet, vreau o pauza la viata.

Placebo win "BEST ALTERNATIVE" at the mtv awards!

noreply@blogger.com (otrava) — Fri, 06 Nov 2009 19:15:00 +0000

La premiile MTV Europe Music Awards 2009 de la Berlin, Placebo a luat "BEST ALTERNATIVE". asta au zis!

Ce echipa antreneaza Hitler?

noreply@blogger.com (otrava) — Fri, 06 Nov 2009 16:19:00 +0000

am citit in the sun ca pustii britanici cred ca Hitler a fost antrenor de fotbal, iar Auschwitz un parc.

unul din 20 de elevi britanici crede ca Adolf Hitler a fost un antrenor german de fotbal, conform unui sondaj. unul din sase copii crede ca Auschwitz a fost un parc tematic si unul din 12 crede ca Blitz a fost o operatiune de curatenie europeana, care a avut loc dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. 40% dintre cei chestionati nu stiu cand este Ziua Holocaustului. sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de copii cu varsta intre noua si 11 ani.

Atentie caine rau! Dar de ce?

noreply@blogger.com (otrava) — Thu, 05 Nov 2009 20:51:00 +0000

e vorba despre o campanie publicitara foarte desteapta. baietii astia chiar stiu cu ce se mananca publicitatea, imi vin in minte reclamele la un dero cu magda catone:). campania despre care vorbesc este pentru Nutri Balance. "Bad food, bad dog. All the vitamins, all the flavor." faza care e? tu esti vinovat pentru faptul ca catelusul tau te desconspira sau iti face rau. de ce? pentru ca ii dai mancare proasta.

"Bad food, bad dog. All the vitamins, all the flavor."

Advertising Agency: Prolam Y&R Santiago, Santiago, Chile

Executive Creative Director: Tony Sarroca

Regional Executive Creative Director: Guillermo Vega

Creative Directors: Francisco Cavada, Alvaro Becker

Art Directors: Fabrizio Capraro, Andres Echeverria

Digital Retoucher / Illustrator: Raul Pardo

Account Supervisor: Juan Carlos Meza

Published: April 2009

PS in poza in care cainele trage fata de masa pe care erau carti de joc este un mops (ca al meu)

Mondenii Rules!

noreply@blogger.com (otrava) — Thu, 05 Nov 2009 16:04:00 +0000

astia de la mondenii au facut caterinca de bote. asta s-a suparat ca prostul pe sat si ii da in judecata. dar auzi de ce s-a suparat omul: "nu am vazut episodul de marti cu mine, dar m-au sunat prietenii si mi-au spus cat de vulgar a fost. parerea mea (logic ca a ta) este ca au depasit orice limita! mama unuia dintre baietii care apar in acea sceneta a facut coma diabetica de suparare! baiatul acela, manechin de-al meu, este in curs de a se casatori, iar el aparea alaturi de mine, adica de personajul meu din serial, ca si cum ar fi fost gay! nu se poate sa pui in pericol sanatatea si imaginea unui om de dragul audientei”.

bote asta or e tampit ori e tampit. tot se supara asa. hai mondenilor vreau sa vad ceva frumos marti.

Maradona by Kusturica sau cum ar face Isus un film despre Dumnezeu!

noreply@blogger.com (otrava) — Thu, 05 Nov 2009 14:42:00 +0000

"mi-am pus pentru prima data camasa pe mine pentru ca AZI ma intalnesc cu dumnezeu", asa spune unul dintre prietenii lui Kusturica pe aeroportul din belgrad in timp ce maradona ateriza in orasul natal al alui Kusturica, Maradona by Kusturica este o opera de arta. in filmul asta ceva e foarte ciudat. chiar daca este despre maradona, Kusturica, esto omul care participa la absolul tot flmul in mod direct. este invitat in emisiunea lui maradona, merge la buenos aires, la belgrad face schimb de tricouri cu zeul, il aduce pe maradona la el acasa sa ii faca cunostinta cu sotia si cu pustiul lui. in fine, trecand peste prezenta asta putin exagerata a regizorului in cam toate cadrele filmului, maradona by Kusturica este un film care nu are cum sa te lasa fara reactie.

drumul lui maradona spre casa in care a copilarit, saracia locurilor, povestile despre cum juca non stop fotbal pana nu mai vedea mingea, totul este impresionant. maradona este cel mai MARE. este el si restul, daca isus juca fotbal nu putea juca atat de bine cum o facea maradona. filosofia lui este frumoasa prin simplitate. cum exiplica ca celebra mana a lu dumnezeu este o palma data angliei, animatiile in care maradona ii face praf pe Margaret Thatcher, Tony Blair si Bush Jr, faptul ca a refuzat sa se intalneasca cu printul charles pentru ca nu putea sa dea mana cu un o patat de sange, aversiunea pentru AMERICA si marea iubire pentru cuba lu fidel fac din maradona un personaj si in afara terenului de fotbal.

este emotionanta imaginea in care maradona din senin ii pupa, atat de firesc, mana lui Kusturica. omul e atat de natural cand merge pe strazile din belgrad si e recunoscut de oameni, cand explica cum vedea lumea dupa ce se droga, cu cheagurile de sange care erau deasuora ochilor, traieste intens fiecare clipa, recunoaste ca "daca cocaina e un drog, atunci a fost un drogat", recunoaste ca ajungea mai sus daca nu baga in vena si cel mai socant povesteste cum nu isi aduce aminte de zilele de nastere ale celor doua fete ale sale pentru ca de fiecare data la inceputul petrecerii lua cocaina si nu mai tinea minte nimic. maradona by Kusturica trebuie vazut si pentru scena in care insusi maradona canta o melodie despre viata sa care nu are cum sa nu te impresioneze. maradona este un personaj si daca treci peste faptul ca Kusturica se baga prea mult in seama pe el in filmsi aproape ca e pe acelasi nivel cu maradona, totul e ok.

PS e impresionant in film imaginea sotiei lui maradona, claudia, care sta tot timpul, undeva in spate si il ocroteste cu privirea pe maradona

Tara copiilor care mananca tv si pc pe paine si a marinei almasan!

noreply@blogger.com (otrava) — Wed, 04 Nov 2009 22:49:00 +0000

doua chestii "tari" am citit azi in ziare:

1. un studiu facut in randul elevilor de la noi. rezultatele sunt cele la care ma asteptam: programul liber săptămânal al elevului român: 9 ore de tv, 7 ore, jocuri pe calculator, 4 ore şi jumătate de citit. În majoritatea cazurilor, numărul de ore dedicate sportului e nul. mie imi vine greau sa cred ca 4 ore jumate citesc pustii din romania
2. Marina Almasan a fost desemnata coordonator de proiect pentru selectia Eurovision 2010, care va fi organizata anul viitor de TVR. articolul din gardianul se termina cu urmatoarea propozitie: "Anul viitor, concursul Eurovision va avea loc în mai, la Oslo, Finlanda!" 1. ce dracu cauta babaciunea aia de marina almasan. este o epava. o sa castige concursul furdui iancu si 2 de cand oslo e in finlanda?

Porcina, bat-o vina!

noreply@blogger.com (otrava) — Wed, 04 Nov 2009 16:00:00 +0000

Banciu si-a pus masca: "Ma protejez impotriva gripei porcine. Dragomir mi-a dat masca!" pe http://www.sport.ro/

Banciu e nebun :)

Cele mai importante 10 simboluri ale capitalismului romanesc!

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 03 Nov 2009 21:35:00 +0000

limitati de boala asta venerica numita, mirosind a naftalina, cu pestele pe televizor si pescarul chinez in vitrina la bunica, cu sticla de sifon pusa bine in punga de rafie de langa usa si cu casa pline de lazi pline cu banane verzi pe care le asteptam sa se coaca, am fost loviti de zece simboluri ale capitalismului. capital scrie despre cele 10 - vezi cum le-am trait eu:

10. Salile de bingo, cazinourile saracilor - obsesia castigului rapid, fara munca, facea istorie in anii 90. bingo jucat in sali obscure de cartier, cu fum de il taiai cu cutitul - asta a fost inceputul. de aici pana la TeleEuroBingo Show n-a fost decat un pas. "nea romica m-ai scos din foame" sau "domnul geo". iti mai aduci aminte?

9. Venirea Carrefour: lungul drum al comertului de la talcioc la hypermarket - indragostiti de piete, mini market, non stop-ul de la scara, magazinul universal, romanii au devenit dependenti de hipermarket. o mega bogatie dupa seceta traita in comunism.

8. Pasaportul, simbolul drumului catre ce nu mai vazusem niciodata - totul pare acum o aberatie insa in 90 sa ai pasaport si sa poti sa mergi unde vrei cu el era o mega smecherie

7. Primele ziare independente: de la libertatea (care a implinit 20 de ani) la evenimentul zilei, care arunca manifeste din elicopter la lansare, la Zig Zag, Express Magazin. ce sa mai zic de Infractoarea, Infractoarea MOV, Academia infractorilor, Trup si suflet.. in 90 existau peste 1.500 de publicatii care se vindeau in tiraje de ordinul sutelor de mii.

6. Connex versus Dialog, primul mare razboi! aveai bosch 509? la pachet? Ericsson din ala cu antena gigantica? Connex s-a lansat aproape simultan cu Dialog, de care, de asemenea, se leaga un inceput frumos in ceea ce priveste telefonia mobila din romania. reclame, cartele, alcatel one touch easy, ce mai nebunie mare....

5. Pro TV, televiziunea unei generatii, Pro FM radioul REVOLUTIONAR! pro a fost prima televiziune dupa modelul occidental care şi-a chemat telespectatorii in strada (cum e acum curtea aia unde calinescu aduna mii de oameni), a creat idoli mediatici si a stabilit trenduri.

4. McDonald’s: sau nebunia un hamburger cu cartofi! Mc-ul este unul dintre simbolurile capitalismului american care a fost foarte asteptat de catre romani.produsele le vedeai doar in filme, era o adevarata magie sa pui mana pe un hamburger.

3. TEC - sucurile minune! dozatoarele TEC, inspirata idee de afacere de la începutul anilor '90, a imbinat 2 fundamente economice: au oferit un produs accesibil si, in acealsi timp, a oferit posibilitatea multor romani sa isii dezvolte cu o investitie mica propria afacere.

2. Concertul lui Michael Jackson din 1992 - divin. venisem din germania cu 100 de marci. a auzit tata de mj si mi-a spus ca vrea sa mergem. ai mei nu prea aveam bani. si am schimbat celebra suta de marci. un bilet era 6800 de lei. exact 50 de marci. am schmbat si am luat biletele de la tatulici care pe vremea aia era la tvr. am fost cu tata dupa ele in dorobanti. Michael Jackson a fost primul megastar mondial care a concertat in Romania dupa Revoluţie. pe 1 octombrie 1992, Stadionul „23 August” a fost PLIN ochi. 70.000 de fani au venit sa il vada. era ceva senzational. un show incredibil. o magie. recordul a fost egalat abia în 2007, la concertul Rolling Stones de pe „Lia Manoliu”.

1. Titan Ice si Gepa Electro Center: primele reclame capitaliste! titan ice era o magie. ceva de nedescris. :alta viata". chiar ca. celebrele cuburi de gheata. apoi reclama cu vrajitoarele la calculatoarele felix, norvea cu cremele alea puternice (cum stai cu dragostea?), pantofii Gregorio Riso sau reclama la Adidas Torsion din timpul mondialului de fotbal Italia 90.“Calitate înainte de toate” - asta era la Gepa Electro Center a lui padure. aveam tv sanyo de acolo cumparat cu dolari grei in 90.

PS daca am uitat ceva va rog sa postati!

Asa ceva nu ai vazut niciodata!

noreply@blogger.com (otrava) — Tue, 03 Nov 2009 19:11:00 +0000

Asta e pentru TINE!

noreply@blogger.com (otrava) — Mon, 02 Nov 2009 19:40:00 +0000

sa te faci bine cat mai repede pentru ca avem mare nevoie de tine!