<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >

<channel>
	<title>Descoperiri.ro &#8211; Știri din Știință, Istorie, Univers și Natură</title>
	<atom:link href="https://descoperiri.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://descoperiri.ro</link>
	<description>Știință, istorie, univers, natură și societate — subiecte fascinante, explicate clar. Pe Descoperiri.ro înțelegi mai bine lumea în care trăim.</description>
	<lastBuildDate>Fri, 22 May 2026 17:50:03 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://descoperiri.ro/wp-content/uploads/2024/07/d-fav-150x150.png</url>
	<title>Descoperiri.ro &#8211; Știri din Știință, Istorie, Univers și Natură</title>
	<link>https://descoperiri.ro</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Cum reușește Marea Piramidă din Giza să reziste cutremurelor de patru milenii și jumătate: caracteristicile ingenioase de proiectare, dezvăluite în sfârșit</title>
		<link>https://descoperiri.ro/marea-piramida-giza-rezistenta-cutremure-studiu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vlad Ivanovici]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 22 May 2026 17:16:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie & Arheologie]]></category>
		<category><![CDATA[Știință]]></category>
		<category><![CDATA[Egiptul Antic]]></category>
		<category><![CDATA[Piramida]]></category>
		<category><![CDATA[Tehnologie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98241</guid>

					<description><![CDATA[Un nou studiu publicat în revista Scientific Reports a descifrat, din perspectivă inginerescă, modul prin care Marea Piramidă din Giza a reușit să reziste intactă la cutremure timp de peste 4.500 de ani. În cele patru milenii și jumătate scurse de când vechii egipteni au ridicat Marea Piramidă, numeroase cutremure puternice au zguduit Giza. Faptul [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Spionii CIA și uraniul secret din Apuseni: cum au săpat sovieticii munții României sub paza pistoalelor-mitralieră</title>
		<link>https://descoperiri.ro/mine-uraniu-apuseni-cia-sovietici/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Andreea Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 22 May 2026 04:38:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură şi Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Comunism]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria Romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[minerit]]></category>
		<category><![CDATA[uraniu]]></category>
		<category><![CDATA[URSS]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98207</guid>

					<description><![CDATA[În iarna lui 1954, un raport intern al Agenției Centrale de Informații din SUA (CIA) descria o scenă pe care puțini români aveau să o vadă vreodată cu ochii lor. În Munții Apuseni, pe drumuri controlate de patrule armate, soldați sovietici cu pistoale-mitralieră PPsh M41 — „balalaici&#8221;, în vorbirea locului — păzeau intrările unor mine [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cât e ceasul pe Lună? Răspunsul s-ar putea ascunde într-un crater al „întunericului etern”</title>
		<link>https://descoperiri.ro/cat-ceasul-luna-craterele-intunericului-etern/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lisa Roman]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 May 2026 21:25:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Univers]]></category>
		<category><![CDATA[Știință]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[descoperiri]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98214</guid>

					<description><![CDATA[O propunere ingenioasă vine cu o singură soluție pentru mai multe dintre bătăile de cap cu care astronauții se vor confrunta odată reveniți pe Lună. Cercetătorii propun instalarea unui ceas-laser ultra-stabil în craterele permanent umbrite de la Polul Sud lunar — un răspuns concret la o întrebare aparent banală: cât e ceasul pe Lună. Soluția [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>22 Mai în Istorie: de la Milcovul fără hotar la zborul spre Lună</title>
		<link>https://descoperiri.ro/22-mai/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Otilia Anuţa]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 May 2026 21:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente Istorice]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin cel Mare]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria Romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[napoleon]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98210</guid>

					<description><![CDATA[Pe 22 mai, calendarul deschide o fereastră rară spre felul în care lumea s-a schimbat prin gesturi de putere, invenții, rupturi politice, victorii fragile și simboluri care au traversat secolele: de la moartea lui Constantin cel Mare și începutul Războiului celor Două Roze, până la desființarea hotarului de pe Milcov, marile încordări ale secolului XX, [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Demonul” de la Los Alamos: bomba atomică pe care SUA nu a mai apucat să o arunce asupra Japoniei</title>
		<link>https://descoperiri.ro/demonul-los-alamos-a-treia-bomba-atomica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vlad Ivanovici]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 May 2026 18:03:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie & Arheologie]]></category>
		<category><![CDATA[Știință]]></category>
		<category><![CDATA[bomba atomica]]></category>
		<category><![CDATA[Fizică]]></category>
		<category><![CDATA[hiroshima]]></category>
		<category><![CDATA[Proiectul Manhattan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98202</guid>

					<description><![CDATA[Pe 17 sau 18 august 1945, dacă vremea ar fi fost prielnică, o a treia bombă atomică ar fi căzut peste Japonia. Capitularea anunțată pe 15 august a oprit-o din drum. Miezul ei — o bilă de plutoniu-239 cântărind 6,5 kilograme — nu a rămas însă inert. A continuat să ucidă, în liniște, departe de [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul clandestin de arme și numele agenților din Occident</title>
		<link>https://descoperiri.ro/secretele-lui-pacepa-fuga-sua-1978/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Otilia Anuţa]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 May 2026 16:33:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie & Arheologie]]></category>
		<category><![CDATA[Cultură şi Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Comunism]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria Romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Ceaușescu]]></category>
		<category><![CDATA[pacepa]]></category>
		<category><![CDATA[securitatea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98192</guid>

					<description><![CDATA[Pe 28 iulie 1978, un avion militar american ateriza discret pe aeroportul prezidențial de lângă Washington. La scară aștepta adjunctul șefului CIA. În spatele lui, 70 de înalți oficiali ai Statelor Unite. Covorul roșu fusese întins pentru un singur pasager: generalul Mihai Pacepa, consilierul personal al lui Nicolae Ceaușescu și omul care, până cu câteva [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Neanderthalienii se hrăneau cu crustacee cu mii de ani înaintea oamenilor moderni</title>
		<link>https://descoperiri.ro/dieta-neanderthalieni-crustacee-descoperire/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Andreea Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 May 2026 14:34:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură şi Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie & Arheologie]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[descoperiri]]></category>
		<category><![CDATA[Descoperiri Arheologice]]></category>
		<category><![CDATA[neanderthal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98175</guid>

					<description><![CDATA[O nouă analiză a rămășițelor vechi de 115.000 de ani din peștera spaniolă Los Aviones demonstrează că dieta neanderthalienilor era mult mai complexă decât se credea: aceștia recoltau strategic crustacee cu mii de ani înaintea oamenilor moderni, spulberând mitul inferiorității lor cognitive. Timp de zeci de ani, mulți paleoarheologi au crezut că neanderthalienii au dispărut [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Danemarca a înlocuit iluminatul stradal alb cu lumină roșie pentru a rezolva o criză nocturnă pe care majoritatea orașelor o ignoră</title>
		<link>https://descoperiri.ro/iluminat-stradal-rosu-danemarca-lilieci/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vlad Ivanovici]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 May 2026 03:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Natură & Geografie]]></category>
		<category><![CDATA[Animale]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[liliac]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98166</guid>

					<description><![CDATA[Schimbarea neobișnuită din apropierea Copenhagăi arată cum iluminatul stradal obișnuit poate avea consecințe neașteptate după lăsarea întunericului – și de ce un oraș a decis că lumina roșie este soluția mai sigură. Municipiul Gladsaxe din Danemarca a implementat un sistem inovator de iluminat stradal roșu pentru a proteja coloniile locale de lilieci, reducând poluarea luminoasă [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Muntele Etna nu se comportă ca niciun alt vulcan – iar acum s-ar putea să știm, în sfârșit, de ce este atât de ciudat</title>
		<link>https://descoperiri.ro/mister-muntele-etna-anomalie-vulcan/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vlad Ivanovici]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 May 2026 21:16:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Natură & Geografie]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[descoperiri]]></category>
		<category><![CDATA[Geologie]]></category>
		<category><![CDATA[vulcan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98174</guid>

					<description><![CDATA[Deși este cel mai activ vulcan din Europa, Muntele Etna a reprezentat întotdeauna o anomalie geologică. Un nou studiu explică de ce magma sa sfidează tiparele clasice de formare a vulcanilor, generând erupții frecvente și o compoziție chimică unică. Pentru populația Siciliei, descoperirea explică o veste bună pe care o trăiesc de secole: acest mecanism [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
		<item>
		<title>21 Mai în Istorie: hotare mutate, revoluții frânte și gesturi care au schimbat epoci</title>
		<link>https://descoperiri.ro/21-mai/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Otilia Anuţa]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 May 2026 21:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente Istorice]]></category>
		<category><![CDATA[Curiozități]]></category>
		<category><![CDATA[Istoria Romanilor]]></category>
		<category><![CDATA[tudor vladimirescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://descoperiri.ro/?p=98165</guid>

					<description><![CDATA[Data de 21 mai adună, într-o singură filă de calendar, câteva dintre marile tensiuni care au modelat lumea: imperii care își mută centrul de greutate, orașe cucerite sau reinventate, revoluții trădate, independențe proclamate, regimuri prăbușite, opere de artă rănite, recorduri care au împins limitele curajului și gesturi politice care încă reverberează în Europa de Est. [&#8230;]]]></description>
		
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
