Cafeneaua de ştiinţă

Despre antreprenori şi antreprenoriat în cercetarea științifică

2014-06-01T12:00:00.000+03:00

Despre antreprenori şi antreprenoriat în cercetarea științifică

Nu este în Forbes si nici in Top…cei mai bogaţi români ( deşi nimic nu i-ar lipsi pentru a “accede” în aceste clasamente) - este, în schimb, cel care “vede” potenţialul din cercetarea ştiinţifică şi care se “încăpăţînează” să creadă că ştiinţa merită tot aurul din lume.

E visător? Aventurier? Mecena? Businessman?

Care să fie “portretul robot” al antreprenorului din domeniul cercetării ştiinţifice? Şi care sunt acele cercetări şi acele domenii ştiinţifice, “antreprenoriabile”, ca să spunem aşa? Există cercetări ştiinţifice care se “pretează” mai bine decât altele pentru a fi comercializate?

Răspunsul la toate aceste întrebări şi la încă multe altele îl vom afla în ediţia de luni a Cafenelei de ştiinţă cu cei care ştiu, deja, răspunsurile!

Paula Apreutesei, Director, Programul de cercetare aplicată și inovare, Fundația "Romanian-American Foundation", Ovidiu Popovici, Preşedintele Consiliului ştiinţific al MBTelecom, Adrian Bizgan, director cercetare MBTelecom, antreprenor în Gnosis Kernel și Gnosis Evomed, laureat al Premiului Special acordat de Serviciul pentru Situații de Urgență al orașului Geneva la Salonul Internațional de Invenţii Geneva, 2014, antreprenor specializat in introducerea pe piata a rezultatelor cercetarii, Bogdan Mănoiu, antreprenor în proiecte de cercetare aplicativă, laureat al Marelui Premiu la Salonul International de Inventii Geneva, 2014 pentru sistemul IREWIND, Adrian Şerban, doctor în fizică, master în business administration, specialist în managementul şi comercializarea proprietății intelectuale, Centrul de Transfer Tehnologic din Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti.

Realizator și moderator: Corina Negrea

Cât de tradițional mai poate fi muzeul "tradițional" în era digitală?

2014-06-01T11:50:00.001+03:00

Cât de tradițional mai poate fi muzeul "tradițional" în era digitală?

Muzeele se muta pe mobil , titrează revista Comunicații mobile în numărul său din februarie - martie 2014, referindu-se, într-unul dintre articole, la o aplicație care, descarcată pe smart-phone-uri și tablete, va permite vizitatorilor muzeelor să participe la un "tur personalizat si interactiv, creat chiar de site-urile muzeelor".

Astfel, vizitatorii - utilizatori vor putea să-si exprime interesul legat de muzeul pe care-l vizitează (real sau virtual?..) iar specialistilor acestora - să creeze povești cu "conținut multimedia avansat", se mai arată în articolul respectiv. "Apoi, "Storytelling engine" va rula povestea potrivit informațiilor adunate și o va personaliza, actualizand profilul vizitatorului în interiorul poveștii potrivit opțiunilor sale".

În era digitală, acesta este un "scenariu" posibil oricărui muzeu.

Vorbim, deci, despre muzeul fiecăruia dintre noi? Creat de fiecare dintre noi? Cât de real mai este, atunci, muzeul "tradițional"? Și cât de departe sunt astăzi muzeele reale "virtualizate", de visul fauritorilor lor?

Încercam să oferim răspunsuri împreună cu invitații: Paulina Popoiu, director general Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Anamaria Iuga, şefa secţiei Studii Etnologice, Muzeul Naţional al Ţăranului Român , Dumitru Murariu, director general Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Alexandru Rădvan, asistent UNArte.

Realizator și moderator Corina Negrea

Partener: Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Este pregătită Politehnica bucureşteană pentru economia secolului 21?

2014-04-09T16:27:00.002+03:00

Luni, 7 aprilie 2014, între orele 19.00 – 21.00, de la Biblioteca Centrală a Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti, în direct pe Radio România Cultural, 101,3 fm dar şi on line, pe www.radioromaniacultural.ro, vă propunem o dezbatere cu tema

“Este pregătită Politehnica bucureşteană pentru economia secolului 21?”

Ce oferă mediul academic ingineresc , economiei de astăzi? Ce cere economia de astăzi, mediului ingineresc ? Sunt compatibile cererea şi oferta?

Iată întrebări cărora vom încerca să le găsim răspunsuri în ediţia a IV-a din acest an a Cafenelei de ştiinţă.

Invitaţi: Ecaterina Andronescu, preşedintele Senatului UPB, Mihnea Cosmin Costoiu, Ministru delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, George Darie, rector UPB, Tudor Prisecaru, prorector UPB, Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei Naţionale, Corneliu Burileanu, Anton Hadar, Nicolae Ţăpus, vicepreşedinţi ai Senatului UPB, Monica Ene-Pietroşanu, preşedinte Intel-România, Adrian Lupulescu, preşedinte Freescale Semiconductor România, Constantin Stroe, vicepreşedinte Dacia-Renault.

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Partener : Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Joaca de-a...şcoala

2014-03-13T22:11:00.002+02:00

“Joaca de-a… şcoala”

Luni, 3 martie 2014, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, cu prilejul celei de-a treia ediţii din 2014 a Cafenelei de ştiinţă, între 19.00 – 21.00, în direct pe Radio România Cultural, 101,3 fm şi on line, pe www.radioromaniacultural.ro, vom pune mesele dar şi tablele inteligente, ne vom juca cu roboţii şi vom vorbi (serios) despre şcoală. Despre cum arată şi cum se face şcoala astăzi, inclusiv cu ajutorul tehnologiei multitouch.

Invitaţi: prof.dr.Mihaela Garabet, Colegiul Naţional Grigore C. Moisil

Prof. Radu Jugureanu, SIVECO Romania, Nicolai Sandu, Senior Consultant pentru educaţie ITC

Marius Prodana, director adjunct cercetare, Departamentul eContent, SIVECO Romania

Marta Andronic, Rareş Stana şi Emilian Haddad, elevi clasa a 8-a, Colegiul Naţional Grigore C. Moisil , Bucureşti.

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

www.libhumanitas.ro

www.metropotam.ro

Rareş Stana şi Emilian Haddad

Marta Andronic, Rareş Stana şi Emilian Haddad

Alte surse:

http://www.siveco.ro/ro/despre-siveco-romania/evenimente/cafeneaua-de-stiinta-2014 si o galerie foto aici http://www.siveco.ro/ro/despre-siveco-romania/galerii/cafeneaua-de-stiinta-2014

România mereu...olimpică sau datorită cui "străluceşte" România la olimpiadele şcolare

2014-02-10T06:38:00.000+02:00

România...(mereu) olimpică sau datorită cui "străluceşte" România la olimpiadele internaţionale de ştiinţe.

În primul rând acelor elevi pasionaţi nu doar de competiţia în sine ci mai ales de ştiinţă, de disciplinele ştiinţifice pentru care concurează.

Câţiva dintre ei sunt invitaţii Cafenelei de ştiinţă (cafeneauadestiinta.radiocultura.ro) din data de 3 februarie a.c. : Anamaria Leonescu, olimpic national, Vlad Mihai Mandric, medaliat cu bronz la Olimpiada Internaţională Mendeleev (2013, Uzbekistan) şi aur la Olimpiada Internationala din Tuymaada, Rusia, iulie 2013 şi Mihnea Daniel Zoican , bronz la Olimpiada de Ştiinte pentru Juniori din India, decembrie 2013, toţi trei elevi ai Colegiului National Sf. Sava din Bucureşti; Simina Diaconu, clasa a XI-a, Liceul International de Informatică, medaliată cu aur (a doua clasată) la prima Olimpiada Europeana a fetelor în 2012, cu argint la aceeaşi olimpiadă în 2013 si medaliată la Olimpiada Balcanica de matematica din 2013; Tudor Ciobanu, medalie de Aur la Romanian Masters of Physic 2013, medalie de Argint la Olimpiadele Internaţionale de Fizică din Estonia, 2012 şi Danemarca, 2013, premiul I la Concursul Pre-Olimpic Romano-Ungar 2013 şi premiul al II-lea la Concursul Pre-Olimpic Romano-Ungar, 2012, Denis Turcu, Medalie de Aur Absolut la Olimpiada Internationala de Astronomie si Astrofizica 2013, medalie de Argint la Olimpiada Internationala de Fizica 2013, medalie de Argint la Romanian Master of Physics 2013 şi medalie de bronz la Olimpiada Internationala de Astronomie 2013, ambii elevi în clasa a XII-a la Liceul International de Informatică, Bucureşti.

Adăugaţi o legendă

Străluceşte, însă, şi datorită acelor dascăli care transmit pasiunea şi harul lor elevilor, viitorilor olimpicilor, câţiva dintre ei – invitaţii Cafenelei de ştiinţă din 3 februarie a.c.: prof. dr. Daniela Bogdan, Colegiul Naţional Sf.Sava din Bucureşti, coordonator al echipelor naţionale participante la Olimpiadele internationale de chimie, la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori, IJSO, Olimpiada Europeană de Ştiinţe, EUSO şi Olimpiada Internaţională de Ştiinţele Pământului, IESO

profesor dr. Delia Davidescu, Liceul International de Informatică, Bucureşti, Conducătorul Lotului României pentru Olimpiada Internatională de Fizică

http://www.wall-street.ro/

dr. astronomie Magda Stavinschi , preşedinta de onoare a Comitetul de organizare a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie care va avea loc in luna august la Suceava, fost director al Institutului Astronomic al Academiei Române, fostă preşedintă, în perioada 2006-2009, a Comisiei internationale de educatie astronomică

www.astro.ro

prof. univ.dr. Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice, coordonatorul lotului naţional pentru Olimpiada Internaţională de Matematică

Si nu în ultimul rând, prof.dr. Mircea Rusu, Facultatea de Fizică, Universitatea Bucureşti, "întemeietorul" olimpiadei de astronomie şi organizator al primelor 4-5 ediţii, implicat, apoi, în Comitetul de organizarea si de pregătire a lotului olimpic pentru competiţiile internationale.

http://andorada.wordpress.com/

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Fizica marilor concepte, fizicienii marilor idei. De la idee la confirmare experimentală

2014-01-05T23:56:00.000+02:00

Fizica marilor concepte, fizicienii marilor idei.

De la idee la confirmare experimentala

Aceasta va fi tema primei ediţii din 2014 a “Cafenelei de ştiinţă” (cafeneauadestiinta.radiocultura.ro) din data de 6 ianuarie 2014, transmisă în direct la Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între orele 19.00 şi 21.00, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

O ediţie care se vrea o poveste despre mari fizicieni ai lumii – Richard Feynman, Peter Higgs, Francois Englert, ca să menţionăm câteva dintre numele mari – dar şi despre majorele lor contribuţii în fizică.

O ediţie al cărei „pretext” este Premiul Nobel pentru fizică pe anul 2013 pentru descoperirea bozonului Higgs, „particula lui Dumnezeu” cum, inspirat, a numit-o un ziarist, dar şi apariţia, la editura Humanitas, a două cărţi de excepţie: Vă ţineţi de glume, domnule Feynman!. Aventurile unui personaj ciudat, semnată de însuşi Richard P. Feynman şi Omul cuantic. Biografia ştiinţifică a lui Richard Feynman, a lui Lawrence M.Krauss, ambele apărute în traducerea şi cu grija lui Vlad Zografi, editor Humanitas.

http://www.elefant.ro/

O ediţie în care vom asculta fragmente din prelegerile ţinute de Richard Feynman, în anii 70, la Institutul pentru Tehnologie, Caltech din Pasadena dar şi interviuri cu Francois Englert şi Serge Haroche, laureaţi Nobel ai premiului pentru fizică pe anul 2013 şi, respectiv, 2012.
O ediţie în care vom vorbi şi despre supercalculatoarele cuantice pe care cercetările premiului Nobel pentru fizică pe anul 2012 par să le promită dar, de fapt, o ediţie în care “eroii” sunt fizica şi conceptele importante ale ultimilor ani şi fizicienii care le-au generat.

În fine, o ediţie – ca o poveste, cum spuneam – despre unde suntem şi ce va fi în fizica anilor ce vor veni.

Această poveste a fizicii marilor concepte şi a marilor fizicieni este spusă împreună cu invitaţii emisiunii, Călin Alexa şi Radu Ionicioiu, doctori în fizică la Institutl pentru fizică şi inginerie nucleară “Horia Hulubei” de pe Platforma Măgurele, Florin Spineanu, dr. fiz, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei şi Vlad Zografi, dr. în fizică, editor de carte de ştiinţă la Editura Humanitas.

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

195 de ani de inginerie românească. Universitatea Politehnica Bucuresti la aniversare

2013-12-18T19:43:00.000+02:00

“Ţara nu se poate ridica decât prin ingineri”
I.C.Brătianu, prim-ministr
24 iulie 1876 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888

“195 de ani de inginerie româneasca. Universitatea Politehnica Bucuresti la aniversare ”

O aniversare ale cărei începuturi trebuie căutate în anul 1818, când Gheorghe Lazăr înfiinţa, la mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, prima Şcoală tehnică superioară cu predare în limba româna, reorganizată, apoi, în 1832, în “Colegiul de la Sfântul Sava”.

Urmează, apoi, alte repere importante: 1 octombrie 1864, când, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţează "Şcoala de Poduri şi Sosele, Mine şi Arhitectură" devenită, la 30 octombrie 1867, "Şcoala de Poduri,Şosele şi Mine" (decret semnat de regele Carol I).

Apoi, 1 aprilie 1881, când, sub conducerea lui Gheorghe Duca, instituţia se reorganizează şi devine "Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele" pentru ca, la 10 iunie 1920, prin Decretul-lege 2521 semnat de Regele Ferdinand, să devină "Şcoala POLITECNICA” şi care , în noiembrie 1920, îşi schimbă denumirea în POLITEHNICA din Bucureşti.

3 august 1948: POLITEHNICA din Bucureşti se transformă în “Institutul Politehnic” din Bucuresti, având iniţial patru facultăţi: Chimie industrială, Electrotehnică, Mecanică şi Textile din care, începând cu anul 1950, apar majoritatea facultăţilor actuale ale universităţii.

3 octombrie 1959 - prin lege, Institutul Politehnic devine Institutul Politehnic Gheorghe Gheorghiu-Dej iar în 1963, prin grija profesorului Constantin Diculescu şi pe baza unui proiect semnat Octav Doicescu, profesor şi rector al Universităţii de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, începe construcţia “Noului local al Institutului Politehnic Bucureşti”, inaugurat în 1969.

Noiembrie 1992- în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucuresti devine Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti.

10 septembrie 2013 – Casa Regală a României acordă Universităţii POLITEHNICA Ordinul Nihil Sine Deo.

Astăzi, POLITEHNICA bucureşteană numără 15 facultăţi şi programe de colaborare cu universităţi din 27 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa.

Între toate aceste repere, se înscrie o întreagă istorie, clădită de nume mari: Anghel Saligny, Constantin Istrati, Henri Coandă, Nicolae Vasilescu-Karpen, Octav Doicescu, Elie Carafoli, Şerban Ţiţeica, Ion I. Agârbiceanu, Costin Neniţescu, Mihai Drăgănescu, Virgiliu Niculae Constantinescu şi mulţi, mulţi alţii. O istorie a cărei construcţie continuă, clădită de dascălii de astăzi ai şcolii politehnice bucureştene.

Cu câţiva dintre aceştia vom vorbi la cea de-a opta ediţie a Cafenelei de ştiinţă, cafeneauadestiinta.radiocultura.ro, din data de 2 decembrie a.c., transmisă, ca de obicei, în direct, pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între 19.00 şi 21.00, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Invitaţi: prof. dr.ing Ecaterina Andronescu, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, preşedintele Senatului UPB, Prof.dr.ing. Corneliu Burileanu, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informatiei, Prof.dr.ing. Nicolae Ţăpuş, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Prof.dr.ing. Anton Hadăr, Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice – Vicepreşedinţi ai Senatului UPB, Prof.dr.ing. George Darie, Rector, Facultatea de Energetică şi Prof.dr.ing. Claudia Popescu, Prorector, Facultatea de Inginerie Electrică.

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Ştiinţa în cuvinte....radiofonice.

2013-11-10T21:55:00.001+02:00

Radio România 85.

“Ştiinţa în cuvinte…radiofonice.

O tradiţie neîntreruptăîn emisiuni de ştiinţă. La Radio România”

La început a fost chiar...cuvântul.

Cuvântul rostit sub forma unor prelegeri de celebri oameni de ştiinţă români, în direct de la microfonul radioului public, a cărui primă emisiune (tot în direct) avea să se audă la 1 noiembrie 1928.

O instituţie înfiinţată şi condusă, în primii săi ani, de fizicianul, profesorul, inventatorul, fondatorul învăţământului electrotehnic din România, Dragomir Hurmuzescu.

O instituţie care, de-a lungul anilor, a promovat şi continuă să promoveze cultura, educaţia dar şi ştiinţa - ştiinţa acelor vremuri dar şi a acestor timpuri, ştiinţa acestor locuri dar şi a altora, din lumea largă dar şi pe oamenii care o crează.

Cu câţiva dintre cei datorită cărora emisiunile de ştiinţă au fost şi sunt o realitate concretă şi consistentă a programelor radioului public românesc - de câţiva ani buni, ale Postului Radio România Cultural - , aşadar cu o parte dintre aceştia ne întâlnim luni, 4 noiembrie a.c., la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, pentru o nouă ediţie a emisiunii Cafeneaua de ştiinţătransmisă, ca de obicei, în direct, pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro şi www.radioromaniacultural.ro, între 19.00 şi 21.00: Magda Stavinschi, Dan Farcaş, Alexandru Marinescu, Mircea Rusu, Alexandru Mironov.

Pe câţiva dintre cei datorită cărora emisiunile de ştiinţă au fost, mulţi ani, o realitate concretă a programelor radioului public românesc îi vom reasculta în câteva înregistrări existente încă în fonoteca radio: Ana Aslan, Horia Hulubei, George-Emil Palade, Constantin Maximilian, Ştefan Milcu, Grigore Moisil, Edmond Nicolau, V.N.Constantinescu, etc „imortalizaţi” în emisiuni de excepţie precum „Universitatea radio”, „Mediateca” , „Lumea în care vom trăi”, dar şi mai contemporanele „Planeta radio” sau „Ştiinţa în cuvinte potrivite”.

Semnături româneşti în spaţiul cosmic

2013-10-12T09:04:00.001+03:00

“Semnături româneşti în spaţiul cosmic”

La 4 octombrie 1957, fosta URSS lansa primul satelit artificial al Pământului, Sputnik 1, marcând astfel începutul cursei spaţiale.

10 ani mai târziu, la 10 octombrie 1967, se semna Tratatul privind explorarea paşnică a spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti.

În 1999, Adunarea Generalǎ a ONU decidea ca săptămâna 4 – 10 octombrie să fie sărbătorită în fiecare an, în întreaga lume, drept Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, tocmai pentru a marca cele două momente semnificative în explorarea spaţiului.

Şi ce ocazie mai bună, ne-am spus, decât această Săptămână Mondială a Spaţiului Cosmic în care, “Explorînd Marte. Descoperind Pământul” (ca să cităm tema de anul acesta), să vorbim despre “Semnături româneşti în spaţiul cosmic”?...De la momentul 14 mai 1981, când România îşi trimitea în spaţiu primul (şi, până acum, singurul) cosmonaut – pe Dumitru-Dorin Prunariu - şi până la programele şi proiectele pe care le realizează astăzi România, ca ţară membră a Agenţiei Spaţiale Europene.

Fără să uităm, fireşte, nici de primul (si singurul) experiment total românesc pe Staţia Spaţială Internaţională - experimentul românesc de microbiologie care, în iunie 2011, pleca spre această destinaţie la bordul unei misiuni NASA, nici de GOLIAT, primului nanosatelit construit în România, lansat în februarie 2012 de o rachetă a Agenţiei Spaţiale Europene – prima misiune a României ca ţară membră a ESA, nici de EUCLID, o altă misiune a aceleiaşi Agenţii Spaţiale Europene, ESA în care România este una dintre cele 13 ţări membre ale consorţiului care o va realiza, nici de….nici de multe altele, despre care vom vorbi la Cafeneaua de ştiinţă de luni, 7 octombrie a.c.

România, din nou.... inovatoare!

2013-06-24T10:06:00.001+03:00

Radio România Cultural vă invită la cea de-a patra ediţie din acest an a Cafenelei de ştiinţă

România, din nou.... inovatoare!

Au devenit sinonime cu fenomenul – pe care l-au şi creat - , sintagme precum „România dansează” şi, da, „Românii au talent”!

Există, însă, şi o Românie care…inovează!

Dovada? Nu numai zecile de medalii obţinute la saloanele de inventică şi inovaţie din lume ci şi competiţiile de genul celei intitulată Imagine Cup 2013, cea mai importantă din zona de tehnologie dedicată studenţilor şi care a avut loc în luna aprilie la Universitatea „Politehnica” din Bucureşti sau Intel ISEF, cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie pentru liceeni din lume, desfăşurată în luna mai în Phoenix, Arizona, Statele Unite şi unde Ionuţ Budişteanu a câştigat cel mai important premiu al competiţiei, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 dolari.

Dar asta nu e totul! O dovedeşte şi campania „Premiază inovaţia” , un minunat proiect de susţinere şi promovare a inventicii româneşti, promovat (proiectul) şi susţinută (campania) de filiala din România a companiei americane 3M, o companie americană de tehnologii cu peste 2500 de patente „la activ”, recunoscute internaţional şi a cărei existenţă, pe plan mondial, se datorează inovaţiei.

Despre toate acestea dar şi despre multe altele vorbim luni, 3 iunie a.c., la cea de-a patra ediţie a Cafenelei de ştiinţa din acest an. La o cafea, la modul propriu, într-un spaţiu inspirat şi inspiraţional: Librăria Humanitas de la Cişmigiu!

În direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, www.radioromaniacultural.ro , între 19.00 şi 21.00.

Invitaţi: Cătălin VELESCU, director general 3M România, Ionuţ BUDIŞTEANU, câstigatorul competiţiei Intel ISEF, Phoenix, Arizona, SUA, Alexandru MIRONOV, jurnalist, scriitor, Dan MILICI, prodecan, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Suceava, organizatorul Concursului Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie RoSEF, Adrian CIOROIANU, Intel România, Ştefan ALEXANDRU, Radu VLAD, Bianca TEŞILĂ, Alexandra BĂRBĂTEI, Laurenţiu COJOCARU, studenţi, membrii echipei TouchLight, finalista secţiunii Innovation a competiţiei Imagine Cup 2013 România.

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Războiul roboţilor sau RoboChallenge 2013

2013-03-31T19:00:00.001+03:00

Războiul roboţilor sau RoboChallenge 2013

http://www.facebook.com/RoboChallengeRo

Mega, Mini şi Micro Sumo, Line Follower, Line Follower Enhanced şi Fotbal – pe cât de criptic pentru nespecialişti, pe-atât de tentant pentru cei pasionaţi de roboţi.

Pentru cătoate acestea sunt probe de trecut la RoboChallenge 2013, competiţia roboţilor organizată de Echipa ETTI ROBOCHALLENGE în colaborare cu Liga Studenţilor Electronişti, găzduită de Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii "Politehnica" Bucureşti şi ajunsă la cea de-a şasea ediţie. O ediţie care va avea loc pe 24 aprilie a.c şi care, anul acesta, debutează, conform prezentării de pe site-ul dedicat, www.robochallenge.ro, cu o premieră, anume cu “şase probe de concurs”.

Competiţie organizată, ca în fiecare an, de studenţii Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii si Tehnologia informaţiei din Universitatea "Politehnica" Bucureşti şi despre care vom vorbi în ediţia din 1 aprilie a.c. a Cafenelei de ştiinţă, începând cu orele 19.00 şi până la orele 21.00.

„Teatrul de luptă” (al Cafenelei) – laboratorul de robotică al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii si Tehnologia informaţiei din politehnica bucureşteană, de unde ne auzim, pe Radio România Cultural şi ne şi vedem on line, pe www.culturalazi.ro şi www.radioromaniacultural.ro. Şi-apoi şi pe blog, la cafeneauadestiinta.radiocultura.ro

Invitaţi: Adrian Gaspar şi Teodor Roşca, responsabili "Robochallenge”, Horia Cucu şi Andi Buzo, şefi de lucrări, specialişti în tehnologia limbajului vorbit, Diana Şandru, Camelia Iliescu, Adrian Petcu şi Bianca Nica - Liga Studenţilor Electronişti, cu toţii de la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, alături de prof.dr. Corneliu Burileanu, de la aceeaşi facultate, Vicepreşedinte al Senatului Universităţii Politehnica Bucureşti.

Dincolo de |”turnul de fildeş” al cercetării....

2013-03-31T18:49:00.003+03:00

Dincolo de |”turnul de fildeş” al cercetării....

....se află, de ani buni, deja, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică, ICPE –CA din Bucureşti, „institutul cu cele mai multe tehnologii transferate în ultimii ani în economie”, după cum scria revista Market Watch în numărul din 15 octombrie – 15 noiembrie 2012.

„Aşezat” bine , aşadar, mai ales pe piaţă, adică exact acolo unde ar trebui să-şi găsească aplicabilitatea toate sau cât mai multe dintre cercetările din institute.

„Reţeta succesului” – pentru că se pare că există una, testată şi aplicată de ICPE – CA – va fi „devoalată” în ediţia de luni, 4 martie a.c. a Cafenelei de ştiinţă , transmisă în direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00, dintr-unul dintre laboratoarele institutului.

Invitaţi: Wilhelm Kappel, director general ICPE-CA, Sergiu Nicolaie, şeful Departamentului Eficienţa în conversia şi consumul de energie, Mircea Ignat, şef Departament Micro-Nano-Electrotehnologii, Ion Ivan, directorul Centrului de Transfer Tehnologic ICPE-CA, Liviu Palii, director spin-off Romneomag, Dan Băiaşu, director tehnic Atelierele Grivita CFR, George Suciu, director general Beia Consult International.

Partener : Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică, ICPE –CA din Bucureşti

Citius. Altius. Fortius

2013-02-17T22:02:00.000+02:00

Da, dar cu ce preţ? Mai este realizabil astăzi acest deziderat „prin forţe proprii”?

„Cazul” Lance Armstrong pare să demonstreze că nu - inventivitatea metodelor moderne de dopaj depăşeşte cu mult viteza de inovare ştiinţifică.

Şi totuşi, în această luptă aproape inegală, se pare că soluţia este tot ştiinţa – cercetarea ştiinţifică pe care ar trebui să se bazeze orice performanţă sportivă.

Argumentele noastre sunt realizările Institutului de cercetare pentru sport din Bucureşti. Acolo de unde se va transmite şi Cafeneaua de ştiinţă din această seară, începând cu orele 19.00.

Invitaţi Pierre de Hillerin, directorul institutului

Radu Bidiugan, absolvent ANEFS si inginer de sistem, cercetator stiintific III, cu un doctorat în educaţie fizică şi sport, se ocupă cu proiectarea, realizarea şi implementarea de soluţii tehnice pentru antrenamentul sportiv de performanţă

Ioan Suciu, antrenor coordonator al Lotului National Masculin de Gimnastică Artistică

Mihaela Puiu, metodolog, cercetător ştiinţific III, doctorat în eductie fizică şi sport, absolvent ANEFS, specializare gimnastică artistică

Alina Gherghişan – psiholog, cercetător ştiinţific III, cu un doctorat în educţie fizică şi sport, absolventă de psihologie.

Lucrează, ca si Mihaela Puiu, cu Lotul Naţional Masculin de Gimnastică.

Pe Radio România Cultural dar şi pe www.radiocultura.rişi on line pe www.culturalazi.ro.

Centenar George Emil Palade sau reţeta de succes a unui premiu Nobel

2012-12-03T08:44:00.001+02:00

Centenar George Emil Palade sau reţeta de succes a unui premiu Nobel

În anul centenarului naşterii lui George Emil Palade, Radio România Cultural vă invită la o nouă ediţie - cu totul specială! - a emisiunii Cafeneaua de ştiinţă.

Luni, 3 decembrie a.c., la Cafeneaua Bastilia, în direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00 şi apoi şi pe blog, la cafeneauadestiinta.radiocultura.ro

„Savant american de origine română” – o sintagmă care ne bucură, deşi ne doare - , George Emil Palade reprezintă, pentru noi, românii dar şi pentru ştiinţa mondială, un reper dar şi un punct de plecare, o referinţă dar şi un început.

Un creator de domeniu – cel al biologiei moleculare – dar şi un creator de şcoală şi de instituţii. Un savant fără de care Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” nu s-ar fi născut, poate, atunci când s-a născut dar un institut care n-ar fi ajuns astăzi ceea ce este dacă n-ar fi existat oameni – în preajma lui George Emil Palade – care să-l fi făcut ce este astăzi.

Cum a fost şi cum a ajuns ce-a ajuns George Emil Palade, care sunt „ingredientele” unui mediu de cercetare în care pot „creşte” savanţi de talia lui, de ce poate fi încă şi astăzi un model pentru tinerii cercetători, ce înseamnă o carieră de succes în ştiinţă şi, nu în cele din urmă, de ce poate fi ştiinţa, cariera unei vieţi – despre toate acestea dar şi despre multe altele, câte timpul ne va îngădui, în ediţia de luni, 3 decembrie a.c. – a 8 a din acest an - a Cafenelei de ştiinţă.

Invitaţi:academician Maya Simionescu, director general al Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” al Academiei Române, Dr. Anca Gafencu şi Dr. Elena Butoi, cercetătoare în acelaşi institut, prof.univ. dr. în biofizică Constantin Dimoftache Zeletin şi prof.dr.Radu Palade, profesor de chirurgie generală, ambii la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, conf.dr. în neuroştiinţe Bogdan O. Popescu, prof.dr. Gabriel Lucian Radu, şeful Centrului de Bioanaliză al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice alături de Dr. chim. Andreia Tache, cercetător la acelaşi institut.

Partener : Librăria Bastilia

Realizator şi moderator: Corina Negrea

ELI sau povestea românească a celui mai puternic laser din lume

2012-11-12T21:33:00.000+02:00

ELI sau povestea românească a celui mai puternic laser din lume

La Radio România Cultural, o nouă ediţie specială a emisiunii Cafeneaua de ştiinţă pentru că special – cu totul special! - este şi subiectul de luni, 5 noiembrie a.c., de la ora 19.00.

„A fost odată ca niciodată” din poveştile clasice se va rescrie cu „va fi curând, cum n-a mai fost vreodată” cel mai puternic laser din lume.

Aici, în România, pe Platforma Măgurele.

Acolo unde, din anul 2015, ar trebui să funcţioneze laserul a cărui putere de 10 petawatti va permite realizarea unor cercetări de vârf în fizica nucleară, medicină, ştiinţa materialelor, biochimie, astrofizică şi nu numai.

De unde s-a plecat şi unde s-a ajuns, cum a pornit şi cu ce a convins România că poate duce la bun sfârşitun proiect unic în lume, care va costa 280 de milioane de Euro şi în realizarea căruia au fost implicate alte 14 ţări europene dar şi ce impact va avea - ei bine, despre toate acestea şi despre multe altele, cât timpul ne-o va îngădui, în ediţia de luni 5 noiembrie a.c. – a 7 a din acest an - , de la Librăria Bastilia.

În direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00 şi apoi şi pe blog, la cafeneauadestiinta.radiocultura.ro

Invitaţi:

dr.fiz. Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei

dr. în ştiinţele naturii, ing. Daniel Ursescu, cercetător la Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei

Prof.dr. Gheorghe Căta-Danil, directorul Departamentului de fizică al Universităţii „Politehnica” Bucureşti şi dr.fiz. Ion Morjan, director general al Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei (dreapta)

Dr.ing. Răzvan Dabu (stânga), şeful colectivului Laseri cu Corp Solid din Departamentul de Laseri, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, INFLPR şi prof. Dr. Dan C. Dumitraş, Departamentul de laseri al Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, profesor în Departamentul de fizică al Universităţii Bucureşti şi la Facultatea de Ştiinţe Aplicate a Universităţii „Politehnica” Bucureşti

Partener : Librăria Bastilia

Revoluţia Internet

2012-06-10T23:04:00.002+03:00

Revoluţia Internet la Cafeneaua de ştiinţă

Radio România Cultural a pregătit o nouă ediţie specială, de data aceasta internaută, a emisiunii Cafeneaua de ştiinţă, ce va fi difuzată în direct luni 11 iunie, de la ora 19.00.

Înainte de vacanţă – de vacanţa de vară – punem la cale o revoluţie. „Revoluţia Internet”, i-am spus noi, inspiraţi, însă, de ceea ce se întâmplă, de-adevărat, în Internet.

De unde-am plecat şi unde am ajuns, cum a pornit Internetul şi de ce este acum, aparent, în pericol. E-mail, World Wide Web, realitate virtuală, second life, cloud computing, ACTA, neutralitate – despre toate şi câte-or mai fi de spus despre „reţeaua reţelelor” , dacă timpul ne-o va îngădui, în ediţia de luni seara, 11 iunie a.c. – a cincea din acest an - , de la Librăria Bastilia.

În direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00.

Invitaţi: Elena Zvarici, responsabil comunicare Internet Society România şi coordonator Eurocloud România

Dan Farcaş, doctor în matematici, informatician, scriitor SF

Alexandru Rotaru, dr. ing, director Gral RoLink Plus, pionier al Internetului românesc

Gheorghe Şerban, director executiv ANISP, Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România

Bogdan Manolea, director executiv Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet

Eduard Tric, preşedintele Internet Society România.

Partener : Librăria Bastilia

http://metropotam.ro/La-cumparaturi/Libraria-Bastilia-si-cafeneaua-din-al-9-lea-cer-art4114588147/

Realizator şi moderator: Corina Negrea

IFA 56 sau 50 de ani de fizică nucleară în România

2012-05-06T23:16:00.003+03:00

Radio România Cultural vă invită la cea de-a patra ediţie a

Cafenelei de ştiinţă

Unde?La Institute, The Cafe – o cafenea numai bună de stat la taclale, chiar şi despre lucruri foarte serioase. Cum ar fi, spre exemplu, despre cei 56 de ani (împliniţi!) de Institutul de Fizică Atomică, IFA de pe platforma Măgurele.

De ce? Pentru că IFA, deşi „simbolul fizicii româneşti”, este mai mult decât un institut. Este locul despre care nu poţi vorbi altfel decât cu sufletul.

Cu cine? Cu câţiva dintre cei pentru care IFA este mai mult decât un institut: profesoriiMihail Bălănescu, la IFA din 1956, primul director tehnic al IFA, Ion Popescu, membru al echipei Profesorului Ion I. Agarbiceanu, cel care construia, în 1963, primul laser din România, Alexandru Glodeanu, director general IFA în perioada 1993 - 1995, dar şi Ioan Ursu, Andrei Dorobanţu şi Florin Buzatu, actualul director general al institutului, toţi trei „ataşaţi” de IFA din 1983, 1969 şi, respectiv, 1984. Alături de ei, câţiva dintre reprezentanţii tinerei generaţii de fizicieni: Mihaela Baibarac, Bogdana Mitu, Mihai Cuciuc.

În direct la Radio România Cultural şi on-line, pe www.radioromaniacultural.rosi www.culturalazi.ro, luni, 7 mai a.c., între 19.00 şi 21.00, de la Cafeneaua (numită adecvat) Institute, The Cafe din Bucureşti, str. Ştirbei Vodă, 104 – 106.

Partener: Institute, The Cafe, Bucureşti.

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Frontiera românească a spaţiului cosmic

2012-04-08T23:09:00.003+03:00

Radio România Cultural vă invită la cea de-a treia ediţie din 2012 a Cafenelei de ştiinţă

Frontiera românească a spaţiului cosmic

În mai 1981, odată cu primul român care ajungea în spaţiul cosmic, România se plasa, şi ea, pe harta mondială a spaţiului cosmic.

30 de ani mai târziu, primul experiment românesc de microbiologie pleca la bordul unei misiuni NASA

http://www.parsec.ro

Echipa experimentului CFS-A la Kennedy Space Center, NASA, Florida

Neil Melville – ESA Management; Dumitru Hasegan - Principal Investigator, Institutul de Stiinte Spoatiale, Bucuresti, Romania; Piet Rosiers – Payload Developer, QinetiQ Space nv, Belgium: Peter Nobmann – CFS-A PIM (Payload Integration Manager), EADS-Astrium, Bremen, Germany: Steven Hens – Payload Developer, QinetiQ Space nv, Belgium: Ioana Gomoiu - Co Investigator, Institutul de Biologie al Academiei Romane, Bucuresti, Romania

"Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu" - experimentul românesc, realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucuresti şi care s-a aflat la bordul ultimului zbor al navetei spaţiale Discovery - misiunea NASA STS-133 - spre Staţia Spaţială Internaţională

iar în februarie 2012, primului nanosatelit construit în România era lansat de o rachetă a Agenţiei Spaţiale Europene. Avea să fie prima misiune a României ca stat membru al acestei organizaţii.

Nanosatelitul GOLIAT

GOLIAT s-a lansat luni, 13 februarie 2012, în zborul ianugural al rachetei Vega a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), de la baza de lansare Kourou din Guiana Franceza.

Tot de anul trecut, în constelaţia de sateliţi Galileo există şi Irina, satelitul denumit astfel după Irina Măgureanu, elevă în clasa a cincea, câştigătoarea concursului european de desene cu acelaşi nume.

În 9 aprilie, Cafeneaua de ştiinţă vă invită la „Frontiera românească a spaţiului cosmic”. Acolo unde şi stelele sunt mai aproape !

La Librăria Bastilia, în direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între 19.00 şi 21.00.

http://www.librariumgrup.ro/bastilia

Partener: Librăria Bastilia

Invitaţi: Magda Stavinschi, Lucia Bărbuceanu, Irina Măgureanu, Dumitru Haşegan, doi dintre membrii echipei GOLIAT, Marius Truşculescu şi Mugurel Bălan, Marius Ioan Piso, Mircea Rusu.

Realizator şi moderator: Corina Negrea


Mugurel Bălan şi Marius Truşculescu


Prof. Mircea Rusu şi Marius Truşculescu

Dumitru Haşegan, Magda Stavinschi, Lucia Bărbuceanu, Irina Măgureanu


De la stânga la dreapta: Dumitru Haşegan, Magda Stavinchi, Mariu Ioan Piso

"Ipostaze (ştiinţifico) feminine"

2012-03-01T21:26:00.003+02:00

Ştiinţa este magie care funcţionează

Kurt Vonnegut

Radio România Cultural vă invită la cea de-a doua ediţie a Cafenelei de ştiinţă din anul 2012

« Ipostaze (ştiinţifico) feminine”

Şapte femei , şapte poveşti şi tot atâtea dovezi de dragoste.

De dragoste de ştiinţă.

Căci cum altfel să poţi clădi o carieră de succes în ştiinţă dacă nu cu dragoste de ştiinţă?

Şi cum altfel să poţi dovedi că ştiinţa e minunată, chiar fascinantă şi că dă dependenţă, dacă nu prin exemplul personal?...

Ei bine, asta vă oferim în ediţia din 5 martie a Cafenelei de ştiinţă: dovezi de dragoste de ştiinţă. Dar şi modele. Modele de reuşită în cariere ştiinţifice de succes.

Un pretext, de fapt, pentru o discuţie despre frumuseţea ştiinţei.

Luni, 5 martie, în direct pe Radio România Cultural, la 101,3 fm dar şi pe internet, pe www.radiocultura.ro, între 19.00 si 21.00, de la Ceainăria Cărtureşti - Verona.

http://blog.carturesti.ro/librarie/libraria-bucuresti-verona.html

Cei ce ne-au pierdut în direct, ne regăsesc mai târziu pe blog, la cafeneauadestiinta.radiocultura.ro

Invitate: Ruxandra Jurcuţ, Asistent universitar cardiologie la Catedra de Cardiologie a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare « C.C.Iliescu », Doctor în medicină, specializarea cardiologie, câştigătoarea primei Burse naţionale “UNESCO L’Oreal Pentru Femeile din Ştiinţă”, acordată în anul 2010, pentru domeniul Ştiinţelor Vieţii dar şi a numeroase alte burse şi granturi;

Sanda Velea, Doctor în petrochimie şi chimie verde, director general al ICECHIM - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie, câştigătoare, în 2011, a Premiului Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală cu sediul la Geneva acordat femeilor inventator;

Iulia Ghiu, Doctor în fizică, lector la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, cu 8 stagii de cercetare la Polithenica din Stockholm, între 2000 şi 2009, câştigătoarea unei burse oferită de Institutul Suedez (Svenska Institutet), între 1 Septembrie 2000- 1 Septembrie 2001 şi a Premiului „Ştefan Procopiu” al Academiei Române, acordat în anul 2011;

Liliana Velea, Doctor în fizică, specializarea meteorologie, interacţiune aer-mare, folosirea datelor satelitare, câştigătoare a bursei doctorale „Marie Curie Research and Training Network” şi a bursei post-doctorale „Marie Curie Excellence Grant”, ambele din cadrul Programului Cadru 6 al Uniunii Europene dar câştigătoare, în ianuarie 2012, şi a grantului „Marie Curie de reintegrare a carierei „ (FP7-People- Marie Curie Career Reintegration Grant);

Rodica Cristescu, Doctor în fizică, specializarea laseri, la Institutul National de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, câştigătoare a numeroase premii în competiţiile intenaţionale şi cu numeroase stagii de cercetare la Institutul de Fizică al Academiei de Ştiinţe a Republicii Cehe;

Mirela Nemţanu, manager comunicare L’Oreal România

şi, deloc în ultimul rând, Roxana Bojariu, climatolog, Doctor în fizică, Şeful Secţiei Climatologie a Administraţiei Naşionale de Meteorologie, ANM, cu expertiză în oscilaţiile Nord Atlantice, interacţia aer-mare, predicţii climatice în regiunea Atlantico-Europeană, câştigătoare a unei burse de specializare, finananţată de Comisia Europeană, la Centrul Internaţional pentru Fizică Teoretică „Abdus Salam”, ICTP din Trieste, Italia, dar şi a celei de la Şcoala de vară a Institutului NATO de Studii Avansate din Les Houches, Franţa precum şi a bursei NATO post doctorale de la Universitatea Complutense din Madrid, Spania.

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Parteneri: Ceainăria Cărtureşti – Verona, L'Oreal.

Neconvenţional, despre lucruri cât de cât convenţionale

2012-02-06T09:03:00.000+02:00

Radio România Cultural vă invită la prima ediţie din 2012 a

Cafenelei de ştiinţă la „Institute, The Café”

Într-un spaţiu neconvenţional – cel puţin pentru o emisiune de ştiinţă – la „Institute, The Café” – vorbim – mai puţin convenţional – despre lucruri destul de covenţionale, cum ar fi, spre exemplu, spaţiile în care locuim şi lucrăm, aerul pe care îl respirăm, drumurile pe care le parcurgem.

http://metropotam.ro/

Cu specialişti – cei ai Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti – care părăsesc catedra pentru o discuţie informală despre ştiinţa construcţiilor şi nu numai.

http://metropotam.ro/

Adică, prof.dr.ing Anton Anton, Prorector responsabil cu Cercetarea, prof. dr. ing Gabriel Racoviţeanu, domeniu de competenţă - apa potabilă şi uzată, prof. dr. ing Radu Văcăreanu, specialist în Inginerie Seismică, prof. dr. ing Ionut Răcănel, domeniu de competenţă : poduri metalice, dr. ing Ilinca Năstase, sef de lucrări, Departamentul de Sisteme termo-hidraulice şi pentru protecţia atmosferei, coordonator al centrului de cercetare CAMBI (Advanced Research Center for Ambiental Quality and Building Physics), domeniu de competenta calitatea aerului în spaţiile interioare, dr ing Costin Coşoiu, specialist în simulări numerice in dinamica fluidelor, ingineria vantului, aerodinamica turbinelor eoliene, etc, conf dr ing Andrei Georgescu, Departamentul de Hidraulica si Protectia Mediului, cu competenţă în hidrodinamică, turbine hidroliene, mecanica Fuidelor, turbine pentru curenţi marini, Liviu Stroia, dr. in filologie clasică, specialitatea limba latină şi istoria hidraulicii, manager comercial Sangari Engineering.

http://metropotam.ro/

În direct la Radio România Cultural şi on-line, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00, de la Cafeneaua (numită adecvat) „Institute, The Café” din Bucureşti, str. Ştirbei Vodă 104 - 106.

Partener:„Institute,The Café”,Bucureşti, http://www.facebook.com/Institute.ro,

http://www.tumblr.com/blog/institutethecafe, http://www.institute.ro/

http://metropotam.ro/

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Player will show here

Frumuseţea de dincolo de formule

2011-12-14T13:03:00.001+02:00

Radio România Cultural şi UEFISCDI va invită la cea de-a opta ediţie a Cafenelei de ştiinţă

« Frumuseţea de dincolo de formule ”

Pentru că ne-a plăcut, ne-am întors.

La Clubul La Scena din Bucureşti, la intersecţia străzii Mântuleasa cu Calea Călăraşilor, la numărul 55.

În holul clubului La Scena

Un pretext, de fapt, pentru o discuţie la .... scenă deschisă, cum spuneam şi luna trecută, despre chimie, de data asta.

De ce?

„Pentru că ne place. Pentru că e frumoasă – se spune, chiar, că există o „chimie a frumuseţii” - pentru că e, practic, în toate şi pentru că fără chimie n-am exista.”

Aşa spuneam în martie, la prima ediţie din acest an a Cafenelei de ştiinţă, începută sub genericul „2011 - Anul Internaţional al Chimiei”.

Şi dacă aşa am început, aşa şi terminăm. Sub aceeaşi pălărie, a Anului Internaţional al Chimiei. În care s-au ales şi câştigătoarele, pe anul 2010, ale Burselor L’ Oreal UNESCO pentru Femei în Ştiinţă: Nicoleta Preda, Secţiunea Chimie şi Elena Butoi, Secţiunea Ştiinţele Vieţii (http://www.psychologies.ro)

şi s-a lansat şi chemgeneration.com, o minunată idee, transformată într-o platformă multimedia de învăţare, destinată mai ales celor sceptici privind farmecul chimiei.

Dacă nu credeţi, ascultaţi-ne şi priviţi-ne luni, 12 decembrie, în direct pe Radio România Cultural, la 101,3 fm dar şi pe internet, pe www.radiocultura.ro, între 19.00 si 21.00. Cei ce ne-au pierdut în direct, ne regăsesc ulterior pe blog, la http://cafeneauadestiinta.radiocultura.ro/

Invitaţi: Raluca van Staden, Elena Butoi (Institutul de Biologie si Patologie Celulara „Nicolae Simionescu”, Bucureşti), câştigătoarea Burselor L Oreal UNESCO pe anul 2011 pentru Ştiinţele Vieţii, Nicoleta Preda ( Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM), Bucureşti), câştigătoarea Burselor L Oreal UNESCO pe anul 2011 pentru sectiunea Chimie, Mirela Nemţanu, manager comunicare L’Oreal România, Daniela Avârvare, manager comunicare BASF România, Prof. Dr. Sorin Roşca - Preşedintele Societăţii Române de Chimie, Prof. Dr. Horia Iovu, Decanul Facultăţii de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor din Universitatea „Politehnica” Bucureşti.

Invitata surpriză este Miruna Brăescu, o minunată fetiţă de 10 ani, îndrăgostită de pian şi de …chimie!

De la stânga la dreapta: Daniela Avârvare, Prof.dr.Sorin Roşca,
Raluca van Staden, Miruna Brăescu, Prof.dr.Horia Iovu

De la stânga la dreapta: Raluca van Staden, Miruna Brăescu,
Prof.dr.Horia Iovu, Elena Butoi

De la stânga la dreapta: Daniela Avârvare, Prof.dr.Sorin Roşca,
Raluca van Staden

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Co-producători: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţămăntului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, UEFISCDI şi Club Restaurant "La Scena"

« (De ce nu) Un premiu Nobel pentru România? / (De ce nu), Un premiu Nobel pentru România.”

2011-11-14T00:10:00.001+02:00

Cafeneaua de ştiinţă – un proiect Radio România Cultural şi UEFISCDI

Ştiinţa este magie care funcţionează

Kurt Vonnegut

7 noiembrie - a şaptea ediţie a Cafenelei de ştiinţă

« (De ce nu) Un premiu Nobel pentru România?

(De ce nu), Un premiu Nobel pentru România.”

Două enunţuri, patru ipoteze, fiecare dintre ele - suficient de incitante încât să ne adune, din nou, luni, 7 noiembrie a.c., în jurul cafelei cu iz de ştiinţă pentru obişnuita, deja, Cafenea de ştiinţă, ajunsă la cea de-a şaptea ediţie.

De astă dată, la Cafeneaua La Scena din Bucureşti, la intersecţia străzii Mântuleasa cu Calea Călăraşilor "agoniilor şi extazurilor lui Mircea Eliade", cum se descrie Clubul - restaurant La Scena în pagina sa de internet (http://www.lascena.ro/)

http://www.lascena.ro/

Un pretext, de fapt, pentru o discuţie la .... scenă deschisă, alături de invitaţi de marcă din domeniile ştiinţei şi literaturii, despre condiţiile în care apare şi se poate face o cercetare sau în care se scrie o operă literară, „laureabile”, şi opera literară şi cercetarea, cu premiul Nobel.

N-am descifrat mistere (de ce din România n-a apărut şi nu apare nici astăzi un premiu Nobel)
şi nici n-am demontat teoriile care înconjoară acest subiect dar am oferit - iar asta s-a vazut şi s-a simţit - două ore (19.00 - 21.00) de discuţii interesante şi incitante.

Invitaţii care ne-au onorat cu prezenţa au fost acad. Horia Scutaru, acad.Eugen Simion, prof.dr. C-tin Ionescu-Târgoviste, prof.univ.Lazăr Vlăsceanu, Lucia şi Vlad Popa, dr. fiz. la Institutul de Ştiinţe Spaţiale, Bucureşti.

O prezenţă incertă, până la un anumit moment dar cu atât mai binevenită - Daniel Funeriu, ministrul educaţiei şi cercetării - doctor în chimie, fost doctorand, la Strasbourgh, al celebrului Jean-Marie Lehn, laureat, în anul 1987, al premiului Nobel pentru chimie, alături de Donald J. Cram şi Charles J. Pedersen.

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Co-producători : Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţămăntului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, UEFISCDI şi Club Restaurant "La Scena",

“România, mereu…inovatoare!”

2011-10-15T01:09:00.000+03:00

Cafeneaua de ştiinţă – un proiect Radio România Cultural şi UEFISCDI

Ştiinţa este magie care funcţionează

Kurt Vonnegut

Radio România Cultural şi UEFISCDI va invită la a şasea ediţie a Cafenelei de ştiinţă

“România, mereu…inovatoare!”

O dovedeste şi ediţia 2011 a evenimentului „INVENTIKa pentru tineri” din cadrul Salonului Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii noi, INVENTIKA 2011 de la Bucuresti.

Invenţii şi inventatori despre care şi cu care vom discuta la cea de-a şasea ediţie a Cafenelei de ştiinţă din data de 10 octombrie a.c.

De unde altundeva decât de la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti, „reinventat” dupa mai bine de 100 de ani de existenţă şi peste doi ani de renovări.

În direct la Radio România Cultural şi on-line, pe www.radiocultura.ro, luni, 10 octombrie a.c., între 19.00 şi 21.00, de la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti.

Invitaţii noştri au fost: prof. Alexandru Mironov, preşedintele juriului care a selectat câştigătorii premiilor acordate la „INVENTIKa pentru tineri”, Ionuţ Alexandru Budişteanu, Colegiul National “Mircea cel Batran” Râmnicu Vâlcea, Marele premiu pentru Brain Computer Interface şi Premiul I pentru BrainPort – human computer interface, profesor îndrumător Mirela Mlisan; Andreea Sima, Stefan Mihăilescu, George Drăguț, premiul I la categoria "Studii universitare", coordonator Conf.dr.ing. Petrișor Pârvu, Universitatea Politehnica București, Facultatea de inginerie Aerospațială, pentru "Sistem de comandă și control al unei aeronave fără pilot" (din echipă mai fac parte Ştefan Anton, Corneliu Apopei, Emilian Ciupercă, Ioana Gogu, Liviu Soltuzu); Ana Dumitru, Mircea Zamfira, Razvan Soare, Liceul International de Informatică din Bucureşti, Premiul publicului pentru "Magnetron".

De la stânga la dreapta: Conf.dr.ing. Petrișor Pârvu, Universitatea Politehnica București, Facultatea de inginerie Aerospațială, coordonatorul echipei realizatoare a proiectului "Sistem de comandă și control al unei aeronave fără pilot", premiul I la categoria "Studii universitare", echipă din care fac parte şi Stefan Mihăilescu şi George Drăguț.

Andreea Sima, din echipa proiectului " Sistem de comandă şi control al unei aeronave fără pilot", Universitatea Politehnica Bucureşti.

Cu microfonul, Ionuţ Budişteanu, Marele Premiu şi Premiul I, Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân", Râmnicu Vâlcea

George Drăguţ, echipa proiectului "Sistem de comandă și control al unei aeronave fără pilot", Facultatea de Inginerie Aerospaţială, Universitatea Bucureşti.

“America visurilor noastre (de cercetători)”

2011-07-10T16:19:00.000+03:00

Cafeneaua de ştiinţă – un proiect Radio România Cultural şi UEFISCDI

Ştiinţa este magie care funcţionează

Kurt Vonnegut

Radio România Cultural şi UEFISCDI va invită la a cincea ediţie a Cafenelei de ştiinţă

“America visurilor noastre (de cercetători)”

„Nu vă întrebaţi ce poate face ţara pentru voi” spunea, în 1961, preşedintele american J.F. Kennedy, „întrebaţi-vă ce puteţi face voi pentru ţară ”.

Ce fac, deja, pentru România cercetătorii români întorşi din America - vom încerca să aflăm luni, 4 iulie a.c. – de Ziua Americii, fireşte! - de la câţiva foşti bursieri Fullbright: Prof. Dr. Mihaela Ungureanu, Universitatea Politehnica Bucuresti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Departamentul de Electronică Aplicată şi Inginerie Informaţională,

dr. Diana Dogaru, Institutul de Geografie, Departamentul de Mediu înconjurător & GIS, Institutul de Geografie, Environmental & GIS Dept., dr.geografie Sorin Cheval (primul din stânga), Director Ştiinţific, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului

drd. geografie Alexandru Petrişor, lector univ., Catedra de Proiectare Urbană şi Peisagistică, Facultatea de Urbanism şi Peisagistică, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Bucureşti, Director Stiintific Urbanism si Dezvoltare Teritoriala si cercetator stiintific asociat, gradul al III-lea, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila "URBAN-INCERC", Bucuresti

Corina Dănăilă, Director de Program pentru Cetăţenii Români, Romanian-U.S. Fulbright Commission .

În direct la Radio România Cultural şi on-line, pe www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00, de la Cafeneaua Dalles din Bucureşti ( http://www.dallesrevolution.ro/)

Prof.univ.dr.Adrian Curaj, Preşedinte UEFISCDI

"Proiecte europene cu semnătură românească: ELI şi Strategia Dunării"

2011-05-08T22:49:00.002+03:00

Cafeneaua de ştiinţa – un proiect Radio România Cultural şi UEFISCDI

Ştiinţa este magie care funcţionează

Kurt Vonnegut

Radio România Cultural şi UEFISCDI vă invită la a treia ediţie a Cafenelei de ştiinţă – “Proiecte europene cu semnătură românească: ELI, cel mai mare laser din lume şi Strategia Dunării – Pe „Valurile Dunării” secolului 21” !

În 9 mai, de Ziua Europei.

La Ceainăria Cărtureşti – Verona, între 19.00 şi 21.00 dar şi în direct, pe Radio România Cultural şi on line, pe www.radiocultura.ro

Participă specialişti români implicaţi în cele două proiecte.

Invitat special: Excelenţa sa, Füzes Oszkár, ambasador extraordinar şi plenipotentiar al Republicii Ungare la Bucureşti alături de specialişti români implicaţi în cele două proiecte.

Realizator şi moderator : Corina Negrea

Co-producători : Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, UEFISCDI şi Ceainăria Cărtureşti – Verona.