Regulamentul de organizare si functionare ( ROF ) este actul juridic unilateral al persoanei juridice, prin care aceasta stabileste modalitatea de organizare si functionare a  activitatii sale, fiind expresia strategiei persoanei juridice cu impact direct asupra tuturor celor implicati in desfasurarea activitatii, fie ei manageri ori executanti.

Astfel, ROF

• reprezinta expresia juridica materializata a uneia din cele doua componente obligatorii ale existentei persoanei juridice – respectiv ”organizarea de sine statatoare”- astfel cum acestea sint prevazute de disp.art.187 din NCC potrivit cu care ”orice persoana juridica – indiferent de forma sa juridica sau de tipul de proprietate ( privata sau publica ) – n.n – trebuie sa aibă o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general.”,
• este materializarea dreptului exclusiv prevazut de disp.art.40 alin.1 lit. a din codul muncii potrivit cu care ”angajatorul are dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii ”, al persoanei juridice – prin reprezentantii sai legali – de a stabili – in acord cu dispozitiile legale -, organizarea si functionarea sa, elaborarea ROF neimplicind consultarea salariatilor sau a celorlalti participanti indirecti la activitatea persoanei juridice.
• prin ansamblul fundamental de reguli, care guverneaza activitatea persoanei juridice, cuprinse in ROF, acesta constituie consacrarea normativa a optiunilor angajatorului privind structura organizationala a persoanei juridice, organigrama si relatia dintre posturi, scopul sau fiind asadar, acela de a determina raporturile dintre posturi, dintre functiile de executie si cele de conducere, pozitia acestora in cadrul organizatiei, atributiile si responsabilitatile fiecaruia, ….
• este un document fundamental in functionarea persoanei juridice ce nu trebuie tratat ca un formular birocratic de prisos si care consemneaza doar raporturile formale care de cele mai multe ori nu corespund realitatii,
• este instrumentul juridic de management al resurselor umane, asadar obligatoriu – nu numai necesar – pentru persoana juridica – chiar daca absenta lui nu este direct sanctionata de legislatia in vigoare – fara de care regulamentul intern – documentul juridic care cuprinde in principal normele disciplinare aplicabile in cadrul persoanei juridice, eleborat cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, avind caracter public, a carui intocmire este obligatorie, in conformitate cu dispozitiile art.246 din codul muncii, absenta fiind sanctionata contraventional  – devine lipsit de continut si/sau efecte juridice .