Am cîteva amintiri haioase din vacanţele petrecute la bună-mea, în Apuseni. Una din ele e despre buda din fundul curţii. O coşmelie din scînduri, printre care şuiera vîntul. În care iarna îţi îngheţau hodrobelele, iar vara îţi muta nasul putoarea. Chiar dacă bună-mea arunca din cînd în cînd cu var în cloaca aia plină de viermi.

Cel mai fain era că găseai lipite pe pereţi poze alb-negru din revista Femeia – nişte muncitoare vînjoase, dar sexoase. Unii, mai şmecheri, aveau poze sepia din revista Cinema: Irina Petrescu, Ilinca Tomoroveanu, Gina Lolobrigida… Mai tîrziu am înţeles la ce foloseau. Iar pentru şters, bucăţi pătrăţoase, înfipte într-un cui, din ziarul partidului, Drumul socialismului.

De ce naiba mi-am amintit acum de buda bunicii? Aha, da: după o jumătate de veac de la întîmplările mele, 3,2 milioane de locuinţe au încă wc-ul în curte. Cam 38% din total! Estimp, media pe Europa e de 2,7%. Mai mult ca sigur că noi stricăm media UE.

Şi mai e o cifră de reţinut: doar 0,07% din localităţile ţării NU au acces la internet! Tare, sau ce? Să ne înţelegem: civilizaţia începe de la baie. Carevasăzică, apă curentă şi canalizare. Apeducte, mă, cum ne învăţau strămoşii noştri de la Râm. La chestia asta, cam jumătate din România stă cu un picior în Evul Mediu. Ălălalt picior, tot nespălat, e în mileniul III. Pe net.

Vuieşte tot netul, plus anexa lui mai săracă, presa: nenorocire! Au limitat proştii de parlamentari numărul de cîini ciobăneşti! Aşa ceva! Măi băieţi. Şi fete. E bine că v-aţi sesizat, şi că luptaţi pe baricade cu hainii care vor răul ciobăneştilor mioritici. E chiar nobil. Doar că o faceţi cu 9 ani mai tîrziu! Da-da! Legea cu pricina, 407, a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare la 22.12.2006! Să vă citesc pasajul care ne interesează?

Iote-l: ”Art 23. În scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic: … k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie. În acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei.”

Eh, aşa e cînd presa (de păreriştii de pe net nu mă leg) se face după ureche. A lansat cineva ”bomba”, şi toată turma a înghiţit-o pe nemestecate. Fără să se mai obosească să verifice, să dea, naibii, măcar o căutare pe Google. Altfel, sînt total de acord: Jos labele de pe ciobăneşti!

Se face foarte mare tevatură despre ce a zis, gafînd infantil, ministra finanţelor (Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”.)

Nasol momentul. Ne-a jignit. Ne-a atins la naturel, care, cum se ştie, e foarte simţitor. Un politician versat, aflat în situaţia sus-amintită, ar fi ştiut să empatizeze cu cei mulţi şi săraci. Cu alte cuvinte, ar fi minţit frumos. Poate ar fi scăpat şi o lacrimă în colţul ochiului.

Vedeţi? De-aia n-avem nevoie de tehnocraţi. Nu le au pe astea cu poporul, cu cei necăjiţi. Ei se uită, rece, doar la cifre, la bilanţuri, la MTO, uitînd că sînt atîţia amărîţi care nu au de-o palincă, după fasolea cu ciolan.

Aşa că, dragi tineri frumoşi şi liberi, degeaba ţipaţi: nu se poate fără partide, nu se poate fără politicieni. Cine să ne mai mintă cu graţie?

Adrian Sîrbu (primul din stînga), la revoluție. Încă nu albise.

Într-o zi din vara lui 77, nea Ghiță Sîrbu, corector la Drum Nou Brașov, ne-a întrebat dacă nu vrem să mergem la Întreprinderea cinematografică locală, să vedem un film al lui fiu-său. Adrian era student la IATC – regie. Ne-am adunat cîțiva, 7-8, și ne-am dus, curioși să vedem ce a filmat junele la cutremur.

Filmul, firește, alb-negru, s-a dovedit a fi o înșiruire de cadre filmate brut, fără nici o selecție, fără prelucrare și fără sonor. Băiatul ne-a povestit că în primele minute după cutremur s-a dus glonț la IATC, a ”subtilizat” un aparat și cîteva role și a ieșit pe stradă. A ”tras”, zile-n șir, tot ce i s-a părut lui interesant, în locurile groazei din București – Scala, Dunărea, Casata, Nestor, Lizeanu, Continental…

Ei, vă spun că au fost cele mai cumplite secvențe filmate pe care le-am văzut în viața mea. Imaginile brute, necenzurate, erau înfiorătoare. Aveam senzația că simt duhoarea cadavrelor intrate în putrefacție, praful omniprezent, că aud urletele rudelor și prietenilor care-și găseau pe cineva, sub dărîmături. Bieții soldați, cu cîrpe legate la gură, adunau în foi de cort capete, mîini, picioare… Ici-colo cîte un abecedar, o jucărie, un ursuleț de pluș…

La un moment dat, l-au găsit pe Toma Caragiu, care stătea în blocul prăbușit Continental-Colonadelor. Erau adunați zeci de actori, nevastă-sa, Elena Caragiu, și ea actriță, Ștefan Bănică senior, hohotind, cu batista la gură, și cîți alții. Plus o grămadă de gură-cască. Cînd l-au scos din ruine, trupul actorului s-a rupt în două, de la mijloc.

Nu mai insist, pelicula aceea plină de imagini coșmarești m-a marcat definitiv. Junele Sîrbu ne zicea atunci, cred că era în anul terminal, că vrea să prelucreze filmul și să-și facă pe baza lui lucrarea de diplomă. Nu mai știu dacă a făcut-o. Dacă l-or fi lăsat s-o facă. Nici nu l-am mai întîlnit de atunci. Mă întreb dacă mai există filmul lui pe undeva. Deși, nu cred că aș mai avea puterea să-l revăd…

Cu sau fără legătură cu grozăviile din Franța. Vă imaginați ce s-ar fi întîmplat cu cineva înainte de 89 dacă ar fi îndrăznit să facă, în prezența unor trepăduși de partid cu mintea mult prea odihnită, o glumă cu Ceaușescu? Nu? Păi atunci să venim mai aproape. Ia puneți pe rețele (Facebook, Twitter, șa) o poantă caricaturală cu șeful popilor. Să vedeți ce valuri de reproșuri contondente o să vă inunde. Dacă nu veți fi trimiși direct să ardeți în focul Gheenei. Sau, încercați să-l luați peste picior pe noul Mesia, KWI. Uau! Ați pus-o de mămăligă!

Bref, nu există pe lume oameni mai periculoși și mai jalnici decît constipații la creier care n-au umor. Vorba asta, pe care o aud tot mai des: ”cu așa ceva nu se glumește”, e scuza inventată de ei. Dacă vreți să-i depistați mai ușor, băgați-le o ironie fină. Unde-i doare mai tare. O să-i vedeți cum se încruntă, cum le tremură buza, cum li se albesc articulațiile, cum pufăie ceva a replică scrîșnită. Ei, imaginați-vă că respectivii ar avea în clipa aia un kalașnikov în mînă…

Eu, dacă aș fi în locul sasului, le-aș transmite băgătorilor de seamă un sincer și călduros ”hai siktir”. Klaus, președintele, carevasăzică, n-o va face. Am o oareșce bănuială că nici nu știe să suduie. Pun pariu că, dacă scapă un scheiße, cînd se taie la deget, se uită rușinat în jur, poate nu l-a auzit nimeni. Așa cum îl văd, KWI îi va ignora pe toți. Ceea ce, pentru românul aprig și iute vărsătoriu de bîrfe, e mai nasol decît dacă l-ai înjura de mamă.

Habar n-am, ca să dau doar un exemplu, dacă va explica vreodată Băsescu de ce l-a decorat pe George Ioan Homoştean, fostul şef al Securităţii şi minstru de Interne al lui Ceauşescu, cu Ordinul Naţional Virtutea României în grad de Cavaler. Pentru ce ”merite excepționale”. Pot doar să-mi imaginez, cu maximă greață.

Klaus Johannis, pe Facebook: ”Astăzi, 22 decembrie, la 25 de ani de la prăbușirea dictaturii comuniste, voi conferi prima decorație din mandatul meu de Președinte al României. Am decis să acord cea mai înaltă distincție a statului român, Ordinul Național Steaua României, domnului Octav Bjoza, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România…”

Un strop de normalitate.

”Decît să fiu mîrlan, mai bine pierd alegerile”. Zicere absolut memorabilă a sasului, în campanie. Klaus e un Herr, fără doar și poate. Doar atît să fie și tot e o schimbare majoră în fruntea statului. Chiar, vi-l imaginați pe Johannis înjurînd scabros, dîndu-i unuia un cap în gură, furînd un telefon, făcînd o glumă groasă, de autobază, hăhăind insalubru sau urcîndu-se pe mese, la crîșmă, cum făcu azi Băsescu?

Apropo de cel care ne-a mîncat zilele atîția ani. Mie îmi vine să-l compar, pînă la un punct, cu Ilie Năstase. Talentat, adesea simpatic, dar neam prost, cît cuprinde. Mîrlan, carevasăzică. Gata să-și înjure adversarii, să se țigănească enervant cu arbitrii, să-l facă pe unul, Harold Salomon, jidan împuțit, să vină cu o maimuță pe umăr la o partidă cu un negru (Arthur Ashe), să-și arate chiloții în public ș.a.m.d.

Parcă e altceva, parcă respirăm un alt aer, nu vi se pare?

Înțelepciunea populară dă uneori rateuri penibile. Iaca, dacă-i spui unuia, ”bătrîne, ești un taur comunal”, odată se umflă rînza-n el și umblă pe stradă cu pieptul bombat și ochii umezi. Dacă-i spui aceluiași că e un trîntor, ay, riști să-ți iei o copită în mufă! Păi de ce?

Ia să vedem, ce face un trîntor? Mănîncă, doarme și o călărește pe majestatea sa, regina. Păi, asta face și taurul: mănîncă, defechează, doarme și o călărește pe duduia vaca! Păi atunci, trîntorul e un fel de taur comunal. Iar taurul – un trîntor! Și unul, și altul, contribuie decisiv și nobil  la mărirea șeptelului.

În consecință, eu zic să facem o campanie pe dubluvedubluvedubluve, pentru reabilitarea binemeritată a trîntorului. Așa nu se mai poate! Eu vreau să fiu un trîntor!

Bon, deci așa trebuie să arate bărbatul modern. Să-și pună silicoane-n buci, să-și bage botox și să-și arate sexualitatea. Englezii de la The Telegraph încearcă și ei să înțeleagă ce e cu acest nou specimen. Concluzia ăstora? ”God help us!” Să exemplificăm cu foto:

Fain, nu? Bărbat de bărbat. De unde le-o fi venit această idee epocală, vă veți întreba? Eu am găsit o posibilă filieră cu portul bărbaților dintr-un trib de papuași. Cum era? ”Să-și arate mai mult sexualitatea”. Ia ziceți, nu sînt aborigenii ăștia niște spornosexuali vintage?

Care vă place mai mult?  Eu merg pe vintage!

Atîtea poante, glumițe și miștocăreli suculente n-am mai văzut pe forumuri de multă vreme. E bine. Chiar îmi place. Parcă-mi revin, parcă respir, după ce mă umplusem o vreme de lehamite. I am back! Ia să vedem, ce-avem azi? Păi, asta e, îi avem pe aceiași doi caraghioși, cîndva în mare prieteșug.

Mai întîi, nelipsita Nuți, scălîmbăindu-se în nisip alături de lingușitorul său preferat, pimpistul Cristian Preda. Prețioasele ridicole.

După care băgăm un selfie cu Ponta, alături de șeful tineretului revoluționar pesedist. Mihai Sturzu. Cantautorele de la Hi-Q, îl știți. Ce moace, frate! Mi se pare mie, sau chiar au ceva din piticul ăla nătîng, Mutulică?

Ca să nu avem vorbe, astea-s poze făcute publice chiar de numiții!

Foarte interesant e cum îl vedeau liderii comuniști pe cel numit de prietenii politici Guță. Iată numai ce spunea Lucrețiu Pătrășcanu: „…cred că Tătărescu trebuie păstrat ca o rezervă, întrucât reprezintă o figură care poate fi ușor manevrată”. Colosal! Ce s-a întîmplat mai tîrziu cu fostul fruntaș liberal? A fost înlăturat din guvern, împreună cu toți miniștrii tătărescieni, arestat, întemnițat la Sighet și folosit ca martor al acuzării în procesul Pătrășcanu. Maurul și-a făcut datoria, maurul poate să plece! Eliberat mai tîrziu, moare, uitat de toți, în 1957.

Asemănarea cu întîmplarea numită Călin Anton Popescu Tăriceanu este absolut uluitoare. Dacă fostul premier liberal ar avea mintea limpede și ar revedea ce i s-a întîmplat lui Gheorghe Tătărăscu, ar da un pas înapoi. N-o va face. Au reușit pesediștii să-i gîdile ego-ul, promițîndu-i marea cu sarea. Pentru Ponta și ai lui, Tăriceanu reprezintă, cum era Guță pentru comuniști, doar ”o figură care poate fi ușor manevrată”. O prezență de fațadă, ca să justifice păstrarea USL. Pariu: se vor dispensa rapid de el, cînd nu vor mai avea nevoie.

http://www.youtube.com/watch?v=_1k5Mb6xyK0

Pe bune, poți să-l iei în serios? Președintele Camerei Deputaților, bre! Al treilea om în stat!

Așadar, avem guvern Ponta 3. Cu UDMR. Care UDMR a negociat la sînge, plusînd cu sănătatea, ca să fie sigură că primește mediul. Care mediu are în componență și oarece păduri (Romsilva!). Unele virgine. Spre fericirea unora alde Attila Verestoy. Sau Ferestroy. Sau Cherestroy. Supranumit, se știe de ce, ”Drujba lui Dumnezeu”. Precum stră-străbunul său Attila, pe care romanii l-au poreclit cu groază ”Biciul lui Dumnezeu”.

Cum-necum, Ponta s-a scos. Cu ajutor determinant de la unguri. Cît o să-l coste, vom vedea. O întrebare tot mă bîntuie: de ce ai refuza un sas și ai prefera un ungur pe postul ăsta cvasi-onorific de vicepremier? Deoarece Kelemen Hunor e mult mai comod (să nu zic mai puțin periculos) în guvern decît Johannis? UDMR e prețul pe care-l plătește PSD pentru a scăpa de liberali. Și mai cu seamă de Antonescu-Johannis, un cuplu care le dădea fiori. În perspectiva prezidențialelor.

Că el vrea să se întoarcă avionul pe aeroport. Imediat! Că destinaţia spre care merge acum e nasoală. Că să-l asculte lumea, deoarece ştie el mai bine. Ba chiar le-a cerut piloţilor să se dea la o parte, să ducă el avionul la sol, deoarece are o licenţă mai veche şi se pricepe.

Pasagerii au reacţionat în fel şi chip. Unii l-au apostrofat zgomotos: stai mă jos, ne-am luat bilete, ce mai vrei? Haide bre, ocupi degeaba culoarul spre budă. Cîţiva, mai slabi de înger, murmurară în barbă: poate are dreptate domnu, că pare om serios. Mai în spate, nişte cucoane îl căinează:  o fi avînd, săracul, o boleşniţă ruşinoasă, ceva; poate l-a  părăsit nevasta, tu; hii, şi-o fi pierdut averea la blestematele astea de păcănele…

Nişte băieţi bine mustiţi rîd de se strică: ăsta precis a fumat ceva! Care fumat, bă, a tras pe nări, îţi spun io! Domnu, vrem şi noi! Cînd se mai domoli zarva, un bătrînel uscăţiv şi ponosit oftă şi rosti ca pentru sine, în liniştea care se lăsase în cabină: domnul aista are multă minte, dar nu-i tătă bună!

E clar că pesediștii, cu Ponta moț, nu l-au vrut în ruptul capului pe sas în guvern. Mai ales pe funcția asta pe care și-o doreau ei cu ardoare, la interne. Dar să mai fie și vicepremier, să-i dea peste mînă premierului cînd îi e lumea mai dragă! Peste poate! Poate că asta au și vrut liberalii. Și-or fi calculat mișcarea cu 3-4 mutări înainte, cum face un șahist experimentat. În ideea că pesediștii vor fi obligați de situația asta imposibilă să-i rejecteze din guvern. Poate, n-am habar.

Fapt e că, dincolo de breakingnews-urile care se țin lanț pe toate ecranele posibile, Ponta a făcut o gafă demnă de Geoană. Sau de Gîgă, mă rog. Nu mă mai obosesc să vă reamintesc momentele în care președintele de-o noapte al țărișoarei a călcat în străchini. Ca un prostănac, apud nea Nelu Cotrocelu.

Totuși, totuși, nu pot să nu fac o modestă paralelă cu ce s-a întîmplat în România anului 2012. Vă aduceți aminte cum au reacționat aceiași actori occidentali (UE, Barroso, Reding, plus Casa Albă)? Madam Reding a numit fără grețuri ”lovitură de stat” încercarea de demitere a președintelui Băsescu, printr-un referendum în care 7,5 milioane de români i-au zis omului ”valea”! Referendum, nu demitere în parlament, ca în Ucraina!

Apoi, aceiași care aplaudă azi, de li se înroșesc palmele, eliberarea Iuliei Timoșenko (condamnată, atenție, pentru corupție la nivel înalt, contracte oneroase cu gazele Rusiei, nu termopane și chinezării de rahat!), i-au cerut vehement interimarului din 2012, Antonescu, să nu care cumva să-l amnistieze pe fostul PM Adrian Năstase!

Nu vi se pare că demersurile occidentalilor put îngrozitor a ipocrizie? Nu vi se pare că democrația, statul de drept, justiția independentă etc, pe care le promovează aceiași, au mai multe fațete, în funcție de interese și de împrejurări?

Chestie care va prinde la destui naivi, sau la nătîngi ușor de spălat pe creier. Ăstora din urmă n-ai ce să le faci, chiar dacă le desenezi cu creta pe tablă, ca la pruncuții cu mucii pe piept. Degeaba le explici că nu poți să faci, din postura aia, chiar tot ce-ți trece prin tărtăcuță, că pînă și Băsescu a înghițit pisicul, broasca, porcul și l-a însărcinat pe Ponta cu formarea guvernului, deși urlase cu venele umflate că nu-l va accepta niciodată pe mitomanul și plagiatorul ăsta nenorocit, că nu lasă el țara pe mîna unui copilot.

Dar dacă iese Ponta președinte (lucru puțin probabil, o să revin) și vine Băsescu la el cu o majoritate clară în Parlament (chestie și mai puțin probabilă, dar hai să ne jucăm), ce va face Victor Viorel? Va zice NU, deoarece derbedeul matrafoxat, mincinos și corupt trebuie trimis urgent la pîrnaie? Chiar sînt curios, ce-ar răspunde Ponta la această întrebare, presupunînd că i-o va pune cineva de la posturile prietene? Una peste alta, vom avea un turnir spumos la prezidențiale. Unul cu multe mîțe moarte aruncate de cei doi peste gard. Ceilalți nu vor conta, dau în scris.

Atunci nu le vedea vigilentul preș? Păi nu le vedea. Și nici nu vitupera ipocrit, cu spume, de la pupitrul cu steaguri în spate. Atunci erau ”ai lor”. Hai să dăm și oarece exemple: un anume Constantin Buzoianu, fost șef al miliției portului Constanța (portul, navele, Băsescu… pricepeți), numit la șefia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, băga la teșcherea cam 75.000 (șaptezeci și cinci de mii!) de euro lunar. Cam cît un fotbalist bun din liga I, într-un an.

Mai vreți? Gheorghe Albu, numit tot politic șef la CNVM (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, acum parte a ASF), cîștiga lunar un mizilic de 35.000 de euro. Plus, la vremea aia celebra secretară (să-i spunem așa!) a lui Boc, Ștefania Ferencz, care lua și ea, tot de la CNVM, 32.000 de euroi pe lună. Că era tînără și avea nevoi. Așa că, domnu preș, mucles! Cloacă era și atunci, cloacă e și acum. Sau, te pomenești că pe vremea aia cloaca era nobilă și justă, deoarece ajuta statul de drept și independența justiției! Valea…

De la economie au scos energia, pe care i-au dat-o lui Niță, de la finanțe au scos bugetul, pe care i l-au dat lui Voinea, de la transporturi au scos autostrăzile, pe care le-a primit plocon Șova, iar de la interne au scos administrația, care a încăput pe mîinile pricepute ale lui Dragnea. Iar liberalii au înghițit. Apoi, l-au pus pe Oprea vicepremier, moț peste siguranța națională, deși UNPR nu fusese semnatar al protocolului de înființare al USL. Iarăși, liberalii au înghițit.

Au mai fost și altele, nu puține. Cel puțin rîvna cu care diverși greuceni pesediști, în frunte cu tata socru Sîrbu, ieșeau cu rîndul pe la televiziuni să peroreze ritos că ”poporul pesede” vrea președinte din ”familie”, devenise chiar comică. Nu și pentru Crin, tot mai iritat de perspectiva de a fi tras pe sfoară de către aliați. Și s-a ajuns aici.

E mai mult decît evident că Ponta nu l-a vrut nici o clipă pe Johannis, chiar dacă i-a transmis sasului grețoase declarații de amor. Se prea poate ca liberalii să fi făcut intenționat această mișcare, ca să forțeze ruperea și să iasă ca niște martiri de la guvernare. Ultimatumul lui Antonescu pare fără echivoc: acceptați propunerea noastră, sau mergeți în Parlament cu ”guvernul USD”.

Chiar dacă mai e pînă luni, îmi dau și eu cu părerea: USL a murit, trăiască USD! Ca fapt divers, deputatul PNL Alina Gorghiu scrie pe blogul său că denumirea USD a fost înregistrată la OSIM, încă de acum 3 ani, de un oarecare domn Cioabă! Pesedist, dar văr cu celebrii regi din Sibiu! Mişto, sau ce?

E, vă reamintesc, același președinte care a condamnat acum cîțiva ani, de formă, că dădea bine, comunismul. Același președinte care i-a decorat, în schimb, pe unii din cei mai odioși securiști. George Homoștean e doar un exemplu notoriu. Asta e știrea. Odioasă. Călăi buni, victime rele.

Credeți că se tăvălesc și se dau cu fundul de pămînt propagandiștii și intelectualii care-i țin trena lui Băsescu? Nu i-ați auzit luînd poziție, nici pe vitriolantul prefăcut Tismăneanu, nici pe cinicul de serviciu Pleșu. Nici unul din liota de propagandiști gălăgioși, care chiuie pe toate cărările că vin comuniștii, care ne duc glonț spre Moscova, n-are vreo străbatere, vreo jenă, ceva.

Între timp, foștii locatari ai închisorilor și lagărelor de exterminare comuniste, cîți au mai rămas, mor pe capete. Că-s bătrîni și suferinzi. Curînd, nu vor mai rămîne decît niște nume în niște dosare prăfuite. Viața merge înainte, trec generațiile, se așterne uitarea. Știrea asta e ca un scuipat pe mormintele lor.

Nu știu care va fi pînă la urmă finalitatea acestei mutări. Ponta nu-și poate permite să spună ”nu”. Chiar dacă nu-i cade bine. S-ar putea însă ca ”micile” probleme cu ANI ale primarului sibian să fie un pretext suficient pentru președinte ca să-l refuze. A mai făcut-o odată, în 2008, chiar dacă din alte motive. Dincolo de situația ”de pe gazon”, mi s-a părut simptomatică reacția unei bune părți a clasei politice la re-apariția neamțului în prim-plan.

Johannis se apropie de prototipul politicianului occidental: mai sobru, mai cumpănit, mai așezat, alegîndu-și cu grijă vorbele, nedispus la compromisuri meschine și, în orice caz, mult mai greu de convins să înghită orice, pe nemestecate. Spre deosebire de politicianul dîmbovițean, cel mai adesea superficial, flecar, tupeist, miștocar, ușor de ”cumpărat” cu o demnitate oarecare, gata oricînd să-și schimbe opinia, partidul, gașca, pentru te miri ce foloase, și pe a cărui vorbă nu poți pune prea mare preț.

Să fiu bine înțeles, nu-l idealizez pe neamț. Îl bănuiesc de cinism, de o oarecare infatuare, cred că are o doză considerabilă de parșivenie, și mai cred că ambiția sa de a ajunge în vîrf, nici măcar ascunsă, l-ar putea face la un moment dat indezirabil chiar și pentru fruntașii liberali. La urma urmei, politicienii occidentali, cu care îl comparăm, de voie, de nevoie, nu sînt tocmai ușă de biserică. Și nici Herr Klaus nu e. Ba, se spune că are și el niscaiva schelete în debara. Rămîne însă, spre reflecție, vorba comentatorului anonim: ”neamțul ăsta nu-i român”. Nici Carol I, scuzați comparația, n-a fost…

Așa că ipochimenul a profitat de ajutor și adună cu osîrdie terenuri, case, păduri, castele… fiind pe cale să devină cel mai bogat român. Dacă dai căutare pe Google, vei găsi o sumedenie de titluri de genul: prințul a revedicat conacul cutare… Țiriac a cumpărat o pădure de la Pol… prințul vrea și Peleșul… prințul se judecă pentru domeniul de la Lăpușna… prințul a revedicat 770 hectare de teren agricol și 537 hectare de pădure în Timiș… și așa mai departe, la nesfîrșit. Sute de milioane, dacă nu miliarde de euro.

Așa stînd lucrurile, pare superfluă întrebarea, de ce s-o fi repezit cuplul prezidențial (Traian+Maria) să se încumetrească, botezîndu-le odrasla celor doi caraghioși? În timp ce-l spurca golănește pe Regele Mihai. Probabil că vom afla cîndva spre cine au curs averile dobîndite de numitul Pol, cu sudoarea frunții avocaților. S-ar putea să avem mari surprize-surprize…

”Acum, la mine în birou, dacă pun la un loc informațiile primite în primele 30-35 de minute, pot face localizarea (avionului – nn) fără probleme”. Traian Băsescu, duminică, declarație de presă. Asta e încă una din ciclul: eu sînt moțul, sfîrcul, miezul din dodoașcă, unicul, genialul, fără mine se duce naibii țara…

Hai să ne mai uităm în arhive: iulie 2012. Suspendatul, la momentul ăla, într-un interviu: ”…știu sigur că, dacă eram eu comandantul Titanicului, nu s-ar fi scufundat”. Mai înainte cu un an, într-o șuetă cu Turcescu și Cristoiu: ”abdicarea Regelui Mihai a fost un act de trădare națională”. Și, tot atunci: ”regele a fost slugă la ruși”. 

Acuzat vehement de istorici, politicieni și media pentru aceste aberații, cine credeți că-i sare în ajutor? Frățiorul, Mircea Băsescu: ”dacă ar fi fost Traian în locul lui (al regelui – nn), ar fi spus: împușcați-mă, nu ar fi abdicat”! Oare de-a ce se jucau frații în copilărie: tu ești Hitler, eu Stalin? Mă întreb cu emoție ce-ar mai putea urma.

Ar putea, de pildă, să-l sune neprețuitul pe Hollande, președintele Franței, și să-i spună: băă, dacă eram eu în locul lui Napoleon, la Waterloo, îi făceam muci pe engleji, și nu abdicam nici de-al dreacu… Rîdem noi, dar pînă în decembrie omul are destul timp să fie ce-i trece prin cap: Alexandru Macedon, Ginghis Han, Luke Skywalker, Obi-Wan Kenobi… Și fiți siguri că se vor găsi destui decervelați să-l aplaude.

Numai că buldogul s-a ținut tare, în ciuda unor amenințări, nici măcar voalate, presărate parșiv prin presa băsistă. Ceva cu ginerele lui, care a primit nu știu ce contracte… O fi, n-o fi, habar n-am. E foarte posibil să simtă în curînd Blaga și ai lui mînia prezidențială. Via DNA. Între timp, aflînd că la Colegiul Director de la Brașov i se pregătește debarcarea, Elena prezidențială a ieșit iute pe sticlă (tot un fel de perdeluță!) și s-a dat rănită, lacrimogen: adio, PDL! Anunțînd, urbi et orbi, că pleacă în alt partid. Unde, unde?

Păi, ce surpriză, în ăla gîndit din vreme și pregătit special pentru ea: PMP. Proaspăt înregistratul partid Mișcarea Populară! Carevasăzică, și-o fi zis Băsescu, dacă partidul meu de suflet n-o vrea pe protejata mea de suflet, iaca, îi fac eu drăguței un alt partid. PDL2! Așa ceva nici lui Carol al II-lea nu i-a trecut prin minte să facă: un partid pentru Elena Lupescu! Cît despre PDL, cred că a optat pentru cea mai înțeleaptă mișcare, prin rejectarea Udrei: și-a tăiat ombilicul. S-a dezis (definitiv, sper) de Băsescu.

Bine, Băsescu n-a înțeles. Timp de patru ani jumate. Pentru că nu se pricepe la astea cu justiția, cu penalul, el doar dă indicații. Deși avea ditamai armata de consilieri la dispoziție. Dar, măi să fie, n-au înțeles, în ordine, nici următorii: Predoiu, ministrul de atunci al justiției, plenul CSM, președintele Înaltei Curți (tot Stanciu), Procurorul general (Kovesi, la vremea aceea), șeful DNA (Morar), plus această Ana Ipătescu a justiției reformate, Monica Macovei? Așa ceva! Asta sună cam ca vorbele lui Postelnicu, una din slugile securiste ale lui Ceaușescu, la procesul din 1990: ”onorată instanță, am fost un dobitoc!”.

Nota bene: firește că răul absolut e tot Ponta, care nu modifică blestematele de coduri pe repede înainte. Victor Viorel ar trebui să citească foarte atent vorbele prezidentului. I-auziți: ”toate îl arată ca fiind un om corupt. Dacă nu face urgent modificările, el devine scutul oamenilor corupți” Ați înțeles, da? Kovesi, ai legătura!

Mi-am amintit însă de un eveniment petrecut în 2013, pe aeroportul din San Francisco. Un avion Asiana Airlines a ratat pista și a aterizat forțat. Ce s-a întîmplat după, e ceva de film thriller: pasagerii au ieșit singuri din avionul care începuse să ardă, iar timp de 30 de minute serviciile aeroportului n-au ajuns la fața locului, deși oamenii sunau disperați la 911 (similar 112). Mai mult, o ambulanță a reușit să calce mortal o pasageră aflată pe pistă!

Păi, să mă ierte Dumnezeu, haosul ăsta se întîmpla în cea mai puternică și mai dezvoltată (tehnologic, mai ales) țară din lume, și pe unul din cele mai moderne aeroporturi! Așa că, le-aș spune confraților americani să fie mai precauți cînd iau peste picior amărîți de teapa noastră. Nu de alta, dar le-aș putea reaminti dezastrul Katrina, cînd New Orleans a fost stăpînit, cel puțin 5 zile, de o anarhie demnă de lumea a treia, după ce a fost lovit de celebrul uragan. De 9/11 nu mai zic, e prea dureros…

Deci noi, cei 500 și cîți or mai fi, avem ce avem cu un post tv de știri, declarat antibăsist. Și mîine ce va urma? Un protest al altor 500 de mînioși, împotriva televiziunii B1? Care-i grețos pro-Băsescu! După care se vor urni alții, cărora nu le place România tv, profund pontist și tabloidizat masiv! Sau, de ce nu, un protest împotriva tot mai penibilului ziar Evenimentul Zilei!

Și uite-așa, protestul celor 500, care ar fi avut sens dacă se mărginea la încălcarea deontologiei în media, a devenit un manifest propagandistic. Adulat și contestat, în funcție de tabăra politică dinspre care se revendică, străveziu, unii și alții. Se vor face liste albe, cu deontologii, și liste negre, cu dezagreabilii. Gunoiul va fi aruncat peste fileu, de la o tabără la alta. Pe sub nasul ”consumatorilor”.

Presa, și așa măcinată de neprofesionalism, în goana nebună după audiență, va fi într-un război din care toată breasla va avea de pierdut. Timp în care politicienii, o bună parte dintre ei, vor sta pe margine și-și vor freca mîinile. Cu sprijinul nemijlocit al prea multor condeieri-propagandiști, au reușit să facă praf și a patra putere. Odihnească-se în pace.

N.A. Să mă ierte zecile de băieți și fete, inclusiv de la mai sus hulita Antena 3, care transmit live, din teren, pe această vreme imposibilă.

Văd o declarație a unuia dintre sătenii care au urcat la epava avionului: au improvizat o targă din bețe și o pătură și au coborît la mașina lor personală, apoi au dus-o pe fata muribundă la mașinile SMURD, care așteptau în centrul comunei Horea. Așteptau, pricepeți? Le-au cerut ălora, pompieri, medici, jandarmi, naiba știe ce mai erau, să urce cu ei. Sau, măcar să le dea o targă. Nu se poate, li s-a spus, avem și noi un șef!

Cum-cum? Rămîi trăsnit! Oamenii din sat, care n-aveau nici o obligație, au continuat să urce pe nenorocitul de munte, singuri, în noapte, și au coborît răniții cu tărgi improvizate. Pînă la mașinile speciale ale ”salvatorilor”, care, trebuie s-o mai spun odată, așteptau în centru comunei! Ce dracu așteptau? Să vină țăranii cu victimele plocon?

Mai aflu că cei de la Salvamont Cluj, care sînt pregătiți și dotați tocmai ca să salveze oameni de pe munte, au aflat ultimii de accident. Și că, uluitor, Salvamont nu se află pe indexul 112 și nu e inclus nici măcar în celula de criză! Au făcut și salvamontiștii ce-au putut, în bulibășeala generală. Asta nu mai e doar prostie, e inconștiență criminală. Ce să mai vorbim de omenie?