blogul lui Dan Horea

politrucii noștri

2026-10-21T04:54:01.858+03:00

În iulie 2025, fostul vicepremier al lui Bolo, Dragoș Anastasiu, ne informa că există și mită de supraviețuire, nu doar de îmbogățire.

Adică "te simți" ca să ai pace cu potera, fiindcă parale grele faci oricum.

În octombrie 2026, Bolo însuși vine cu o noutate politică, anume votul de necesitate. Adică PNL nu a votat PENTRU cu convingere, după analiza tuturor variantelor, ci cu degetele în ușă, strângeri din fese și cu punga de vomitat la îndemână.

Useriștii au votat împotriva noului guvern, pe motiv că este un paravan al PSD. Un paravan cu 11 miniștri din 18, deci undercover, nu? Logică beton. Sigur, dacă erau 11 miniștri USR, alte yodlere hăulea corul lui Fritz. 

La acest capitol, AUR dă mâna cu USR și consideră că avem de-a face cu un guvern marionetă. Ca și cum precedentele ar fi fost de capul lor!

PSD se bucură că e la Putere, concomitent cu niscaiva coșmaruri despre costul electoral dureros dacă nu crește calitatea vieții cetățenilor până la viitoarele alegeri. Greu, greu de tot, fiindcă măsurile potrivite de luat ar demola întreg eșafodajul politic românesc.

Cât despre udemeriștii cei pragmatici, ei au semnat un acord cu noul premier. Dacă le susține pretențiile etnice, îi votează deciziile administrative în Parlament. 

A nu se scăpa din vedere că un electorat elevat nu are niciodată conducători de slabă calitate.

când era bună Diaspora?

2026-10-18T12:39:28.641+03:00

În 2018, când apăruseră celebra expresie (perfect democratică, cf. 'telectualilor băsexului) "Muie PSD" și emblematica poză cu badanta grasă ce ținea o hârtie pe care scria "Veoric-o ejti prostă"?

Ori poate în 2019, când neamurile de acasă primeau mesaje disperate să-l voteze pe harnicul patriot klaun joianis?

Sau, cine ştie, or fi fost ideali diasporenii în 2024 și 2025, când îi susțineau majoritar pe Georgescu și Simion, anulând speranțele puse în Plicușor Ban, încât șoroșizdele au trebuit să se cace oficial pe temelia democrației ca să-l plaseze în fruntea bucatelor? 

am avut odată Presă

2026-10-18T12:37:01.657+03:00

Am lucrat în presă 33 de ani. Radio, TV, ziare pe hârtie și online. Reporter, editor, producător, realizator, de toate. Am făcut emisiuni de studio și materiale de teren, unele chiar complexe. Jurnalism, nu hăhăială DJ-istă sau pupincurism televizionistic.

Acum, ca pensionar, m-a pus naiba să mă uit pe listele celor care predau Jurnalism la nivel universitar.

Bre, am recunoscut doar câteva nume! Unii despre care știu că sunt profesioniști, alții mai modești. Restul, beznă totală.

Nu e suficient că meseria a ajuns în moarte clinică, distrusă de goarnele politice, spălătorii de creiere și mercenarii grupurilor de interese murdare? Chiar era nevoie ca viitorii jurnaliști să fie pregătiți de niște cetățeni care nu s-au remarcat în bătălia cotidiană a redacțiilor cu găsirea de subiecte, pregătirea lor, realizarea în teren, editarea și apoi transpunerea într-o formă atât corectă, cât și digerabilă pentru publicul nostru subdezvoltat intelectual și cultural?

Cunosc destui indivizi care, când îi auzi perorând despre teoria presei, ai zice că sunt experți, dar la proba practică eșuează penibil. Ăia sunt, de obicei, șefi.

Mă bucur că m-am retras la timp. Sincer. 

primitivul

2026-10-02T15:19:54.688+03:00

Ce înseamnă viața bună pentru un individ primitiv?

Am auzit-o prima dată în 1969.

Înseamnă carne, băutură, căldură, sex și lipsa oricărei obligații sociale.

Care sunt stimulii la care reacționează?

Exclusiv frica. De durere, de efort, de foame, de frig.

Nu cunoaște - și oricum n-ar accepta - noțiunile de bun simț, demnitate, onoare, civism.

Este un parazit social cu toxicitate ridicată.

de ce să acceptăm imigrația și războiul?

2026-10-01T22:17:38.557+03:00

Apropo de imigrația africano-asiatică de masă către zona europeană.

Justificările economice, că ei vor munci și vor plăti impozite, sunt de mult fâsâite, pentru că o bună parte a acelor indivizi nu produc decât copii și goluri tot mai adânci în bugetele de asistență socială.
Cei care, totuși, fac ceva, sunt în stare doar de munci slab sau deloc calificate.
A se scuti extrem de rarele exemple contrarii, cu celebrii medici și ingineri.
Nu cred că mai trebuie pomenit dezastrul pe care-l produc în nivelul de civilizație, fiindcă au fost transplantați aici nu doar indivizi, ci și năravuri din ținuturile lor de baștină, care se potrivesc cu cele europene ca fruntea cu buboiul.
Cât despre obligația UE de a le asigura un trai decent asiaticilor și africanilor, îngăduiți-mi să urinez cu boltă peste această teorie. Singurii care au câștigat de pe urma colonialismului au fost strămoșii actualilor miliardari, care, să vezi minune, nu suferă deloc în urma prezenței acestor inadaptabili dăunători. Cei care manifestă boala vinovăției n-au decât să confiște marile averi occidentale și să le distribuie către fostele colonii. Oricum, în timp record se vor întoarce în băncile Apusului, din cauza corupției generalizate. În rest, afirmația că europenii de rând trebuie să accepte prăbușirea calității vieții lor ca să o crească pe cea a unor indivizi cu care n-au absolut nicio legătură merită doar o flegmă.

Aceeași poveste și cu distrugerea economiei europene de dragul intereselor clanului Rothschild în Ucraina.
De ce să ne riscăm însăși existența ca să salvăm un stat eșuat din născare, unde a înflorit cea mai deplină infracționalitate interlopă, iar de vreo 15 ani se dezvoltă fascismul? Ce am pierde noi, europenii, dacă Ucraina ar deveni un stat mic și neutru?
A se scuti propaganda retardaților despre pericolul rusesc, bazată pe evenimente de acum un secol. Pericolul este escaladarea continuă, prin furnizarea de armament și bani regimului mafiot de la Kiev. 

Europa cea prosperă, calmă și pașnică a devenit un cazan unde nu fierb licori înmiresmate, ci rahat neoliberal, fascist, islamist, neomarxist și satanist laolaltă. 
Am dubii că-și va mai reveni vreodată. 

cum am votat?

2026-09-30T22:56:58.898+03:00

În 1990 l-am votat pe Ion Rațiu, cu convingerea, argumentată, că el este soluția pentru noi.

În 1992 n-am putut vota, din motive obiective.

În 1996, Emil Constantinescu, din nou cu convingere.

Iar acolo s-au terminat voturile pozitive, cu toată dezamăgirea posibilă.

În 2000 l-am votat pe Vadim, exclusiv din spirit de frondă. Ce mi-era Tanda, ce Manda?

În 2004, Băsescu, deși era clar că e un vierme, dar pe Năstase nu-l agream deloc. Vot negativ, fără speranță.

În 2009, Crin Antonescu. Tot vot negativ, pentru că deja îmi ieșise băsexul pe nas.

În 2014, Ponta, fiindcă pe Joianis îl știam din 2000, cu toate hibele lui.

În 2019, Dăncilă. Nu o lumină intelectuală, dar mai puțin toxică decât herr. Vot negativ, în esență.

În 2024, turul I, Crin Antonescu, singurul candidat cu moacă de președinte.

În turul II n-am mai apucat să votez, iar în mai 2025 i-am ștampilat pe toți, de dragi ce-mi erau.

Concluzia? De la Ion Rațiu n-am mai avut niciun candidat viabil, iar rezultatele se văd.

bunicul matern

2026-09-29T01:10:47.551+03:00

În 1948, bunicul din partea mamei, Ioan Mureșan (a lui Fulgeru), după 25 de ani de muncă grea, inclusiv la sondele din Moreni, a cumpărat o casă elegantă și câteva hectare de pământ lângă gara din Iclod (jud. Cluj).

În 1953, "tovarășii" l-au anunțat că a fost declarat chiabur exploatator, drept urmare să-și adune câteva lucruri și, împreună cu soția și cele 3 fiice, să se mute în niște ruine din afara satului, zona numită "la Coșteie".
În poză (colorizată, evident) se vede cât a putut lua cu el dintr-o gospodărie prosperă. În casa lui a fost instalat sediul GAC (strămoșul CAP).
A luat-o iar de la zero și a supraviețuit, însă nu i-a putut niciodată ierta pe cei care l-au nenorocit.

A murit în ianuarie 1991.

tatăl meu

2026-09-29T00:30:16.571+03:00

Tatăl meu, Gavrilă Horea, s-a născut în 29 februarie 1928 şi a murit în 16 decembrie 2006. A trăit 20 de ani în capitalism, apoi 42 în socialism şi din nou 16 ani în capitalism.

Fiu de ţărani mijlocaşi din Mureş, a avut mereu convingeri de centru-stânga, pentru că el nu confunda ideile cu partidele. 

Între 1950-1953 a "făcut armata" la tăiat bolovani lângă Vatra Dornei, într-o unitate de exterminare a tinerilor şcoliţi (el fiind absolvent de liceu). A văzut murind sau distrugându-și sănătatea sute de tineri, sub comanda sadică a unor ofițeri puși la index fiindcă fusesera instruiți în Germania nazistă. Pe livretul lui militar scrie "mână de lucru neinstruită". A devenit agronom, unul performant, motiv pentru care i s-a propus de două ori, în anii '70, să meargă la "Ștefan Gheorghiu", de unde s-ar fi întors director de IAS, dar a refuzat categoric. Dacă accepta, alta ar fi fost viața lui și a familiei... Asta, veți fi de acord, îl exclude din lista simpatizanților regimului!

De când eram mic mi-a insuflat disprețul pentru imbecilitatea fudulă pe care o întâlnise mereu la directorimea, activiștii de partid si ceilalti "stâlpi" ai regimului. De aceea, nici o gulgută propagandistică, oricât de isteață s-ar crede, nu mă păcălește. 

După 1989 a mai apucat 16 ani de "democrație capitalistă" și, cu profundă dezamăgire, mi-a spus: "Nici ăștia nu sunt altfel... tot loaze, nemernici si trădători promovează, iar țara e pentru ei doar o pradă pe care o jefuiesc impreună cu străinii".

N-am uitat asta, iar realitățile au grijă să mi-o reamintească tot mai acut, din nefericire.

În ianuarie 1990 era lămurit în privinţa noilor realităţi politice şi mi-a spus clar: “Va fi mai rău decât a fost”. A detestat socialismul, fie el dejist sau ceauşist, dar a avut înţelepciunea să nu facă din asta un cec în alb pentru capitalism, pe care-l cunoscuse oricum în tinerețe.

Tatăl meu a considerat că omenia și cinstea trec înaintea politicii şi a averii.

Spuneţi-le asta “democraților” din zilele noastre.

Ucraina si NATO

2026-09-25T14:39:17.955+03:00

La înfiiințarea ei, în 24 august 1991, Ucraina s-a angajat să devină un stat permanent neutru, care nu va participa la blocuri militare (adică NATO, că altul nu mai exista). În schimbul predării ogivelor nucleare sovietice aflate pe teritoriul ei către Federația Rusă, Ucraina a semnat apoi Memorandumul de la Budapesta (1994), prin care Rusia, SUA și Marea Britanie se obligau să-i garanteze independența, suveranitatea și integritatea frontierelor. Condițiile din 1991 erau valabile în continuare, firește, altfel Rusia, chiar și cu Elțîn la conducere, s-ar fi opus categoric unui acord prin care rachetele americane ajungeau la 500 km de Kremlin.

În mai 2002, Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, condus de președintele Kucima, a adoptat o strategie oficială care definea integrarea euro-atlantică și viitoarea aderare la NATO ca obiective pe termen lung. Această decizie a dus la semnarea unui Plan de Acțiune NATO-Ucraina în toamna aceluiași an.

În 2005, în urma "Revoluției Portocalii", noul președinte Viktor Iușcenco a introdus Ucraina în programul de „Dialog Intensificat” cu NATO.

În aprilie 2008, la Summitul NATO de la București, aliații nu i-au oferit Ucrainei un Membership Action Plan (datorită opoziției Franței și Germaniei, care doreau să evite tensionarea relațiilor cu Rusia), dar declarația finală a stipulat explicit că „Ucraina va deveni membră NATO” în viitor.

În 2010, odată cu alegerea președintelui Viktor Ianucovici, Ucraina a renunțat oficial la obiectivul aderării și a revenit la statutul de țară nealiniată, continuând doar cooperarea tehnică.

În 2014, după declanșarea conflictului din Donbas, Parlamentul de la Kiev a anulat statutul de nealiniere! Ce legătură avea un conflict intern cu aderarea la NATO doar Kievul știe.

În 2019, sub președinția lui Petro Poroșenko, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană a fost înscrisă direct în Constituția Ucrainei ca obiectiv strategic obligatoriu de politică externă.

Ceea ce nu seamănă deloc cu condițiile acceptate de Ucraina la înființarea ei și face ridicolă invocarea garanțiilor de securitate din 1994, acordate pe baza premiselor din 1991.

partide antisistem? haida de

2026-09-23T04:08:59.402+03:00

Ce-mi spunea în februarie 2020 un politician de rang înalt:

* USR este creația SRI și a fost menit a susține interesele occidentale în România. Între timp, "investitorii" din USA s-au retras și au rămas la butoane doar vest-europenii. Formațiunea a crescut abrupt ca influență după 2019, de când ginecologa germano-americană se lăfăie în fruntea Comisiei Europene. Apropo, Ursula este cetățean german (născut în Belgia), dar străbunica ei era din South Carolina, iar doi dintre copiii ei și un nepot au cetățenie americană. Prietenia între popoare, ce mai! 🤣 * AUR a fost creat de SIE, având ca scop inițial combaterea influenței rusești în Republica Moldova. Misiunea a eșuat fiindcă moldovenii vor de la noi doar ajutor material, nu și linii politice. Ca atare, partidul a fost reorientat spre politica dâmbovițeană, unde, spre deosebire de USR, a reușit să crească prin forțe proprii, încercând să preia și susținerea intereselor americane. Concluzia? Cele două partide considerate nou-nouțe, antisistem etc sunt, de fapt, jucării ale sistemului de tip securistic, realul vătaf al țării. Partidele mai vechi au fost ori distruse (PSDR, PNȚCD și, prin fuziune cu PDL, PNL-ul), ori sunt infestate cu agenți de influență în pozițiile care contează (PSD). Nimeni nu poate urca scara politică fără avizul "serviciilor", care le asigură celor agreați "legende" ce-i transformă în eroi ai Măriei Sale Fraierul Român. Una dintre condițiile sine qua non în selecția cadrelor este să aibă schelete în dulap, care funcționează ca pârghii pentru șantaj în caz de insubordonare. Coposu zicea, acum 35 de ani, că „Blestemul României ar fi ca, după 20-25 de ani, FSN să se afle și la stânga și la dreapta eșichierului politic”. Ce nu-și închipuia Seniorul era că politicienii, indiferent de zugrăveala ideologică, vor ajunge mârțoage în grajdurile serviciilor secrete românești, care sunt, la rândul lor, iobagi pe tarlalele unor servicii străine.

idei mărețe, realități oribile

2026-09-21T13:23:51.540+03:00

Unul dintre personajele lui Malraux, din "Speranța", îi răspunde unui critic al Bisericii Catolice, implicată în susținerea fascistului Franco:
- Cu cât o cauză este mai nobilă, cu atât mai mult loc lasă imposturii.
Într-adevăr, de la Creștinism la Comunism, oamenii s-au străduit să transforme seturile de principii și idealuri frumoase în toxine. De la minciună grosieră și exploatare grosolană la crimă în masă. 
Comunismul, de pildă, este o idee magnifică.
Frățietate, muncă, egalitate, solidaritate, viață trăită în comunitate și pentru ea. Un fel de kibbutz! 
Teoria sună splendid și milioane de oameni s-au jertfit pentru a transforma comunismul în realitate. După care, invariabil, la butoane au ajuns indivizi cruzi, lacomi, orgolioși, fără niciun fel de trăsătură comunistă, care au distrus țări, societăți și oameni. Cea mai mizerabilă ofensă adusă ideilor comuniste, prin maimuțărirea lor la modul genocidar, a fost comisă de khmerii roșii ai lui Pol Pot, în Cambodgia anilor '70.
Mai mult sau mai puțin măiestru propagandistic, mai mult sau mai puțin violent, orice regim pretins comunist a fost și este o dictatură antipopulară. Inclusiv auto-numitul progresism!
Cealaltă față a monedei totalitare, fascismul, n-a reușit niciodată să-și atragă adepți decât dintre indivizii cu caractere infecte. Idealiștii au ajuns, cu toții, la comunism. 
Pe de altă parte, capitalismul, odată ieșit din matricea prezentată în 1776 de Adam Smith (mici producători concurând pe piața liberă cu marfă tot mai bună și mai ieftină) a eșuat dramatic în fascism corporatist, dar cu o formă chiar mai banditească decât a celui creat de Mussolini în 1927, fiindcă statul a devenit o unealtă a corporațiilor, nu invers.
Stalin declara (tot în 1927, ce coincidență!) că principalul inamic al comunismului sovietic nu e capitalismul, ci social-democrația. De ce? Fiindcă este unica doctrină care se apropie de teoriile lui Adam Smith - capitalismul în slujba societății, nu stăpânul ei.
Fascismul corporatist care domină azi "lumea liberă" se teme de aceeași social-democrație. Cu dictatorii te poți înțelege, eventual contra cost, dar cu cei dedicați muncitorului și micului întreprinzător n-ai cum fără să renunți la năravurile otrăvitoare.
Din păcate, orice schimbare majoră presupune carantinarea celor care n-o acceptă, iar pentru asta e nevoie de forță, pe care o au doar marile corporații fasciste și dictatorii.
Cerc vicios...

deșertăciuni

2026-09-15T00:02:21.409+03:00

Zilele astea am treabă în Cimitirul Hajongard (Central) din Cluj.

De fiecare dată mă uit la inscripțiile de pe monumentele funerare și îmi revine în minte o zicere a Eclesiastului - „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni”.
În timpul vieții ai fost inginer, economist, ofițer, medic, judecător, faianțar, brutar, pictor sau actor.
999 din 1000 astfel de meseriași sunt mediocri. Nu lasă nimic în memoria colectivă, iar familiile îi uită respectuos după 10-15 ani.
Și atunci ce rost au textele în care ni se spune că X a fost inginer, Y procuror-șef, Q senator, W colonel în rezervă sau Z cântăreață? 
Eu citesc acele inscripții din curiozitate, dar nu simt deloc imboldul de a începe studii aprofundate ca să aflu cum a fost viața oalelor și ulcelelor îngropate acolo.
Sigur că poți vedea și mormintele unor oameni care au fost celebri la vremea lor. Azi am revăzut, de pildă, unde sunt înhumați compozitorul Nicolae Bretan, actrița Lucia Stănescu și actorul Kovács György. Astfel de personalități, da, merită atenție, deși monumentele lor funerare sunt incomparabil mai modeste ca ale unor neica-nimeni care au avut bani și putere, dar azi nu-i mai pomenește nici măcar neamul lor.

Ar fi bine să nu uităm asta niciodată - „Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni”.

AI

2026-09-12T12:32:17.431+03:00

Susținătorii introducerii pe scară largă a AI în economie afirmă că nu e niciun pericol, fiindcă progresul tehnologic a avut mereu ca efect colateral pierderea de joburi, dar oamenii și-au găsit alte locuri de muncă.

Așa este. Sau, mai corect, așa era, pentru că situația prezentă diferă total de cea din sec. XVIII și XIX, când a început Revoluția Industrială.

Populația Europei în 1800 era de cca 170 milioane, dintre care doar 85 de milioane trăia în Occidentul unde se introduceau noile tehnologii. Restul au mai așteptat câteva decenii până să treacă de la caleașcă la tren și de la roata morii de apă la motorul cu abur.
Nivelul tehnologic general era atât de scăzut, încât un hamal sau un căruțaș putea găsi ușor altceva de lucru.
Calitatea medie a vieții cetățenilor era atât de scăzută, după standardele de azi, încât schimbările în economie nu provocau cine știe ce șoc.

În zilele noastre, lucrurile stau cu totul altfel.
Populația Europei este incomparabil mai mare, iar pretențiile la confort și bunăstare incomparabil crescute față de acum 200 de ani. Cu toate astea, procentul de calificări de neînlocuit este la fel de scăzut ca pe vremea lui James Watt. 
Diferența o face lipsa alternativelor.
Două milioane de inși rămași fără loc de muncă în Anglia acelor vremuri își găseau relativ simplu altceva de făcut, la același nivel scăzut de calificare. 
50 de milioane de inși puși pe liber de AI în Europa de azi ar rămâne, în bună parte, pe drumuri, fiindcă joburile gen casier la magazin, cărător cu cârca sau muncitor la bandă dispar. Vreți un exemplu de meserie care nu va dispărea? Frizer, sau coafeză. 
Sigur, introducerea pe scară largă a AI și a roboților în economie crește sensibil productivitatea, dar se ridică o întrebare - cine să cumpere marfa dacă mase de indivizi au rămas fără surse de venit? Nu de alta, dar am dubii că proprietarii marilor companii beneficiare ale acestei productivități vor începe să-și împartă profiturile cu sărăcimea.

Cât despre pericolul ca AI să lichideze inutilul apendice uman care consumă resurse (fiindcă, logic, asta suntem pentru AI) ca să înlocuiască societatea noastră cu una exclusiv a roboților, nici nu mai pomenesc. 

nu oricine are baftă

2026-09-09T21:03:25.916+03:00

Cărțile, filmele și legendele urbane (sau rurale) au prostul obicei de a-i face pe oameni să creadă că întâmplările benefice sunt mereu pe cale să apară.

X e sărac și beteag, dar, pe neașteptate, Pronia îi trimite o sumă consistentă, cu care se tratează eficient și își face viața frumoasă.

Y e singur și ignorat, dar, într-o zi, sună telefonul și, minune, femeia visurilor îi propune să fie împreună. 

Etc, etc.

Bine-ar fi să fie așa, dar, din păcate, baftă porcească au extrem de puțini. 

Mai țineți minte gospodina aia de 62 de ani, plecată în Spania, care a crezut sincer că e atât de splendidă încât Brad Pitt s-a îndrăgostit de ea și numai lipsa unor mii de Euro îl împiedică s-o viziteze? Ca atare, femeia i-a trimis parale escrocului cu pricina, sperând că, mai apoi, se va pomeni cu starul american la ușă.

Cam în aceeași categorie intră doamnele de vârsta a doua care se păstrează pentru un visat partener cu 15-20 de ani mai june, iar dacă Fătul nu apare, preferă să rămână singure.

Lipsa unei autoevaluări realiste și credința oarbă în noroc au astfel de efecte.

Mai degrabă se dovedește adevărată zicala "Cine se naște urât și sărac, la maturitate va fi mai urât și mai sărac". Sau mai singur, mai ignorat, mai beteag.

despre PR-isti

2026-09-07T19:40:06.184+03:00

Singurul purtător de cuvânt veritabil pe care l-am cunoscut a fost Bogdan Baltazar, care făcea interesante conferințele de presă și comunicatele guvernului Petre Roman. Nu degeaba a ajuns, mai apoi, președinte al BRD.

Pentru cei care au urmat, în toate firmele și instituțiile, publice sau private, a fi purtător de cuvânt (sau responsabil cu Relațiile Publice), era și este o sinecură. 

Ai de lucru 2-3 săptămâni pe an, iar în rest îți omori timpul. 

Dacă te mustră conștiința, te înhami singur la activități din afara fișei postului. Dacă nu, dolce farniente.

Comunicatele de presă pe care le trimit acești chinuiți de talente sunt plicticoase, fără interes pentru public, scrise lemnos și, adesea, au ca scop mai degrabă preamărirea șefilor "scriitorului".

Cât timp am lucrat în presă, aceste mesaje ajungeau direct la gunoi, după primele rânduri citite.

E păcat, totuși, fiindcă un bun purtător de cuvânt poate ridica sensibil nivelul de atenție de care se bucură firma/instituția și-i poate lumina imaginea.

Cu condiția, evident, ca jobul lui să nu fie considerat o biată sinecură, iar PR-iștii să nu fie selectați pe această bază.

AUR și USR

2026-09-04T12:46:52.841+03:00

În 2020, un politician de top îmi spunea că AUR a fost creat de SIE pentru a combate propaganda rusească în Republica Moldova. Operațiunea a eșuat, iar formațiunea a fost lansată în bătălia politică internă. Despre USR mi-a spus că este jucăria lui Coldea, destinată din start uzului intern. Ambele partide reprezintă grupări din "servicii", dar cu protectori din umbră care se dușmănesc.

precum nația și președinții ei

2026-09-04T03:23:33.574+03:00

România a avut până acum patru președinți, iar al cincilea tocmai dezonorează funcția, la fel ca predecesorii lui.

Dintre ei, unul singur a fost intelectual, Emil Constantinescu.

În rest, Ceaușescu era sfertodoct, Iliescu semidoct, Băsescu și Iohannis arau miriștile intelectului, iar Nicușor bântuie în afara lui.

Totuși, de vreme ce calitatea intelectuală, civică și morală a politicienilor aleși este media calității alegătorilor, de unde atâta mirare că țara e pe cale de dispariție?

aurul, tezaurul si datoriile

2026-09-03T21:39:32.787+03:00

Aurul din tezaurul trimis în 1916 în Rusia cântărea 93,4 tone. Aur pur, de 24K.
În momentul de față, el ar valora 11,46 mld Euro.
Aurul aparținea, juridic, BNR, instituție cu capital privat, nu Ministerului Finanțelor sau Coroanei. Totuși, el avea o funcție publică esențială: reprezenta rezerva monetară a României și baza de acoperire a leului.
Datoria externă a statului român este azi de cca 235 mld Euro. 
Dacă scădem valoarea tezaurului, ne-ar mai trebui 1.809 tone de aur pur ca să lichidăm această datorie. BNR are depozitate 61,2 tone de aur la Banca Angliei. 
Dar, dacă luăm în seamă năravul guvernelor de după 2022, cele 11,46 mld Euro ar merge către Ucraina, Republica Moldova și pe armament. Nimic pentru noi.

urmașii lui Hitler

2026-09-03T03:44:07.329+03:00

Este alarmant numărul mare de postări admirative la adresa fascismului și nazismului!

Hitler, până nu demult simbolul răului absolut, e acum "pictorul (!) care știa el ce face și păcat că n-a terminat", Waffen SS sunt eroi, iar Wehrmachtul o armată de gentlemani, ca și cum în URSS ar fi făcut turism, nu un război de exterminare. Nu sunt omise nici textele despre nemții care plăteau găinile luate de la țăranii români, în vreme ce sovieticii (ruși în poveștile lor, deși se știe clar că erau ucraineni) luau fără să plătească. 

Ce-au făcut nemții aici după 23 august nu mai pomenesc postacii cu pricina și nici halul în care s-a purtat armata română în Est. Admirația vehementă pentru banderiștii actuali din Ucraina nu e de mirare, în aceste condiții. 

Hitler, Quisling, Tiso, Horthy, Antonescu, Mussolini, Franco, Bandera ori Petain ar fi mândri să vadă câți urmași au.

Cât despre Holocaust, este ori negat, ori tratat ca un rău necesar, sau chiar un bine făcut omenirii!

De fapt, se constată o creștere exponențială a opiniilor pozitive despre fascism la nivel european și nord-american, combinată cu antievreism isteric și rusofobie cu orice preț.

Nu e bine ce se întâmplă, nu e deloc bine.

23 AUGUST

2026-08-29T15:14:37.068+03:00

23 august 1944 a fost un act politic firesc prin care Romania a anulat jumatate din talhariile la care fusese supusa in 1940.

De aceea este aberant sa citesc acum ca regele Mihai&Co au dezonorat tara.
Fata de cine?

Intre iunie si septembrie 1940, Romania a pierdut 1/3 din teritoriu si din populatie.
URSS, Ungaria (cu sprijin direct german si italian si cu acordul URSS) si Bulgaria au "extras" din statul roman cca 102.000 kmp si 6,8 milioane de cetateni.

Ce era de facut?
Sa te lupti deodata cu toti era sinucidere curata si garantia disparitiei statului roman.
Ca atare, Antonescu a ales alianta cu Hitler, Mussolini si Horthy impotriva lui Stalin. Motivul alegerii? Anticomunismul, antisemitismul si xenofobia patologice ale Conducatorului. 
Initial, cartea a fost castigatoare, ceea ce l-a convins pe Antonescu sa ordone continuarea ofensivei dincolo de vechile granite nationale. Apoi s-a vazut nu doar ca nemtii pierd, dar si ca nu-si indeplinesc obligatiile privind dotarea armatei noastre, iar atitudinea lor fata de soldatii romani era dispretuitoare si agresiva.
Cand frontul a ajuns la Prut, regele Mihai si aliatii sai au decis ca Antonescu trebuie inlaturat. Obsesia lui de a-si tine promisiunea verbala facuta lui... Hitler - specialistul incalcarii oricarei intelegeri - devenise un risc major.
Evident, totul s-a facut cu idioteniile romanesti de rigoare (oprirea ostilitatilor cu ucrainenii din Fronturile 2 si 3 fara un armistitiu oficial, care s-a soldat cu trimiterea in prizonierat a vreo 150.000 de militari romani, facilitarea abuzurilor comise de sovietici samd).
Efectul major, insa, a fost recuperarea Transilvaniei cedate in 1940. Din pacate, Basarabia, nordul Bucovinei si Herta au ramas la URSS.

Politica, de sus si pana jos, este un joc continuu de forte si interese, impus prostimii ba cu pumnul, ba cu propaganda.
A vorbi despre onoare impotriva interesului national e doar o scuza pentru tradare.

rusofobia - stupidă, dar extrem de periculoasă

2026-08-25T02:17:48.263+03:00

E uluitor cum, în ciuda informațiilor tot mai ample despre tehnica militară rusească de vârf, apar în continuare indivizi (troli, boți sau reali) care cred fierbinte că Rusia are doar fiare vechi eșuate și soldați retardați, pe când NATO scoate SF-uri pe banda rulantă, mânuite de genii marțiale!

Acești idioți utili sunt extrem de periculoși fiindcă rusofobia lor, combinată cu o încredere oarbă în capacitățile militare ale Vestului - și în disponibilitatea NATO de a lupta pe teritoriul României - ne pot pricopsi cu un război catastrofic aici, în ograda proprie! Chiar câștigat, un astfel de conflict ne-ar rade de pe fața pământului.
Nu uit un astfel de specimen, corporatist bucureștean, care scria în toamna trecută că ar trebui lansat un atac nuclear masiv împotriva Rusiei, fiindcă rachetele lor sunt niște ruginituri sovietice care nu vor funcționa! Printre "avantajele" acestei operațiuni, pe care le enunța individul, erau anihilarea definitivă a "orcilor" și... dispariția PSD!
Avem de ales rapid - ori îi izolăm pe acești psihopați și pe coordonatorii lor, ori devenim o masă diformă de carne de tun (militari) și "pierderi colaterale" (civili).
P.S. Că tot a fost 23 august, acești indivizi sunt, să vezi minune, aceiași care condamnă actul regelui Mihai, pe motiv că l-a trădat pe Hitler, cu care România nu avea niciun tratat de alianță! După mințile lor de bibilică, țara trebuia transformată într-un uriaș Stalingrad, ca să nu-și încalce Antonescu cuvântul dat lui Hitler și, fixația lor permanentă, să omoare mai mulți ruși (deși aici au venit ucrainenii).

Ca să lămurim și povestea etniei soldaților din Fronturile 2 și 3 Ucrainene care au ocupat România după 30 august 1944.
L-am citit pe istoricul britanic Sir Antony Beevor, autorul unor lucrări de referință pe tema WW2, între care "Stalingrad" și "Arnhem" sunt formidabile.
Așadar.
Peste 7 milioane de ucraineni au luptat în rândurile Armatei Roșii pe parcursul războiului. Începând cu toamna lui 1943, după Kursk, marile grupuri de armate sovietice au atacat spre Vest. Pe măsură ce avansau prin Ucraina, ele au realizat mobilizări locale masive. Ca atare, spre sfârșitul războiului, fronturile ucrainene (1, 2, 3 și 4) erau compuse în proporție de 60% până la 80% din soldați de etnie ucraineană.

fabulă

2026-08-24T13:22:15.625+03:00

În pădurice erau 5 iepuri și 30 de șacali.

Iepurii au decis că trebuie să se sacrifice, altfel ecosistemul va fi deteriorat prin înfometarea șacalilor.

Iepurele care a atras atenția că, în acest mod, specia lor va dispărea, a fost acuzat de șacalofobie și egoism. Unul dintre confrați chiar l-a făcut ursofil, cu referire la cei 2 urși care, din când în când, mâncau la prânz friptură de șacal. 

Sigur că foametea micilor prădători a fost rezolvată doar temporar, iar urșii, ca efect paradoxal, au avut fripturi mai grase, dar iepurii au murit cu satisfacția că protejaseră biodiversitatea

naziști și arabi vs. evrei

2026-08-23T04:16:01.151+03:00

În WW2, nemții și partenerii lor, inclusiv din România, au asasinat cca 6 milioane de evrei care, să fie limpede, NU LE FĂCUSERĂ NIMIC RĂU!

Un pont - invidia, prostia și umorile nu sunt justificări acceptabile.
Au fost gazați, împușcați, spânzurați sau împinși într-o mizerie mortală comercianți, doctori, ingineri, profesori, meșteșugari și artiști evrei din toată Europa ocupată de naziști, sau aliată cu ei. Bărbați, femei și copii, de toate vârstele. Nu combatanți. Nu din clanurile Rothschild, ori Rockefeller și nici alții, invocați mereu de propaganda lui Göbbels. Averile le-au fost furate.
Acele milioane de victime se încadrează perfect în definiția genocidului.
Repet, erau oameni care nu le făcuseră nimic rău călăilor. Adesea, chiar dimpotrivă.

După atacul Hamas din 7 octombrie 2023 - soldat cu 1200 de morți, 3400 de răniți și 250 de persoane răpite ca ostatici într-o singură zi - Israelul a replicat atacând zona Gaza. Condiția pentru încetarea atacurilor a fost clară de la început - desființarea și dezarmarea Hamas.
Nu doar că Hamas a refuzat condițiile, dar populația arabă a continuat să-i sprijine pe teroriști.
Rezultatul a fost deteriorarea gravă a fondului de clădiri, a resurselor de trai și, estimativ, cca 80.000 morți și dispăruți. Armata israeliană a pierdut cca 500 de morți și 9500 de răniți în luptele cu Hamas din Gaza. Acolo n-a fost un bombardament comod, de la distanță, ci lupte grele de infanterie, dar diferența de tehnologie și pregătire militară și-a spus cuvântul.

Iar acum, cifrele lămuritoare.
Înainte de 1940, în Europa trăiau cca 9,8 milioane de evrei.
În mai 1945, mai erau în viață 3,8 milioane.
Repet - oameni care nu le făcuseră niciun rău călăilor!
Înainte de atacul israelian, 2,2 milioane de arabi se înghesuiau pe cei 360 kmp ai fâșiei Gaza.
Azi au rămas în viață cca 2,1 milioane, după 3 ani de lupte.
Deosebirea? Arabii din zonă sunt inamici înverșunați ai evreilor și contribuie din plin la atacurile comise de organizațiile teroriste locale, deci nu avem de-a face cu civili inocenți.
Ca să rezumăm, după mințile tot mai hitlerizate din prezent, cele 6 milioane de evrei uciși în WW2 ori n-au existat, ori bine le-au făcut naziștii (sic!), dar nu e genocid.
În schimb, cei 80.000 de arabi uciși din 2023 încoace sunt victime nevinovate și e genocid,  fiindcă i-au ucis evreii.

Când creierele și obrazele sunt înlocuite de umori și propagandă toxică, rezultatele sunt din ce în ce mai sinistre

noi si NATO&UE

2026-08-22T04:15:16.480+03:00

Am urmărit cu atenție propaganda pro-UE și pro-NATO din anii premergători aderării.

Esența gulgutelor pro-europene a fost sintetizată de o babă din Bărăgan: "Să vie Uie, maică, să ne mărească pensioarele". 
Nicio secundă nu s-a vorbit despre anticreștinism, aducerea a milioane de asiatici și africani, leghebetism, woke, domnia multinaționalelor, neoliberalism, Green Deal sau decizii majore stabilite la Bruxelles peste capetele statelor membre. Cu atât mai puțin despre "Europa cu mai multe viteze" sau hotărâri luate fără acordul tuturor membrilor. 

În privința NATO era vorba că ne apărăm reciproc de eventuali agresori externi, nu că susținem militar interesele USA și ale Europei de Vest și cu atât mai puțin că ne distrugem economia de dragul lor. Despre instalarea la Bucale a unor șefi preaplecați Vestului n-a piuit nimeni. 

Vorba lui George Friedman - STRATFOR: "UE și NATO au fost create ca vectori de promovare a intereselor naționale, nu ca foruri supreme de decizie".
Nouă, însă, ne place să fim slugi, de aceea dăm vina pentru mizeria noastră pe adversarii stăpânilor, nu pe ei și nici pe noi.

minciuni convenabile vs adevaruri neconvenabile

2026-08-20T21:54:38.539+03:00

Un grup de șoroșizde (cu sex incert, cum le place lor) a propus limitarea libertății de exprimare online pe motiv că se minte mult și, adesea, periculos.

Asta e adevărat, dar în fruntea mincinoșilor sunt chiar ei, slugile sataniștilor. Mai grav e că înfulecatul gulgutelor cu lopata mare este efectul reducerii dramatice a capacității de gândire logică și critică prin retardarea sistemului de învățământ.

Acuma, la o primă vedere, ideea n-ar fi rea. Mai puține minciuni, mai puțină manipulare.
La a doua vedere, însă, apare eterna dilemă - cine stabilește care e adevărul? E notorie cenzura progresizdă aplicată de auto-denumiții fact checkers. Orice informație care lovește interesele grupării generic numită șoroșistă e declarată pe loc ba minciună, ba teoria conspirației.  
Hilar și revoltător deopotrivă este că atunci când ceea ce ei categoriseau drept conspiracy theory se dovedește a fi real, n-au nicio ezitare în a nega evidențele! Fie că e vorba despre finanțe, pandemie, sexe ori război.

De aceea, cenzura online e mult mai periculoasă decât libera promovare a aberațiilor. Prostovanii se vor ține oricum la curent din om în om cu tâmpeniile lor, dar adevăruri esențiale vor intra automat la categoria "inconvenient news = fake news".
Mersi, dar pas. 

Când contrazici argumentat un isteric neșcolit (indiferent ce diplome ar avea), dar care crede fanatic într-o cauză, replica lui va fi, invariabil, atacul la persoană.
Culmea este că aceiași indivizi care urlă împotriva regimului de la Beijing cer să fie aplicate metode chinezești împotriva celor care nu le aprobă inepțiile!
Cu toate astea, prefer un mediu online liber decât unul dirijat de creatorii "informațiilor oficiale".
În pofida hibelor ei, libertatea de exprimare este singurul obstacol real în calea autoritarismului.