CABINET DE PROPRIETATE INDUSTRIALA ELENA LAZAR

2021-08-17T15:05:00.002-07:00

CONCURENTA NELOIALA

Concurenta este reglementata in principal in Romania de doua legi :

LEGEA nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurentei neloiale; (actualizată până la data de 9 august 2014*)
LEGEA nr. 117 din 21 mai 2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul protecției concurenței
LEGEA CONCURENTEI Nr. 21 din 10 aprilie 1996
REGULAMENT din 24 noiembrie 2014 - privind procedura de constatare și sancționare a practicilor de concurență neloială

Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale defineste de la art. 1 ce insemna : concurenta loiala, practici concurentuiale; uzante cinstite; secret comercial; detinator legitim al unui secret comercial; intreprindere si consumator.

Este de retinut modificarea facuta prin Legea 117/2015, cu completarea art. 1 si clarificarea a ce insemna persoana fizica.

i) persoană fizică - orice fost sau actual salariat / reprezentant al unei întreprinderi sau orice altă persoană care săvârșește practici de concurență neloială, precum și contravențiile prevăzute la art. 4 alin. (3).

La art. 2(2) se mentioneaza ce anume este interzis in exercitarea actelor de comert:

"(2) Sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează:a) denigrarea unui competitor sau a produselor / serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul / angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;"b) deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi;c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.La art. 4 din Legea 11/1991 sunt prevazute contraventiile din care retinem cateva pentru a le analiza :Astfel la alin. b) b) divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim al respectivului secret comercial şi într-un mod contrar uzanţelor comerciale cinstite;"Pentru a intelege mai bine acest articol este necesar a ne reaminti cum este definit secretul comercial " secret comercial - orice informaţie care, total sau parţial, nu este în general cunoscută sau nu este uşor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obişnuit cu acest gen de informaţie şi care dobândeşte o valoare comercială prin faptul că este secretă, pentru care deţinătorul legitim a luat măsuri rezonabile ţinând seama de circumstanţe, pentru a fi menţinută în regim de secret; protecţia secretului comercial operează atât timp cât condiţiile enunţate anterior sunt îndeplinite în mod cumulativ;" deţinător legitim al unui secret comercial - orice persoană fizică sau juridică ce deţine controlul legal asupra unui secret comercial;"Este de retinut si ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.Sunt de retinut doua prevederi importante pe care le defineste aceasta Ordonanta c) autorul încălcării - orice persoană fizică sau juridică care a dobândit, a utilizat sau a divulgat în mod ilegal un secret comercial;d) mărfuri care contravin normelor - mărfurile a căror concepere, caracteristici, funcționare, proces de producție sau comercializare beneficiază în mod semnificativ de secrete comerciale dobândite, utilizate sau divulgate în mod ilegal.Un exemplu concret de concurență neloiala este atunci cand un salariat al unei firme de distributie demisioneaza si isi deschide propria firma, atragand practic clientii cu care intrase in contact cat timp a lucrat la fostul angajator.Actiunea de concurenta neloiala este cu atat mai grava cu cat salariatul a detinut o pozitie cu acces nelimitat la informatiile legate de produse si clienti, cum sunt functia de Director sau chiar actionar al societatii.

Angajatii care pleaca de la un loc de muncă si atrag de partea lor clientii fostului angajator, acestia savarsesc un act de concurenta neloiala si pot fi sanctionati cu amenzi de pana la 10.000 de lei.Problematica legata de concurenta neloiala este una foarte complexa si in aplicarea ei corecta implica si o anumita experienta practica.

Inovarea de marketing

2020-11-17T02:18:00.004-08:00

Inovaţia de marketing presupune „implementarea unei noi metode de marketing care implică schimbări semnificative ale designului produsului sau ale ambalajului, noi metode de vânzare, de plasare a produsului, de promovare a produsului sau în privinţa politicii de preţuri”.

Marketingul inovational reprezinta un nou concept, ce implica schimbari semnificative in modul de abordare prin dezvoltarea unui concept bazat pe noutate in continua dezvoltare si valorificarea unor drepturi de proprietate industriala generate de aceasta.

Inovarea este in primul rand legata de aspectul estetic al produselor, ambalajelor, modului de promovare si vanzare. Particularizarea produselor pentru atragerea de clienti, prin modificari majore sau partiale, crearea unei noi nise intr-o piata conurentiala puternica, unde companiile mici sau nou intrate pot patrunde foarte greu, consolidarea marcilor prin combinarea partii verbale cu grafica, pentru a amplifica distinctivitatea ei, sunt realizate cu succes prin inregistrarea unor noutati creative si valorificarea lor pe pietele de interes.

Protectia elementelor estetice ca desene/modele industriale sau marci a devenit o strategie de afaceri a oricarui designer, producator sau prestator de servicii.

Castigurile suplimentare rezultate din valorificarea desenelor si modelelor industriale sunt datorate in primul rand urmatoarelor avantaje :

- este interzisa copierea si imitarea acestuia de oricare tert, fara acordul titularului;

- creste randamentul valorificarii investitiilor facute in dezvoltarea creativa si comercializare;

- cresterea profiturilor prin monopolul de piata detinut pentru aceea forma estetica inregistrata;

- reprezinta un capital comercial care poate mari valoarea comerciala a unei firme si a produselor si serviciilor oferite;

- genereaza venituri directe prin vanzarea de licente sau incorporate in transferuri de tehnologie;

- promoveaza pe piata imaginea unei societati care incurajeaza concurenta loiala, transparenta, bazata pe competitivitate si practici corecte, fata de alte firme si consumatori.

- pot fi dezvoltate prin proiecte de finantare bazate pe inovare, cu atragerea de fonduri in sprijinul valorificarii lor.

Acestea reprezinta doar cateva din principalele avantaje care le aduc si care implica o schimbare majora in mixul de marketing.

Desenul si modelul industrial se refera la forma generala si la functia produsului. Realizarea lui implicadezvoltarea caracteristicilor functionale si estetice ale produselor su serviciilor tinand cont de competitivitate pe piata, costuri, depozitare si transport, garantii si mentenanta,

Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor ( publicata in 2007) republicata in MO Partea I, nr. 242/2014, defineste desenul si modelul industrial astfel :

- desenul industrial se refera la caracteristicile bidimensionale ale unui produs, cum ar fi : ornamentatii; grafica publicitara; modele; linii sau culoare.

- modelul industrial se refera la caracteristicile tridimensionale cum ar fi : forma unui produs.

- desenul si modelul pot fi realizate ca o combinatie a uneia sau mai multor astfel de caracteristici

MARKETING PRACTIC

2020-11-15T14:04:00.002-08:00

MIJLOACE DE COMUNICARE SI PROMOVARE

STABILIREA OBIECTIVULUI PUBLICITATII

de a informa;
de a convinge;
de a reaminti.

De a informa – este utilizata in perioada de inceput, cand firma sau o categoarie de produs nu este cunoscuta;

De a convinge – este utilizata in etapa de a se impune in fata concurentei, cand este necesar promovarea marcilor;

De reamintire – este utilizata in etapa produselor aflate in top va cerere.

Nr. crt.

Publicitate si reclama

PUBLICITATE DIRECTA

PROMOVARE VANZARI

EXPUNERI si

RELATII PUBLICE

Simboluri, sigle, marci, sloganuri,

Catalog, pliant etc.

Targuri

Prezentari comerciale

Conferinte

Brosuri, pliante,

Materiale expediate prin posta

Expozitii

Intanliri de afaceri

Discursuri

Foi volate, fluturasi, etc.

Radio, TV

Jocuri, concursuri, etc

Programe de stimulare

Seminarii

Catalog

e-mailuri, pagina web

Mostre gratuite

Prezentare produse noi

Activitati caritabile

Panouri de prezentare

Telefon

Cadouri

Expuneri la targuri, etc

Sponsorizar

Benere, afise

Vanzari direct firma,magazin de prezentare

Demonstatii

Relatii comunitare

Mijloace proprii de informare

Carti de vizita

Vanzari internet

Distractii

Buletine informative

reclama expozitii

Vanzari grupate

Evenimente speciale

Carti tehnice, tiparituri legate de documente insotitoare marfa.

Vanzari ambalaje personalizate

Rabaturi

Influientarea deciziilor politice

Ambajaje

Vanzare expozitii

Articole de reclama, atentii de zile festive

Reclame radio, TV, etc

Carti de telefon

Reclame retiparite

Afisiere

Raporturi anuale

MESAJUL SAU SLOGANUL

Acesta este necesar sa fie conceput in legatura cu obiectivele stabilite anterior si utilizat in toate materialele campaniei publicitare incepute.

Mesajul se concepe fie in legatura cu firma, fie cu produsele. In cazul prezentat anetrior mesajul mai potrivit ar fi in legatura cu produsele firmei.

Daca mesajul se refera la produsele firmei acestea poate sa fie in legatura cu tehnica de varf, calitate; iftin; durabil; etc, dar nu toate amestecate intrucat ar produce confuzie in mintea cumparatorului, poate eventual sa reflecte o calitate sporita datorita unei tehnologii avansate sau produse care prezinta originalitate si noutati pe piata sau oricare alte mesaje care sa convinga cumparatorul asupra ceea ce doreste sa achizitioneze.

Mesajele o data concepute, daca sunt originale si se doreste utilizarea lor de lunga durata se pot inregistra ca marci sau design.

Inovare

2020-11-15T10:27:00.004-08:00

Inovarea este cuprinsa in activitatea de cercetare dezvoltare.

Conform cu Legea 83/2014 – Privind inventiile de serviciu, capitolul 1, art.2(2) si art. 2 (1)

Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică

aprobată prin Legea 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Caracteristicile inovatoare se regasesc in problemele rezolvate conform prevederilor

legale.

a) - inovarea inseamna implementarea unui produs, serviciu ori proces nou sau substanţial

îmbunătăţit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în

organizarea locului de muncă ori a relaţiilor externe;

b) - inovarea de produs inseamna introducerea în circuitul economic a unui produs sau

serviciu care este nou ori îmbunătăţit substanţial în privinţa caracteristicilor şi utilizărilor

sale. Îmbunătăţirile substanţiale pot fi ale specificaţiilor tehnice, ale componentelor sau

materialelor, ale programelor de calculator încorporate, ale utilizării sau ale altor

caracteristici funcţionale.

Conform cu Hotararea nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului National de cercetare-

dezvoltare si inovare pentru perioada 2015-2020, anexa, cap. 1, art. 1;

Ambele forme de inovare de la pct. a) si b) au la baza activitati de cercetare si/sau drepturi

de proprietate industriala.

Acest lucru inseamna :

- inovare avand la baza rezultatele publice a unei activitati sau mai multor activitati de

cercetare a intitutiilor de invatamant, a altor institutii autorizate in cercetare sau a

societatilor comerciale care au acest obiect de activitate „ cercetare dezvoltare”. ( aceste

rezultate pot include facultativ si drepturi de proprietate industriala)

- inovare avand la baza drepturi de proprietate industriala nationale, europene sau

internationale, liber utilizabile de oricare tert. ( marci sau indicatii de provenienta;

desene/modele industriale; brevete de utilitate; brevete de inventie; know-how aferent

drepturilor de proprietate industriala, etc.). In cazul mentinerii lor in vigoare pe teritoriul

Romaniei, este necesar a se tine cont de drepturile conferite titularului si achizitionarea lor

conform prevederilor legale.

Inovarea reprezintă implementarea unui produs (bun sau serviciu) nou sau optimizat în

mod semnificativ sau a unui proces de producţie nou sau semnificativ îmbunătăţit, pe piaţă

sau introdus în cadrul întreprinderii. Mai exista si alte două tipuri de inovare: de marketing

şi oganizaţională reprezentînd metode noi sau semnificativ îmbunătăţite de marketing sau

metode organizatorice noi referitoare la practicile în afaceri, organizarea locului de muncă

sau a relaţiilor externe, introduse în cadrul intreprinderilor.

Un produs nou sau îmbunătăţit este implementat atunci când este introdus pe piaţă. Noile

procese, metode de marketing sau metode organizatorice sunt implementate atunci când

sunt introduse în uz, în operaţiile din cadrul întreprinderii.

Întregul proces al inovării cuprinde paşi ştiinţifici, tehnologici, organizatorici, financiari şi comerciali prin care trebuie să treacă noile idei, produsele, procesele în oricare dintre domeniile economiei. În domeniul tehnic de exemplu, acest proces complex constă în transformarea rezultatelor activităţii de cercetare, sau al unei invenţii, într-un produs sau procedeu industrial nou sau substanţial îmbunătăţit.

Unele activităţi realizate pe parcursul întregului proces al inovării sunt ele însele inovatoare, altele nu sunt activităţi noi, dar sunt necesare în procesul inovării. Activităţile de inovare pot să includă de asemenea şi activităţi de cercetare care pot să nu fie direct legate de dezvoltarea produsului/procesului principal dar sunt necesare în etapele de fabricaţie sau chiar de comercializare a acestuia.

Principalele tipuri de inovare

inovarea de produs;
inovarea de proces,
inovarea organizaţională;
inovarea de marketing.

CONTRACTE DE TRANSFER TEHNOLOGIC

2020-01-23T04:50:00.000-08:00

ASPECTE PRINCIPALE AVUTE IN VEDERE LA INCHEIEREA UNUI CONTRACT DE TRANSFER TEHNOLOGIC

Contractele de transfer tehnologic pretind o redactare foarte clară şi precisă şi nu există un model stabilit în acest sens. Există însă diferite modele de contracte cadru pentru cei care doresc să încheie astfel de contracte. Acestea se redactează în principal după obiectul preponderent al transferului dorit.

Nu se recomandă utilizarea ca atare a acestor tipuri de modele, mai ales pentru cei mai puţini cunoscători ai domeniului, în acestă situaţie fiind mai util să fie cunoscute principalele probleme care trebuiesc discutate şi precizate în contract.

Astfel ca principalele probleme care trebuie avute în vedere la redactarea unui contract sunt :

1.Precizarea părţilor contractuale. Îndiferent de forma lui oricare contract are un preambul în care este necesar să fie identificate părţile care doresc să efectuieze tranzacţia. Este bine să fie precizate corect şi clar datele de identificare, menţionate prin nume/prenume şi /sau denumire societate, sediu/ adresă, precizarea tipului de societate, cod fiscal, nr. Certificat de înmatriculare, reprenzentanţii desemnaţi cu nume prenume, funcţie, eventual profilul de activitate al firmei şi alte menţiuni care se consideră necesar a fi precizate pentru o mai bună colaborare.

2.Natura contractului . Avănd în vedere complexitatea contractelor de transfer tehnologic, este necesar să se precizeze clar despre câte transferuri se doresc a fi efectuate. Natura unui contract poate să fie simplă cu referire la un singur transfer ex : licenţă de marcă, sau complex cu referire la mai multe transferuri ex : licenţă de brevet de invenţie, transfer de know- how şi marcă. Dacă natura contractului este complexă este bine să fie precizat modul în care este efectuat fiecare transfer în parte, mai precis dacă acesta este inclus în contract, constituie anexă ( care este bine să fie precizată) sau reprezintă un contract, o înţelegere, etc. separat de contractul ăn care se face precizarea.

3.Obiectul contractului. Transmiterea unor drepturi asupra unor obiecte în special de proprietate intelectuală îl constituie obiectul contractului. Este necesar a se preciza date concrete despre obiectele transferate cum ar fi : nr. brevet de invenţie, marcă, design, realizare tehnică, etc., date despre înregistrarea documentelor, eliberarea documentelor, perioadele de protecţie, titlul obiectelor din documente, numele şi prenumele autorilor, dacă ele sunt menţinute în vigoare la data încheierii contractului, dacă există perfecţionări este a se preciza şi despre acestea datele de identificare, dacă există şi alte transferuri efectuate până la aceea dată şi dacă există se vor preciza datele de identificare a acestora şi oricare amănunt convenit a fi menţionat. Se pot preciza şi temeiurile legale care stau la baza transmiterii unor anumite drepturi, dacă este cazul.

4.Limitele drepturilor transmise. De la caz la caz, drepturile pot fi transmise în totalitate sau parţial, pentru fiecare obiect de proprietate intelectuală transferat este necesar să se precizeze limitele de transmitere a lor. Se pun probleme de durată, teritoriu, exclusivitate sau nu, valabilitate a drepturilor, natura drepturilor ( folosire, fabricare, import-export, comercializare etc.), pieţe de desfacere, de acordare sau nu a sublicenţelor, regimul perfecţionărilor, etc.

5.Condiţii tehnice ale transferurilor drepturilor. Exploatarea drepturilor transferate presupune punerea în aplicare a lor. Fie că acest capitol constituie o componentă anexată, separată sau inclusă direct în contract, este bine să se facă referiri, în funcţie de tipul contractului, la următoarele : know-how ( care în majoritatea cazurilor constituie o înţelegere separată sau anexată la contract), proiecte- desene, tehnolgia necesară realizării unui anumit grad de performanţă, instrucţiuni de lucru, date tehnice, condiţii tehnice, formule, metode, asistenţă tehnică, pregătirea personalului, capacităţi de producţie, studii de piaţă, analize, materiale de publicitate şi reclamă etc.

6.Obligaţii. Acest capitol este unul dintre cele mai importante, având în vedere că de claritatea cu care sunt precizate obligaţiile, depinde eliminarea unor posibile conflicte de interese. Chiar dacă obligaţiile sunt precizate în funcţie de negocierile între părţi, totuşi se conturează câteva aspecte care este necesar să fie respectate şi anume : obligativitatea de predare a bunurilor transferate şi precizate de contract sau contracte; obligativitatea de plată a drepturilor şi obiectelor transferate; obligaţia unor anumite evidenţe necesare derulării contractului; obligaţii de cedare a unor existente şi posibile perfecţionări, îmbunătăţiri, eventualelor înregistrări în special ca invenţii, realizări tehnice, design etc.; obligaţii privind îndeplinirea unor formalităţi. În cazul în care sunt transferate drepturi de proprietate intelectuală deja înregistrate la OSIM este necesar să fie precizate obligaţii privind menţinerea în vigoare; obligaţiile titularului; stabilirea unor obligaţii privind modul şi eventualele cote-părţi de participare la despăgubirile rezultate din litigii asupra acestor obiecte; obligaţiile beneficiarului pentru a sprijini titularul; modalităţile de înregistrare a contractelor pentru a produce efecte faţă de terţi; obligaţii rezultate din acordarea unor eventuale sublicenţe, etc. În acest capitor se pot menţiona şi precizări legate de drepturile părţilor, fie una faţă de cealaltă, fie faţă de un terţ.

7.Scadenţele obligaţiilor . Datele la care se vor executa obligaţiile de transfer şi eventual locul lor de efectuare, aspecte privind modalităţile de efectuare a transferului ( probleme de predare- primire, transport, depozitare, administrare, montare, modalităţi de acordare services, păstrarea caracterului de confidenţial sau secret al acestora , dacă acest caracter a fort precizat în contracte sau anexe etc.).

8.Preţul contractului. Acesta este negociat şi stabilit, de la caz la caz. Astfel el poate fi stabilit în funcţie de posibilităţile concrete de existentă a unor date certe, pe baza cărora să poată fi calculat un preţ sau în funcţie de posibilităţile de apreciere a unor efecte pozitive, care să poată fi cuantificate şi pe baza cărora să se poată negocia un preţ. De asemeni pot fi stabilite doar criteriile care vor determina formulele de calcul al preţului contractului sau condiţiile de calculare a unor cote părţi din profit sau din alte cifre evidenţiabile contabil uşor de urmărit şi apreciat. Indiferent de criteriile care stau la baza negocierilor, este bine ca negociererile să fie făcute numai în cunoştinţă de cauză, privind o anumită eficienţă economică cât mai aproape de realitate. Neglijarea sau tratarea în grabă şi cu superficialitate a acestui capitol poate cauza prejudicii, dintre cele mai mari, ambelor firme. În contract se trec în clar preţul ca sume ( preţ fix şi / sau redevenţe) sau metodele clare de stabilire a lui. De asemeni este necesar să fie trecute perioadele pentru care vor fi efectuate calculele de efectuare a plăţilor sau data la care se va efectua plata, termenele de plată, locul unde se vor efectua plăţile, formele de plată, eventualele majorări pentru întârzieri la plată, sancţiuni şi despăgubiri aplicate ca neplată. În cazul în care sunt şi probleme legate de autori se vor preciza clar modalităţile de plată a drepturilor de autor sau precizări clare privind aceste situaţii. Alte probleme legate de plăţi ( TVA, impozite, etc.).

9.Garanţii. Se stabilesc de comun acord anumite garanţii pe care fiecare parte le asigură în vederea unei colaborări profitabile. Pot fi precizate în acest capitol şi eventualele neasumări de răspunderi în anumite cazuri de către părţi.

10.Sancţiuni privind nerespectarea contractului. În cazul în care la anumite capitole nu au fost precizate clauze privind sancţiunile pentru nerespectarea contractului, acestea se pot stabili în acest capitol. Sancţiunile aplicate este necesar să fie cât mai apropiate ca valoare de prejudiciul cauzat, în caz contrar, în care acesta reprezintă o sumă aberantă, riscâ să poată fi contestat şi anulat. În cea mai mare parte stabilirea acestuia este estimată pe baza unor criterii care pot îmbina un posibil calcul direct şi un calcul de cuantificare a unor daune ce nu pot fi apreciate printr-un calcul direct.

11.Modalităţi de control reciproc al respectării clauzelor contractuale. Se vor preciza anumite documente sau date care să fie puse la dispoziţie şi din care să reiasă îndeplinirea obligaţiilor asumate de părţi, anumite sectoare de activitate care să poată fi vizitate, persoanele care pot fi contactate sau au anumite responsabilităţi privind efectuarea verificărilor. Se vor impune parametri de calitate controlabili şi care să poată fi verificaţi de părţile din contract. Se vor face precizări în legătură cu datele sau evidenţele contabile pe baza cărora sau stabilit preţul contractului. Se vor preciza oricare aspect care poate fi considerat important şi util pentru derularea contractului. Este bine a se analiza la acest capitol şi eventualele eforturi financiare sau tehnice depuse de părţi în asigurarea acestora.

12.Clauze privind încetarea contractului. Aceste clauze sunt stabilite pentru condiţii de încetare în mod normal a contractului, pentru condiţii de reziliere unilaterală, alte condiţii de sitare a contractului. Contractul poate înceta automat, în cazuri care impun acest lucru ( faliment, pierderea patrimoniului prin confiscare, sechestrare, naţionalizare, etc., incapacitate de plată, reorganizări juridice etc.). Contractul poate înceta şi la cererea unei părţi, cu sau fără anunţarea celeilalte părţi, pentru motive considerate îndreptăţite, ca de exemplu : nerespectarea unor clauze importante, neefectuarea plăţilor, neexploatarea obiectelor transferate la nivelul cantitativ şi calitativ stabilit, concurenţă neloială. Indiferent de cauzele care au determinat încetarea derulării contractului, se vor prevedea clauze privind modul de lichidare a conturilor între părţi.

13.Condiţii reziduale după încetarea contractului. Se poate stabili ce se întâmplă după încetarea contractului cu producţia neterminată, producţia aflată pe stoc, producţia vândută dar neîncasată, utilajele, maşinile şi alte mijloace de producţie puse la dispoziţie în cadrul aplicării contractului, situaţia investiţiilor, situaţia documentelor şi documentaţiilor, etc.

14.Forţa majoră. Se referă la situaţii neprevăzute, independente de voinţa părţilor cum sunt : calamnităţile, războaiele, grevele, etc. şi care pot duce la încetarea parţială sau totală a contractului.

15.Soluţionarea eventuală a litigiilor. Condiţiile de soluţionare a eventualelor neînţelegeri pe cale amiabilă, prin intermediari sau pe căile prevăzute de lege.

16.Condiţii de modificare a contractului. Modul în care contractul poate fi modificat şi în ce condiţii.

17.Alte clauze. Numărul de exemplare în care este întocmit, data la care se semnează, titlul sau titlurile obiectelor transferate, alte clauze.

18.Semnatarii contractului. Este necesar ca semnatarii contractului să fie menţionaţi în clar ca nume, prenume, calitatea în care semnează. Contractul poate fi autentificat şi/sau transmis la OSIM.

Pentru mai multe detalii despre aceste contracte : http://www.cabinetpi.wordpress.com/