Blogul lui Rotundu

Jaf la… drumul mic!

Ioan Rotundu — Fri, 25 May 2012 19:35:43 +0000

Între cătunul Lunca şi satul Pârlita de pe raza comunei Băluşeni este o distanţă mică. Ca să fim în ton cu denumirea satului, este un pârlit de drum necăjit şi vai de capul lui. Dacă nu plouă, îl străbaţi cumva. Dacă plouă, rişti să ai probleme cu maşina pentru că sunt unele gropi care dacă se umplu cu apă trebuie să aştepţi evaporarea naturală ca să le poţi traversa.
Însă partea cea mai interesantă este că acest drum, aşa cum s-a şi lăudat şi continuă să se laude primarul PSD neculai Stratulat l-a modernizat preţ de 140 mii euro, adică peste şase miliarde lei vechi. Cel puţin aşa susţine peste tot şi în faţa oricărui este dispus să-i asculte laudele.
Ce este adevărat din toată această laudă este suma cheltuită din bugetul local, că la atragerea de finanţări europene primarul nu se pricepe, el fiind economist format să construiască socialismul ştiinţific şi nicidecum să-şi însuşească metodele capitaliste ale economiei de piaţă.
Satul Pârlita este un sat de ţigani romanizaţi. Puţini mai ştiu limba. Ţiganii s-au sau dus la muncă prin Europa, pe bune la muncă, au strâns bani şi acum şi-au ridicat case semeţe. Faţă de alte sate de ţigani din judeţ, spre exemplu cum ar fi cel din comuna vecină Coşula, satul Pârlita arată ca sat civilizat iar oamenii s-au europenizat şi au un comportament surprinzător de educat.
Ei mi-au spus că primarul Stratulat îi desconsideră, îi umileşte, chiar îi ia la bătaie şi nu le ia în seamă necazurile generate chiar de modul în care primarul administrează comuna. Mi s-au plâns sătenii că primarul a presărat pe drumul către sat câteva maşini cu piatră, de ochii lumii, restul banilor numai el ştiind cum au fost cheltuiţi sau în a cui buzunar au ajuns.
„S-a furat la greu, cum nici noi n-am furat pe vremea CAP-ului” ne-a declarat un cetăţean, bucuros că a venit televiziunea şi în satul lor. I-am promis că după data alegerilor locale voi revei în Pârlita pentru a realiza un reportaj despre modul lor de viaţă.
Revenind la primarul Neculai Stratulat, în ediţia de lui voi prezenta mai multe aspecte din activitatea acestuia. Fost director la Banca Agricolă Botoşani în vremurile de glorie comunistă, în 2008 Stratulat a fost ales primarul comunei în condiţii extrem de controversate.
De când a fost ales primar, familia sa a prosperat mai ceva ca-n poveşti iar comuna s-a pricopsit cu unele investiţii din credite bancare care au o utilitate îndoielnică.
Ca dovadă că cele peste şase miliarde de lei cu care se laudă primarul că le-a cheltuit cu scurtul drum dintre Lunca şi Pârlita au fost mai mult risipite în vânt, am filmat porţiunea dintre sate şi drumul din satul Pârlita.
Dacă aceşti bani ar fi fost cheltuiţi cu adevărat pentru modernizarea drumului, atunci acest drum se putea pava cu gresie de granit şi tot se mai făceau ceva economii. Priviţi cele două filmuleţe şi vă minunaţi pe ce se duc banii unor primării unde primarii aparţin categoriei de băieţi deştepţi şi au titlul de baron local.

Încă un sacrificat marca Ţurcanu

Ioan Rotundu — Thu, 24 May 2012 19:53:24 +0000

La Ripiceni, unde eram siguri că actualul primar Ioan Burciu îşi va reînnoi mandatul fără probleme s-a petrecut o situaţie inedită. Inexplicabil, cei de la PSD au renunţat la Burciu, care avea garantat 100% următorul mandat, pentru a-l propulsa pe fostul miliţian Vasile Curuliuc, îb prezent pensionar.
Curuliuc a mai candidat şi la alegerile din 2008, dar din partea PRM. Nişte interese oculte din PSD, l-au aruncat la gunoi pe Ioan Burciu, care vreme de peste 20 de ani a servit cu credinţă social-democraţia şi a adus voturi cu ghiotura pentru consilierii judeţeni şi parlamentarii PSD.
Fost miliţian pe la Avrămeni, din cei care întocmeau dosar penal ţăranilor găsiţi cu trei ştiuleţi în straiţă, când se întorceau de la câmp, Curuliuc vrea acum să ajungă primar. El are voie să vrea orice, problema este la PSD. Cum a putut acest partid să renunţe la un om de bază în favoarea unui miliţian care a apărat într-un mod brutal regimul comunist?
Este dovada că neocomuniştii din PSD, deghizaţi în social-democraţi, îşi refac forţele pentru o viitoare dictatură asupra românilor. Iar foştii miliţieni pot fi valoroşi pentru atingerea unui asemenea scop.
Ce i s-a întâmplat lui Burciu la Ripiceni i se poate întâmpla oricărui primar PSD care se abate de la linia dictatorială a partidului.
În situaţia creată, umiligt de propriul partid, primarul. Ioan Burciu s-a refugiat la PDL şi va susţine la primărie candidatura profesorului Gabriel Florin Talef, care şi-a asigurat un nesperat mandat de primar. Ca o recompensă pentru Burciu, acesta a fost trecut pe lista de consilieri locali a PDL imediat după numele primarului.,
Burciu are tot interesul ca Talef să câştige primăria pentru că el ar putea fi viitorul viceprimar.
Gurile rele spun că în spatele acestei răsturnări de situaţie de la Ripiceni s-ar afla tot Florin Ţurcanu. Pentru că miliţianul Curuliuc n-avea porţi deschise către PNL Ripiceni, Ţurcanu i-a manipulat pe cei din PSD şi i l-au plasat pe Curuliuuc. Rămâne să aflăm ce interes a avut Ţurcanu ca acest miliţian să devină candidatul USL în defavoarea unui om de bază al PSD. Că de ce l-a acceptat PSD, ştim deja!

Dacă-i miercuri, e ziua bătăii de joc!

Ioan Rotundu — Wed, 23 May 2012 19:30:06 +0000

Ţăranii noştri sunt supuşi unei continui bătăi de joc şi unei umilinţe greu de imaginat. Ca să beneficieze de subvenţiile agricole, ei trebuie să întocmească un dosar pe care să-l depună la APIA. După ce fac sluj pe la uşa funcţionarilor APIA, mai toţi extrem de plini de sine şi care reped bătrânii şi bătrânele care nu pricep limbajul lor codificat şi nu prea ştiu ce au de făcut, mulţi ţărani ajung să-şi rezolve problemele la APIA Botoşani.
Sunt anumite zile când în faţa sediului Direcţiei Agricole se pot vedea ţăranii stând ciopor şi plângându-şi reciproc necazurile care au dat peste ei.
O altă minte diabolică, de la nivel APIA Bucureşti, a st5abilit ca plata subvenţiei agricole să se facă în baza cardului bancar. În ziua de miercuri holul BCR Bottoşani geme de ţăranii care, bezmetici de cap, nu ştiu cum să procedeze să primească mult râvnitul card şi cum să-l folosească pentru a scoate banii.
Ieri, spre exemp0lu, holul BCR era plin de ţărani. Unii îmbrăcaţi sărăcăcios, cu şoşoni sau tenişi de gumă în picioare, cu haine ponosite şi cu mâinile noduroase şi murdare de la muncă. Peste adunătura pestriţă plutea un miros acru, de transpiraţie şi haine îndelung folosite. Mă mir de cum rezistă bieţii funcţionari de la ghişeu, mai ales femeile, într-oi astfel de atmosferă.
Iar banca percepe pentru cadrul eliberat un comision, pentru tranzacţia financiară î n sine alt comision iar bieţii ţărani văd cum bruma lor de subvenţie este bine jumulită de bancă.
Există în mediul rural reţeaua cooperaţiei de credit, există puncte teritoriale unde lucrează funcţionarii APIA. De ce nu se plătesc aceste subvenţii loco comună şli nu prin operaţiuni complicate de card bancar nu dă nimeni un răspuns.
Cert este că dacă-i ziua de miercuri, la APIA şi la BCR Botoşani ţăranii sunt trataţi în sictir, umiliţi şi supuşi unei bătăi de joc. Prefectul Cristian Roman a încercat în două rânduri să facă ordine la APIA. N-a reuşit pentru că APIA este organizată şi funcţionează ca un fel de stat în stat. Şeful, funcţionarii de aici sunt intangibili şi ei nu dau nimănui socoteală în plan judeţean.
Purtaţi pe drumuri de funcţionari impertinenţi, cu subvenţiile adânc jumulite de bancă, ţăranii se leapădă de pământ vânzându-l străinilor. Şi ne plângem că vin străinii şi ne iau pământul. Dar noi ce facem pentru ţărani ca să nu-l dea? Nimic!.

Micuţul dictator creşte ca voinicul din poveste

Ioan Rotundu — Tue, 22 May 2012 19:18:51 +0000

Pe vremea când Adrian Năstase era în plină ascensiune şi împărţea cu dărnicie şi mărinimie funcţii publice şi de conducere prin PSD, l-a descoperit pe Victor Ponta. Probabil atras de ambiţiile acestuia de parvenire, Năstase l-a luat sub aripa sa, mai întîi şeful Corpului de control al Primului ministru, dându-i şi putere politică prin a-l instala preşedintele OT PSD.
Încântat de fidelitatea cu care-i executa ordinele de a-i controla pe cei care nu se supuneau voinţei premierului, cuprins de generozitate, Năstase l-a comparat pe Ponta cu celebrul diplomat Nicolae Titulescu. Iar Ponta a luat de bună comparaţia şi, din acel moment, s-a considerat un viitor mare om politic de priceperea căruia va depinde viitorul României.
Cursul vieţii sale i-a fost unul ascendent, profesional şi politic, şi iată-l pe Ponta ajuns şeful Executivului, putând dispune discreţionar de orice-i va pofti inima. Ajuns în această funcţie, micuţul Titulescu a ieşit din pielea celebrului diplomat şi a intrat în pielea unui micuţ dictator. De când este premier, el decide ce-i de făcut în fiecare minister dar şi în PSD.
În 1933 Adolf Hitler, care a pornit de jos de tot, de la gradul de caporal, a preluat puterea politică în Germania. Din 1934 s-a instalat cancelar cu putere absolută. Ascensiunea lui Hitler s-a făcut pe baza doctrinei fasciste, doctrină care a p0rins la poporul german pentru că ţara era în derută economică de pe urma crizei care a bântuit Europa şi America între anii 1929 – 1934.
În Italia, şi ea măcinată de sărăcie şi lupta pentru putere, s-a ridicat tot pe fondul doctrinei fasciste Benito Musollini. Şi el a pus mâna pe putere, arogându-şi dreptul de viaţă şi de moarte asupra oricărui i-ar fi stat în cale.
Cei doi dictatori care au răspândit în jurul lor doar moarte au putut ajunge la putere pe fondul sărăciei şi a recesiunii economice. Europa parcurge perioada unei noi crize economice suprapusă pe una financiară. Deja formulele politice de dictat, având conducător câte un lider ce aspiră la statutul avut de Hitler, au început a prinde puteri. În Franţa extrema dreaptă ce-l are ca simbol pe Jean-Marie Le Pen a cuprins un segment important de populaţie. În Grecia extrema stângă şi cea dreaptă fac şi desfac guverne, până îşi vor stabili ierarhia, precum câinii adunaţi în haită.
La noi, tonul unei conduceri autoritare l-a dat preşedintele Traian Băsescu. Iată că acum s-a ridicat un nou politician dornic de putere absolută şi care nu este dispus să cedeze în faţa preşedintelui şi nici a propriului său partid.
După cum a început să se manifeste, tare îmi este teamă că o să-l regretăm pe Adrian Năstase. Bombonel avea frică de tătuca Ion iliescu şi nu făcea chiar ce voia el. Ponta n-are frică de nimeni. El ia decizia pe care o consideră că se potriveşte cu interesele sale, nici măcar nu ia decizii în interesul nunei grupări. Aşa au început drumul spre dictatură şi răspândire a morţii cei doi dictatori fascişti: Adolf Hitler şi Benito Musollini. Tot aşa îşi începe cariera şi Victor Ponta, condiţiile de sărăcie şi recesiune economică fiindu-i propice. M-aş bucura să n-am dreptate!

El se mândreşte cu naşul, nu şi naşul cu el

Ioan Rotundu — Fri, 18 May 2012 19:21:49 +0000

Când medicul Vasile Cepoi a fost uns ministrul Sănătăţii de către Victor Ponta, imediat liberalul Florin Ţurcanu a declarat că proaspătul ministru este naşul său de cununie şi se simte mândru de promovarea naşului.
. Aflând de lăudăroşenia ciobănaşului de Suliţa, ministrul a declarat că nici nu-l cunoaşte şi că n-are un astfel de fiin. Altfel spus, el n-are a se mândri cu „cel ciobănaş, la origine suliţaş”.
Realitatea este că ceva, ceva adevăr în spusele lui Florin Ţurcanu există, numai că el a ţesut pe acest sâmbure de adevăr o întreagă poveste menită să-i ridice cota de popularitate.
Sora ministrului, căsătorită pe numele de Jitaru, după ce a absolvit facultatea de medicină a fost repartizată medic la Spitalul Suliţa. Aici a cunoscut-o pe mama lui Florin, de care s-a simţit apropiată. Când lui Florin iţ-a venit sorocul însurătoarei cu Maura, familia Jitaru a fost lată al doilea rând de naşi.
După un scut timp, familia de medici Jitaru s-a mutat la Iaşi. Sora lui Ceopi s-a despărţit de Jitaru şi şi-a văzut în viaţă de alt drum. De atunci a trecut ceva timp iar de finul Florin au uitat cu totul.
În ce-l priveşte pe fratele acesteia; Vasile Cepoi, actualul ministru al Sănătăţii, n-a fost la nunta lui Florin şi, aşa cum a declarat, habar n-are cine este.
Florin Ţurcanu se poate lăuda cu Cepoi, nu şi ministrul cu el, care trebuie să fie fericit că l-a ferit Dumnezeu de a-l cunoaşte.
Să mai adăugăm că mama lui Florin n-a fost deloc inspirată când a luat-o pe Jitaru să-i năşească feciorul. Naşa s-a despărţit de soţ iar finul i-a urmat exemplul şi s-a despărţit şi el de Maura, nevasta legitimă, alegând calea concubinajului cu actuala Roxana.

Eu ţi-am dat-o ca s-o dai, Nu să vii cu dânsa-n Rai!

Ioan Rotundu — Wed, 16 May 2012 19:25:56 +0000

(epitaf pentru candidatura Tan’Anei)
Pe primarul liberal al comunei Mihai Eminescu judecătorii l-au potcovit cu o condamnare cu suspendare dar şi cu interdicţia de a mai putea candida şi ocupa funcţii eligibile câţiva ani. Prins cu ocaua mică la comiterea unor falsuri mari, primarul Vergienl Gireadă a trebuit să părăsească primăria.
Dar omul, deşi nu-i Berbec şi nici n-are oi ca şeful său politic Florin Ţurcanu, ajungând primar din postul de tractorist fruntaş al comunei, ţine şi cu dinţii de funcţia pierdută. Aşa că şi-a pus nevasta, Aneta Gireadă, să candideze din partea PNL ca să ocupe scaunul de primar pe care a stat ceva anişori soţul său, scaun de pe care a scos un profit substanţial.
Cunoscută în Ipoteşti sub numele de „Tan’Ana”, prescurtate de la „tanti Aneta”, se spune că în materie de dragoste este o meseriaşă de excepţie.
Verginel, după ce-a cunoscut-o vreme de-o noapte, n-a mai dorit nimic în viaţă decât Aneta să-ie fie alături în pat şi să-i poarte noroc la funcţia sa de primar. Şi-a lăsat nevasta şi copii, Aneta familia şi cei doi s-au pus pe fapte mari.
Verginel a tras tare de funcţia de primar şi şi-a sclipuit o gospodărie frumoasă, chiar dacă se spune că averea sa miroase a asfaltul pus pe drumul Ipoteşti – Cătămărăşti Vale – Botoşani.
Cu teşchereaua plină, şi-a tras şi-un Bac acum doi ani, că nu dădea bine să fie primar numai cu carnet de tractorist fruntaş. Fiind liberal, n-a putut primi şi titlul de baron, titlu rezervat numai celor din PSD, dar a fost repede remarcat de Florin Ţurcanu, şeful PNL. Nici că se putea altfel, de vreme ce avea bani iar Ţurcanu are un miros dezvoltat să-i pipăie pe cei cu foşnitori prin buzunare.
Din tractorist, primar şi din primar vicepreşedinte PNL Botoşani, adică mâna dreaptă a lui Ţurcanu, este traseul politic al lui Verginel. Iar traseul său nu s-ar fi oprit aici dacă nenorociţii ăia de jhudecători nu l-ar fi condamnat. Avea promisiunea fermă a lui Ţurcanu că la toamnă va fi făcut deputat de Botoşani.
La comună a rezolvat problema. Şi-a pus nevasta să candideze şi este convins că va fi aleasă primar. Despre priceperea Tan’Anei în dragoste s-a dus vestea pe plaiurile eminesciene ale Ipoteştilor. Nu cred că va fi prin comună bărbat care să reziste tentaţiei de a n-io vota cu speranţa că, cine ştie, odată şi odată… va da norocul peste el.
Numai că verginel şi Tant’Ana lui au o problemă. Pe rol mai sunt câteva dosare în care fostul primar figurează ca inculpat. Cei care l-au reclamat îi fac zile negre, adică anticampanie, fiind imuni la farmecele Tant’Anei.. Vergnel, ca să dea greutate candidaturii nevestei, deşi are interdicţia de a candida, s-a trecut pe lista de consilieri locali. A fost contestat, dar nu se ştie cum tot pe listă a rămas. Cineva din Biroul Electoral Judeţean Botoşani n-a priceput că interdicţia de a candida se referă la toate funcţiile eligibile, nu numai la cea de primar.
Cine se rătăceşte prin comuna Mihai Eminescu, va putea vedea bannere cu chipul soţilor Gireadă, ea primăreasă, el vicepreşedinte al PNL Botoşani care o susţine cu greutatea acestei funcţii.
Nu vreau să fiu părtinitor cu candidaţii din această comună, dar nu pot să nu fac aluzie la bancul acela cu călugăriţa trimisă în Iad de către Sf. Petru pentru că
Eu ţi-am dat-o ca s-o dai,
Nu să vii cu dânsa-n Rai!
Dacă Tant’Ana va fi darnică în promisiuni… electorale, musai va câştiga primăria comunei Eminescu. Ferice de bărbaţii de pe aceste meleaguri care au toate condiţiile să creeze o nouă idilă după modelul Eminescu – Veronica Micle. Să nu vă gândiţi la alte prostii!

Se vor primar cu orice chip

Ioan Rotundu — Tue, 15 May 2012 18:54:30 +0000

Partidele şi-au desemnat candidaţii la funcţia de primar, dar puţini ştiu şi cum au fost desemnaţi aceştia. O situaţie inedită am întâlnit-o în comuna Văculeşti, comuna de unde cu zeci de ani urmă a plecat pe drumul comunismului, pentru a „ferici” România, celebrul Emil Bobu.
Până în anul 2008, vreme de vreo patru mandate, primar a fost social-democratul Corneliu Tudoruţă. Omul a fost primar şi în vremurile comuniste ale lui Emil Bobu, s-a comportat molcuţ iar localnicii l-au ales primar şi în continuare.
În anul 2008, vântul portocaliu care a bătut în rafale peste întreaga Românie l-a măturat din funcţie şi pe Tudoruţă. Omul n-.a disperat şi şi-a spus că o pauză de patru ani îi va prinde bine, plecând din primărie convins că după alegerile din 2012 va reveni pe post.
Numai că, aşa cum s-a înrădăcinat tradiţia din vremurile când s-a format Partidul Comunist, adică de la 8 Mai 1921, şefii mai importanţi întotdeauna au fost înlăturaţi din funcţie dse către subalternii lor care au creat un întreg arsenal de luptă cu care să-şi doboare şeful şi să-i ia locul.
La Văculeşti, pădurarul Soirin Gânga, om cu cheag în gospodărie căci pădurea are lemne de unde se poate fura ca-n codru, a pus ochii pe funcţia de preşedinte al Organizaţiei comunale PSD deţinută de Tudoruţă.
Gânga s-a dat bine pe lângă Tudoruţă, i-ţa câştigat încrederea iar când a venit sorocul alegerii conducerii PSD, Gnga a avut grijă ca în sală să ia loc numai oamenii săi de încredere. Tot cu încrederea că va fi reales preşedinte şi candidat al PSD la funcţia de primar a deschis şi Tudoruţă şedinţa.
Când s-a ajuns la momentul alegerii noii conduceri, un personaj din sală s-a ridicat şi l-a propus pe Sorin Gânga. Desigur, Tudoruţă n-a orivit cu ochi buni propunerea dare nici nu se putea opune pe faţă. Speranţa sa era că Gânga nu va fi votat. A fost votat în majoritate şi i-a suflat lui Tudoruţă funcţia de preşedinte dar şi locul de candidat al partidului la funcţia de primar.
Cum la Botoşani, liderul PSD senatorul Gheorghe Marcu habar b-are ce se petrece în judeţ, Tudoruţă s-a trezit marginalizat într-uzn mod ruşinos. Ca răzbunare, se spune că el va susţine candidatura actualului primar Vlas, Gânga având în el un aprig duşman.
Tot la Văculeşti, de când primar a fost ales Iulian Vlas, sediul primăriei a fost spart de vreo cinci ori, furturile constând în diferite piese din componenţa calculatoarelor. Primarul şi-a pus toată nădejdea în Gutău, agentul local de poliţie. Cum să nu aibă încredere în acesta când i-a angajat soţia, Lăcrămioara Gutău, la primărie pe un pst călduţ.
Primarul organiza cu poliţistul sistemul de pază şi punea fel de fel de capcane în care să cadă hoţul.
Ciudat, dar hoţul intra, fura, fără a cădea în capcanele întinse şi fără ca poliţistul să-i poată da de urmă. Întreaga tărăşenie a ieşit la iveală odată cu alegerile. Primarul Iulian Vlas s-a trezit că-i concurat la funcţie de chiar nevasta poliţistului, care şi-a depus candidatura ca independentă. Iar drept program electoral îl acuză pe primar că n-a fost în stare să apere primăria de hoţi. Cum s-o apere când hoţul era omul său de încredere, cel cu care organiza prinderea infractorului?
Nu se putea să fie alegeri în comuna Văculeşti şi numele lui Florin Ţurcanui să nu fie implicat. Există pe lista pădurarului Sorin Gânga, candidatul USL, şi un tinerel pe nume Sofian. Tinerelul candidează consilier şi are de la Ţurcanu promisiunea că va fi viceprimar. Tinerelul n-are prea multe studii, că n-a avut aplecate spre carte, cum nici Ţurcanu nu s-a omorât cu cartea, dar în schimb părinţii săi au o mică asociaţie agricolă aducătoare de ceva venituri. Pe aceste venituri a pus ochii Ţurcanu şi-l mulge de ceva parale pe viitorul viceprimar. Viitor viceprimar şa Paştele Cailor bulgăresc, căci vecinii noştri de la sud de Dunăre sărbătoresc un astfel de Paşti.

Un falsificator nepedepsit încă

Ioan Rotundu — Mon, 14 May 2012 20:34:12 +0000

Cum am mai scris, deputatul Florin Ţurcanu este judecat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 93/6.01.2011 pentru infracţiunea de fals intelectual, infracţiune prevăzută şi pedepsită de către art. 289 din Codul penal. Ce-i drept, pare ilar ca Ţurcanu să fie trimis în judecată pentru „fals intelectual”, de vreme ce el n-are nimic comun cu statutul de intelectual.
Dar, aşa cum am mai comentat, de la data trimiterii în judecată cei de la UCCJ au stabilit 16 termene de judecată, fără ca dosarul să ajungă la judecata de fond şi pronunţare. Ultimul termen de judecată a fost data de n7 mai. Procesul s-a amânat pentru data de 5 iunie, taman în ajunul alegerilor locale.
Ţurcanu a ajuns inculpat în acest dosar după ce prin puterile sale discreţionare de preşedinte al PNL Botoşani a stabilit ca Aurelia Aroşoaie şi Cristina Bahrin, ambele consiliere judeţene, să fie excluse din partid. El a considerat necesară această excludere pentru a face loc altor candidaţi de pe lista consilierilor judeţeni, cele două, după cum spun unele surse, căzând în dizgraţiile amantei lui Ţurcanu, Roxana Marandiuc şi Cătălina Lupaşcu. Dealtfel Lupaşcu a şi fost promovată vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani în locul exclusei Cristina Bahrin.
Pentru că cele două au contestat deciziile de excludere din PNL, Ţurcanu a căutat să se acopere cu documente. Aşa a fabricat în fals un proces verbal în numele Biroului Permanent Judeţean al PNL cum că cele două au fost excluse prin hotărârea acestui organism. Membrii BPJ au fost de asemeni semnaţi în fals.
Pentru că avea calitatea de deputat, Ţurcanu a fost cercetat de către Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. El a fost găsit vinovat de infracţiunea de fals intelectual şi trimis îăn judecată. Numai că cei de la ÎCCJ n-au judecat dosarul, acceptând complice tactica lui Ţurcanui de a amâna procesul pe diferite motive.
Sunt surse din PNL care declară că în acest proces Ţurcanu a dus ca martori persoane care au declarat după cum au fost instruite. Martorii au fost cazaţi şi hrăniţi la un hotel din Bucureşti, notele de plată fiind în posesia unuia dintre ei. De asemenea, o mărturie falsă a depus-o şi un dascăl de biserică de la o comună din judeţ.
Am discutat personal cu Cristina Bahrin şi i-am dat nume de persoane dispuse să depună mărturie în favoarea sa, respectiv să ateste falsurile comise de Ţurcanu. N-am ştiinţă dacă Bahrin a valorificat informaţiile pe care i le-am pus la dispoziţie dar ştiu că unul dintre membrii BPJ, Mircea Calistru, care cunoaşte cum Ţurcanu a comis falsurile, este ameninţat continuu de către inspectorii veterinari, respectiv de fratele lui Ţurcanu care este medic veterinar. Calistru a fost amendat în mai multe rânduri iar controalele sanitar-veterinare se succed ameţitor de repede. I se caută fel de fel de pretexte şi este ameninţat că i se închid toate magazinele.
Asta după ce l-a ţinut pe Ţurcanu şi amanta sa gratuit la pensiunea sa din Munţii Apuseni, i-a alimentat cu produse şi bani şi le-a făcut campanie în zona Dorohoiului.
Regăsim aici stilul clasic utilizat de Ţurcanu de a-şi pune la punct orice opozant din partid sau din afara lui. Dar lucrurile nu se opresc aici. (Va urma)

Tunşi, raşi şi bărbieriţi de Ţurcanu

Ioan Rotundu — Sun, 13 May 2012 20:31:13 +0000

Din 2008 încoace am tot scris şi avertizat pe liberalii adevăraţi de pericolul care-l reprezintă pentru partidul lor Florin Ţurcanu. Nu au înţeles mesajul meu şi nici n-au acţionat în a păstra şi ridica prestigiul acestui partid istoric. Indulgenţa adevăraţilor liberali faţă de acţiunile lui Florin Ţurcanu, indulgenţă transformată cu timpul în teamă, i-a costat. Rând pe rând, Ţurcanu i-a eliminat din fruntea partidului pe liberalii autentici şi i-a înlocuit cu nişte caricaturi umane loiale lui.
Când Ţurcanu a exclus din partid, fără a respecta măcar o clipă prevederile statutare, pe unii liberi locali de partid precum cei de la Gorbăneşti, Văculeşti, Hlipiceni etc, membri din Consiliul Judeţean Botoşani şi chiar membri ai Biroului Permanent, membrii cei vechi ai partidului n-au luat atitudine.
Ţurcanu a prins curaj şi a continuat „selecţia” în rândul liberalilor din conducerea partidului, impunând oameni devotaţi intereselor sale dar şi cu putere materială pentru a-i putea spolia cum se cuvine.
Scriam acum vreo doi ani că Ţurcanu s-a înconjurat de vicepreşedinţi care nu fac deloc cinste partidului. Mă refeream la Costel Romanescu, primar de Păltiniş, fost poştal şi la Verginel Gireadă, primar de Ipoteşti, fost tractorist şi actual condamnat penal. Liberali precum Eram, Horia Negrescu, Mircea Calistrru, Gheorghe Iavorenciuc etc. au acceptat această ruşine şi jignire adusă partidului care s-a considerat întotdeauna un partid al intelectualilor de frunte.
Iată că acum liberalii au ajuns la vorbele mele. Ţurcanu l-a mazilit din partid şi din funcţiile de conducere pe Gheorghe Iavorenciuc,, după ce l-a băut, mâncat şi jumulit de mulţi bani, Iavorenciuc fiind patronul mai multor societăţi comerciale. La restaurantul său din zona gării din Botoşani se organizau pentru Ţurcanu chefuri peste chefuri, el şi cu Roxana lui stând în cap de masă, adică la loc de cinste.
Au venit alegerile, iar Iavorenciuc, în loc să fie promovat pe liste pe un loc eligibil cum i s-a promis de către Ţurcanu, a primit un şut în fund, fiind trimis la plimbare.
Romulus Eram, liberal de la înfiinţarea filialei Botoşani după 1990, a fost şi el eliminat de pe orice listă de candidaţi. A trebuit să părăsească partidul într-un mod ruşinos pentru el.
Mircea Calistru, care a cheltuit pentru Ţurcanu peste două miliarde de lei, Ţurcanu având un dezvoltat miros al banului şi are o îndemânare şi abilitate deosebită de a-i jumuli pe cei cu stare materială, a fost şi el tras pe margine. Deşi membru în Biroul Permanent Judeţean al PNL, Calistru n-a mai fost convocat la nicio şedinţă de partid. Mai mult, Ţurcanu l-a primit în PNL pe cel mai aprig duşman al lui Calistru, Marcel Chelaru primarul comunei Suharău. Cum s-ar spune, Ţurcanu l-a răsplătit pe Calistru în stilul său propriu.
Tras pe sfoară au fost şi dorohoienii Mihai Aniţulesei şi Constantin Bursuc. Cunoscut în Dorohoi drept „omul termopanelor”, Aniţulesei fiind patronul unei puternice firme de produs termopane, acesta a fost iniţial promovat de Ţurcanu vicepreşedinte PNL. L-a mirosit Ţurcanju că omul este în bani. Şi l-a tapat cum s-a priceput mai bine. Când a venit vremea ca Ţurcanu să-l răsplătească cu un loc eligibil pe listele de candidaţi, i-a dat un şut în fund. A păstrat doar cizmele scumpe pe care Aniţulesei i le-a cumpărat Roxanei.
Constantin Bursuc, alt om de afaceri dorohoian, a fost bine jumulit de Ţurcfanu, sub promisiunea că-l va face senator de Dorohoi. De la senator l-a coborât la postul de deputat ca apoi să-i promită că-l va susţine să candideze ca primar al Dorohoilor. În final, Bursuc s-a ales doar cu candidatura de consilier local la Dorohoi şi promisiunea că va deveni viceprimarul oraşului. Când nu va mai avea bani, adică după campania alegerilor locale, s-ar putea să nu mai fie nici consilier. Stă în practica şi putinţa lui Ţurcanu să-i retragă sprijinul politic pentru un altul care va avea mai mulţi bani. (Va urma)

Nu da „în noi” că dai în „tine”!

Ioan Rotundu — Fri, 11 May 2012 19:46:38 +0000

În ajunul Paştilor, mai exact în Săptămâna Patimilor după Calendarul ortodox, am fost oprit pe stradă de un bătrânel simpatic foc, cu pălăria pusă şmechereşte pe-o parte şi dispus la vorbă. Bătrânelul m-a abordat de parcă m-ar fi cunoscut încă de la coborârea primatelor din copac pentru a se transforma în om.
Interesul său era să afle de la mine dacă Ovidiu Portariuc are şansa de-al bate pe actualul primar Cătălin Flutur şi să-i ia locul. Am fost sincer cu el şi i-am spus că opiniile mele exprimate pe site-ul Jurnalului şi pe blog sunt şi convingerile mele, adică nu una scriu şi alta gândesc.
Ca să-l fac să înţeleagă statutul de candidat al lui Portariuc i-am rezumat greşelile făcute înainte de celălalt candidat al PSD, recte USDL, medicul Gabriel Oprişanu.
Omul m-a ascultat cu atenţie şi apoi a încercat să mă convingă de faptul că Flutur nu-i iubit de botoşăneni şli că tânărul Portariuc este cel mai nimerit ca viitor primar. Nu l-am contrazis din respect pentru părul său alb şi i-am spus că fiecare dintre noi avem dreptul la o opinie personală formată pe baza nivelului de cunoaştere şi percepere a realităţii imediate.
Numai că prin modul său de a vorbi a repetat nişte cuvinte care mi se păreau cunoscute de undeva. Ne-am despărţit strângându-ne mâiniule cordial, el, după ce-a privit atent în jur, urându-mi conspirativ „Paşti fericit!”
N-am încercat ulterior dialogului nostru să mă lămuresc de unde îmi erau familiare acele cuvinte. Ieri, după ce pe blogul meu am postat un alt comentariu legat de personalitatea candidatului Ovidiu Portariuc, din nou am fost abordat pe stradă de bătrânelul din ajunul Paştelui.
M-a întrebat nonşalant ce cred despre Guvernul Ponta. I-am spus că-i un guvern de plagiatori şi miniştri cu grave probleme de cinste şi corectitudine. Am accentuat pe inexplicabila (aparent) decizie a lui Ponta de a-l numi pe Andrei Marga la Externe, el având o cu totul altă formaţie profesională şi este lipsit de experienţă în domeniul diplomatic.
M-a mai chestionat personajul misterios şi despre Portariuc. Citise comentariul meu de pe blog şi mi-a şoptit, tot conspirativ, că „nu mai da în noi că daţi în dumneavoastră”, după care mi-a întins mâna zâmbind şi a plecat având pe cap aceeaşi pălărie pusă şmechereşte pe-o parte..
Am rămas blocat şi n-am avut nicio reacţie. Cum adică dau în mine criticând Guvernul Ponta şi pe Poirtariuc? Mesajul său putea avea dublu sens. Ori bătrânelul mă consideră un fost devotat al regimului comunist ce-o face pe-a democratul pentru a-şi acoperi trecutul, ori cuvintele sale au fost o ameninţare voalată.
Pentru că miu-am adus aminte de cuvintele sale, repetate şi ieri în dialogul nostru, m-am dus acasă şi am căutat să aflu de unde-mi sunt familiare. Am dat căutare pe site-ul Jurnalşului şi mi-au fost afişate mai multe comentarii care cuprindeau în conţinutul lor cele trei cuvinte ce-mi păreau cunoscute.
Aşa am aflat că bătrânelul meu este de fapt un comentator zilnic pe site-ul Jurnalului şi susţine din toată puterea cunoaşterii sale PSD-ul şi politica liderilor acestui partid.
Mi-am dat seama că vorbele şoptite, tot conspirativ, de bătrânel sunt de fapt o atenţionare că nu-i bine să mai critic PSD-ul şi oamenii săi. Tocmai acest partid a preluat puterea şi poate avea ac de cojocul meu. Măi să fie! Mai am o curiozitate: să aflu dacă bătrânelul a fost la viaţa lui ofiţer de informaţii, fiind prea civilizat şi deştept pentru a fi fost activist PCR.