Delta Dunarii - Inedit

Pastravul din Patagonia

2011-03-17T11:57:00.000+02:00

Te intrebi probabil ce treaba are pastravul din Argentina cu Delta Dunarii.
Eu sper sa treaca mai putin de 5 ani pana sa vad o prezentare cel putin la fel de buna si pentru Delta Noastra.

Transportul pasagerilor in Delta Dunarii incepand cu 8 iunie 2009, s-a MODIFICAT

2009-07-20T23:05:00.005+03:00

TULCEA-SULINA plecare ora 13:30

Tip nava

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

CL/300

R/198

CL/300

SULINA- TULCEA 07:00

Tip nava	Luni	Marti	Miercuri	Joi	Vineri	Sambata	Duminica
Tip nava		CL/300		CL/300	R/198		CL/300

TULCEA-PERIPRAVA 13:30

Tip nava

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

R/198

CL/300

PERIPRAVA -TULCEA 06:00

Tip nava

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

R/198

CL/300

TULCEA-Sf.GHEORGHE 13:30

Tip nava

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

CL/150

R/198

Sf.GHEORGHE- TULCEA 07:00

Tip nava

Luni

Marti

Miercuri

Joi

Vineri

Sambata

Duminica

CL/150

R/198

*NOTE:
-PE NAVELE RAPIDE NU ESTE PERMIS TRANSPORTUL DE MARFA
-BAGAJELE INDIVIDUALE CE DEPASESC 30KG/PERSOANA , SE TAXEAZA CU 0,24 LEI/KG

DATELE SE POT MODIFICA FARA O INSTIINTARE IN PREALABIL

TARIFE	TULCEA- SF.GHEORGHE	MAHMUDIA- SF.GHEORGHE
Nava rapida	39,00 RON	31,00 RON
Nava clasica	30,00 RON	24,00 RON

Poveste reala si 'shokanta'

2009-06-28T10:04:00.010+03:00

Din intamplare am dat peste povestioara unor 'turisti' care s-au dus pentru prima data in Delta, la peste. La final o voi completa cu cateva pareri personale. Cred ca se pot invata foarte multe lucruri din acest exemplu in continuare.

"Aceasta poveste este reala si socanta. In continuare va pot spune cum este sa mergi in Delta Dunarii si sa ajungi acasa mai repede de cat iti programezi expeditia.

La aceasta expeditie au participat 3 prieteni, Duminica 20 August 2006, prima zi. Am hotarat sa plecam in Delta Dunarii, zis si facut. Am facut cumparaturile care am crezut ca ne sunt necesare la Carrefour si am pregatit bagajele. Am plecat cu o masina (magarus-Dacia-papuc de 5 locuri) spre Tulcea.

La ora 23:15 eram pe Autostrada Soarelui cu gandul sa ajungem cat mai repede pentru ca un prieten de al nostrum urma sa se intoarca acasa cu masina iar noi cei 3 temerari sa ramanem acolo.

Traseul ales a fost: Buc. - Drajna - Slobozia(dreapra spre Giurgeni) - Tulcea. La ora 03:45 eram in Tulcea la benzinarie la Lukoil unde urma sa alimentam masina pentru drumul de intoarcere care urma sa il faca prietenul care a mers cu noi.

Ajunsi acolo am baut cate o cafea si directia a fost Hotel Delta de unde trebuia sa plecam cu pasagerul. Am hotarat sa mergem la Crisan, si de acolo sa intram pe Dunarea veche pe canale. Am plecat din Tulcea cu o salupa rapida care apartinea salvarii. La acea ora doar cu ea puteam ajunge. Am platit in total 100ron (cate 300.000 lei de persoana si 100.000 lei pentru bagaje).

La ora 07:00 eraam la Crisan de unde urma sa plecam sa pescuim. Am ajuns cu bine si am descarcat bagajele (si inca cate bagaje am avut) si am ramas pe ponton sa vedem ce facem. Am luat micul dejun in fuga si am plecat sa vad care e treaba prin zona ca cel de pe salvare ne spusese sa mergem sa platim la Padurar o taxa de campare, la ecologisti, si permisele de pescuit.

Am ajuns la politia din Crisana unde am vrut sa aflu informatii dar negasind pe nimeni am renuntat. Prieteni mei au mers si ei sa vada ce se poate afla si din vorba in vorba au ajuns sa cunoasca un localnic care a zis ca ne duce el unde vrem. Din vorba in vorba cei 2 prieteni i-au spus ca suntem pentru prima data acolo si ca daca stie unde sa ne duca sa ne duca el. Au venit la mine entuziasmati si mi-au spus ca ”gata am rezolvat, am gasit un baiat care ne-am imprietenit cu el ... un localnic care ne duce el unde se prinde peste!!! “. Am mers sa vorbesc si eu cu el sa vad care este situatia si sa plecam. Tipul avea o barca destul de mica pentru ca nu aveam loc noi 3 si bagajul si asa am convenit pentru suma de 300.000lei sa ne duca pe noi si bagajele la locul in care zicea el ca se prinde peste. Am incarcat barca cu bagaje si un prieten s-a urcat in barca sa mearga cu el urmand ca eu cu celalalt prieten sa mergem pe jos in amonte spre ei pana unde se unea Dunarea cu Dunarea veche (aprox.1.5km) si acolo sa asteptam sa vina sa ne ia si pe noi. Am ajuns acolo la locul stabilit si am trecut si noi cu barca la prietenul nostru.

Ajunsi acolo eu am avut un sentiment ciudat pentru ca unde ne lasase lipoveanul pe canal era foarte aproape de dunarea veche cca. 100m iar locul era de fapt un loc in care se formau vartejuri. In sfarsit lipoveanul a plecat si a spus ca daca e ceva sa ii dam telefon si el vine sa ne aduca ce vrem, bineinteles contra sumei de 200.000lei cum convenisera prietenii mei cu el la inceput.

Am inceput sa facem camparea, am facut cortul si prieteni mei sa pescuiasca. Am pregatit si eu o lanseta si am pus o lingurita deoarece pe langa mal sarea destul de des rapitorul. Am plecat mai incolo de locul de campare sa vad cam ce locuri mai sunt si ce posibilitati am avea sa ne mutam in caz de ceva. Surpriza a fost mare cand am descoperit ca de fapt ne puteam misca foarte putin (50m in amonte) si deloc in aval. Dupa o jumatate de ora de pescuit fara a prinde nimic m-am intors la cort sa vad situatia si am stat de vorba cu cei 2 prieteni. Am aflat ca ei rupsesera deja cateva forfacuri de caciula. In perioada asta de timp se plimbau barcile prin fata noastra, mai bine spus pe unde dadeam noi la peste mai ceva ca masinile pe bulevard.

Am convenit toti 3 sa sunam lipovanul sa vina sa ne ia si sa ne mute ceva mai incolo. Am sunat dupa el si a spus ca ajunge in maxim 40 de min, timp in care ne-am apucat sa strangem tot. Am asteptat cam 2 ore fara nici un rezultat, lipoveanul nu a venit dar noi faceam haz de situatie. Am oprit un alt ”OM AL BALTII” si l-am rugat sa ne mute. Am aflat de la acel om ca de fapt locul unde dadeam noi la peste era un loc in care se aflase candva moara satului si ca pe sub apa erau numai ragali si cioate de copaci si ca asta era motivul pentru care se agata atat de rau. A venit omul si ne-a mutat in alt loc ”BUN” ceva mai incolo, cam 500m unde zicea el ca se prinde peste si ca acel loc ar fi singurul care mai este liber deoarece toate celalalte locuri erau ocupate, dar inainte un prieten a fost cu el sa vada locul si cat au ajuns acolo acest “OM AL BALTII” i-a facut capul mare si la pacalit!

Am ajuns si acolo si vreau sa va spun ca in acel loc canalul nu avea mai mult de 30m latime si in apa era un copac care bloca accesul de circulare vis-à-vis. ”Locul”, daca se poate numi asa, avea cam 40mp si era foarte moale. I-am spus omului ca acel loc nu este un loc bun, ca este ingust si mlastinos si el a spus ca alt loc nu mai e si ca daca nu prindem nimic mai pe seara vine si ne ia si ne muta ca mai pleaca din pescari la gazde in sat si gasim loc si ne nadeste el si prindem peste. A plecat iar noi cei 3 temerari am ramas sa pescuim. Dar surpriza mare a fost ca in timp ce unul din noi scotea lansetele au inceput sa vina barcile cu turisti din aval catre Dunarea veche si treceau exact prin fata noastra la nici 10 metri si faceau valuri de nu puteai sa dai la peste si daca nu aveai bagajele mai in spate pe mal le uda.

Enervat la culmea le-am spus prietenilor mei ca eu nu mai dau la peste si ca prima barca care trece goala o opresc si ii spun sa ne duca cat mai incolo in aval fiind decis sa ajungem la lacul de la “BODAPROSTE”. Am mai pierdut si pe acolo ceva timp si am sunat dupa lipoveanul care ne-a adus prima data sa vina sa ne ia si a spus ca nu poate sa ajunga mai devreme de ora 17:00. In felul acesta nu mai ramasese decat sa gasim un barcagiu sa ne duca la ponton la Crisan pentru ca se vroia in majoritate sa se plece acasa si alta solutie nu se gasea. Eu unul vroiam sa raman si sa plec fara ei in jos spre Bodaproste sau in cel mai rau caz la Mila 23 si sa mai stau 3 zile. Dar problema era ce fac singur in Delta dunarii. Prieteni mei aveau de gand sa renunte la cat mai multe bagaje pentru a ajunge acasa cat mai usor si asta pentru ca acasa trebuia sa venim cu trenul neavand alta optiune. Deci zisera ei: Iti lasam cortul, saltele, si sculele daca le vrei sa fim cat mai usori la intoarcere.

Am renuntat si eu la idée pana la urma si am decis sa mergem impreuna acasa la Bucuresti. Am oprit un barcagiu care trecea sa il intrebam daca ne duce la ponton si omul a zis ca ne duce dar mai intarzie 40 min ca mai are pe cineva de mutat. A revenit si am incarcat bagajele in barca dupa ce am mai renuntat la cate ceva din ele si am plecat spre pontonul de la Crisan. Pe drumul catre intoarcere omul ne-a intrebat cand am venit si cand a auzit ca am ajuns dimineata si vrem sa plecam a ramas surprins. Dupa ce i-am povestit aventura a spus ca in delta s-au apucat multi “Panglitori” de turism si ca majoritatea sunt pusi pe “jepcareala” in sensul ca cauta cat mai multe persoane sa le pacaleasca. Am ajuns la ponton si ne-am interesat daca mai avem cu ce sa ajungem la Tulcea si raspunsul din partea tuturor a fost ca nu avem nimic pana a 2 zi la ora 7. A doua zi la ora 7 aveam o salupa rapida care costa 300.000lei de persoana si ajungea in timp de 1.1/2h dar trebuia sa sunam la Sulina la capitanie sa vorbim acolo pentru rezervare, altfel riscam sa nu avem loc sa ne intoarcem si trebuia sa asteptam pasagerul care venea pe la ora 12;30 si costa 160.000lei de persoana.

Am decis sa cautam gazda sa ne cazam pana dimineata si sa plecam dar nu am gasit nimic. Norocul nostru a fost ca cel care ne-a adus a sunat un baiat de acolo care avea o salupa rapida si a vorbit cu el sa ne duca la Tulcea. Tariful de intoarcere la Tulcea daca gaseai pe cineva era de 200€, acolo asa se discuta in euro de parca am fi in UE deja. A venit tanarul cu care a vorbit sa mergem si pentru suma de 4 milioane de lei sa invoit sa mearga sa ne duca la Tulcea. Am platit omului care ne-a adus din balta si i-am lasat tot ce nu ne mai era necesar zicandu-i in gluma ca i-am facut cumparaturile la Carrefour si asta e le lasam la el.

Am plecat la Tulcea la ora 18:00 si la ora 18:45 eram in port urmand sa plecam la Bucuresti cu microbuzul. Ajunsi in Port am descarcat bagajele (offff pentru a cata oara...) si am chemat un taxi sa ne duca la gara, care de fapt era la 500m de noi dar avand atatea bagaje nu puteam sa le ducem pe toate odata. A venit un taxi si am vorbit cu taximetristul sa ne duca la gara si am aflat de la el ca de fapt nu avem cu ce sa mergem la Bucuresti decat cel mai devreme la ora 3:30 dimineata cu microbuzul care ne costa cate 400.000lei de persoana dar nu stie daca ne ia cu cat bagaj avem. Trenul zicea ca vine dimineata la nu stiu ce ora, e personal si ca face 9.1/2h pana la Bucuresti, dar ca ne duce el daca vrem ca are o autoutilitara in care incapem cu bagaje cu tot.

Am zis ca ne mai gandim si daca e ceva il sunam sa vina. Eram decisi sa inoptam in fata hotelului de unde plecasem de dimineata si sa mergem cu trenul. Faceam socoteala cat ne-a costat pe fiecare aceasta expeditie si de cati bani ”NE-AM DAT IN BARCI”. Am decis sa il sunam pe taximetrist sa vedem cat ne ia pana la Bucuresti si el a spus ca in jur de 4-4.5 milioane. Am spus ca e prea mult si ca in cazul asta mergem cu trenul dimineata. La 15 minute de la discutia avuta cu taximetristul si in timp ce ne socoteam cat ne costa pe fiecare sa mergem cu el acasa a aparut taximetristul cu masina lui si razand a spus ca ce facem? Stati si asteptati trenul? Am ajuns la intelegerea sa ii dam 3.800.000lei sa ne duca pe toti 3 acasa la Bucuresti. Am incarcat bagajele in masina si am plecat la Bucuresti cu el in formatia: soferul si unul dintre noi in fata si doi in spate cu bagajele. Totusi a fost bine ca masina care o avea nu era duba inchisa pana in fata si in spate era comun cu pasagerul si soferul si in felul acesta nu trebuia sa stai izolat. In felul acesta am plecat la Bucuresti eu in fata cu soferul si cei 2 prieteni in spate cu bagajele. Eu si unul dintre prieteni am fost la o nunta si eram treziti de Sambata dimineata si nu apucasem sa ne odihnim mai deloc. Am mai atipit pe drum dar nu prea mult deoarece in spate se ducea o lupta acerba intre cei doi prieteni ai mei care sforaie mai tare.

Am ajuns in Bucuresti la ora 00:40, aproximativ la 25 de ore de la plecarea noastra catre Tulcea. S-au cheltuit o groaza de bani, bani cu care o familie mergea la mare sau la munte un Weekend si stateau linistiti cu tot ce vroiau. Pregatirile pentru aceasta expeditie a costat 5 milioane de lei, la care sa adaugat motorina pentru dus si pentru intors la Dacia papuc cu care am fost(1.500.000lei). Transportul in Delta dunarii (cu salupa salvarii) –Dus = 1milion lei; Transport pe lotci 1-1.200.000 lei; Transport inapoi in TULCEA cu salupa rapida - 4.000.000lei; Transport catre BUCURESTI 4.000.000lei. Si multe alte cheltuieli care nu se mai pun la socoteala. Aceasta este povestea celor trei pescari care au vrut sa mearga in Delta Dunarii la Crisan pentru prima data. Va recomand sa faceti expeditii in Delta Dunarii numai daca aveti ceva date exacte si sa stiti exact unde vreti sa mergeti."

Total = 7 mil / caciula pentru 25 de ore :)

Parerea mea,
In primul rand, cand pleci in Delta, iti pui cea mai importanta intrebare:

Pentru ce te duci in Delta? (Ce vrei de fapt sa faci acolo?)

In al doilea rand, cauti sa mergi cu cei care vor sa faca (de principiu) acelasi lucruri ca si tine cand esti acolo. Adica, prietenii cu care mergi, sa fie pe aceeasi lungime de unda si sa se puna toata lumea de acord de la inceput asupra scopului expeditiei. In Delta nu esti ca in magazinul Unirea sa te razgandesti la fiecare 5 secunde.

In altreilea rand, pregatirile nu incep cu 4 ore inante de plecare, pentru ca nu e ca o iesire la iarba verde, desi asa pare la prima vedere.
Resursele/lucurile care le ei cu tine se iau in functie de scop expeditiei, locurile unde vei sta si oamenii cu care mergi.

Exemplu: In mare parte, o expeditie in Delta se poate incadra in urmatoarele scopuri:

pentru relaxare,
pentru aventura,
pentru distractie,

Bineinteles ca majoritatea la doresc pe toate, in acelasi timp, in acelsi loc(uri) si cu aceeasi oameni :))... si cat mai ieftin, iar daca iese prost, atunci ceilalti sunt de vina, ori localnicii, ori chiar delta in sine. Toti mai putin eu, corect?

Daca e cineva interesat, voi posta cum se face ca de fiecare data (in ultimii 3 ani), ne-am intors foarte multumiti din Delta dupa ce am stat cate doua saptamani, si la cort si la localnici si la pensiuni si la casute si pe plaja si...

Un lucru ar fi foarte bine de retinut (in minte) pentru toata viata daca vei merge acolo.

In Delta cand te duci esti un simplu turist.
Nu faci parte din 'peisaj'.
Omenii locului dar mai ales locurile
sunt acolo de multa vreme si vor ramane
mult timp dupa ce vei fi plecat inapoi 'la oras'.

Respecta-Le si poarta-te ca atare!

Poate n-ar fi o idee rea, sa aflam ce fel de vietuitoare traiesc in Delta...

Discutia ramane deschisa.

Bancuri cu pescari pe chat

2009-03-21T12:03:00.003+02:00

Am inaugurat o noua sectiune,

In fiecare seara, Bancuri cu pescari pe Chatul de la subsolul paginii.

Sunt curios cate se strang dupa 30 de zile.

Fire'ntinse!!!

Cum ajung din Tulcea pana la Sfantu Gheorghe mai rapid si mai ieftin

2009-03-17T19:14:00.011+02:00

Asa cum spus intr-un post trecut, scriu doar ce se propune in fereastra din stanga si este votat cel mai des de care viziatori.

Deci s-a propus 'Cum ajung din Tulcea pana la Sfantu Gheorghe mai rapid si mai ieftin'

Ai urmatoarele optiuni:
1. 'Clasica' - adica ieftin
Iei nava clasica din Tulcea pana in Sfantu (elevii, studentii si localnicii au reducere 50%) si faci intre patru si cinci ore jumatate pana la destinatie.
Pretul biletului intreg era de 25,4 lei noi in vara lui 2008.

2. Cunostinte - adica negociabil
Te stii cu cineva, ai rude, prieteni care sa te duca si aduca dintr-o parte in alta prin delta. Daca nu, lasi un mesaj aici sau folosesti chatul de jos macar cu cateva zile inainte de a pleca la drum. Prin 2008 preturile intre Murighiol si Sfantu Gheorghe pentru o barca de 7 locuri variau intre 400 si 250 de lei noi pentru o deplasare, dar lasau chiar si 40% din pret daca te intelegi cu proprietarul barcii si mai oferi si tu ceva la schimb. Important e sa fim oameni in final, nu?
Pretul este atat de mare pentru ca se intoarce gol, deci daca te organizezi si afli din timp cand se intorc ceilalti, ca sa faca prima cursa cu voi si intoarcerea cu ceilalti, poate negociezi din start de la 50% in jos.

3. Hydrofoil-ul - adica cel mai rapid
Desi neseriosi cu programul de vara (1 iulie - 15 septembrie) in sezon ii puteai gasi in portul Tulcea iar la intoarcerea din Sfantu, la pontonul nou. Scorurile destul de piperate reflecta cel mai bine viteza de deplasare (atinge 70km/h) pentru ca faci intre o ora jumatate si doua intre Tulcea si Sfantu. Capacitatea navei Hydrofoil, destul de batranica, este de 70 de locuri iar firma particulara, isi face programul dupa... numarul turistilor interesati de transport.
Pretul biletului in 2008 era de 50 lei noi pentru una cursa Tulcea - Sfantu Gheorghe.

4. Catamaranul - adica timp bun, preturi acceptabile
Nava moderna, echipaj civilizat (atat cat ii stiu eu) te pot duce intre cele doua destinatii in cel mult trei ore jumatate. Biletul ajungea pana la 32 de lei noi in 2008 dar exista totusi un mic dezavantaj. E foarte aglomerat in perioadele cu flux mare de turisti. Deci rezervarea si grupul compact de turisti ar fi o posibla solutie din timp.
Foloseste chatul ca sa dai sfoara-n tara macar cu 7 - 10 zile avans, formeaza echipa si face-ti-va rezervarea la 0240.511.528 / 0240.511.553.

Sa ne povestesti cum a fost.
:)

Prognoze meteo detaliate in Delta Dunarii

2009-01-15T17:37:00.035+02:00

Iata un motor de cautare pentru prognozele meteo pe 7 zile avans, in orice parte a globului, deci poate fi folosit si in delta noastra. Daca duci mouse-ul in dreptul unei localitati ai sa observi informatii detaliate in partea de jos a tabelului.

Hourly forecast for next 5 hours. Dayly forecast up to 15 days. Local radars.

Pe o perioada de 7 zile tabelul arata (duci mouse-ul asupra unei celule):
♠ temperaturile masurabile, zi/noapte (@Night, @Day)
♠ temperaturile cum se simt (feels as -2°C) zi/noapte
♠ driectia vantului (SSW@19 - sud sud-vest la 19 m/s)
♠ viteza vantului (m/s)
♠ umiditatea (ex: 90%)
♠ presiunea atmosferica (ex: 102mb)
♠ rasaritul soarelui (ex: Sunrise)
♠ apusul soarelui (ex: Sunset)

Eu l-am presetat pentru cele mai importante localitati dar daca ai alte preferinte poti alege orice localitate de pe glob doresti.

Poate fi modificat dupa preferinte din sagetile albastre

Ce este un solunar

2008-12-18T13:53:00.014+02:00

Bun. Cele mai multe voturi, 8, le-a inregistrat intrebarea din titlu.

Solunare Profesionale hailapeste.ro

Este un tabel ce indica cu precizie perioadele in care ACTIVITATEA animalelor, pasarilor si bineinteles a pestilor, este mult mai intensa si care, evident, declanseaza tendinta de hranire repetata si in cantitati mai mari.

Incep cu demistificarea solunarului, pentru ca exista o MARE confuzie pe acest subiect citind articolele de la noi si din afara.

1. Nu este horoscopul pestilor :))

2. Nu este un tabel cu zile rosii, albastre sau negre, cum de obicei apare pe la noi, si care difera in functie de publicatie si autor.

3. Nu iti garanteaza rucsacul plin (sau a portbagajului, daca e cazul) la intoarcere. Daca nu e peste in balta, asta e, n-o sa iasa din pamant ca asa scrie la solunar.

4. Nu este opera vreunei ghicitoare din 'Scandurenii de jos'.

Parerea mea este ca un solunar profesional ar trebui sa contina:

♠ latitudinea si longitudinea la care sunt valabile informatiile din el,
♠ zilele saptamanii pentru care este calculat, de obicei pe o luna de zile,
♠ orele la care rasar si apun soarele si luna,
♠ fazele lunii,
♠ gradul de activitate al animalelor, in cazul nostru al pestilor,
♠ un indicator al sanselor sa fim in locul potrivit la momentul potrivit,
♠ si timpii majori si timpii minori (indica maximul activitatii in zilele cu potential maxim in locul in care am ales sa pescuim/vanam)

Cam ceva de genul asta

Scriu ce imi ceri, adica 'ce ne intereseaza pe toti'

2008-12-15T09:23:00.003+02:00

De acum scriu doar ce imi cer cititorii, adica ce este propus si votat in aceasta casuta

(ai rabdare, se incarca... mai greu. )

/script width="410" height="372" frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0">Loading...

In viitor vor fi doua modalitati sa apara informatii pe acest blog.
Fie imi propui topicuri si ceilalti le valideaza prin voturi,
Fie votezi ce imi propun altii.

Sarbatori fericite si La multi ani!

Solunarul pe 2009, oriunde in tara

2008-12-07T20:32:00.014+02:00

Solunare valabile orinde in tara nu doar in delta.

Solunare Profesionale hailapeste.ro

unde este delta ???

2008-11-01T14:01:00.004+02:00

.....am fost la Tulcea....... ?? ..... am fost pe canalul Sulina .... ??? inclusiv Sulina...???.... am fost pe canalul Sf. Gheorghe ...???....inclusiv Sf. Gheorge....? ...99%din poze, facute de cei veniti sa vada delta, au fost cu nuferii din fata complxului Delfinul ...pe care i-au plantat bizami din sat si care au grija cind se ingalbeneste vreo frunza sa o rupa ....frumos.... , ....am fost pe canalul Chilia... pina la Chilia la fel ca in toata delta..... case facute de moldoveni navetisti...dupa Chilia cred ca singura localitate care miroase a delta, cu case de pe vremea marei schisme ,unde locuitorii, casele si vantul au miros de pelicani , este Periprava ,fara privatizarea nesimtita, a bizamilor din Sf.Gheorghe ,un loc care este de vizitat ,cu rusacul in spate ,cu preturi mici si inconjurat de delta...daca vreti sa vedeti poze o sa pun si poze ...........un moldovean

Mi-am pregatit rucsacul

2008-08-27T16:12:00.002+03:00

Maine sunt in Sfantu. Daca ai si tu treaba sau esti pe acolo ne vedem in Camping la terasa. Da-mi un tel ca sa ne intalnilnim.

Comunicarea cu indivizii care arunca gunoaie in natura - I -

2008-08-19T15:06:00.016+03:00

Gandirea de tip ECO va apare fara indoiala si la noi. Dar pana atunci ce ne facem cu cei care au ramas mult prea in urma in prinvinta asta si trebuie ajutati?

Am conceput un ghid si va invit sa testam impreuna reactiile la situatiile descrise in el, pentru a-l imbunatati continuu. Acest ghid va fi in permenenta updatat cu sugestiile voastre.

scop:
Transformarea starii de indiferenta intr-una de vinovatie si/sau de penibil, dusa la un nivel insuportabil, intr-un timp foarte scurt.

mod de aplicare:
Fara injurii, calomnii, amenintari, dar asteptadu-te la ele.
Exprimarea trebuie sa fie calma, ton sobru, cu ritm de pronuntie mai rar decat de obicei (cuvintele se pronunta ca si cum ai avea de a face cu tip care intelege mai greu) la un volum perfect audibil.

intotdeauna:
1. te apropii discret si intrebi brusc.
2. vorbeste clar, calm si cu o fatza care n-a mai vazut zambet de peste 200 de ani.

cadru:
se arunca (sau sunt lasate sa cada) gunoaie din mers pe poteca, drum, etc

Ti-a sarit din mana ambalajul/hartia asta. (Si i-o pui in mana :)
Vezi ca ti-ai pierdut pachetul de carpati, ...aaa... pall mall [sau ce are], voiam sa spun.
Ti-a cazut berea. Dac-o lasi acolo se incalzeste.

cadru:
se arunca gunoaie in apa, de pe puntea vasului, din barca, etc

Vrei sa te duci dupa ele?

cadru:
se mananca seminte, iar cojile sunt scuipate pe jos (drum/alee/etc).

Ai inceput insamantarile pe asfalt? De pe acum?

cadru:
la plaja, pe iarba, etc, gunoaie pe o raza mai mica de 5 metri in jurul indivizilor, deci n-are importanta ale cui sunt, (natura oricum nu le-a produs).

Iti mai trebuie petul/punga asta?
Pot sa strang eu acest pet/sticla/doza de bere/etc daca nu-ti mai trebuie?

cadru:
intrarea intr-o zona publica dar pe langa o rezervatie, zona naturala importanta.
Afis/Banner cu mesajul:

Aruncati gunoaie pe jos! Ne veti face fericiti atunci cand va vom arde amenzile si va vom obliga sa prestati de la 36 la 180 de ore pentru salubrizare.
Va asteptam.

continuam?

*

Relaxare la Casuta ta din delta

2008-08-17T16:30:00.002+03:00

Dupa atata pedalat cu discutiile despre barci si motoare, e timpul sa ne mai si relaxam.

De principiu, vacantele se pot imparti in trei mari categorii, iar grupul cu care pleci la fel ca si bagajul, ar fi exceptional sa le alegi in functie de aceste destinatii:

Vacante de relaxare sau asa-zis "decompresie"
Vacante de exploare si aventura
Vacante de distractie

Doua alese, exclud atomat a treia varianta, daca se intampla in acelasi loc cu aceeasi participanti si in aceeasi perioada.

In acest post vom vorbi despre vacantele de relaxare.

Ce ne trebuie ca sa avem o vacanta relaxanta?

1. Un loc al nostru in care ne "aruncam" , rucsacii sau bagajele cand ajungem la destinatie in delta. De obicei, acest loc este sub forma unei case, de preferat, una cat mai aproape de centru sau de ponton.

2. Dupa ore de mers pe drumuri prafuite si asteptare in calatoria cu nava catamaran sau clasica, dusul devine un obiectiv trecut in topul listei de decompresie. Imediat ce ai scapat de bagaje, pornesti centrala pe gaze pentru apa calda si dai drumul la dus. In delta nu sunt retele de gaze naturale si din acest motiv sunt folosite ori boilere alimentate la reteaua electrica ori centrale pe gaze de butelie.

3. O camera dotata cu toate cele necesare si care te asteapta in perfecta stare de curatenite oricand, pentru e te reincarca cu energie dupa fiecare zi insorita de plaja.

4. In curte poti sa-ti lasi bicicleta, kaiac-ul sau barca pneumatica cu care faci plimbari de agrement ori de cate ori vrei seara, dupa ora 6, pentru ca atunci incepe soarele sa se mai potoleasca. Am observat ca localnicii prefera sa puna flori in fata caselor si vita de vie pe aleile din curti. In spatele caselor, fiecare are cate o gradinuta de legume care va spun din experienta produce rosii foarte gustoase.
Pe incercate.

5. Poarta poate avea o incuietoare de forma pentru ca in Sfantu, lucrurile sunt mult mai calme decat in alte zone iar prima localitate e la peste 35 de kilometri distanta, Sulina. Localnicii obisnuiesc sa stea la o vorba, seara pe bancute in fata caselor, asa ca ai o buna paza, gratis.

6. Drumurile sunt in cea mai mare parte din nisip dar asta e tot farmecul. Copii sunt lasati sa se joace chiar in mijlocul drumului pentru ca masinile, atelajele, sau alte vehicule isi fac aparitia rar.

7. Pe 700-1500 de metri patrati de teren poti incepe sa construiesti un loc de vis. Din pacate aceste locuri devin din ce in ce mai rare si mai dificil de gasit. Dupa indelungi cautari, am dat peste norocul din poza.

8. Un alt avantaj e ca nu te deranjeaza nimeni cand ai locul tau, faci ce vrei cand vrei cum vrei, iar daca iti place ideea, poti porni chiar o afacere.

9. Sa nu uitam de hamacul intins in veranda sau intre doi copaci la umbra. Ce-ar fi sa citesti cateva pagini cu fiecare seara petrecuta intr-o profunda lene in hamac?
Stiu, prea frumos sa fie adevarat.

si totusi...

*

Complex Delfinul Delta Dunarii

2008-08-15T19:07:00.003+03:00

	Servicii si dotari
3 restaurante, 2 cu o capacitate fiecare de 60 locuri, al 3 are o capacitate de 140 locuri. 3 baruri lacustre va asteapta bauturi pentru toate gusturile. 3 sali de cinema. 2 sali de conferinte dotate ultramodern. Tv prin satelit. Sala fitness, sauna.

Oferte speciale

Oferte Complex Delfinul
Vile 4 **** - cazare in camera dubla sau dubla in regim de single, Vilele 1...5

Sejur 2 nopti/3 zile

Perioada	Loc in single	Loc in dubla
15.05 - 14.06 01.10 - 30.09	1165 lei/pers.	945 lei/pers.
15.06 - 30.09 *	1300 lei/pers.	1025 lei/pers.

* In aceasta perioada, pachetul este disponibil doar pentru noptile de duminica, luni, marti, miercuri.

Ziua 1:
- transfer Murighiol - Sf. Gheorghe (cu barca rapida); transfer ponton - Sat de vacanta; cocktail; cazare; cina
Ziua 2:
- mic dejun; excursie in Delta; dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table, Internet, biblioteca; cina
Ziua 3:
- mic dejun, pescuit (pe lacul din incinta), dejun, transfer Sat de vacanta - ponton, transfer Sf. Gheorghe - Murighiol (cu barca rapida)

Sejur 3 nopti/4 zile

Perioada	Loc in single	Loc in dubla
15.05 - 14.06 01.10 - 30.09	1565 lei/pers.	1245 lei/pers.
15.06 - 30.09 *	1760 lei/pers.	1340 lei/pers.

* In aceasta perioada, pachetul este disponibil doar pentru noptile de duminica, luni, marti, miercuri.

Ziua 1:
- transfer Murighiol - Sf. Gheorghe (cu barca rapida); transfer ponton - Sat de vacanta; cocktail; cazare; cina
Ziua 2:
- mic dejun; dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table; Internet; biblioteca; cina
Ziua 3:
- mic dejun; excursie in Delta; dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table, Internet, biblioteca; cina
Ziua 4:
- mic dejun; pescuit (pe lacul din incinta); dejun; transfer Sat de vacanta - ponton; transfer Sf. Gheorghe - Murighiol (cu barca rapida)

Sejur 6 nopti/7 zile

Perioada	Loc in single	Loc in dubla
15.05 - 14.06 01.10 - 15.11	2895 lei/pers.	2255 lei/pers.

Ziua 1:
- transfer Murighiol – Sf. Gheorghe (cu barca rapida); transfer ponton – Sat de vacanta; cocktail; cazare; cina
Ziua 2:
- mic dejun, dejun, timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table, Internet, biblioteca; cina
Ziua 3:
- mic dejun; excursie in Delta; dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, sah, remi, table, Internet, biblioteca, piscina, cina
Ziua 4:
- mic dejun; pescuit (pe lacul din incinta); dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table; Internet; biblioteca; cina
Ziua 5:
- mic dejun; excursie in Delta; dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table, Internet, biblioteca; cina
Ziua 6:
- mic dejun; pescuit (pe lacul din incinta) / plimbare pe malul marii; dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, jacuzzi, fitness, piscina, sah, remi, table, Internet, biblioteca; cina
Ziua 7:
- mic dejun; timp liber: - badminton, fotbal pe plaja, tenis de masa, biliard, sauna, fitness, piscina, sah, remi, table, Internet, biblioteca;dejun; transfer Sat de vacanta – ponton

Prezentare Complex Delfinul Delta Dunarii

Complexul Delfinul dispune de 5 vile cu un numar total de 40 de camere double si 10 garsoniere cu pat matrimonial (fiecare vila are 8 camere double si 2 garsoniere).
Camerele au o suprafata intre 30 si 50 de mp fiecare. Decoratia, de un lux neostentativ, se remarca prin grija pentru detaliu. Peretii lambrisati in lemn patinat se acorda cu mobilierul colonial din bambus, cu drapaje din in brut, aducand in interior culorile subtile ale Deltei.
Baile sunt generoase, cu finisaje impecabile si toaleta separata. Camerele au minibar si aer conditionat.
Toate terasele au vedere spre Dunare si mare.
Vilele sunt inconjurate de o salba de lacuri miniaturale, cu nuferi si alte plante de apa, unde cuibaresc rate salbatice pe care le puteti urmari in timp ce va savurati cafeaua pe terasa. Sfantu Gheorghe este un sat linistit, cu oameni prietenosi, unde poti ajunge doar cu vaporul sau, eventual, cu elicopterul. Complexul Delfinul are asigurata paza permanenta iar daca aveti valori acestea pot fi depozitate in seiful de la receptie.
Oaspetii nostrii pot lua masa pe terasele celor doua restaurante (60 locuri fiecare), privind fluviul si nemarginirea marii, sau pe pajistea cu umbrare de stuf a celui de-al treilea restaurant (140 locuri).
Pentru romantici, se organizeaza cina sub stele, pe malul marii, la lumina tortelor.
Bucatarii pregatesc feluri de mancare din peste din bucataria internationala si cea locala, inclusiv specialitati din sturion si caviar proaspete, legume delicioase, cultivate ecologic, si preparate din carne de rata, gasca si vita, din gradina si ferma proprie.
In cele trei baruri lacustre va asteapta bauturi pentru toate gusturile.
Complexul Delfinul are 3 sali de cinema: sala 1 - 120 de locuri, sala 2 - 60 de locuri, sala 3 - 40 de locuri, si doua sali pentru conferinte. Dotarile sunt ultramoderne: sistem audio 5+1, video, digital si pelicula de film, internet, climatizare. Aici puteŧi viziona in conditii excelente tot ceea ce ati filmat in timpul zilei. Daca, vreti sa fiti la curent cu ceea ce se mai intampla in lume, aveti posibilitatea sa urmariti programele de stiri transmise prin satelit.

Imprejurimi - Obiective turistice Delta Dunarii

Sfantu Gheorghe ... un loc magic, unde fluviul Dunarea intalneste Marea Neagra, un loc in afara timpului, pitoresc si neconventiona ... multe flori, soare, nisip, case vopsite in culori vii batute de vanturi, cu ornamente din lemn traforat si acoperisuri din stuf. Plaja, situata la 15-20 minute de mers pe jos, pe drumuri acoperite cu nisip fin, salbatica, cu scoici si ciulini, pare nesfarsita (30 km).
Incredibilul locului l-a determinat pe Jaques Ives Cousteau sa intervina energic la forurile mondiale pentru a include in Patrimoniul Mondial Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Puteti patrunde in inima Deltei pe canale inguste, printre nuferi galbeni si albi, pentru a pescui sau pentru a privi numeroasele specii rare de pasari. Din aprilie pana in decembrie va puteti bucura de schimbarile incredibile pe care vi le ofera Delta. Puteti urmari cuibaritul pasarilor de apa, aparitia puilor pe canale, coloniile de pelicani galagiosi, lisite alergatoare pe apa, lebede gratioase sau cormoranii incruntati.
In perioada octombrie-decembrie, cand natura imbraca culorile toamnei, o parte din pasari pleaca in Delta Nilului, dar sosesc alte inaripate din Nordul extrem. Le poti vedea dimineata devreme zburand ca niste naluci prin ceata deasa care acopera Dunarea la varsarea in mare.
Cele mai spectaculoase activitati sunt evident cele legate de contactul direct cu natura. Astfel va recomandam cu caldura excursiile pe canalele si lacurile din acesta zona unica in intreaga Europa.

TRASEE RECOMANDATE
Traseul 1
Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe - canalele: Zaton - Buhaz - Palade - Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe

Traseul 2
Traseul Sf.Gheorghe - Sulina pe ruta: - SF.Gheorghe -canalele Tataru-cordon litoral - Imputita - Busurca - orasul Sulina

Traseul nr. 3
Traseul Sf. Gheorghe - Sulina, pe ruta: - loc. Sf. Gheorghe- brat Sf. Gheorghe - lac Erenciuc - can. Mocansca - lacul Puiu - baza turistica Rosu - lac Rosu - cherhana Rosulet - lac. Rosulet.

Ghid de barci si motoare pentru delta - partea 2#4

2008-08-14T14:01:00.004+03:00

<<< articolul precedent

Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare şi de o rezerva de flotabilitate, asigurata de spatiul etanş al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin „flotoarele obligatorii” situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei (cerinta obligatorie prin lege);

Pescaj – inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.
Ruliu – oscilatie de rotatie „laterala” a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale longitudinale;
Babord – partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
Tribord – partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);

Din punct de vedere al sectiunii transversale si a pescajului, ambarcatiunile se pot imparti in trei mari categorii:

bordajul nu depaseste marginea exterioara a copastiei, carena este aproape plata => pescaj minim (c), stabilitate la ruliul lateral bun, optim pt. ape putin adanci, rezistenta la inaintare relativ mica;
bordajul depaseste marginea exterioara a copastiei, carena este mai putin plata => pescaj mediu (b), stabilitate la ruliul lateral foarte bun, rezistenta la inaintare, medie;
bordajul nu depaseste marginea exterioara a copastiei, forma hidrodinamica accentuata, carena este +/- ascutita => pescaj mare (a), stabilitate scazuta la ruliul lateral, rezistenta la inaintare minima; forma caracteristica barcilor de viteza.

Cateva date referitoare la modelele de barci fabricate la noi:

In primul rand exista mai multi producatori. Cei mai cunoscuti pentru ambarcatiuni usoare sunt cei de la Plasma, Spat, Romcraft si American Nautics. Cei de la Spat cu cei de la Plasma au fost „frati” despartindu-se ulterior. Astfel, foarte multe dintre produsele lor se aseamana. Modelul Laguna 480, de exp. difera prin latime si hidrodinamicitate: Spat-ul are un model mai hidrodinamic, Plasma unul mai spatios.

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva modele autohtone, dintre cele mai cunoscute, specificatiile tehnice putand fi accesate pe site-urile producatorilor

Laguna Minor – Cert este ca poate fi folosita mai mult pe lacuri si balti, dar nu este o problema mare nici pe Dunare. Aici nu curentul apei este problema, ci vanturile care bat de-a lungul fluviului, si fac valuri de aprox. 0,5 m, poate si mai mult. Laguna minor fiind mica, nu are nici greutate, rezulta lipsa stabilitatii. Pentru Delta si canalele ei, doi oameni pescuind la spinning vor fi foarte incantati, mai ales ca doua persoane o pot lua „in carca” extrem de usor.
Laguna 480 – Cea mai potrivita ambarcatiune pentru doua persoane. Merg si trei persoane foarte bine, mai ales daca aveti doar un echipament usor. Viteza maxima cu un motor de 15 CP este de 32 km/h (2 persoane) sau intre 15-20 km/h, cand este plina. Capacitatea maxima de incarcare este de 580 kg. Pentru exemplifcare, iata „inventarul bagajelor” de la ultima iesire in Delta: 4 persoane; 120 kg benzina; 4 rucsacuri; scule de pescuit; 2 lazi frigorifice; alte acareturi. Greutatea barcii este de aprox. 125 kg, poate fi luata pe sus de 4 persoane
Probleme sesizate in timp:
- „lipsa” materialului de constructie, adica ar mai fi incaput vreo 2 cm de fibra de sticla in zonele cele mai expuse riscului de coliziune.
- tendinta de a lua apa prin pupa.
Laguna 565 - 610 – Prima varianta este facuta de Plasma, a doua de Spat. Forma este cam identica, dar necesita motorizare mai puternica. In rest, ambele modele sunt excelente. Spatiu suficient, stabilitate beton, poti dormi in ele sau pescui stand pe sezlong.

Producatorul Romcraft, face barci comparabile, dar cu un grad de finisare mai ridicat, este mai atent la detalii, prin urmare si preturile sunt un pic mai mari.

Pentru alte modele de barci, detalii tehnice, constructive si preturi, vizitati urmatoarele adrese:
http://www.romcraft.ro/
http://www.ambarcatiuni.ro/
http://www.spat.ro/

Urmatorul articol >>>

*

Ghid de barci si motoare pentru delta - partea 4#4

2008-08-14T09:27:00.002+03:00

<<< articolul precedent

Daca v-ati cumparat barca si motor, obligatoriu veti avea nevoie si de un peridoc.

Aceasta este o „remorca speciala” pentru transportul ambarcatiunilor prin tractare cu automobilul din dotare. Valoarea greutatii suportate de peridoc este extrem de importanta, deoarece nu duci niciodata o barca goala. Ai de carat bagaje la greu, motor, veste salvare, etc. De regula, producatorii de ambarcatiuni livreaza si peridocurile, functie de tipul si greutatea barcii. Exista si producatori de peridocuri la comanda, dar in acest caz va trebui fie sa indicati tipul, greutatea si dimensiunile ambarcatiunii, fie sa o deplasati la cel care fabrica peridocul.

Oricum, la achizitionarea unui peridoc sunt importante doua elemente de baza:

sa fie omologat de RAR pentru circulatia pe drumuri publice;
instalatia electrica sa fie „etansa”.

Acesta din urma caracteristica va permite sa introduceti-scoateti barca din apa, prin imersarea peridocului, fara ca instalatia sa electrica sa fie afectata. Ca o parere, pentru Laguna 480 si alte modele mai mici, este necesar doar un peridoc de 450 kg (capacitate de transport). Este super de ajuns.

Ca firma, recomandam dupa o cautare efectiva de trei luni, Eurometal.

concluzii, pareri...

Incepeti cu un peridoc de 750 kg, costa 1.040 Eur. fara Tva. Barca... minim Laguna 480 cu oglinda inalta (nedecupata). Motor, minim 15 cai, cizma lunga. Pret, cca. 3.500 – 4.000 Eur. Ideal este insa combinatia: Laguna 565 – 610, motor minim 25 CP, pret, cca. 6.500 – 7.500 Eur. Sunt bani multi dar ... putem incerca !
Straulescu Mihai

Eu sunt un tip mai „domol”, pe Dunare sau in Delta nu prea stiu cand voi pescui si sa nu uitam ca exista si alte cursuri de apa + lacuri si „balti” diverse si multe. De aceea eu m-as multumi si cu ambarcatiunea de mai jos !!
Petru Burian

Mai multe informatii: www.dickssportinggoods.com

si pentru ca sunt iubitor de confort, sa nu uitam ca o copertina protectoare de soare si ploaie, este deseori binevenita. Pentru colegii „mesteri priceputi” recomand adresa urmatoare, de unde veti putea copia schitele pentru realizarea, prin forte proprii, a unei copertine practice.
http://www.coverquest.com/covers/bimini/pdf/bimini.pdf

Fire intinse, capturi marete !!!

*

Ghid de barci si motoare pentru delta - partea 3#4

2008-08-14T09:26:00.007+03:00

<<< articolul precedent

Pentru inceput sa ne familiarizam cu cateva notiuni si caracteristici elementare ale motarelor exterioare (outboard):

motor in 2 timpi (two-stroke) – avantaje: greutate mica, consum mai redus, de regula rezervorul de combustibil face corp comun cu motorul, relativ usor de reparat la „locul faptei”, mai ieftin.
Dezavantaje: putere mica, zgomot puternic, mai poluant decat motorul in 4 timpi, necesita amestec de combustibil (benzina + ulei), oferta redusa din punct de vedere al modelelor disponibile;
motor in 4 timpi (four-stroke) – avantaje: putere mare, silentios, functionare si in „ralantin” plus mers inapoi, fiabil, poluare redusa, gama foarte larga de marci, modele si dotari.
Dezavantaje: greutate si consum mai mare, la majoritatea modelelor rezervor de combustibil separat de corpul motorului, reparatii doar la specialist, mai costisitor;
cizma – este bratul dintre corpul motorului si elice. Functie de lungimea lui exista doua variante constructive, pentru aproape fiecare marca si model: cizma lunga (TL, engl.) si cizma scurta (TS, engl.). Acest element constructiv este deseori scapat din vedere la achizitionarea motoarelor de barca.

Intotdeauna se va alege lungimea cizmei motorului in functie de tipul de oglinda al barci pe care vrem sa o motorizam. Trebuie avute insa in vedere urmatoarele:

Oglinda joasa (sau decupata), accepta atat motor cu cizma lunga cat si scurta; dezavantajul consta in faptul ca in cazul unui motor cu cizma scurta, la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca,
Motorul cu cizma lunga este insa mai dezavantajos in apele de mica adancime sau cu vegetatie submersa abundenta, iar efortul si timpul de basculare, al motorului, sunt mai mari; ultimul element este important in cazul apelor putin adanci sau cu obstacole submerse, unde deseori bascularea rapida a motorului „poate salva elicea” (valabil mai ales pentru apele interioare).

Motorul si accesoriile

Referitor la capacitatea motorului, respectiv volumul cilindrului in centimetri cubi (cc), trebuie avut in vedere urmatorul fapt: cu cat cc-ul. este mai mic cu atat consumul de combustibil este mai redus. La ora actuala exista modele performante, care la valori mici ale cc-ului, ofera puteri mari (CP). Problema este ca aceste motoare sunt mai sensibile, fiind concepute pentru a lucra la turatii si presiuni interne mai mari, in acest fel obtinandu-se o putere mai mare. Functionand la turatii mari, uzura este mai rapida si se pare ca sunt mai putin fiabile decat motoarele cu cilindree mare si regim de functionare la turatii mai mici, adica au o viata mai scurta. Atentie deci privind modul de folosire, intretinere si respectarea reviziilor recomandate de fabricant.

Sa vedem parerile unor „utilizatori” referitoare la aspectele: motor cu injectie sau cu carburatie (bujii clasice), respectiv viteza – consumul. Si aici parerile difera:

motorul pe injectie nu prea "moare" daca-l intretii. Daca motoarele pe carburatie ar fi fost mai bune, cele pe injectie (model mai nou) nu ar fi intrat in productia de serie, ne mai vorbind de poluare,

daca folositi motorul cu predilectie in Delta, v-as sugera sa luati cu carburatie normala, datorita faptului ca benzina in Delta este foarte proasta, chiar daca puneti filtre de benzina pentru a opri impuritatiile!

Acum cinci ani (2002) mi-am cumparat o salupa tip papuc, adusa din Germania, de viteza, (4,5/1,8/0,3 m) cu motor de 80 CP Mercury, patru cilindri, doi timpi, consum 18 litri /aprox. 60 km/h. Puneam o canistra si mergeam de aici si pana la Braila, putin pe bratul Macin si gata. Am renuntat la viteza pentru economie, am vandut-o si mi-am luat o Laguna 480, cu motor de 15 CP, Mercury /4 timpi. Consuma maxim 4 litri/h si merge tare, eu de la Dunavat si pana la Sfantu am facut, cu trei persoane si sculele de pescuit, 1 ora si 40 min, la „blana” cum se spune. Sunt foarte foarte multumit de ea.

Parerile sunt deci impartite, fiind de luat in calcul numeroase aspecte: costuri, fiabilitate, viteza, etc.

pentru un pescar de Dunare sau Delta, iubitor de miscare si viteza, motorul cu cat este mai puternic, cu atat mai bine. Daca barca este data cu motorizare optima intre 15-25 CP, mergeti pe minim 20. Cam nasol cu banii !!

De exemplu, Laguna 480 merge perfect cu 15 CP si doua persoane la bord. La patru persoane adulte, plus bagaje, te plictisesti mergand si iei apa la fiecare trecere pe langa vreun vaporas mai ratacit. Deci, pentru Laguna 480 mergeti pe minim 20 CP. Pentru ambarcatiuni mai mari motor de minim 40 CP, iar pentru modele mai mici, minim 10 CP. Dupa mine, ideea ca un motor mic e bun, este gresita. In primul rand veti avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la destinatia dorita, iar tendinta de a explora si cauta locuri noi este instinctiva. Ca exemplu: cu un motor de 4 CP si Laguna 480, mergi cam....cum alergi cu spatele. Daca ai barca plina, faci o zi si o noapte...oricum e mai bine decat nimic, sau tragand la rame! Consumul de carburant este dat la ora.

Avem tendinta de a minimaliza consumul, de a compara cu echivalentul la masini... 3 litri/h poate insemna mai mult din punct de vedere al pierderii de timp, decat 6 litri/h la un motor de 4 ori mai puternic, nemai vorbind de faptul ca un motor mic merge foarte greu si exista tendinta de a fi fortat. Mai exista si acvaglisarea: la un motor puternic daca partea anterioara a barcii este ridicata, frecarea cu apa este minima, pe cand la un motor mic, care impinge barca prin apa, pe toata lungimea ei, va intampina o mai mare rezistenta la inaintare, mai ales cand navigati contra curentului.

Pentru cine are rabadare, putina istorie

Conceptul "outboard" apartine fondatorului companiei Evinrude, Ole Evinrude.
Ole Evinrude parintele motoarelor outboard, american de familie norvegiana, nascut in Oslo pe 19 aprilie 1877, si-a finalizat primul motor outboard in 1907 si l-a patentat pe 22 august 1911.

Dar atunci cand Envirude a inceput sa produca primul sau motor in 1909, el nu era singur pe piata. Un motor detasabil de barca numit "Waterman Porto Motor" se afla pe piata americana din 1906 insa era un motor atat de prost incat cel mai bun slogan publicitar conceput de cei de la vanzari suna: "Sa nu va fie teama ..."

Evinrude nu a inventat primul motor outboard (asa cum se considera oficial) ci a realizat prima varianta practica si utilizabila, adica un motor care sa porneasca macar in 50 % din numarul de incercari.

Doi ani de munca asidua au dus la realizarea in 1910 a unui motor mai performant decat cel facut de Waterman. Varianta din 1910 a suportat doar modificari superficiale pana in ziua de azi. Cu toate ca avea motorul perfectionat, Envirude nu se gandea mai departe de piata locala. Cea care a intuit potentialul afacerii a fost sotia sa, doamna Evinrude care s-a asezat in bucatarie si a scris primul text de reclama pentru produsul sotului sau : Folositi motorul detasabil Evinrude.

Raspunsul la aceasta reclama a necesitat un birou si un spatiu de productie adecvat pentru a face fata potopului de comenzi...

Pentru a se putea extinde, Ole Evinrude s-a asociat cu C. J. Meyer, un prieten care a varsat un capital de 5000 de dolari. Afacerea avea un caracter sezonal fapt ce a determinat-o pe doamna Evinrude sa caute solutii de stabilizare a afacerii. Astfel, aceasta inceput sa trimita scrisori circulare catre casele de export. Intamplarea a facut ca directorul departamentului scandinav Oluf Mikkelsen al unei mari companii sa gaseasca in cosul de gunoi al directorului general, o scrisoare de la domna Evinrude, imediat realizand ca poate vinde motoare din acestea pescarilor scandinavi. Au inceput prudent prin a comanda doar doua motoare dar in scurt timp, comenzile au au crescut substantial.

Urmatorul articol >>>

*

Ghid de barci si motoare pentru delta - partea 1#4

2008-08-14T09:24:00.007+03:00

Orice pescar sportiv, explorator de natura si chiar turist veteran, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoasca cateva elemente de baza referitoare la barci si motoarele necesare lor.

Mentionez ca in cele ce urmeaza voi prezenta doar notiuni legate de ambarcatiunile realizate din materiale rigide. Unele dintre aceste notiuni sunt insa valabile si pentru barcile gomflabile, despre care vom vorbi intr-un intr-un alt post.
Notiuni elementare si structurale:

Prora – partea anterioara a unei ambarcatiuni;
Pupa – partea posterioara a unei ambarcatiuni;
Bordaj – partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de sticla;
Carena – partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;
Linie de plutire – linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului, de catre producator;
Etambou (oglinda) – partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica, pentru fixarea motorului.

Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:

oglinda inalta, nedecupata (A) – accepta doar motor cu cizma lunga, avantaj, pot fi
folosite motoare puternice deci viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii exceptionale;
oglinda joasa sau decupata (B) – accepta si motor cu cizma scurta, dezavantaj, la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma ascutita deci coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai usoara si mai rapida;

Chila – elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul acesteia, constituita dintr-o „grinda” rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);

Etrava – element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul prin apa;

Crivac (crivace) – piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;

Copastie – element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor, constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei ambarcatiuni;

Punte – in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori „camera ancorei”;

Flotabilitatea sau starea de plutire – este una din principalele calitati nautice ale unei ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de partea sa imersa. Acest echilibru se exprima prin formula: G = V × d; in care: G = greutatea ambarcatiunii; V = volumul operei vii (carenei); d = densitatea apei

Urmatorul articol >>>

*

Ghid de folosire a plajei din Sfantu Gheorghe, 2#2

2008-08-13T14:16:00.015+03:00

In primul articol aminteam de promovarea unei noi mentalitati (de schimbare nici nu poate fi vorba pentru ca implica rezistenta, pierdere de energie si de timp).
O mentalitate noua se construieste corect de la inceput.

Conform Asociatiei Salvati Delta,

Plaja din Sfantu este domeniu public de interes naţional în administrarea ARBDD, al cărui unic scop să fie grija pentru conservarea habitatelor şi speciilor existente, conform legislaţiei în vigoare. În calitate de administrator, ARBDD are datoria de a asigura salubrizarea lor. În acest sens, Guvernul va aloca o sumă importantă de bani pentru organizarea unei licitaţii şi angajarea unei firme de salubritate care să asigure acest serviciu pe plaje. Dacă plajele ar trece în administrarea primăriilor locale, îşi vor pierde statutul de domeniu public de interes naţional şi ar putea fi folosite pentru proiecte turistice sau imobiliare de anvergură.

Campania “Salvaţi Dunărea şi Delta” mediatizata puternic in 2007 care are multe merite, a dus din pacate si la construirea unui monstru simbolic din pet-uri unde credeti? Pe plaja din Sfantu exact la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in Marea Neagra.

O multime de peturi au luat forma hidoasa din imagine in 2007.

In Iunie 2008 arata asa:

Cu alte cuvinte, peturile s-au intors in rezervatie.

... dar sa continuam,

7. ATV-uri pe plaja, sau orice alte vehicule 4x4, desi utile pentru terenurile nisipoase sau in mlastina, ar trebui folosite doar pentru transporturi grele sau interventie. Cum toata lumea stie ca sunt la moda au ajuns si pe plaja din Sfantu o data cu emanciparea zonei. Ori sunt ale localnicilor ori sunt aduse de turisti.

Ma intreb oare de ce o plimbare pe nisip in apa e mai putin interesanta decat cea calare pe ATV? Impresioneaza pe cineva treaba asta? Pentru ca plaja apartine Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) e bine sa-i intrebati la

daca "e bine" sa veniti si voi cu ATV-ul personal pe plaja ca si asa multi si-au amenajat parcari acolo.

8. Aprovizionarea cu bauturi se face de catre un tractor cu o remorca plina cu sucuri, bere si ghiata care ajunge in jur 10am la plaja. Deci e suficient sa va luati cafeaua dimineata pe plaja sau inlocuitorul ei, pana la ora respectiva, pentru ca aveti de unde alege la sosirea transportului.

9. Pe plaja din Sfantu Gheorghe nu exista terase spre marea mea bucurie. In Sulina am fost dezamagit nu doar de existenta lor ci si de calitatea serviciilor. Astfel de "servicii" ar trebui sa stea departe de plaja. For fuck sakes, esti in rezervatie nu in Gara de Nord asteptand trenu'.

10. Taunii sunt insecte care te inteapa si care evolueaza doar de la inceputul lui iunie pana pe la mijlocul lui iulie. Apoi sunt vanati de un fel de viespi nepericuloase pentru oameni denumite "lupi" de localnici. Taunii din delta sunt destul de nesuferiti avand in vedere faptul ca nu ai un mijloc eficient de aparare. Mijloacele de aparare deocamdata disponibile sunt prosopul sau propriile plame cu care te agiti, lucru care va atrage si mai multi tauni. In perioada in care isi fac de cap, animalele sunt cele mai afectate, in jurul lor formandu-se mici roiuri ceea ce le obliga sa se refugieze cat mai aproape de mare, cautand briza.

Problema majora apare atunci cand aceste animale ajung in preajma oamenilor, moment in care taunii isi schimba tinta repezindu-se si la cei din apropiere.

Taunii prefera sa atace la iesirea din apa.

Ca sa micsorezi riscurile ai urmatoarele posibilitati:

Eviti deplasarea la plaja in perioada iunie - mijlocul lui iulie.
Stai departe de vitele, caii din zona.
O raresti cu scaldatul in mare (asta e cel mai dificil).

Daca mai ai sugestii cu privire la masurile de aparare te invitam sa ne lasi un mesaj.

Pentru orice propuneri legate de localitate, transport, ponton, etc folositi numarul primariei 0240.546.701 pentru a imbunatati acest loc minunat.
O doamna simpatica va va da raspunsuri la obiect.

*

Ghid de folosire a plajei din Sfantu Gheorghe, 1#2

2008-08-11T11:35:00.015+03:00

Plaja din Sfantu Gheorghe este departe de a fi una obisnuita.

Daca te incanta sa faci slalom printre cearceafuri, vanzatorii ambulanti, fumul de gratar sau peturi si manele, plaja naturala din Sfantu nu este pentru tine.

Acest loc neatins (inca) de semi, ca sa nu zic pseudo-civilizatia de la noi, are nevoie de urmatoare lucruri bine intelese de la inceput.

1. Inainte de a pleca la plaja, inarmeaza-te cu un sac pentru peturile aruncate pe drumul de nisip ce trece prin rezervatie.
Inainte sa te (pre)faci ca nu le vezi, imagineaza-ti ca traiesti alaturi de acele resturi toata viata si te sufoci in fiecare minut din cauza lor.
Intinde mana catre acel deseu, ascunde-l in sacul pregatit si scapa de el la containerele albastre de pe plaja.
Miile de vietuitoare din rezervatie iti vor multumi pentru asta.

2. Ajuta broscuta testoasa sa traverseze drumul daca te intalnesti cu ea. Nu te musca daca o apuci de carapace si o plantezi pe partea cealalta. Nici in alte conditii nu te musca, dar ii vei face un bine ferind-o de pericolele produse de curiozitatea turistilor.

3. Serpisorii de apa, Natrix care e posibil sa-i intalnesti, fie pe drum, fie pe plaja sunt departe de fi un pericol pentru tine. Afli din prezentarea lui Alin ca, cea mai buna decizie pe care o poti lua cand ii vezi, este sa astepti pana dispar in tufisuri. Oricum la aparitia ta, vor fugi mancand... nisipul, deci lasa-le aceasta sansa.

4. Aricii de obicei ii gasesti seara, misunand pe plaja. Ii poti admira cum efectiv strang resturile de mancare apartinand oamenilor cu vechea mentalitate "lasa, ca strange altcineva dupa mine". Daca poti, ajuta-i, dar in final lasa-i acolo unde i-ai gasit. Nu are sens sa-i duci cu tine la cort.

5. Supravegheati copii indeaproape cand sunteti la plaja. Chiar daca apa e limpede si de mica adancime chiar si mai catre larg, in Sfantu Gheorghe nu exista salvamar.

6. Plaja are in dotare din loc in loc mari containere albastre de plastic pentru colectarea deseurilor. Foloseste-le dupa ce ai strans tot ce nu apartine acelui loc natural, chiar daca le-ai identificat pe o raza de 10m in jurul tau, sau cand te-ai intins la soare. Daca nu sunt ale tale si ai in fata ta animalul biped care le-a aruncat, (striga-l sau) uita-te fix in ochii lui si intreaba-l politicos:

Pot sa strang eu acest pet/sticla/doza de bere/etc daca nu-ti mai trebuie?
Iti mai trebuie petul/punga/restul/etc asta?

Te asigur ca daca este de pe aceasta planeta va simti mesajul tau in mod direct. Tot ce ai de facut este sa fii calm atunci cand pui intrebari.

Voi posta in curand pe blog ghidul Tehnici de limbaj in comunicarea cu indivizii ce arunca gunoaie in natura..

Ai o atitudine proactiva in prevenirea intoxicarii deltei?
Te intereseaza o transformare a atitudinii indivizilor iresponsabili fata de natura? Lasa un mesaj pe delta-dunarii.blogspot.com sau pe Chatul Delta Dunarii pentru a produce schimbari!

Partea a doua, publicata.

*

Curatenia si necesitatea formarii unei noi mentalitati

2008-08-09T11:22:00.007+03:00

Comentariile Katiei m-au pus serios pe ganduri si am decis sa le postez.

"am mers la Sulina pt prima oara in urma cu 7 ani. am stat pe plaja cu cortul. maxim 10 corturi si oricum la distante suficient de mari unul de altul. dimineata, cata vreme beam cafeaua la una din cele 2 terase de pe plaja (a batut mereu vantul si am ales sa nu facem foc pe plaja), fiica noastra, atunci in varsta de 6 ani, curata plaja de gunoaie.
Cum asa?
pentru ca vedea in fiecare dimineata un tanar angajat al terasei facand asta. cine a fost acolo stie ca in partea "amenajata" a plajei se gasesc cosuri de gunoi si nu putine. zilnic, cand ne deplasam dinspre cort inspre terase sau oras si invers, adunam peturi, cutii, pungi de chipsuri, etc. cum sa nu aiba biata fata vocatie de gunoier?

am revenit in anul urmator la Sulina. aceeasi plaja, acelasi loc de campare. a fost un soc sa constatam cat de murdar era acum acest loc! langa cosurile de gunoi, zilnic se adunau mormane de peturi si alte nebunii dar evident asta era partea buna pt ca f multe era pur si simplu abandonate pe plaja. in partea unde se pun corturile de obicei, unde se presupune ca vin oameni impatimiti de natura, acelasi dezastru.
de la un an la altul diferenta era extraordinara!

evident ca e treaba autoritatilor sa intervina, insa opinia mea este ca cea mai importanta interventie este a noastra, a fiecaruia dintre noi cei care ne revoltam pe forumuri si bloguri si denuntam nesimtirea semenilor nostri. si vorbesc de interventia imediata, aceea de a atrage atentia celui de langa noi care, spre exemplu, arunca cutia de bere in Dunare cand merge cu Pasagerul sau aceea de a da exemplu prin comportamentul nostru si de a-l face evident pt cei din jur. cere un efort constant insa fiti convinsi ca are efect.

evident, nesimtitul va continua sa arunce cutia aia de bere, insa e foarte posibil ca dintre cei din jur, unii sa ia exemplu si la randul lor sa atraga atentia altor nesimtiti in situatii similare.

evident ca nesimtitii vor rade de tine cand te vei apropia cu un sac de plastic in mana si cu manusi de protectie si il vei intreba daca ii mai trebuiesc cele sase pet-uri si cele 8 cutii de bere aruncate dupa un damb de langa cortul lor.
si sigur, nu trebuie sa iti petreci vacanta curatind mizeria altora! fa asta 1 jumatate de ora pe zi, nu vei reusi sa cureti prea mult dar e f posibil sa influentezi pe altii daca nu sa faca la fel, macar sa nu faca contrariul.

cel mai important este efectul pe care il poti avea asupra celor apropiati tie. in felul acesta, incet incet, vom ajunge sa cream o presiune asupra categoriei
"nesimtitilor" care sa aiba pana la urma efect.

autoritatile, ong-urile, au modul lor de actiune, noi, ca indivizi trebuie sa facem putin mai mult decat sa nu aruncam gunoaiele si sa ne revoltam.

***

anul trecut am petrecut doua zile cu cortul pe malul Dunarii pe Insula Mare a Brailei, nu departe de oras. am gasit un loc superb insa, evident, a trebuit inainte de toate sa adunam cateva sacose de gunoaie pentru a putea aseza corturile.

am petrecut o noapte minunata in jurul focului cu prieteni dragi iar a doua zi scaldatul a fost cuvantul de ordine.

cand am plecat, desi soarele apunea, era infiorator de cald (39 grade in timpul zilei), eu si fiica mea incepuseram din timp sa adunam peturi si alte minuni de pe micuta plaja unde stateam noi dar si de la cei de pe langa noi, intrebandu-i politicos daca le putem lua si obligandu-i astfel (doar pe unii) sa zica ca le vor strange ei.

in final ne-am ales cu un sac de 150 l plin (sac adus in bagaj de la Iasi, sunt mereu pregatita!) si am pornit spre debarcader. nu a fost prea vesel sa il caram prin nisipul fierbinte (ardea efectiv pielea).

la debarcader, surpriza! niciun container iar bac-ul aproape se desprindea de mal cand ne-am ajuns prietenii din urma. am alergat, toti strigau sa lasam sacul pe mal, noi insa ne-am incapatanat si l-am luat cu noi pe bac. toata lumea ne privea si nu prea prietenos, bacul era ticsit si numai sa ii inghesui eu cu sacul cu peturi nu se asteptau.

trebuie sa spun ca prietenii mei, profesori la licee din Braila si copiii lor (marisori, de altfel, la vremea studentiei) erau vadit jenati de sacul infipt printre rucsaci.

am ajuns pe malul celalalt si am fost din nou indemnata sa las sacul insa nu am gasit decat un cos pe jumatate rasturnat si era clar ca sacul meu ar fi fost rupt de caini si gunoaiele tot in Dunare ar fi ajuns. asa ca am pornit voiniceste spre oras, ca doar aveam sa intram imediat intr-un cartier. nu am gasit un container decat in apropierea statiei de autobuz, moment in care tensiunea era maxima: teama ca voi vrea sa urc cu sacul in autobuz pusese deja stapanire pe cei din grup. in fine, am gasit containerul, am lasat sacul si ne-am vazut de drum.

a doua zi eu m-am intors la Iasi cu fiica mea. prin toamna, unul din prietenii mei ma suna si imi zice ca dupa episodul cu gunoiul carat de pe Dunare s-a simtit rusinat ca nu mi-a urmat exemplul si a ales sa povesteasca intamplarea elevilor de la clasa la care era diriginte. a avut surpriza ca in urma discutiilor pe tema asta, un grup dintre ei sa organizeze o iesire pe Plaja Lipoveneasca (intre Braila si Galati) in care sa stranga peturile de pe mal (ca doar nu trebuie sa vina iesenii sa ni le stranga!).

In primavara, am invitat la cina acasa la mine cativa prieteni printre care si un cuplu pe care abia il cunoscusem. Prezent si el, unul dintre tinerii mei prieteni de la malul Dunarii s-a plans, in gluma, de obiceiurile mele proaste. S-a ras si am fost considerata nu doar excentrica ci si o mama rea care isi chinuie copilul cu astfel de corvezi.

In saptamanile urmatoare, cuplul respectiv face o mica excursie intr-o poiana din apropierea Iasilor pe care eu le-o recomandasem ca fiind un loc izolat, ferit de orice poluare pt ca se ajunge doar cu picorul acolo. Din nefericire, locul nu mai era asa, s-au ales cu o duminica plina de manele care veneau de la o gasca de scutere infipte in mijlocul poienii langa ruinele schitului ctitorit de Stefan cel Mare in locul lui preferat de vanatoare. Mi s-au plans ca au strans si au carat pana la gara (5-6 km de mers prin padure) nu mai putin de 4 sacose de gunoaie si cate ar mai fi strans impreuna cu cei din grupul lor daca ar mai fi avut in ce sa puna.

Iata de ce spun ca interventia fiecaruia dintre noi, creaza efecte! pentru mine e firesc sa fac ceva ce am invatat de la parintii mei si anume sa ai intotdeauna cand mergi la picnic pregatit un sac pt gunoi atat pt resturile tale cat si pt ce ai sa gasesti la fata locului. Urmarea, insa, efectele pe care le-a avut asupra celor din jur si asupra unor persoane pe care nici macar nu le cunosteam atunci, mi-au dat de gandit.

Daca as fi gasit un container la debarcader, ar fi trecut poate, neobservat episodul. Insa rasul pe care il starneste imaginea mea (tb sa spun ca sunt mai mult decat supraponderala), transpirata si rosie la fata, carand sacul pana in centrul Brailei, face din el o istorioara care sa circule printre ai mei.

Am inteles astfel ca desi nu ma implic in activitatea vreunui ONG asa cum mi-as dori dar nu am niciodata timp, atitudinea mea activ-militanta, poate produce efecte asa cum se intampla si in jurul vostru cu siguranta. Trebuie sa lasam modestia la o parte si sa ii STINGHERIM pe ceilalti cu conduita noastra corecta. Credeti ca "nesimtitii" nu stiu ca nu e bine sa arunci gunoaie pe plaja? Ei isi spun doar ca si ceilalti fac la fel si ca nu tine de ei ca lucrurile sa stea altfel. Trebuie sa facem sa fie EVIDENT ca nu toti fac la fel.

Ei bine, da! eu am ales sa fiu baba nesuferita care face face oservatii in autobuz desi am doar 35 de ani!"

Astfel de intamplari trebuiesc facute publice pentru a ajuta fiecare din noi la transformarea vechii mentalitati precum ca altcineva trebuie sa face ceva.

Transformarea se face prima data in fiecare din noi ca sa apara efectele in jurul nostru.

Povesteste-ne o intamplare traita de tine ca sa inteleagem mai bine cum se procedeaza in Delta Dunarii cand o vizitam.

***

Cursele Navrom-ului in Delta pe 2008, cu tarifele la zi

2008-07-14T15:46:00.002+03:00

Iata orarul curselor luat direct de pe catamaran pe 27 iunie 2008

Dictionar de termeni folositi in Delta Dunarii

2008-06-13T08:56:00.002+03:00

Albitura - peste mic, neinteresant
Alevin - puiet de peste
Anafar - vârtej
Babaica - vâsla
Bahna - zona mlastinoasa
Bahor - cârlig
Bas - capatul barcii
Batog - peste afumat
Buhai - vita cornuta
Calcan - soric
Ceatal - ramificatie de ape
Ciortan - crap 1 kg
Ciortocrap - crap 1-3 kg
Ciortanica - crap de pâna la 2 kg
Ciopic - salau mic
Cobâla - unealta de taiat stuf
Corman - partea din spate a barcii
Cujba - lemn pentru sustinerea ceaunului
Duba - barca din lemn
Ghiol - lac în Delta
Hnezdo - partea acoperita din fata barcii
larma - somn între 4-10 kg
larpac - somn între 1-4 kg
Izgon - mistret
Mahuna - barca mare ce trebuie tractata
Moaca - somn de 3 kg
Moreana - sud
Opusina - stufaris cu apa adânca
Otac - coliba, tabara
Pana - somn de peste 10 kg
Polnoci - nord
Pomoiea - dig de aparare
Prostovol - navod
Soha - brat mort adânc
Setca - navod mare
Sidelca - banca în barca
Stablea - recipient pentru mujdei
Strapazan - salau cât o palma
Tarama - icre sarate în butoi
Tizic - caramizi combustibile din paie si excremente de vita
Vostok - est
Zacramoc - barca compartimentata
Zastrup - lopata mare pentru taiat cale în stuf
Zapad – vest

Latrodectus sp. Vaduva Neagra

2008-06-10T20:25:00.015+03:00

Latrodectus sp.

Am ales sa va vorbesc astazi despre o specie de paianjeni care acum un an a speriat litoralul romanesc si care se gaseste si in Delta Dunarii.

Latrodectus mactans

Cred ca unii din voi va-ti dat seama, este vorba de paianjenul numit si “vaduva neagra”. Acesta face parte din Filum: Artropoda; Clasa :Arachnida; Ordinul: Araneea; Familia: Therididae; Genul: Latrodectus, din care putem identifica aproximativ 30 de specii.

Noi ne vom indrepta atentia asupra speciei ce reprezinta acest gen Latrodectus Mactans. Numele vaduva neagra se datoreaza culorii negru-lucios, cu un desen rosu in forma de clepsidra pe partea ventrala a abdomenului la care se adauga veninului neurotoxic foarte puternic.

Paianjenul masoara aprox. 3,5 cm cu tot cu anvergura picioarelor. Cefalotoracele si abdomenul la un loc masurand in jur de 1 cm. Masculul are cel mult jumatate din lungimea femelei, un abdomen vizibil mai mic, picioare lungi, o culoare de un cafeniu inchis cu dungi galbui si un desen in forma de clepsidra deasemenea galbui.

Veninul masculului este inofensiv omului.

In general aceasta specie este nocturna.
Ziua, femela, sta ascunsa in panza sa, desi specie neagresiva, ataca instinctiv daca este atinsa sau deranjata. Dupa ce masculul ajunge la maturitatea sexuala pleaca in cautarea unei femele iar in acest timp el nu se mai hraneste. Femela poate sa isi devoreze partenerul dupa actul sexual fara a fi obligatoriu.

Aceasta depune un saculet cu circa 400 pana la 700 de oua iar in timpul verii face aprox 9 asemenea saculeti chiar daca s-a imperechiat cu un singur mascul. Incubatia dureaza de la 15 pana la 30 de zile, iar la maturitate vor ajunge cca 5-10 paianjeni din fiecare saculet.

Femelele de obicei ajung la maturitatea sexuala la varsta de 90 de zile dupa ce au iesit din ou si mai traesc in jur de un an iar masculii ajung la maturitate dupa ce au implinit varsta de 60 de zile si de obicei mai traiesc 1-2 luni.

Paianjenii abia eclozati au o culoare deschisa, alba sau galbuie care pe parcursul naparlirii va deveni negru cu desenul rosu caracteristic speciei.

Juvenilii de ambele sexe sunt inofensivi omului.

Latrodectus tredecimguttatus

De obicei, paianjenul vaduva neagra il gasim in gauri, sub diferite pietre, in desisul vegetatiei, oriunde isi poate construi panza. Va trebui ca in calatoriile noastre prin delta sa fim atenti la stufarisurile dese sau la arbustii din zona si cine stie, poate vom avea ocazia sa observam o vaduva neagra in habitatul sau natural. Trebue insa sa aduc aminte ca in tara la noi specia este foarte rara si sansele sa dam peste un exemplar sunt destul de mici!

Nu se stie de ce un paianjen atat de mic si-a dezvoltat o concentratie atat de mare a veninului, avand in vedere ca hrana sa principala o constitue insectele. Desi au fost cazuri cand s-au hranit cu serpi sau mamifere mici, in special rozatoare, acestea sunt doar cazuri izolate.

Se crede ca veninul e de 15 ori mai puternic decat al unui crotal.

De obicei muscaturile de vaduva neagra nu sunt letale pentru un om adult, femela inoculand doar o mica parte din neurotoxina produsa, insa cei mai sensibili sunt copii, batranii si persoanele ce sufera de anumite afectiuni.

Veninul vaduvei ataca sistemul nervos, de aceea am tot amintit pe parcursul acestui articol de neurotoxina. Dupa muscatura, victima cade intr-o stare de moleseala generala, pot aparea tulburari respiratorii si locomotorii, dureri de cap, muschii abdominali se intaresc devenind acut la palpare. Ca si in cazul apendicitei apare senzatia de voma. Daca victima nu se prezinta imediat la cea mai apropiata unitate medicala pentru a primi ingrijiri, aceasta experienta poate deveni una letala.

Ca o masura de prim ajutor ar fi aplicarea unei pungi de gheata pe locul muscaturii, colectarea paianjenului intr-un recipient de plastic pentru a fi examinat de un expert in arahnologie, chiar daca l-ati omorat si prezentarea sa de urgenta la cel mai apropiat centru medical.

Latrodectus bishopi

Recoltarile biologice din ultimii ani au adus dovezi ca vaduva neagra s-ar putea intalni pe grindul Letea

si pe insula Popina.

Alte specii inrudite cu L. mactans sunt: L. geometricus (o specie intalnita in Africa); L. curacaviensis (intalnit in special in America); L. hystrix, L. dahli si L. pallidus (intalnite in Europa de sud, in Africa de nord si in sudvestul Asiei).

Latrodectus geometricus

In concluzie, sper ca intalnirea voastra cu un exemplar de vaduva neagra sa fie o experienta placuta si va urez un sejur cat mai frumos in Delta!
Daca aveti materiale interesante din delta va rog sa ni le trimiteti pe delta.resort@gmail.com pentru ca si ceilalti sa se poata bucura de bogatia deltei noastre.

*Fotografiile au fost luate de pe internet folosind motorul de cautare google.ro.

Aventura din 2007 de pe digul Sfantu Gheorghe - Sulina

2008-03-09T11:36:00.009+02:00

In august 2007 am strabatut digul de langa canal, la picior, in doua persoane si 4 caini.

Am plecat din Sfantu Gheorghe la 6:00AM si am ajuns pe plaja Sulina la 5:20PM unde ne-am latit la doua doua beri.

Amandoi am carat, un cort de doua persoane, 3 rucsaci, apa, mancare, in total 28Kg.

Cateva recomandari daca va incumetati la acelasi drum:
1. Luati macar doi caini cu voi. Veti trece pe langa lizierele de salcam cu vipere, tufisuri cu animale salbatice mici si medii, te vei intalni in mod sigur cu cai salbatici in grupuri numeroase, cirezi de vaci si tauri si nu in ultimul rand mistreti.

2. Plecati cat mai devreme din Sfantu sau Sulina, preferabil la 3-4 dimineata, nu te oboseste drumul cat te oboseste soarele de dupa orele 12.

3. Ia-ti cat mai putine bagaje si cat mai multa apa si mancare.

4. Ia-ti cel putin o camera digitala, fie pentru poze fie pentru filme, o sa regreti daca nu faci asta, pentru ca sunt intamplari cu animale salbatice cam la tot pasul pe acest drum.

5. Cand ajungi la destinatie, daca nu esti antrenat pentru astfel de drumuri (noi practicam nebunii din astea), ia doua aspirine pentru prevenirea febrei musculare, macar atenueza efectul.

6. Stalpii de medie tensiune de pe marginea drumului sunt pusi din 90 in 90 de metri, stalpul nr 1 fiind in Sulina. Vei sti exact la ce distanta esti de Sfantu sau Sulina dupa numarul care e vopsit cu rosu pe stalp.
Ex: daca esti langa stalpul 255, mai ai 23 de km pana in Sulina.

7. Exista doua diguri care se mai rup din cand in cand de la deversari sau inundatii peste care trebuie sa treci. Noi am avut norocul sa mergem pe ele fiind reconstruite. Intreaba localnicii inainte de a pleca pentru ca altfel va trebui sa "zbori" peste ape in dreptul lor.

E singurul mod prin care poti ajunge pe pamant din Sfantu in Sulina.

***