Cealalta realitate

17 ani, o viață

2026-02-23T11:47:00.002+02:00

De aici

aici

mergem înainte.
Nu pot să-mi imaginez o viață fără tine.

Max and the Multiverse - Zachry Wheeler

2024-04-30T14:23:00.000+03:00

„Max and the Multiverse” – Zachry Wheeler

Max e un tip obișnuit, puțin cam tocilar și cam antisocial. Într-o zi, viața lui o ia razna complet când începe să sară brusc între versiuni alternative ale realității prin somn. Într-o lume e un supererou, în alta e urmărit de guvern, iar în alta... nici măcar nu e om. Zoey și Perra se alătură aventurilor lui Max - sau Max se alătură aventurilor celor două fințe.

Cartea e plină de umor, situații absurde și teorii SF.

Lecturile săptămânii 16 - 2024

2024-04-17T09:55:00.003+03:00

Lecturile săptămânii 15 - 2024

2024-04-12T10:34:00.005+03:00

Open Minds (Mindjack #1), Susan Kaye Quinn

2024-03-31T14:17:00.000+03:00

Open Minds (Mindjack #1) by Susan Kaye Quinn

Kira e o adolescentă într-o lume în care oamenii comunică telepatic. Problema e că ea nu poate. E considerată un fel de ciudată, un „zero” printre toți ceilalți. Însă descoperă curând că nu e doar diferită – are o altă abilitate mult mai rară și periculoasă: poate controla mințile altora. Asta o face un „mindjacker” și de aici totul e predictibil - tânăra rebelă luptă pentru diverse idealuri - bla-bla. Clasi Young Adult.

Cartea e un mix de acțiune, suspans și câteva întrebări morale – cât de mult e OK să controlezi pe cineva, chiar dacă o faci cu intenții bune?

Lecturile săptămânii 12 - 2024

2024-03-19T07:00:00.001+02:00

A Slip of the Keyboard: Collected Non-Fiction - Terry Pratchett

2024-03-18T06:00:00.001+02:00

Am citit cartea asta acum 5 ani și am găsit, zilele trecute, câteva poze cu citate care mi-au atras atenția.

A Slip of the Keyboard: Collected Non-Fiction este o colecție de articole scrise și publicate de Terry Pratchett de-a lungul anilor. Scrisul lui este minunat și profund și amuzant, chiar și atunci când scrie non-ficțiune. Modul în care a observat viața și oamenii este unic, un talent pe care l-a folosit pentru a scoate în evidență nedreptățile și prostia frecventă a lumii în care trăim

----

We categorize too much on the basis of unreliable assumption. A literary novel written by Brian Aldiss must be science fiction, because he is a known science fiction writer; a science fiction novel by Margaret Atwood is literature because she is a literary novelist. Recent Discworld books have spun on such concerns as the nature of belief, politics and even of journalistic freedom, but put in one lousy dragon and they call you a fantasy writer.

***

Fun pretends to be about enjoyment, but is merely about the attempt. In search of fun, people pull themselves towards places that advertise fun, but they are probably to be avoided since, in my recollection, fun means trudging around a soaking wet seaside town wearing plastic raincoats that, no matter what you do, always smell of fish. All right, maybe I'm only having fun with you? But these islands of ours have the richest language in the world, mostly because we stole useful words from everybody else, besides frantically inventing new ones ourselves.

***

[..], but it's such a wonderful day that you have to be glad to be born and don't even mind other people having been born either

Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, Fredrik Backman

2024-03-15T19:02:00.001+02:00

Acesta este un roman care te prinde de reverele hainei (dacă ai) și nu te lasă să pleci până la sfârșit, când îți pare puțin rău că te-a lăsat să pleci.

Elsa are aproape 8 ani. Părinții ei sunt divorțați și recăsătoriți, iar Else locuiește cu mama ei și cu George și petrece timp cu tatăl ei o dată la două săptămâni. Dar persoana cea mai importantă din viața ei este bunica maternă.

Bunica Elsei e un amalgam de erou pozitiv și erou negativ, cu un mare adaos de umor, provenit din lungul șir de drame cu care bunica s-a luptat.

Pentru că Elsa e „altfel”, bunica amestecă viața și basmul și produce Tărâmul-aproape-Treaz, situat fizic în dulapul ce tot crește (cu ajutorul unui vecin ce știe cum se folosesc uneltele).

Povestea e atât de complexă pe cât o pot face multiplele ei personaje, fiecare cu un trecut ce s-a intersectat la un moment dat cu bunica. Este o poveste despre cât de complicate sunt relațiile, despre pierdere și despre iertare.

Fredrik Backman este maestru în crearea personajelor complexe și profund umane, cu dileme și lupte interioare, integrând adesea umor și ironie în poveștile lor care devin astfel mai accesibile și mai plăcute.

Lecturile săptămânii 11 - 2024

2024-03-12T06:30:00.002+02:00

Good Bones, Maggie Smith

2024-03-07T12:09:00.006+02:00

Good Bones

BY MAGGIE SMITH

Life is short, though I keep this from my children.
Life is short, and I’ve shortened mine
in a thousand delicious, ill-advised ways,
a thousand deliciously ill-advised ways
I’ll keep from my children. The world is at least
fifty percent terrible, and that’s a conservative
estimate, though I keep this from my children.
For every bird there is a stone thrown at a bird.
For every loved child, a child broken, bagged,
sunk in a lake. Life is short and the world
is at least half terrible, and for every kind
stranger, there is one who would break you,
though I keep this from my children. I am trying
to sell them the world. Any decent realtor,
walking you through a real shithole, chirps on
about good bones: This place could be beautiful,
right? You could make this place beautiful.

Talking with the dead, K.L. Phelps

2024-03-06T03:00:00.001+02:00

"Talking with the Dead" oferă un amalgam de personaje și situații amuzante, dar cam atît. Personajele sunt sub-dezvoltate, iar firul narativ, deși cu mult potențial, este diluat până concentrația unui medicament homeopat.
Kat se dorește a fi amuzantă și neconformistă, dar este doar flămândă tot timpul și aproape proastă. Helen e doar o umbră de personaj care se presupune că arată bine. Johnny-Vampirul, și Damian-Uriașul sunt vampir și uriaș doar pentru că ne tot repetă Kat, altfel nu am avea nici o bănuială. Chompers avea potențialul unei personaj interesant, dar a fost evacuat brusc și fără explicații coerente (poate autorul n-a știut cum să continue povestea aligatorului ???).
Întregul roman se desfășoară ca un film cu Stan și Bran, cu toată lumea căzând și împiedicându-se într-un mod stupid și haotic.
Titlul este o mare inducere în eroare - sunt poate 10 replici între Kat și mort.

Lecturile săptămânii 10 - 2024

2024-03-05T11:35:00.001+02:00

Lecturile săptămânii 6 - 2024

2024-02-12T07:00:00.001+02:00

Pentru mine, numărul normal de cărți citite în același timp este 3. Dacă sunt mai multe este un indicator de stres - înseamnă că nu mă pot concentra asupra subiectelor și încep altele ca să găsesc „Cartea”. Dacă sunt mai puține este un indicator că sunt obosită și am nevoie să-mi las mintea să arhiveze.

În săptămâna trecută am frecventat următoarele:

Un lucru absolut remarcabil, Hank Green

2024-02-05T07:30:00.001+02:00

Am devenit familiară cu Hank Green datorită podcastului Dear Hank and John, despre care am auzit la 99% Invisible pentru că mi-a plăcut foarte mult The Anthropocene Reviewed al lui John Green, despre care am aflat într-un episod de Revisionist History a lui Malcolm Gladwell. De aici mai departe memoria mă trădează, nu-mi amintesc cum am ajuns să-l ascult pe Gladwell sau cum l-am descoperit pe Roman Mars (va trebui la un moment dat să scriu și despre cărțile lui Malcolm Gladwell pe care le-am citit pe nerăsuflate, si despre cele ale lui John Green, si despre vocea memorabilă a lui Roman Mars).

Cartea de față, Un lucru absolut remarcabil, are la bază o idee foarte faină - contactul cu o civilizatie extraterestră super-avansată si foarte benevolentă, și impactul unui asemenea eveniment asupra omenirii- și e presărată cu tot felul de detalii frumoase, cum ar fi numele protagonistei (April May), impactul multimedia asupra opiniilor și sentimentelor, manipulare, consumerism, și tot așa.

Hank Green și-a turnat întreaga personalitate în cartea asta, ceea ce te face să nu poți să o lași din mână. Desigur, dacă îți place tipul de scriere ușor sarcastic, curios, imaginativ, plin de detalii științifice și decorat cu devieri surprinzătoare de la subiect.

Gala Folk Bun, 11 decembrie 2023, Sala Palatului

2024-01-31T07:00:00.001+02:00

The Buried Giant (Uriașul îngropat), Kazuo Ishiguro

2024-01-29T11:48:00.002+02:00

Într-o dimineață, Axl se trezește înaintea celorlalți din cătunul său și, după câteva ore de reflecție solitară, decide că a sosit momentul să pornească într-o călătorie mult amânată împreună cu soția sa, Beatrice, către satul fiului lor. În esență, romanul explorează această călătorie.

Pe parcursul drumului, aflăm despre "ceața" care îi învăluie pe toți ca o vrajă, determinându-i să uite. Axl, referindu-se la incapacitatea lor de a-și aminti cum arată fiul lor, unde locuiește sau de ce nu locuiește cu ei, se exprimă afirmând: "Many things I’ll happily let go to it, but it’s cruel when we can’t remember a precious thing like that."

În călătoria lor, întâlnesc diverse personaje specifice realismului magic, multe fără nume, adresate doar prin termeni descriptivi precum "bătrâna", "luntrașul", "războinicul". Totuși, unele dintre aceste personaje se alătură lui Axl și Beatrice în călătorie și devin parte esențială a acesteia: sir Gawaian (cavaler al mesei rotunde, războinic briton la apusul vie'ii), Edwin (războinic în devenire), Winston (războinic saxon din prezent).

Pe măsură ce călătoria avansează și îi apropie tot mai mult de bârlogul lui Querig, dragonul a cărui respirație ține întregul ținut sub vrajă, ritmul cărții devine din ce în ce mai lent și dificil.

Doamna England, Stacey HALLS

2024-01-22T07:30:00.003+02:00

Ruby (Rhubarb) May este o dădacă englezoaică (sic) ca la carte. Educată la prestigiosul Institut Norland, debutează ca dădaca Georginei, fiica lui Audrey și Dennis Radlett. Obișnuită cu statul privilegiat pe care îl are în Londra, în familia Radlett, Ruby va trebui să facă față unor situații neobișnuite provocate de decizia ei de a nu-i însoți pe aceștia în America.

Motivându-și alegerea prin imposibilitatea de a se despărți de cei trei frați ai săi (doi frați și o soră), Rubi decide să accepte oferta de a lucra în familia England, asumându-și rolul de dădacă pentru cei patru copii ai lor: Rebecca (Decca), Saul, Millie și Charley.

Cu toate că familia England este parte a unei familii extrem de bogate, cu numele explicit Greatrex, totul pare să fie acoperit de un val de secrete și probleme. Reședința England este condusă de domnul Charles England, fiul avocatului familiei Greatrex, în timp ce doamna England pare să se confrunte cu probleme mentale care o împiedică să-și asume responsabilitățile firești ale unei mame.

În mod treptat, romanul ne introduce într-o succesiune de dezvăluiri, aducând la lumină aspecte neașteptate atât despre Ruby, cât și despre doamna England. Cu o serie bogată de răsturnări de situație, povestea menține un nivel crescut de suspans, captivând astfel atenția.

A Prayer for Owen Meany - John Irving

2023-12-29T15:56:00.001+02:00

Când am început cartea asta am avut senzația că o să-mi notez o mulțime de citate din ea. A fost printre puținele cărți la care, citindu-le pe Kindle, mi-a părut rău că nu o am în format fizic - aș fi subliniat o mulțime de pasaje în ea.

Your memory is a monster; you forget—it doesn’t. It simply files things away. It keeps things for you, or hides things from you — and summons them to your recall with a will of its own. You think you have a memory; but it has you!

*******

It is your responsibility to find fault with me, it is mine to hear you out. But don't expect me to change.

*******

I’m not afraid, but I’m very nervous.

*******

“Further along” is fairly specific compared to other New Hampshire forms of directions; we don’t enjoy giving directions in New Hampshire—we tend to think that if you don’t know where you’re going, you don’t belong where you are.

*******

John Irving scrie atât de frumos că și cel mai plictisitor subiect m-ar ține cu sufletul la gură, doar ca să văd cum înlănțuie cuvintele. Dar A prayer for Own Meany nu are un subiect plictisitor, este povestea profundă și captivantă a vieții și a relației dintre doi buni prieteni, John Wheelwright și Owen Meany, atingând teme precum destinul, credința, prietenia și sacrificiul într-un mod remarcabil.

--------------------------------------------------

Citită în noiembrie 2020

Pisica lui Dalai Lama și puterea lui miau, David Michie

2023-12-22T07:00:00.001+02:00

Cartea, a treia din serie, profită de vocea interioară a pisicii (Rinpoche) pentru a prezenta cu umor drumul către starea de mindfulness.

Pisica Preasfinției Sale încearcă, eșuează și încearcă din nou să capete abilități de conștientizare a prezentului, reflectând în aventurile sale la căutarea noastră interioară pentru liniște și echilibru.

Cealalta realitate: Pisica lui Dalai Lama, David Michie (cealalta-realitate.ro)

Penelopiada - Margaret Atwood

2023-12-20T07:00:00.001+02:00

Am cumpărat cartea asta la începutul lunii septembrie, când bântuiam librăriile on-line în căutarea manualelor de clasa a VI-a despre care încă nu se știa dacă vin de la școală sau trebuie să le cumpărăm noi, părinții. Am cumpărat atunci mai multe cărți despre istoria României moderne, fiind sub influența „Însemnărilor Zilnice din 1929” ale Reginei Maria, dar „Penelopiada” mi-a captat atenția prin promisiunea de a da voce cuiva care tradițional nu are așa ceva.

E o carte subțirică, în jur de 200 de pagini, în care Margaret Atwood reinterpretează „Odiseea”, din perspectiva Penelopei, soția lui Odiseu. Scrierea explorează viața, încercările și greutățile prin care trece Penelopa în timp ce soțul ei este plecat, aducând în prim-plan rezistența ei, conflictele interioare și relațiile cu cele 12 servitoare executate la întoarcerea lui Odiseu.

Printr-un amestec de proză și poezie, de feminism și perspectivă contemporă, Penelopa capătă o voce într-un mit antic care e atât de cunoscut încât abia mai este citit. Tonul cărții este unul reflexiv, adesea ironic la adresa interpretărilor clasice ale mitului cules de Homer subliniind absurditatea sau ipocrizia unor aspecte din mitologia tradițională.

În introducerea romanului, Margaret Atwood subliniază cu insistență că mitul lui Odiseu a fost inițial transmis oral și că existau multiple variante ale acestuia, fiecare adaptată și specifică unei anumite regiuni sau zone în care a evoluat. Atwood accentuează că această diversitate de versiuni ale mitului a contribuit la modul în care a abordat și reinterpretat povestea, oferind o perspectivă mai largă și mai bogată a personajelor și a contextului în care se desfășoară această epopee.

Somebody who feels like they have purpose and space and time.

2023-10-09T18:08:00.004+03:00

Ascult podcast-uri chiar mai mult decât citesc cărti - pentru că e greu să citești cărți în timp ce faci tocaniță -, dar ambele au un efect liniștitor asupra mea, îmi aduc liniște în minte.

Din când în când dau peste câte un episod pe care aș vrea să-l împart cu toată lumea și, mai mult, să stau lângă oameni când îl ascultă și să văd cum li se aprind beculetele. Evident nu toată lumea are acelasi comutator pentru beculețe, dar tot e interesant.

Așa un episod este The Facts Are In: Two Parents Are Better Than One

Oamenii fericiti citesc si beau cafea - Agnes Martin-Lugand

2023-09-19T10:02:00.000+03:00

Un rezumat foarte scurt al acestei cărți ar putea fi:

„O femeie se împacă cu pierderea mutându-se în Irlanda”

Diane își pierde soțul și copilul și își găsește alinarea mutându-se pentru o vreme în Irlanda. Restul până la 171 de pagini sunt încercări de a prinde în cuvinte complexitățile emoțiilor umane (și canine).

Istoria albinelor - Maja Lunde

2023-09-05T15:22:00.002+03:00

"Istoria Albinelor" scrisă de Maja Lunde este un roman captivant ce te transportă prin timp și spațiu, împletind trei fire narative distincte care gravitează în jurul rolului vital al albinelor în lumea noastră.

Romanul leagă viețile a trei protagoniști din secole diferite - William în mijlocul anilor 1800, George la începutul anilor 2000 și Tao într-un viitor distopic. Călătoria fiecărui personaj este adânc legată de soarta albinelor

Maja Lunde încearcă să atragă atenția asupra colapsului coloniilor de albine și a repercusiunilor acestuia asupra planetei noastre. Prin experiențele personajelor, ea subliniază urgența protejării acestor polenizatori și consecințele devastatoare care pot apărea dacă continuăm să ignorăm declinul lor.

Scrisă într-un stil ușor trist și evocator, liric ar spune fiul meu proaspăt absolvent de liceu uman, „Istoria Albinelor” m-a făcut să mă simt conectată cu Charlotte - fiica lui William -, cu Tom - fiul lui George - și cu Tao.
Recomand cu căldură această carte oricui se bucură de ficțiune istorică cu o nuanță ecologică și un mesaj puternic despre importanța relației noastre cu natura.

Confesiunile unui cafegiu, Gheorghe Florescu

2023-07-22T10:18:00.001+03:00

N-am putut termina cartea.

Prea densă pentru mine, cu prea multe nume - unele presupun că au fost cunoscute în epocă, dar mie nu-mi spuneau nimic. Unele „personaje” sunt creionate doar cu un nume și o preferintă, restul presupunându-se cunoscut (ca și cum ai fi spus Elena Ceaușescu și toată lumea ar trebui să știe despre cine e vorba).

M-am oprit după cam 200 de pagini (din 500) pentru că nu mai știam cine era cine și de unde se lega firul fiecaruia.

Ințeleg că acesta este specificul unei carți de tip flux de memorie, dar pentru mine a devenit obositor așa că am renunțat la ea.

Am avut, pe parcursul celor 200 de pagini, tot felul de obiecții legate de moralitatea autorului. Intelectual înțeleg că așa era mediul „afacerist” din perioada comunistă, dar nu pot să-l admir pentru felul în care s-a „descurcat” la fel de mult precum se admiră el însuși. Nu văd ceva de admirat în capacitatea de a plasa cafea mucegăită sau rață stricată. Probabil pentru că am crescut făcând parte din grupul celor care „primeau” produsele stricate, fără pile, cunoștințe și relații.

Confesiunile unui cafegiu by Gheorghe Florescu | Goodreads

Regina Maria a României, Însemnări zilnice 1929 (1)

2022-10-13T09:43:00.002+03:00

Vineri, 18 ianuarie 1929, Cotroceni
„M-am simțit ușurată când s-a terminat ceremonia. O mai botezasem pe Ioana, fata Elisei, dar acela a fost un botez protestant, fără capcane.”