BOTOSANI - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE

Programul zilei de 15 Martie 2012

2012-03-14T20:59:00.004+02:00

10.00-11.00 -primirea si predarea dosarelor pentru a fi duse la avocati in vederea introducerii pe rolul Tribunalului Botosani.
11.00-12.30 -adunarea generală a Filialei 1 Botoşani a SCMD în care se vor stabili ultimele detalii despre tactica juridică pe care o vom adopta cu avocaţii filialei, faţă de avalanşa deciziilor revizuite ale caselor de pensii sectoriale .
12.30- 13.00 -pregătirea in vederea participarii la protest cei care doresc.
13.00- 14.30 -participarea la pichetarea Prefecturii Botoşani împreună cu cei care au aderat la "Platforma civică" şi fac parte din "Consiliul Naţional al Societăţii Civile" - filiala locală Botoşani.

Biroul Operativ al Filialei 1 Botoşani a SCMD

PROTESTUL DIN CAPITALA DELA MONUMENTULR EROILOR DIN 14.03.2012

2012-03-13T13:08:00.008+02:00

LA BOTOŞANI VOM PICHETA PREFECTURA

IN ZIUA DE JOI 15.03.2012 INTRE ORELE 13.00-15.00

SUNT INVITAŢI TOŢI MEMBRII FILIALEI CÂT ŞI

MEMBRII ASOCIAŢIILOR ŞI ONG-URILOR SEMNATARE

ALE "PLATFORMEI CIVICE" CARE AU ADERAT LA

PREVEDRILE ACESTEIA FIIND DE ACORD SI CU

OBIECTIVELE "CONSILIULUI NAŢIONAL AL

SOCIETĂŢII CIVILE" ÎNCĂ DE LA ÎNFIINŢARE.

In atentia membrilor SCMD din Bucuresti si Ilfov

SCMD l-a atentionat pe Primul ministru, i-a atentionat si pe ministrii de resort, ca avem zeci de mii de procese in tara si un proces la Curtea de Justitie de la Luxemburg, impotriva statului roman, pe tema rapirii abuzive a dreptului nostru la proprietatea numita grad militar si discriminarii, prin transformarea pensiilor noastre, din pensii militare de stat in pensii civile, dependente de punctul de pensie.

Independent de cuantum, afirmam ca toate pensiile militare sunt platite ilegal, prin transfer de fonduri fara acte justificative si ca s-a investit propagandistic in unii dintre camarazii nostri, carora li s-au marit, prin calcul “din burta” pensiile, in cuantum, dar ca pensii de natura civila, si ei ramanand “asistati” sau “beneficiari”. In aceasta situatie, noi solicitam legalizarea prin acte normative a situatiei in cauza, deci cuantumul astfel dobandit de catre camarazii nostri, sa ramana asa deoarece este supus acelorasi principii europene: orice pensie aflata in plata este un drept patrimonial dobandit, diminuarea sa fiind considerata discriminare.

Pentru majoritatea camarazilor, militari si politisti, ale caror pensii au fost micsorate abuziv in cuantum, atentionam ca, aflandu-ne in procese cu Casele sectoriale si Guvernul Romaniei, pocese prin care am obtinut peste 1200 de hotarari definitive si irevocabile, care desfiinteaza obiectul revizuirii (decizia de pensie pe recalculare) ba, mai mult, am inceput sa obtinem hotarari definitive si irevocabile si pe revizuiri, solicitam ca executarea silita (adica plata de la 1 ianuarie 2011 a sumelor considerate in plus, ca foloase necuvenite din drepturi de pensie), sa fie sistata.

Nici Primul ministru, nici ministrii de resort nu ne-au raspuns, drept pentru care ne tinem de cuvant si iesim in strada.

Acesta este scopul mitingului organizat in ziua de 14 martie a.c., in Piata Eroilor din fata Academiei Militare, miting la care vom invita si aliati din cadrul CNSC. Va rugam sa faceti mobilizare generala printre prieteni si membri de familie, pentru a fi prezenti, incepand cu orele 11.00 la miting.

Oficial, vom da citire si vom trimite pe adresa Primului ministru documentul urmator:

Catre,

PRIMUL MINISTRU AL ROMANIEI

Domnului Mihai Razvan UNGUREANU

Vă informăm că Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate a obţinut in justiţie pentru membrii săi peste 1200 de hotărâri definitive si irevocabile favorabile împotriva deciziilor de recalculare, acestea fiind nule de drept deoarece au fost emise in plină perioadă de suspendare definitivă şi executorie a acestei activităţi cu un nepermis caracter retroactiv. Drept urmare, deciziile de revizuire, emise in baza OUG nr. 1/2011, aprobata la doua maini prin Legea 165/2011, sunt fara obiect, deoarece incearca sa legitimeze respectivele decizii nule de drept.

In aceasta situatie va solicitam sa interveniti, ca Prim ministru al Guvernului, in conformitate cu prevederile legale, pentru amanarea/incetarea executarilor silite, adica restituirea de sume abuziv stabilite ca foloase necuvenite din drepturi de pensie, conform OUG 1/2011, cu incepere de la 01.01.2012, pentru membrii de sindicat.

Cata vreme membrii SCMD sunt in procese in instante pe recalculare si pe revizuire - pe care culmea ! – le si castiga in tara, executarea silita nu poate fi declansata pana la solutionarea definitiva pe cale juridica a cazurilor, cu atat mai mult cu cat se bazeaza pe OUG nr.1/2011, deja desfiintata in justitie prin doua hotarari definitive si irevocabile déjà obtinute de SCMD.

In speranta ca veti intelege demersul nostru, faptul ca nici noi nici Guvernul nu avem nevoie de actiuni absolut inutile, care sa complice si mai mult haosul juridic in care se zbate Romania, consideram ca ceea ce propunem va scuteste de asumarea unor noi, inutile si ilegale responsabilitati.

Asteptam raspunsul dvs. pana pe 15.03.2012 cand, daca acesta va fi negativ, vom incerca sa obtinem, pe alte cai legale, pentru membrii SCMD, ceea ce stabileste legislatia nationala si europeana in situatia proceselor aflate in derulare.

PRESEDINTE,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

BIROUL OPERATIV

ANUNT IMPORTANT !!!

2012-03-10T08:17:00.014+02:00

LUNI 12. 03.2012 INTRE ORELE 10.00- 12.30

SE PRIMESC DE LA MEMBRII DE SINDICAT AI

FILIALEI DOSARELE PENTRU INSTANTA PE

DECIZIILE REVIZUITE.

LA ACEEASI DATA SE DISTRIBUIE CATRE POSESORI DOSARELE CE URMEAZA A FI DUSE LA AVOCAT.

SITUATIA DOSARELOR PE DECIZIILE RECALCULATE AFLATE PE ROLUL TRIBUNALULUI BOTOSANI SI A CURTII DE APEL SUCEAVA O PUTETI VIZUALIZA AICI

BIROUL OPERATIV

SCMD - Departamentul Juridic: DIVERSIUNE EXTREM DE PERICULOASA

2012-03-10T07:57:00.001+02:00

SCMD - Departamentul Juridic: DIVERSIUNE EXTREM DE PERICULOASA

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE - PAGINA CENTRALA: Comunicat privind mitingul SCMD din 14 martie a.c.

2012-03-10T07:56:00.001+02:00

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, IN REZERVA SI IN RETRAGERE - PAGINA CENTRALA: Comunicat privind mitingul SCMD din 14 martie a.c.

COMUNUICAT IMPORTANT

2012-03-07T14:21:00.000+02:00

MAINE 08. 03.2012 INTRE ORELE 10.00- 12.30

SE PRIMESC DOSARELE PENTRU INSTANTA PE

DECIZIILE REVIZUITE

SI SE DISTRIBUIE ACELE DOSARE CE URMEAZA A FI

INTRODUSE LA INSTANTA.

BIROUL OPERATIV

DREPTUL LA REPLICA

2012-03-05T09:36:00.005+02:00

DUPA CUM ATI AFLAT POSTUL LOCAL DE TELEVIZIUNE "TELEM BOTOSANI" IN EMISIUNEA DIN DATA DE 28.02.2011 ORELE 18.30 A PREZENTAT UN PUNCT DE VEDERE AL UNOR CADRE MILITARE IN REZERVA SI IN RETRAGERE, CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA FILIALEI NOASTRE A SINDICATULUI SI A UNOR MEMBRI AI ACESTEIA, CARE A FOST REDIFUZATA DE MAI MULTE ORI IN SAPTAMANA TRECUTA.
PENTRU CORECTA INFORMARE A TELESPECTATORILOR BOTOSANENI AM SOLICITAT UN DREPT LA REPLICA, CARE NE-A FOST ACCEPTAT VERBAL, ASTFEL INCAT IN IN DATA DE 07.03.2012 ORA 18.30 PRESEDINTELE FILIALEI ESTE INVITAT SA PREZINTE PUNCTUL NOSTRU DE VEDERE AL FILIALEI 1 BOTOSANI A S.C.M.D.

PREZENTAM MAI JOS ADRESA CARE A FOST INAINTATA ACESTUI POST DE TELEVIZIUNE, CARE INSA NU A DORIT SA O RETINA, CONSIDERAND CA NU E NEVOIE SA UMBLAM CU HARTII, ACCEPTAND VERBAL CELE SOLICITATE. O VOM TRIMITE PRIN POSTA CU CONFIRMARE DE PRIMIRE, PENTRU A FI SIGURI CA NU SE VOR RAZGANDI.

BIROUL OPERATIV

"CIUMPALACII" SINDICALISTI REZERVISTI IN PIATA REVOLUTIE BOTOSANI

2012-02-29T22:41:00.010+02:00

In baza invitatiei adresate de catre presedintele Cartel Alfa Botosani, domnul Marius Orasanu, precum si a aprobarii adunarii generale a membrilor de sindicat din data de 29.03. 2012, o delegatie a Filialei 1 Botosani a SCMD , a participat la marsul si mitingul de protest din Piata Revolutiei din Botosani impreuna cu reprezentantii celorlalte federatii sindicale locale. S-au scandat lozinci gen
"VREM SA MUNCIM NU VREM SA CERSIM",
"VREM SERVICI LA NOI IN TARA / NU VREM SA MUNCIM AFARA",
"SA PLECE LA PUSCARIE / MAFIA PORTOCALIE / MAFIA DIN PRIMARIE",
"BASESCULE NU UITA / TARA NU E NAVA TA",
"TARA FURATA NAVA ESUATA",
"VREM MARTISOR FARA DICTATOR",
"NU VREM BANI NU VREM MANCARE / VREM DEMNITATE SI ONOARE",
"Ţara mea de glorii, ţara mea de dor / Cu Traian Băsescu nu ai viitor",
" GHEROGHITA SI HSR / NE BLOCHEAZA ROTILE / SI NE EA PARALELE / SA-SI TERMINE VILELE", "ALEXANDRU - I PATRIOT / OPREA ESTE MAFIOT"

In cuvantul sau, presedintele filialei a prezentat nemultumirile fata de modul in care drepturile fundamentale ale omului ne-au fost furate de actuala dictatura incepand cu dreptul fundamental la munca si continuind cu cele la educatie, sanatate si chiar la viata in ultima instanta, prin aberantele masuri de austeritate din ultimii ani, luate de actualii guvernanti portocalii, impotriva intregului popor. Apoi, a citit urmatoarele versuri scrise de unul din grupul celor 20 de cetateni onesti, care de 46 de zile protesteaza in Piata Revolutiei din Botosani, inca din data de 15 ianuarie 2012. O prezentam asa cum a fost scrisa :

Aceste mitinguri, contrar asteptarilor unor rauvoitori, au fost aprobate in ultima instanta. Iata cine a obtinut aprobarea:

BIROUL OPERATIV

COMUNICAT IMPORTANT

2012-02-29T01:32:00.003+02:00

ADUNAREA GENERALA A FILIALEI 1 A SCMD BOTOSANI

VA AVEA LOC IN DATA DE 29.02.2012 ORELE 11.30.

ORDINEA DE ZI:

1. INFORMARE CU STADIUL PROCESELOR PASUL 1A SI 1 B ;
( DATI DUBLU CLICK PT AVEDEA )

2. INFORMARE PRIVIND STADIUL PREGATIRII DOSARELOR PENTRU INSTANTA IMPOTRIVA DECIZIILOR REVIZUITE;

3. PREZENTAREA COMUNICATULUI NR. 8 AL SCMD PRIVITOR LA DECIZIILE REVIZUITE IN CASCADA PRIMITE DE MEMBRII NOSTRI DE SINDICAT;

4. HOTARAREA ADUNARII GENERALA PRIVIND PARTICIPAREA LA MARSUL DE PROTEST ORGANIZAT DE FILIALELE SINDICALE ALE CARTEL ALFA , BNS, SINDICATUL POLITISTILOR SI A LUCRATORILOR DIN PENITENCIARE DIN 29.02.2012;

5. PROBLEME ORGANIZATORICE

6. INTREBARI, PROPUNERI, DISCUTII

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 BOTOSANI A SCMD

COMUNICAT PRIVITOR LA ACTIUNILE DIN INSTANTA

2012-02-07T17:06:00.007+02:00

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI VA INFORMEAZA :

IN PERIOADA 08 - 14.02.2012 IN DATA DE 17.02.2012 CA SI IN 24.02.2012 INTRE ORELE 10.00 - 12.30

SE PRIMESC DOCUMENTELE PENTRU A FI INTRODUSE

IN INSTANTA, CONFORM GHIDULUI CUNOSCUT.

VA RUGAM SA ADUCETI PATRU EXEMPLARE DIN

FIECARE DOCUMENT IN DOSARE PLIC, DEOARECE VA

TREBUI SA AVEM SI UN DUPLICAT PENTRU MApN.

Documentele în plus faţă de ghid sunt urmatoarele :

cupoane de pensie : - decembrie 2010; ianuarie, februarie, decembrie 2011;ianuarie 2012.
raspuns la contestatia facuta la decizia de recalculare din decembrie 2010 pe salariul mediu pe economie, sau pe venituri lacei care au trimis adeverintele de venit de la C.M.J sau prin C.M.J.
Observatie: pentru a vedea documentele din ghid dati dublu click pe ghid

Biroul Operativ al Filialei 1 Botosani a SCMD

"INEPŢII" DE BOTOŞANI PE AGENŢIILE DE PRESA INTERNAŢIONALE

2012-01-28T12:32:00.009+02:00

ASSOCIATED PRESS RELATEAZA:

Anti-government protesters wave various banners during a protest march in Bucharest, Romania, Tuesday, Jan. 24, 2012. Some thousands, from all over Romania, joined protests in the Romanian capital asking for the resignation of the country's president and early elections. ( AP Photo / Vadim Ghirda)

Anti-government protesters hold manipulated pictures of the country's President Traian Basescu, and other members of government, in Bucharest, Romania, Tuesday, Jan. 24, 2012. Thousands, from all over Romania, joined protests in the Romanian capital asking for the resignation of the country's president and early elections. Posters read on left "The country's Vampire" ( AP Photo / Vadim Ghirda)

An anti-government protester holds a poster depicting the country's President Traian Basescu, right, and former communist dictator Nicolae Ceausescu, left, with the legend "There is one left", in Bucharest, Romania, Tuesday, Jan. 24, 2012. Thousands, from all over Romania, joined protests in the Romanian capital asking for the resignation of the country's president and calling for early elections. ( AP Photo / Vadim Ghirda)

An anti-government protesters holds a poster depicting the country's President Traian Basescu, right, and former communist dictator Nicolae Ceausescu, left, that reads "There is one left" in Bucharest, Romania, Tuesday, Jan. 24, 2012. Thousands, from all over Romania, joined protests in the Romanian capital asking for the resignation of the country's president and early elections. ( AP Photo / Vadim Ghirda)
Pentru detalii puteti accesa : Associated Press

Biroul operativ

P.S. Daca doriti sa vedeti Situatia dosrelor aflate pe rolul instantelor din Botosani si Suceava intrati pe linkul: http://scmd1botosani.blogspot.com/2011/11/situatia-dosarelor-aflate-in-instanta.html

MULŢUMIM "VIERMILOR" DE BOTOŞANI PREZENŢI LA MITINGURI

2012-01-27T11:05:00.007+02:00

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 BOTOSANI A SCMD MULTUMESTE TUTUROR MEMBRILOR SAI, CARE AU RASPUNS CHEMARII DE PARTICIPARE LA MITINGURILE DIN 19 SI 24 IANUARIIE 2012 DIN BUCURESTI, CA SI CELOR CARE IN NUME PERSONAL, PARTICIPA ZILNIC IMPREUNA CU SOCIETATEA CIVILA DIN MUNICIPIU, LA PROTESTELE SPONTANE DIN PIATA REVOLUTIEI DIN BOTOSANI.

LA ARCUL DE TRIUMF : 19.01.2012

IN PIATA VICTORIEI : 24 IANUARIE 2012

IN MARS SPRE TLEVIZIUNE: 24 IANUARIE 2012

LA TELEVIZIUNEA ROMANA: 24 IANUARIE 2012

Presedintele Filialei 1 Botosani a SCMD

Col (rez.)Mircea COMANECI

CATRE SINDICALISTII MILITARI BOTOSANENI

2012-01-17T17:24:00.011+02:00

Intrunit in sedinta sa din data de 17.01.2012, Biroul Operativ al Filialei 1 Botosani a SCMD, a hotarat sa sustina miscarile de protest ale societatii civile botosanene, cat si cele din marile orase ale tarii sau capitala, declarandu-se de acord cu revendicarile demonstrantilor, care s-au saturat de mafie, hotie, incultura, accesul redus la invatatura, cultura, sanatate, un trai decent sau chiar la democratie.

Ne declaram total impotriva dictaturii care s-a instalat pe nesimtite in viata noastra, de zi cu zi, fiind gata sa facem tot ce este posibil pentru reinstaurarea adevaratei democratii autentice pentru care, unii si-au dat bunul cel mai de pret pe care-l aveau, viata, inca din 1989. Sensul acelei miscari sociale pure, a fost deturnat de cei care, vremelnic si numai din intamplare, se afla de catva timp la guvernare, cei care sub masca unei asa-zise reforme a statului au deformat, de fapt, statul de drept.

Privitor la participarea efectiva la aceste manifestari s-au stabilit urmatoarele:

Fiecare membru de sindicat poate participa ca simplu cetatean, in nume propriu, la toate manifestarile spontane, functie de dorinta fiecaruia, fara a folosi insa, insemnele sindicatului.
In data de 19.01.2012, in baza protocolului de colaborare incheiat cu societatea civila si unele partide, pe baza prevederilor Platformei Civice, lansate in 7 octombrie la Bucuresti , reprezentantii filialei noastre vor participa la mitingul de protest organizat in capitala.
In data de 24 ianuarie, conform aprobarii adunarii generale a filialei din data de 12.01.2012 , vom participa, cu intreg efectivul disponibil al filialei, la mitingul de protest din Piata Victoriei precum si la marsul de protest catre Televiziunea Romana, recent aprobate, de catre Primaria Generala a Capitalei.

BIROUL OPERATIVA AL FILIALEI 1 BOTOSANI A SCMD

Atentie mare la taloanele de pensie!

2012-01-11T20:14:00.002+02:00

Catre toti membrii SCMD

Doamnelor si domnilor colegi,

Din acest moment, este posibil ca pensiile sa vina diminuate, conform DECIZIEI DE REVIZUIRE.

Va rugam sa verificati daca acestea sunt diminuate cu mai mult decat suma precizata pe decizia de revizuire, in caz afirmativ insemnand ca in situatia dvs. a inceput sa se opereze, pe langa scadere, si retinerea din urma a sumelor primite din ianuarie 2011 (drept “foloase necuvenite din drepturi de pensie”).

In aceasta situatie, imediat cum primiti talonul de pensie, va rugam sa verificati daca sunt precizate retinerile, sa ne informati rapid si sa trimiteti copia talonului la sediul central al SCMD. Repetam - numai daca, pe langa scadere, s-a operat si retinerea din urma, pentru ca, asa cum s-a anuntat, aceasta ar trebui sa inceapa din luna aprilie a.c.

Daca opereaza retinerea, inseamna ca o fac ilegal, fara titlu executoriu (adica fara sa ma anunte ca imi retin lunar, din urma, suma de … lei) caz in care, potrivit Codului fiscal, putem sa contestam retinerea in tribunal, in termen de 15 zile.

In momentul in care se va produce primul caz de acest gen, SCMD va redacta un model de contestatie in justitie, care va fi trimis la presedintii de filiale, cu instructiunile necesare. Ne trebuie insa, ca dovada, un prim talon, in care, pe langa diminuarea pensiei, sa apara si retinerile pe perioada ianuarie-decembrie 2011.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU

PS: Deja au intrat pe carduri pensiile, conform Deciziilor Revizuite. Asa ca fiti atenti la cuantumuri, verificand talonul de pensie, pe care urmeaza sa-l primiti.

Biroul operativ

2012-01-08T18:28:00.004+02:00

Transmitem "SINCERE CONDOLEANTE" colegului nostru Col (r) Radu Grigoras precum si intregii sale familii acum la trecerea in nefiinta a tatalui

GRIGORAS NICOLAIE

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace !

Biroul Operativ al Filialei 1 Botosani

2011-12-31T23:49:00.007+02:00

Am spus anului ce vine,

Să v-aducă numai bine...

Pace-n inimi, rod bogat,

Bucurie, gând curat.

Mult belşug s-aveţi în casă,

Pâinea să fie gustoasă,

Datorii cât mai puţine.

I-am mai spus că ar fi bine

Să vă dea, pe cât se poate,

Fericire, sănătate,

Tot ce vreţi

Şi nu aveţi,

Ce lipseşte şi nu ştiţi,

Ce n-aveţi şi vă doriţi.

La anu’ şi "LA MULŢI ANI!" ..!!!!!

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 BOTOSANI A SCMD

P.S. Sa raspundem prezent chemarii SCMD din:

Apel de Anul Nou Catre natiunea romana

A APARUT MOTIVAREA ICCSJ LA RESPINGEREA RIL-LUI DECLARAT DE KOVESI

2011-12-28T14:23:00.004+02:00

Va informam ca a aparut Motivarea ICCSJ la Recursul in Interesul Legii (RIL) a lui Kovesi In Monitorul Oficial Nr 925/27.12.2011 pag.44-48 .
Iata si continutul :

Decizia Nr. 29 din 12.12.2011

Dosar nr. 29/2011 ACT EMIS DE: Inalta Curte de Casatie si Justitie ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 925 din 27 decembrie 2011

Rodica Aida Popa	- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
Lavinia Curelea	- preşedintele Secţiei I civile
Gabriela Victoria Bîrsan	- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Adrian Bordea	- preşedintele Secţiei a II-a civile
Corina Jîjîie	- preşedintele Secţiei penale
Georgeta Carmen Negrilă	- judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
Doina Popescu	- judecător la Secţia I civilă
Minodora Carmen Ianoşi	- judecător la Secţia I civilă
Nina Ecaterina Grigoraş	- judecător la Secţia I civilă
Eugenia Puşcaşiu	- judecător la Secţia I civilă
Alina Macavei	- judecător la Secţia I civilă
Lucia Paulina Brehar	- judecător la Secţia a II-a civilă
Marian Budă	- judecător la Secţia a II-a civilă
Maura Olaru	- judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor	- judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Trănica Teau	- judecător la Secţia a II-a civilă
Adriana Chioseaua	- judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
Ioana Iacob	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Ionel Barbă	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Liliana Vişan	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Luiza Maria Păun	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Carmen Ilie	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
Eugenia Marin	- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Sofica Dumitraşcu	- judecător la Secţia penală
Georgeta Barbălată	- judecător la Secţia penală

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formeazăobiectul Dosarului nr. 29/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 330⁶alin. (2) din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 27²alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.

Laşedinţa de judecată participă magistratul-asistent-şef al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27³din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativăa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse extrase de jurisprudenţă, note scrise, puncte de vedere şi o cerere de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.

Dupăprezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin - faţă de împrejurarea că, prin raportul întocmit asupra cauzei, a fost reliefat faptul căjurisprudenţa neunitară ataşată recursului în interesul legii vizează în majoritatea covârşitoare litigii generate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 - solicităamânarea judecării recursului în interesul legii, pentru a fi verificată jurisprudenţa la nivelul curţilor de apel, în vederea identificării şi depunerii la dosar a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate şi litigii generate de aplicarea celorlalte dispoziţii ale art. 1 din legea respectivă.

Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Faţăde aspectele cuprinse în referatul magistratului-asistent referitoare la cererea de intervenţie formulată în cauză, Curtea acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie în interes propriu formulate în cauză, arătând că dreptul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii aparţine numai titularilor prevăzuţi expres şi limitativ de art. 329 din Codul de procedură civilă.

Curtea, deliberând, în raport cu dispoziţiile art. 50 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, respinge ca inadmisibilăcererea de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.

Curtea constată că nu mai sunt chestiuni prealabile şi acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursurile în interesul legii, astfel cum au fost formulate şi motivate în scris, şi solicităadmiterea lor şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în privinţa problemei de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti.

Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declarădezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Recursurile în interesul legii, astfel cum au fost sintetizate prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizează aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

2. Examenul jurisprudenţial

Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciarănu există un punct de vedere unitar cu privire la contestaţiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din aceeaşi lege.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau admis contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - şi au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a acestei legi. În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de art. 14 din aceeaşi convenţie, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au concluzionat în sensul încălcării.

3.2. Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau respins contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege. În motivarea acestor soluţii, instanţele au reţinut că au obligaţia de a respecta Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care, în soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate, s-a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile Legii nr. 119/2010,şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deşi declarată constituţională, produce efecte contrare Convenţiei europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanţe nu au reţinut.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a opinat în sensul că a doua orientare jurisprudenţialăeste în acord cu litera şi spiritul legii.

În susţinerea opiniei exprimate, procurorul general a arătat călegislaţia în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este sau nu condiţionat de plata contribuţiilor, trebuie privită ca generând un „interes patrimonial“ ce intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, în privinţa persoanelor care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege.

Susţine procurorul general că, faţă de exigenţele impuse de Convenţia europeană a drepturilor omului şi în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţa în dreptul la respectarea bunurilor îndeplineşte cerinţa de legalitate, este determinată de un scop de utilitate publică, legitim, şi răspunde condiţiei referitoare la existenţa unui just raport de proporţionalitate între cerinţele interesului general şi interesul particular al persoanelor vizate de art. 1 din Legea nr. 119/2010.

Totodată,procurorul general a învederat faptul că nu există un tratament discriminatoriu, întrucât Legea nr. 119/2010 a afectat toate categoriile de pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii specialeşi să le supună unui regim unitar de stabilire şi calculare.

5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii

Prin raportul asupra recursurilor în interesul legii a fost propusă soluţia de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentaţia că, întrucât soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporţionalitate efectuat de fiecare instanţă în aprecierea „ingerinţei“ ce derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare.

6. Înalta Curte

În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 330⁵din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmeazăa se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.

Dupăcum rezultă din jurisprudenţa care a stat la baza sesizărilor adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă în soluţionarea litigiilor generate de contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, realizând o analiză de compatibilitate a normei juridice naţionale şi efectelor acesteia cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unele instanţe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, în timp ce alte instanţe, chiar realizând analiza de convenţionalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenţionalitate.

A. Controlul de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010 şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale

Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţională pronunţând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precumşi faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995 a Plenului Curţii Constituţionale, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995), Înalta Curte are în vedere faptul că atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, deopotrivă, în cazul deciziilor prin care se constată neconstituţionalitatea unor norme, dar şi în ipoteza celor prin care se resping obiecţii sau excepţii de neconstituţionalitate.

O lege care este contrară Constituţiei nu poate subzista în ordinea juridică internă. Potrivit doctrinei, autoritatea absolută a lucrului judecat în această materie înseamnă că decizia organului de control al constituţionalităţii produce efecte asupra legii înseşi, întrucât trăsătura tipică a controlului de constituţionalitate este aceea că este un control obiectiv, contenciosul constituţional fiind un contencios al normelor.

Având în vedere faptul că, prin deciziile sus-menţionate prin care Curtea Constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, instanţa de contencios constituţional a realizat o verificare a dispoziţiilor respective atât din punctul de vedere al compatibilităţii cu Legea fundamentală (în raport cu criticile formulate), cât şi sub aspectul compatibilităţii cu Convenţia europeană a drepturilor omului, Înalta Curte, raportat la limitele sesizării Curţii Constituţionale, consideră că instanţa constituţională statuează asupra aptitudinii normei juridice de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără a putea stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de drept în parte, atât timp cât acesta este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti ce soluţionează litigii între destinatari precis determinaţi ai normei respective, instanţele fiind singurele în măsură să cuantifice in concreto efectele aplicării normei la situaţia de fapt a speţei.

Este de precizat că nimic nu se opune ca însăşi Curtea Constituţionalăsă participe la asigurarea eficienţei mecanismului convenţional (sens în care poate fi menţionată Cauza Dumitru Popescu împotriva României din 26 aprilie 2007, §§ 99-104), dar aceasta nu înseamnăcă odată ce a procedat astfel, instanţele sunt degrevate a evalua ele însele efectele concrete ale unei norme juridice (confirmate ca fiind constituţionale) asupra părţilor cauzelor pe care le soluţionează, părţi care invocă încălcări ale drepturilor lor fundamentale prevăzute şi garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului.

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care săatribuie Curţii Constituţionale exclusivitatea unui control de convenţionalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituţională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenţia, instanţele de drept comun nu ar mai fi îndreptăţite să analizeze nemijlocit convenţionalitatea acelei norme şi a efectelor ei concrete asupra părţilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe.

Din analiza jurisprudenţei anexate sesizărilor adresate Înaltei Curţi se constată că instanţele judecătoreşti, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea de convenţionalitate este permisă în fiecare cauză în parte, chiar dacă, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generală, abstractă, de a produce efecte contrare Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 sau art. 14 din Convenţie raportat la art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.

În consecinţă, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte reţine că deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentaleşi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă,dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antreneazăpentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În acelaşi sens, Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 1.344 din 9 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care s-a reţinut: „De altfel, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de aplicare directă a legislaţiei comunitare, atunci când legislaţia naţională este în contradicţie cu aceasta.“

Deşi considerentele respective vizează preeminenţa dreptului comunitar, raţionamentul este aplicabil mutatis mutandis şi în materia drepturilor fundamentale ale omului, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, care prevăd aplicarea prioritarăa reglementărilor internaţionale, în cazul în care existăneconcordanţe între acestea şi legile interne.

Având în vedere aceste circumstanţieri, constatările anterioare nu contravin nici jurisprudenţei recente a Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie în materia recursurilor în interesul legii, în considerentele căreia s-a reţinut forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale şi a considerentelor pe care acestea se sprijină (Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).

Ca atare, se impune constatarea că instanţele judecătoreşti, judecând în materia ce a generat practica neunitară sesizată prin recursurile în interesul legii, au făcut o corectă aplicare a legii, în condiţiile în care au realizat o analiză proprie a compatibilităţii efectelor recalculării pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, raportat la situaţia de fapt a fiecărei cauze.

B. Raportul dintre statuările Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 şi Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curţii Constituţionale şi analiza efectuată de instanţe în fiecare cauză în parte

Astfel cum deja s-a reţinut, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 Curtea Constituţională a statuat faptul că prevederile art. 1-5 şi 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) -neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44- dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea Constituţională a pronunţat şi Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivităţii, dar şi în baza art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (dreptul la respectarea „bunurilor“) şi art. 53 (restrângerea exerciţiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate.

Totodată,a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din aceeaşi lege (la data formulării obiecţiei de neconstituţionalitate) sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie (referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor).

a)Neretroactivitatea legii şi discriminarea

Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituţionalitate, Înalta Curte reţine că instanţele judecătoreşti nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituţionalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivităţii legii, formulate de părţile din litigiile deduse judecăţii şi care au fost soluţionate diferit.

Instanţele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivităţii legii numai în cazul în care aceastăanaliză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul„ingerinţei“ în analiza de convenţionalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Însă,în jurisprudenţa Curţii Europene o problemă de retroactivitate a legii este ataşată, de regulă, unei plângeri ţinând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenţie (ca de exemplu în Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011), premisă care, în contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010, nu era îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului; pe de altăparte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite iniţial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatată prin deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, instanţa constituţională fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.

În mod similar, nici referitor la discriminare instanţele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituţie, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituţional, ceea ce nu poate fi reţinut, faţă de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistraţii au fost exceptaţi în urma constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituţională pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar nu prin afirmarea şi asumarea ab initio a intenţiei legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale.

În plus, în temeiul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional), numai o susţinere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiaşi categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situaţii analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanţelor o analizăcare să nu se suprapună celei a Curţii Constituţionale.

b) Analiza de compatibilitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie

Aşadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituţionalăîn ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu exclude posibilitatea instanţelor judecătoreşti de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de convenţionalitate raportată la situaţia particulară din fiecare speţă în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu.

Din acest punct de vedere, instanţele judecătoreşti au evaluat această pretinsă încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, făcând o corectă aplicare a principiilor(în accepţiunea de reguli de drept) ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţie în care se constată că practica neunitară a fost generată de aprecierea situaţiei de fapt şi determinarea raportului de proporţionalitate dintre mijloacele întrebuinţate şi scopul urmărit a fi realizat.

În ce priveşte existenţa unui „bun“ sau „interes patrimonial“,în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în mod unanim instanţele au constatat că aceasta se verifică în patrimoniul reclamanţilor care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 şi a recalculării pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanţiile oferite de art. 1 din Protocol nr. 1 adiţional la Convenţie.

Ca situaţie premisă comună în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite şi recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010, acestea fiind compuse dintr-o parte contributivă (identică celei calculate în baza sistemului public de asigurări sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000, în prezent abrogată şi înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, şi o parte necontributivă,care se achita de la bugetul de stat.

Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.

Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.

Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.

Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).

În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.

Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vederejurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).

Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.

Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.

Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).

Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.

Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.

În acelaşi timp, fără a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analiză, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, dupăcum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.

Este esenţial a se constata că în privinţa fiecărui reclamant în parte a fost depăşit un anumit „prag de dificultate“ pentru ca instanţa europeană însăşi să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilităţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).

Totodată,este necesar a se preciza că în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie să urmărească raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însăşi a analizat tipuri de „ingerinţe“ în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgăla specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privării de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încălcări(chiar perspectiva analizării discriminării în legătură cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).

Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.

În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.

Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).

Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.

Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.

Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, căraportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.

În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 330⁷cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.

Obligatorie, potrivit art. 330⁷alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

Rodica Aida Popa

Magistrat-asistent-şef,

Bogdan Georgescu

Daca vreti sa studiati si Monitorul Oficial accesati linkul:

http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--e-Monitor--339.html

Presedintele Filialei 1 Botosani a SCMD

Col(rez) Mircea Comaneci

2011-12-26T14:07:00.009+02:00

SFANTA SARBATOATE A NASTERII DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS SI NOUL AN 2012 SA VA INUNDE CASA CU BUCURII, VOIE BUNA, SANATATE SI SPERANTE DE MAI BINE IMPREUNA CU CEI DRAGI.

SARBATORI FERICITE !!!

LA MULTI ANI 2012 !!!

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI 1 BOTOSANI A SCMD

P.S. Adaugam la aceasta felicitare o stire importanta: a aparut Motivarea ICCS la Recursul in interesul legii a lui Kovesi In Monitorul Oficial Nr 925/27.12.2011 pag.44-48 .

daca vreti sa studiati aceasta motivare accesati linkul:

http://www.monitoruloficial.ro/RO/article--e-Monitor--339.html

Presedintele Filialei 1 Botosani a SCMD

Col(rez) Mircea Comaneci

RATIUNEA A INVINS, INCA MAI AVEM UN STAT DE DREPT

2011-12-12T18:48:00.001+02:00

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul in interesul legii, promovat de catre Procurorul General al Romaniei, dupa cum urmeaza:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

C O M U N I C A T

În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat un număr de 2 recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr.28 în dosarul nr. 27/2011.

Respinge, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 3201 alin.1 şi 7 din Codul de procedură penală, cu privire la momentul procesual până la care sunt aplicabile prevederile referitoare la procedura de judecată simplificată.

Obligatorie, potrivit art.4145 alin.4 din Codul de procedură penală.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.

Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.

Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.

Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Purtător de cuvânt al

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător Georgeta Barbălată

ARTICOLUL 20/Constitutia Romaniei

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Articolul 1

Protecţia proprietăţii

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Articolul 14

Interzicerea discriminării

Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.

Asa cum am afirmat si ieri, increderea in justitie a avut temei. Dreptatea si ratiunea au invins, statul de drept exista, inca, in Romania.

Honor et Patria! Vae victis!

Col (rez.) Mircea Comaneci

RIL-UL PROCURORULUI GENERAL AL ROMANIEI

2011-12-11T23:00:00.006+02:00

Asteptam cu real interes pronuntarea Inaltie Curti de Casatie si Justitie, completul reunit, in recursul in interesul legii (RIL) declarat de Procurorul General al Romaniei , prin care se doreste o practica unitara din partea instantelor in zecile de mii de procese aflate pe rolul instantelor din Romania, referitoare la recalcularea pensiilor conform legii 119/2010

Si membrii nostri de sindicat asteapta cu multa incredere pronuntarea in aceasta cauza, cu atat mai mult, cu cat unii dintre colegii nostri, vreo cateva sute (584 dupa ultimele date), si-au recastigat definitiv si irevocabil statutul de militar, redevenind pensionari militari conform legii 164/2001 si 179/2004.

La termenul din 08.12.2011, Tribunalul Botosani, in dosarele nr. 2082/40/2011 si 2082/40/2011 din pasul 1A, reunite prin disjungere cu dosarele 3996/40/2011 si 3966/40/2011 din pasul 1B, pentru pensionarii din MApN ca si in dosarele 3964/40/2011 si 3995/40/2011 pentru pensionarii din MAI, a amanat pronuntarea pana in data de 14.12.2011, tocmai pentru a vedea cum se va pronunta ICCJ in acest recurs.

Speram ca dreptatea si adevarul sa triumfe. Avem mare incredere in puterea judecatoreasca , fiind singura care mai poate reintroduce respectul fata de lege, respectul fata de justitie, fata de institutiile statului, prin pronuntarea unei hotarari in spiritul legii, al dreptatii si adevarului, fara a fi influentata de alte imixtiuni, din partea oricarei alte puteri, fie ea legiuitoare sau executiva. Doar asa poate functiona statulde drept, statul democratic european, pe care ni-l dorim cu totii.

Honor et Patria! Vae victis!

Presedintele Filialei 1 Botosani a SCMD

Col (rez.) Mircea Comaneci

Sfantul Ierarh Nicolae

2011-12-05T12:32:00.003+02:00

(Sfantul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinti din calendar, este praznuit la 6 decembrie.De origine greceasca (Nikolaos), numele este format din doua cuvinte: nike, „victorie“ (de la nikao, „a invinge“), si laos, „popor“, putandu-se talmaci prin „obsteasca biruinta".)

Sfantul Ierarh Nicolae este cel mai cunoscut sfant al Bisericii noastre. Indiferent pe cine intrebi, iti poate spune despre el ca este sfantul care aduce daruri. Noaptea dinaintea zilei de 6 decembrie este cunoscuta ca fiind noaptea darurilor. Este momentul in care vine "Mos Nicolae".

Cand eram copil, imi lustruiam ghetele si le puneam la fereastra ca sa fie umplute de daruri. Aveam prieteni care isi asezau incaltarile la usa, semn ca pe acolo avea sa vina Mos Nicolae. Nu m-am intrebat pe unde venea, pentru ca atat eu cat si prietenii mei ne trezeam cu daruri in ghete, semn ca Sfantul Nicolae putea veni si pe usa si prin geam. Si datorita sfinteniei sale, cunostea ce iti lipseste si iti aducea ceea ce iti doreai. Datorita acestei bunatati, multi copii il confundau pe Dumnezeu cu Sfantul Nicolae.

Sfantul Ierarh Nicolae nu este un personaj mitologic. A fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, in Asia Mica. Teodor Anagnostul, autorul "Istoriei Tripartite", afirma ca Sfantul Ierarh Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Pentru ca acest autor s-a folosit de documentele provenite direct de la primul Sinod Ecumenic sau de la persoanele care au participat la acest sinod, istoricitatea Sfantului Nicolae nu trebuie pusa sub semnul intrebarii.

Amintim ca la sinodul de la Niceea, din anul 325, a fost condamnata erezia lui Arie, care sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Potrivit Traditiei, atat de puternic a argumentat Sfantul Nicolae si atat de incapatanat a fost Arie, incat, ingrijorat de ruptura care se putea face in Biserica, Nicolae i-a dat ereticului o palma in cadrul sinodului. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in ziua de 5 decembrie, celor neascultatori sa li se dea un bat in semn de avertisment.

Dar nu prin aceasta fapta a ajuns Sfantul Nicolae intruchiparea darniciei lui Dumnezeu. Potrivit traditiei, Sfantul Nicolae a aflat intr-o zi, ca un tata din cetatea Mira, de durere ca este lipsit de ajutor in a-si marita fiicele, dorea sa le ia zilele si apoi sa-si puna capat acestei vieti, ca nu cumva fetele sale sa fie nevoite sa ajunga batjocura barbatilor avuti. Sfantul Nicolae i-a daruit omului aflat in nevoie trei pungi cu aur, iar fiicele acestuia s-au putut casatori. De atunci si pana in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfantului Nicolae, cei dragi si in special copiii primesc daruri de la Sfantul Nicolae.

Ziua trecerii Sfantului Nicolae la cele vesnice a fost data de 6 decembrie 334, potrivit lucrarii "Legenda Aurea" ("Legenda Sanctorum") a lui Jacoppo da Voragine (+ 1298). In prezent, moastele sale se afla la Bari, din anul 1087. Mentionam ca in biserica "Sfantul Gheorghe Nou" din Bucuresti, se afla mana dreapta a Sfantului Nicolae. Exista credinta ca aceasta mana i-a fost trimisa lui Mihai Viteazul chiar de Cardinalul de Bari, printr-un pelerin roman, in semn de pretuire pentru lupta domnitorului impotriva paganismului.

Va indemn sa luati chipul Sfantului Nicolae, ca nimeni sa nu mai planga pentru lipsa darurilor. Nu uitati ca in viata vesnica luam cu noi doar atat cat am daruit.

La multi ani tuturor celor ce poarta numele Sfantului Nicolae.

BIROUL OPERATIV

Recomandari privind contestarea DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR emise in baza OUG nr.1/2001

2011-12-03T20:18:00.011+02:00

La primirea deciziilor de revizuire, pentru cei care doresc sa le conteste, va rugam sa respectati urmatoarea procedura, urmarind cu rigurozitate etapele precizate in GHIDUL cu demersurile membrului SCMD pentru anularea deciziei și a hotărârii de revizuire a pensiei

Va prezentam in continuare, cateva recomandări privind conținutul contestatiilor la deciziile de revizuire a pensiilor recalculate, emise în baza O.U.G. nr. 1/2011, pentru cei care doresc sa le formuleze la comisiile de contestatii pensii din cadrul MAI, MApN, SRI.:

a) pentru cei care contestă atât legalitatea (temeiul juridic), cât și cuantumul pensiei - Dati click aici pe: MApN, MAI, SRI, URMAȘI;

b) pentru cei care doresc să-și păstreze statutul de militar/polițist/etc. - se contestă numai legalitatea (temeiul juridic) - Dati click aici pe: STATUT

Adresele la care se vor expedia contestatiile sunt urmatoarele:

•Comisia de contestatii pensii din cadrul MApN, Bucuresti, str. Drumul Taberei, nr. 7-9, Sector 6;

•Comisia de contestatii pensii din cadrul MAI, Bucuresti, str. George Georgescu, nr.3, Sector 4;

•Comisia de contestatii pensii din cadrul SRI, Bucuresti, Piața Amzei nr.4, sector 1.

Biroul Operativ al Filialei 1 Botosani a SCMD

Manifestari de 1 Decembrie

2011-11-30T19:11:00.003+02:00

"Ziua de 1 Decembrie, spre deosebire de 25 Octombrie, nu a fost confiscata inca, integral, de catre Putere. Ea ramane o zi a tuturor romanilor, chiar daca Puterea o foloseste spre a-si rasplati slugile penibile, cu grade, medalii, favoruri."

Ca atare, noi, membrii Biroului Operativ al Filialei 1 Botosani al SCMD, va invitam sa participati la toate manifestarile de 1 Decembrie, in Botosani la Monumentul Eroilor din "centrul vechi" al municipiului, recent renovat, unde se vor depune coroane de flori, precum si in celelalte localitati ale judetului unde se organizeaza asemenea festivitati.

Tuturor membrilor SCMD ca si tuturor romanilor judetului nostru si nu numai, un gand bun de unitate, de 1 Decembrie, in numele sperantei noastre comune ca anul 2012 ne va aduce LIBERTATEA, DREPTATEA, DEMOCRATIA.

Honor et Patria! Vae victis!
BIROUL OPERATIV

Sfantul Andrei - Apostolul romanilor

2011-11-30T09:57:00.007+02:00

Sfantul Apostol Andrei este sarbatorit pe data de 30 noiembrie. S-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Sfanta Scriptura aflam ca era fratele lui Simon Petru. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Avand in vedere ca Andrei era evreu, nu stim cu certitudine daca numele Andrei era numele sau real (acesta fiind de origine greceasca). Potrivit cercetatorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, inca din perioada sec. II-III d.Hr.

Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se sustine ca acest nume - Apostolul Lupilor - deriva din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor - lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei si ca cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca adapost.

Unde a vestit Sfantul Andrei invatatura lui Hristos?

Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: "Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia". Calendarul gotic (sec. al IV-lea) si Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) sustin si ele ipoteza misiunii Sf. Andrei in Scitia. Traditia ca Sfantul Apostol Andrei a predicat la sciti a fost reluata si de scriitori bisericesti. De exemplu, calugarul Epifanie (sec. VIII), in "Viata Sfantului Apostol Andrei", afirma ca intre popoarele evanghelizate de el se numarau si scitii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane mentioneaza ca Andrei "a predicat in Pont, Tracia si Scitia". Dupa un alt izvor, pastrat in acelasi Sinaxar, Sfantul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfantul Apostol Pavel in epistola catre Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, inchinate Sfantului Andrei, intaresc credinta ca acesta a vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastra.

Moastele din Patras

Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaste data martirizarii. Unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii in vremea persecutiilor initiate de Domitian (81-96).

Pestera Sfantului Andrei

Pestera in care se crede ca a vietuit Sfantul Apostol Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, mii de credinciosi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait Apostolul Andrei.

Sfantul Andrei - Ocrotitorul Romaniei
Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul Romaniei". Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.

La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Apostol Andrei !

http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-apostol-andrei/sfantul-andrei-apostolul-lupilor-70414.html

MIRCEA DOGARU SI VALERIU PRICINA LA TV

2011-11-30T09:09:00.001+02:00

Astazi, 30.11.2011, la orele 15.00, il veti putea urmari in direct la postul TV ANTENA 3 pe Col. (r) Valeriu PRICINA - vicepresedinte SCMD.

Luni, 05.12.2011, la orele 17.30, ii veti putea urmari in direct, impreuna la postul de televiziune OTV, pe Col. (r) dr. Mircea DOGARU - presedinte SCMD si pe Col. (r) Valeriu PRICINA - vicepresedinte SCMD.

Sa-i urmarim in direct.

BIROUL OPERATIV