În amintirea acestui moment epic citez aici dintr-un CV:

[...]

Acest post presupunea sa ofer support in pricing salesilor dar si partenerilor XXX din intreaga regiune EMEA.

[...]

Tooluri folosite: MS OFFICE ( excel, word, prezentari ppt. etc.) Outlook, Eclipse, SAP etc

Sublinierile îmi aparțin.

Mai multe detalii aici: http://www.agora.ro/conferinta/networks-today-beyond.

Am vorbit astăzi cu Dan și l-am rugat să îmi răspundă la două întrebări:

• De ce ai vrut această poziție?

Pentru că îmi place partea asta de logistică, lanț de aprovizionare, planificare. De 15 ani tot în legătură cu asta am lucrat. Marea majoritate a proiectelor au fost în această zonă. Ultimul proiect a fost legat de fuziunea cu business-ul de înghețată, pregătirea pentru fuziune, pentru integrare.

• De te-a vrut această poziție?

Răspunsul scurt: rezultate. Trebuie să te înhami la muncă să încerci să rezolvi probleme operative și să obții rezultate.

Este important să vorbești limba de business, să ieși din „dicționarul tehnic”, să fii ca o punte între mediul tehnic și mediul de afaceri de zi cu zi. Oamenii din business nu vor să scrie specificații, vor să rezolve problemele, vor să obțină rezultate. Ei au nevoie de consultanță din partea IT, opțiuni și recomandări. Abordări de genul „scrie o specificație și o voi implementa” nu sunt potrivite.

Ce pot să mai spun? Aviz amatorilor.

Răspunsurile sunt „ușor” editate și toate greșelile sau inexactitățile sunt din vina mea.

Vezi și profilul pe LinkedIn: http://ro.linkedin.com/pub/dan-erceanu/13/a91/99a

Într-un studiu desfășurat în februarie 2011 de McKinsey la care au participat peste 1500 de directori din 90 de țări, 59% dintre respondenți  au declarat că firmele lor nu investesc destul în IT. Ba chiar 36% au declarat că firmele lor ar trebui să investească mult mai mult!

Directorii cred că firmele lor ar trebui să investească mai mult

Din păcate se pare că nici unul dintre cei 59% nu este director financiar la vreuna din firmele vizitate de mine în ultimul an.

Astăzi am găsit în cele din urmă dovada. Pe HBR Blog Network, Bob Frisch scrie:

Frequent, informal coordination helps smooth the way to organizational effectiveness, and the personal bonds formed by working nearby can enhance a management team’s working relationships. Formal analysis proves that this positive correlation is real and quite large. Zak Kohane, for instance, took time out from his work in computational genomics to resolve a debate on the subject with his dean at Harvard Medical School. The resulting paper measuring the correlation of distance with the effectiveness of team collaboration is, ironically, one of his most widely discussed. It offers quantitative support for the claim that office proximity significantly affects the quality of collaboration. Essentially, Zak and his collaborators showed, the closer coauthors sat to one another, the more effective the papers were that they jointly produced (as measured by how frequently the studies were cited in later articles). This was so whether the comparison was made between offices within a single building, within buildings on a single campus, or across the three Harvard Medical School campuses in Boston. “If you want people to work together effectively,” Zak concluded in a recent New Yorker article, “these findings reinforce the need to create architectures that support frequent, physical, spontaneous interactions. Even in the era of big science, when researchers spend so much time on the Internet, it’s still important to create intimate spaces.”

Articolul complet aici: Does It Matter Where Your Top Team Sits?

Pentru cei înclinați spre știință comunicarea științifică  a lui Zak Kohane: Does Collocation Inform the Impact of Collaboration?

Acum pot declanșa războiul împotriva teleconferințelor zilnice… Am arma supremă … MWA HA HA!

Sorin este în Raiffeisen din martie 2002. A început ca developer și a avansat prin poziții ca Software Architect, Application supporter și IT Integration Team Leader.

Baftă și la mai mare!

Vezi și profilul pe LinkedIn: http://ro.linkedin.com/pub/sorin-busegeanu/32/191/1a7

“If you’re not paying for something, you’re not the customer; you’re the product being sold.” —blue_beetle, Metafilter discussion.

Google a început anul anunțând schimbarea politicilor de confidențialitate. Începând din 1 martie, Google va combina informațiile obținute din Gmail, Google Search, You Tube și alte servicii. Până acum informațiile adunate de Google stăteau cuminți, separate în fiecare serviciu. Cu această schimbare, Google le va putea folosi pentru a se completa reciproc și pentru a micșora petele albe din imaginea pe care o are despre fiecare utilizator.

De ce e importantă această schimbare? Cory Doctorow a spus-o mult mai bine decât aș putea eu să o spun:

Interogatorul din filtrul secundar era un bărbat mai în vârstă, slab de parcă scos la traforaj. Întrebările lui mergeau mult dincolo de ciuperci.

“Spuneţi-mi despre hobby-urile dumneavoastră. Sunteţi pasionat de modelism, rachete în special?”

“Ce?”

“Modele funcţionale de rachete.”

“Nu”, zise Greg, “Nu, deloc.” Începea să înţeleagă unde bate.

Bărbatul notă ceva, făcu niște click-uri. “Vă întreb pentru că văd o creştere semnificativă a anunţurilor pentru componente de rachetă care însoţesc căutările şi Google mail.”

Greg simţi un spasm în abdomen. “Vă uitaţi la căutările şi emailul meu?” Nu atinsese tastatura timp de o lună, dar ştia că ce a pus în căsuţa de căutare e probabil mai relevant decât ce îi spunea psihiatrului.

“Vă rog să vă calmaţi. Nu, nu mă uit la căutările dumneavoastră” zise bărbatul pe un ton ironic. “Asta ar fi neconstituţional. Vedem doar publicitatea care apare când vă citiţi mailul sau căutaţi ceva. Am o broşură care explică totul. V-o dau după ce terminăm aici.”

“Dar anunţurile nu înseamnă nimic” începu Greg să turuie. “Primesc anunţuri pentru sonerii cu Ann Coulter de câte ori primesc un mail de la prietenul meu din Coulter, Iowa!”

Bărbatul aprobă. “Înţeleg. De asta sunt aici, să vorbesc cu dumneavoastră. De ce credeţi că publicitatea la modele de rachetă apare aşa de frecvent?”

Greg se chinuii să-şi amintească. “OK, hai să facem aşa. Căutaţi ‘fanatici ai cafelei’.” Fusese foarte activ în acel grup, ajutându-i să facă un site pentru abonamentele la “cafeaua lunii”. Sortimentul pe care urma să-l lanseze se numea Combustibil Lichid. “Combustibil Lichid” şi “Lansare” care l-au determinat probabil pe Google să scuipe nişte reclame la modele de rachete.

Erau aproape de sfârşit când slăbănogul a găsit fotografiile de Halloween. Erau îngropate în a treia pagină a rezultatelor căutării după “Greg Lupinski”.

“Era o petrecere pe tema războiului din Golf”, spuse. “

“Şi eraţi costumat în…?”

“Un atentator sinucigaş”, răspunse spăşit. Pronunţarea cuvintelor îi provocă o grimasă.

“Veniţi cu mine, domnule Lupinski” zise bărbatul.

Până i-au dat drumul era trecut deja de 3 noaptea. Valizele erau abandonate lângă banda rulantă. Le-a ridicat şi a văzut că fuseseră deschise şi închise neglijent. Se vedeau hainele ieşind pe la colţuri.

Fragmentul face parte din nuvela Scroogled, traducerea în limba română aparține lui Ştefan Talpalaru. Nuvela originală şi traducerea sunt distribuite sub licenţa Creative Commons Attribution-Noncommercial-Share Alike 3.0.

Fragmentul citat prezintă doar începutul. Citiți toată nuvela pentru a vedea un scenariu perfect plauzibil și totodată înfricoșător.

Aceste profeții par să fie din aceeași categorie cu biroul fără hârtii, inteligența artificială, câștigarea campionatului mondial de fotbal de către echipa României și sfârșitul lumii. Ele se vor îndeplini cu siguranță în viitorul foarte apropiat – mă rog poate viitorul mai îndepărtat în cazul profeției despre echipa noastră națională.

De obicei „Mama Omida” de serviciu se leagă de câte un aspect relativ puțin important și în schimbare al meseriei, apoi generalizează prezicând apocalipsa pentru întreaga profesie:

• Au apărut calculatoarele personale deci nu mai avem nevoie de mainframe, deci nu mai avem nevoie nici de departamentul de IT. CIO va dispărea!
• Putem cumpăra putere de calcul din Internet, deci nu mai avem nevoie de centre de date, deci CIO va dispărea!
• Putem externaliza tot suportul IT, deci nu mai avem nevoie de toți „ciudații” care veneau să ne repare calculatorul, deci CIO va dispărea!
• Ne luăm un abonament la Salesforce.com, deci nu ne trebuie servere, deci CIO va dispărea!

Asta e ca și cum am spune că putem externaliza calculul de salarii, deci nu mai avem nevoie de directorul de resurse umane!

Trebuie să recunoaștem că și directorii de IT au o parte din vină. Poziția variază destul de mult de la companie la companie și dă naștere la interpretări, spre deosebire de alte poziții cum ar fi director de resurse umane sau director financiar. În plus mulți CIO adoptă o atitudine pasivă și așteaptă să le fie înmânată de CEO o descriere a poziției.

Un proverb popular spune că „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă”. Directorii de IT au șansa unei poziții flexibile, dar trebuie să o fructifice. În lumea complicată și intens politizată a corporației moderne, fiecare CIO trebuie să își croiască propriul traseu și propria descriere a poziției.

Și să nu uite să anunțe că „Știrea despre moartea mea a fost o exagerare”!

Pauză de publicitate

Pe 23 Martie, Gartner organizează un eveniment în București pe această temă: „CIO Power Politics”. Tina Nunno, autoarea studiului cu același nume vine să prezinte modul în care directorii IT pot să își îmbunătățească priceperea la jocurile puterii și la luptele pentru putere și influență din corporații.

PS: Articol tradus și adaptat după „Time to shut up about the death of the CIO” de Nick Heath.

“The life cycle of (malware) products is the most amazing aspect,” writes Pierluigi Paganini, a certified ethical hacker and founder of Security Affairs in Italy, in an article posted this past week on Infosec Island. “From design to release to after-sales support, each stage is implemented in every detail with care and attention.”

„care and attention”: un virus scris cu îngrijire și atenție… ar fi amuzant dacă nu ar fi înfricoșător.

Puteți sări peste a doua pagină, nu aveți nimic de pierdut.

Tescovina, pentru cei care nu știu, este conform definiției DEX ’98 culeasă de pe webdex.ro:

TESCOVÍNĂ, (rar) tescovine, s.f. Ceea ce rămâne după stoarcerea fructelor, mai ales a strugurilor sau a sfeclei de zahar; boștină. ♢ Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea resturilor rămase după stoarcerea mustului din struguri. – Cf. sl. tĕskŭ.

Ce are tescovina cu managementul? Odată cu criza, cel puțin două valuri de reduceri de costuri au trecut peste departamentele de IT.

La sfârșitul anului trecut am făcut o trecere în revistă a priorităților de IT în câteva companii mari din Romania și surpriză: în fruntea priorităților pentru directorii de IT este reducerea costurilor!

Pericolul este că a doua sau a treia stoarcere scoate un produs de calitate inferioară. Reducerea brutală a costurilor poate afecta nivelul de servicii prestat de departamentul de IT și indirect calitatea serviciilor pe care o firmă le oferă clienților.

Reducerea de costuri începe cu măsuri tactice care pot produce rezultate pe termen scurt și continuă cu măsuri strategice care pot avea impact semnificativ dar pe termen mai lung.

Câteva exemple de măsuri ce pot fi adoptate pe termen scurt:

• Anularea proiectelor neviabile
• Renunțarea la licențele nefolosite
• Transformarea subcontractorilor în angajați
• Adoptarea programelor de lucru la domiciliu (teleworking)
• Renegocierea prețurilor
• Folosirea videoconferințelor pentru a reduce costurile de călătorie
• Auditarea facturilor de telecomunicații
• Amânarea actualizărilor hardware
• Lungirea ciclurilor de actualizare a calculatoarelor
• Externalizarea suportului
• Refolosirea serverelor vechi, de exemplu pentru testare

Câteva exemple de măsuri cu rezultate pe termen mai lung și cu o componentă strategică:

• Îmbunătățirea managementului cererii și a prioritizării proiectelor
• Îmbunătățirea competențelor și uneltelor de management de proiect
• Impunerea standardelor de arhitectură a aplicațiilor
• Creșterea gradului de reutilizare a componentelor de programe.
• Standardizarea aplicațiilor în toate liniile de afaceri.
• Alocarea costurilor directe la fiecare departament (chargeback)
• Folosirea programelor cu sursa liberă (open source)
• Virtualizarea serverelor și a stocării

Și astea au fost doar câteva exemple și despre fiecare putem vorbi pe îndelete.

Putem să tot încercăm iar și iar să reducem costurile, dar dacă nu ne uităm și la măsuri strategice, putem să presăm oricât  că vin nu mai iese ci doar tescovină.