Cititor SF

Making of: Copiii Diavolului

dreamingjewel — Thu, 24 May 2012 20:47:39 +0000

Întrucât când îmi deschid laptopul nu văd scurgându-se pe ecran grupuri de pixeli în formă de roșii și ouă clocite, întrucât colegii de blog nu mă asaltează cu e-mailuri burdușite cu antrax (eu chiar am avut pe vremuri un coleg de serviciu care credea că antraxul se transmite și pe mail) și constatând că pe site nu apare niciun banner care să-mi spună: “Lasă-neee! Lasă-neee!” semnat “Noi, cititorii blogului“, m-am decis să mai fac puțină publicitate antologiei Dincolo de noapte: 12 fețe ale goticului (editor, Oliviu Crâznic) în care o să debutez ca scriitor de proză fantastică. Așadar, urmează, în toată splendoarea, making of-ul, cum ar zice americanii – sau, mai pe românește, cum naiba s-a făcut de-am scris eu povestirea asta. Păzea!

Un înger rătăcit și un diavol melancolic

Laura Sorin (asta-s eu!)

Acum doi ani, coborând într-o după-amiază de vară în pasaj la Universitate, am văzut un înger fumând. Stătea pitit după un stâlp şi trăgea din ţigară, cu capul în jos şi cu spatele la mulţime, ca unul care ştie că nu e bine ce face. Avea o cămeșoaie lungă până în pământ, o perucă blondă ridicolă și o pereche de aripioare care n-ar fi ridicat în aer nici măcar un curcan, darămite ditamai namila de bărbat. Nu știu la ce făcea reclamă sau pentru ce dădea pliante: la Universitate vezi tot soiul de minuni. Dacă ar fi trecut pe acolo vreun copil, i s-ar fi dus naibii toate concepțiile despre îngeri, mi-am zis eu și mi-am promis să fac o postare pe blog. Până acasă, însă, m-am răzgândit. Simțeam pe undeva pe-aici o poveste și, ca urmare, nu voiam să dau ideea lumii întregi, ca să nu mi-o fure altcineva înainte să apuc eu să-mi dau seama unde duce. Nici nu publicasem încă vreun text, dar înțelegeam deja ce coțofană avară poate fi scriitorul, fie el și începător, adunând tot felul de chestii sclipitoare și punându-le bine.

Așa s-a născut prima scenă dintr-o povestire cu un înger rătăcit și un diavol melancolic, care joacă un joc straniu într-un București indiferent față de ordinea celestă. Diavolul, sau, mai precis, diavolița în cauză îl surprinde pe înger în orașul ei, dedându-se la păcatul fumatului. Curioasă ca un demon – sau poate ca o femeie – se ia pe urmele lui și constată că este singura care îl vede pe înger ca atare. Vocea care povestește este a ei și are cinismul, ușurătatea, angoasa și tristețea pe care numai diavolul, privind de pe margine la carnavalul omenirii, le-ar putea avea.

Mult timp, această primă scenă a fost și singura. Apoi m-am apucat să schițez portretul diavoliței și am inventat un creaționism sucit care, nefiind cel oficial, nu este nici opusul lui, așa cum v-ați aștepta. Și tot scriam eu, și tot tăiam, și timpul tot duios trecea… Acuma, după cum veți vedea în prezentarea de pe Galileo Online, pe care n-am mai pus-o și aici, eu sunt ziaristă și, în timpul celor 12 ani de presă pe care i-am adunat până acum la CV, m-am ales cu o frumusețe de deformație profesională care constă în faptul că nu reușesc să termin nimic dacă nu aud ghilotina dead-line-ului cum începe să huruie amenințător deasupra capului meu. Ca urmare, probabil că aș fi lucrat și acum la povestire dacă nu mi-ar fi trăsnit prin cap că poate și-ar găsi locul în antologia gotică anunțată de Oliviu Crâznic. Odată ce mi-a venit ideea, toate piesele și-au găsit locul și toate întrebările răspunsul și textul a fost gata. Sigur, unele lucruri au căzut la montaj, și-așa se face că, de exemplu, n-o să aveți ocazia să-l cunoașteți pe Madian, iubitul înstrăinat dar gelos al diavoliței, care detestă omenirea cam cum ar detesta cineva puricii rezistenţi la insecticide din blana propriului câine. Asta e, poate cu alt prilej!

Asta este povestirea mea. Nu e prima pe care am scris-o pentru a o propune spre publicare, dar s-a nimerit să fie prima care o să apară. E poate naivă, dar e sinceră, pătimașă, melancolică, revoltată. E atât de reprezentativă pentru cine sunt eu încât e aproape un autodenunț. Sper să vă placă și promit ca pe viitor să fac și mai bine.

Ăsta este și un răspuns pentru cine se va fi întrebat de ce am dispărut de pe-aici în ultimul timp și ce anume am făcut. Bun, acuma vă las și mă duc să fac antrenamente cu semnătura mea de scriitor, ca să pot să dau autografe pe 2 iunie la târgul de carte Bookfest, când o să se lanseze antologia. Săptămâna viitoare o să pun la mine pe blog un fragment din povestire, în caz că sunteți curioși.

Pentru cine a venit mai târziu și nu știe despre ce antologie vorbesc, detalii despre cuprinsul ei și linkuri către making of-urile celorlalți scriitori găsiți aici:

Dincolo de noapte: sumar, making of și un autodenunț

Ian M. Banks – Use of Weapons

Tudor — Thu, 24 May 2012 06:30:47 +0000

Banks este unul dintre scriitorii mei preferaţi, mai ales că-mi oferă 2în1, adică şi literatură SF şi mainstream pentru că sub numele de Ian Banks publică mainstream şi sub acela de Ian M. Banks, science-fiction, fiind un scriitor extrem de apreciat atât de critica, cât şi publicul nonSFF dintr-o Marea Britanie mult mai normală cu privire la relaţia ficţiune speculativă – ficţiune realistă, decât America.

Use of Weapons este a treia carte scrisă din seria The Culture şi deşi foarte complexă, cred că ar fi fost mult mai bine ca Nemira să înceapă cu ea (sau eventual cu The Player of Games), publicarea operei autorului scoţian. Primul volum din Culture, Consider Phlebas, nu este foarte nici foarte reprezentativ pentru ceea ce va face Ian Banks cu această serie mai departe, nici pentru calitatea foarte ridicată a celorlalte romane. Plus că Use of Weapons a fost de fapt scris prima, cu 10 ani înainte ca primul roman al lui Banks să fie publicat.

Cultura este o utopie galactică, locuită în general de rase umanoide, condusă de inteligenţe artificiale omnipotente. Caracteristic este lipsa totală a legilor pentru că aceste IA-uri pot construi orice, chiar şi un sistem solar, dacă vreo fiinţă biologică ar vrea să deţină aşa ceva. Aceste inteligenţe conduc totul, inclusiv navele stelare, care fiecare este de fapt o IA şi care-şi aleg nume care de care mai amuzante ca şi Size isn’t everything (una dintre cele mai uriaşe nave existente) sau Very Little Gravitas Indeed (care vrea îmbrățișări si săruturi). Pe lângă supercomputere există şi dronele, nişte inteligenţe mai micuţe, prezente sub forma unor serviete şi care prin inteligenţa lor mai apropiată de cea a oamenilor şi prin interacţiunea cu aceştia, oferă de multe ori momente amuzante.

La marginea Culturii se află tot felul de sisteme solare de care se ocupă o anumită parte din conducerea Culturii, numită Contactul, care are ca şi scop integrarea acestora în marea Civilizaţie Galactică. În interiorul Contactului, se află Circumstanţele Speciale, care foloseşte metode mai puţin ortodoxe, ruşinoase pentru Cultură şi în general împotriva eticii promovate de aceasta. Mințile artificiale ale Culturii acţionează astfel şi prin metode mai indirecte, recrutând mercenari din alte culturi pentru Circumstanţele Speciale.

Unul dintre aceşti mercenari este şi personajul principal din Use of Weapons, Cheradenine Zakalwe, care s-a născut pe o planetă din afară Culturii, a luptat acolo, pentru a fi apoi recrutat de Diziet Sma unul dintre agenţii Circumstanţelor (pe numele întreg: Rasd-Codurersa Diziet Embless Sma da’ Marenhide) pentru a acţiona ca şi agent operativ în cadrul intervenţiilor Culturii asupra civilizaţiilor mai puţin avansate. Use of Weapons începe în momentul în care Diziet trebuie să-l convingă pe Zakalwe să revină în cadrul Circumstanţelor Speciale pentru ca acesta să-l convingă la rândul său pe un politician retras să reapară din viaţa politică a sistemului lui solar şi astfel să prevină un război nedorit de Cultură.

Deşi în această carte apar o mulţime de arme, care de care mai distrugătoare şi mai sofisticate, titlul se referă de fapt de Zakalwe, care este de departe cea mai puternică, mai interesantă şi mai cumplită dintre toate armele.

Structura acestei cărţi este mai mult decât interesantă, fiind formată din 2 fire narative: unul merge înainte prin timp şi e format din capitole intitulate cu numere arabe în ordine crescătoare şi celalalt merge înapoi în timp şi este notat cu numere romane în ordine descrescătoare, până la vremea când Zakalwe era copil pe planeta natală. Astfel, avem parte de o extrem de intensă şi până la urmă foarte întunecată călătorie în mintea lui, care ni se va dezvălui treptat pe măsură ce capitolele cu numere arabe sunt explicate de cele notate cu cele romane. Este extraordinar ce face Banks cu cele două fire narative care se completează perfect unul pe celălalt, iar revelaţiile finale te vor face să vrei să reiei toate capitolele precedente.

În fiecare dintre cărţile ce aparţin seriei Culurii, Banks explorează în profunzime şi inedit câte o temă folosind modalitățile science-fiction-ului (ex The Player of Games – jocurile, în Surface Detail – ideea Iadului). Use of Weapons are în centru explorarea violenţei, a efectelor evenimentelor înfricoșătoare asupra populaţiilor şi indivizilor sau griul şi violenţa de la marginea tuturor imperiilor.

Use of Weapons este o carte căreia eu nu-i găsesc niciun cusur, perfectă şi care, cred eu, este nu numai una dintre vârfurile SF-ului, dar prin proză, structură narativă, personaje, una dintre cele mai bune romane pe care literatura în general l-a dat în ultimele decenii.

========================================================================================

Gata, mireasa-mi spune să termin cu „speculaţiile” că peste 4 ore mă însor şi apoi plec spre Paris, iar astea sunt foarte reale. Aşa că voi face o pauza de 2 săptămâni de realitate, dar să nu vă fie frică, pentru că la Paris printre realişti ca şi Hugo, Balzac şi Hemingway sau artişti slipstream ca şi Brâncuşi, Dali şi Wilde, îl voi avea lângă mine pe China Mieville cu a sa Railsea. Să cumpăraţi multe cărţi „speculative” la Bookfest şi ne auzim cu bine când mă întorc.

Walter Jon Williams – Angel Station

Tudor — Sun, 20 May 2012 19:04:48 +0000

Angel Station este, după Aristoi, al doilea roman citit din opera lui Walter Jon Williams şi e plin de nave spaţiale, comerţ interstelar şi staţii orbitale, care vor merge la sufletul tuturor acelora care încă simt un pic de nostalgie după jocul Elite.

Angel Station este povestea a doi fraţi, Ubu şi Beautiful Maria, şi a încercărilor acestora de a face comerţ profitabil la marginea civilizaţiei galactice umane. Numai că Ubu şi Maria nu sunt doi tineri obișnuiți ci sunt modificaţi genetic de tatăl lor pentru a fi mai buni în a controla nava lor spaţială şi salturile superluminice, care se bazează pe singularitatea conţinută în inima tuturor navelor interstelare.

Mi-au plăcut foarte mult atât cele două personaje principale, bine desenate şi interesante, cât şi modalitatea aproape poetică prin care acestea călătoresc prin spaţiu. Însă cele mai savuroase capitole au fost acelea care aveau în centru extratereştrii, foarte bine realizaţi, foarte veridici şi în acelaşi timp foarte stranii şi neumani. Capitolele care sunt narate prin prisma lui General Volitional Twelve sunt tragi-comice în egală măsură, păstrându-şi în acelaşi timp stranietatea şi neînţelegerea totală a fiinţelor umane.

Se vede că Williams ştie ce scrie, pentru că a realizat o societate galactică cu multe straturi, cu o politică perfect posibilă, cu un comerţ care funcţionează şi care pare foarte bine gândit. Din păcate, cei 12 ani care au trecut de când a fost scrisă această carte, nu au fost deloc iertători cu tehnologia prezentă în Angel Station, însă personajele şi aventurile lor, te fac să treci uşor peste acest lucru.

Angel Station nu este printre capodoperele literaturii science-fiction, dar este o carte extrem de antrenantă, bine scrisă, cu personaje interesante şi idei inedite, care e recomandată tuturor celor pentru care zborul prin spaţiu este încă cel mai frumos vis.

Premiile Nebula 2011

Tudor — Sun, 20 May 2012 07:19:50 +0000

Roman: Among Others, de Jo Walton (Tor)
Nuvelă: “The Man Who Bridged the Mist,” Kij Johnson (Asimov’s Science Fiction, October/November 2011)
Nuveletă: “What We Found,” Geoff Ryman (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, September/October 2011)
Povestire: “The Paper Menagerie,” Ken Liu (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, March/April 2011)
Premiul RAY BRADBURY pentru operă dramatică: Doctor Who: “The Doctor’s Wife,” Neil Gaiman (scenarist), Richard Clark (regizor) (BBC Wales)
Premiul ANDRE NORTON AWARD – literatură pentru tineret: The Freedom Maze, Delia Sherman (Big Mouth House)
Premiul 2011 DAMON KNIGHT GRAND MASTER: Connie Willis
Premiul SOLSTICE: Octavia Butler (postum) and John Clute

Este primul an când nu am nicio problemă cu cele 4 lucrări câştigătoare la categoriile de ficţiune pentru adulţi ale premiului Nebula. Among Others este minunată şi era de aştepta să rezoneze foarte puternic cu membrii SFWA. Iar “The Man Who Bridged the Mist”, “What We Found” şi “The Paper Menagerie”, sunt poate cele mai bune lucrări pe care 2011 le-am dat în categoria nuvelei, nuveletei şi povestirii, având mari şanse să câştige şi premiul Hugo.

Interesant este că în acest an nominalizările Hugo şi Nebula la proză scurtă se suprapun aproape în totalitate, cele de mai jos fiind lucrările comune:

Novella

“Kiss Me Twice” by Mary Robinette Kowal (Asimov’s Science Fiction, June 2011)
“Silently and Very Fast” by Catherynne M. Valente (WFSA Press; Clarkesworld Magazine, October 2011)
“The Ice Owl” by Carolyn Ives Gilman (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, November/December 2011)
“The Man Who Bridged the Mist” by Kij Johnson (Asimov’s Science Fiction, October/November 2011)
“The Man Who Ended History: A Documentary” by Ken Liu (Panverse Three, Panverse Publishing)

Novelette

“Fields of Gold” by Rachel Swirsky (Eclipse 4, Night Shade Books)
“Ray of Light” by Brad R. Torgersen (Analog Science Fiction and Fact, December 2011)
“Six Months, Three Days” by Charlie Jane Anders (Tor.com, June 2011)
“What We Found” by Geoff Ryman (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, September/October 2011)

Short Story

“Movement” by Nancy Fulda (Asimov’s Science Fiction, March 2011)
“The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees” by E. Lily Yu (Clarkesworld Magazine, April 2011)
“The Paper Menagerie” by Ken Liu (The Magazine of Fantasy and Science Fiction, March/April 2011)

Dincolo de noapte: Sumar, making-of și un autodenunț

dreamingjewel — Thu, 17 May 2012 19:47:52 +0000

Deși probabil ați aflat deja de pe alte site-uri, iată sumarul antologiei “Dincolo de noapte: 12 fețe ale goticului”, editată de Oliviu Crâznic, care va apărea la Millennium Books:

Oliviu Crâznic – Cuvîntul editorului: O epopeee cu final (sper!) aşteptat
Ştefana Czeller – Spălaţi de sîngele fecioarelor
George Lazăr – Ziditorii de biserici
Liviu Radu – Diferite nuanţe de beznă
Narcisa Stoica – Argint Viu
Dan Doboş – Violet
Florin Pîtea – Văgăuna bîntuită
Raluca Băceanu – Fraţii de Saint-Yves
Cătălina Fometici – Sub vălul nopţii
Laura Sorin – Copiii Diavolului
Oliviu Crâznic – Pivniţele Palatului Charron
Ana-Maria Negrilă – Ora morţii
Ciprian Mitoceanu – Ispăşirea

Tot aici o să pun și linkurile către making-of-uri, pe măsură ce acestea vor fi publicate pe Galileo Online:

În cazul în care nu ați aflat încă, unul dintre making-of-uri o să fie scris de mine, pentru că una dintre povestirile din antologie, mai precis Copiii Diavolului, îmi aparține. Este debutul meu ca scriitor. Sper să vă placă.

De la aburi la întuneric

dreamingjewel — Mon, 14 May 2012 19:33:58 +0000

După antologia Steampunk – A doua revoluție, editată de colegul nostru Adrian Crăciun, Millennium Books lansează, la Târgul de Carte Bookfest, o a doua antologie de proză originală românească. (Prin “originală” eu înțeleg, la ora asta și după ziua pe care am avut-o la serviciu, “scrisă special pentru asta”. Dacă aveți alt termen la îndemână, sunteți liberi să mă corectați.) Tema pentru care 12 autori, unii veterani, alții debutanți, și-au pus imaginația la încercare de această dată nu mai este aburul, ci întunericul, sau, mai precis, goticul.

Dar să lăsăm editura să vorbească:

Proaspăt laureat al Eurocon Encouragement Award, scriitorul Oliviu Crâznic, autorul romanului …şi la sfîrşit a mai rămas coşmarul (2010, Editura Vremea, premiul Galileo 2011 pentru cel mai bun roman), o extraordinară demonstraţie de virtuozitate în mînuirea tematicii şi atmosferei gotice, revine în peisajul editorial în calitate de editor al unei noi antologii originale din seria Antologiile Millennium, intitulată Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului. De la autori consacraţi la debutanţi de mare talent, Oliviu Crâznic a adunat între copertele acestui volum o duzină de poveşti gotice de cea mai pură factură. Antologia Dincolo de noapte va fi lansată pe data de 2 iunie la Tîrgul naţional de carte Bookfest, în prezenţa autorilor.

Un detectiv particular damnat urmărind un ucigaş în serie, o însărcinare comunistă cu motivaţii oculte, călători în timp în vremea lui Jack Spintecătorul, victimele farmecelor şi consecinţele apelării la vrăjitoare, vizitatori americani la un cimitir străvechi din România, un călugăr medieval făcînd o descoperire zguduitoare, un frate şi o soră împinşi către crimă şi păcat, un sat bîntuit de lupi şi de legende, o diavoliţă luată prin surprindere de sfîrşitul lumii, un preot răpit de doi bărbaţi misterioşi şi forţat să trateze rănile unei tinere legate în lanţuri, un răzbunător înfruntînd o corporaţie dubioasă, o casă în care fantomele sunt prizoniere şi victime… pe scurt, 12 FEŢE ALE GOTICULUI.

•

Oliviu Crâznic (editor) – Dincolo de noapte: 12 feţe ale goticului – seria Antologiile Millennium, 304 pagini, paperback, format 125×195 mm, ISBN 978-6068113791, Millennium Books, mai 2012; preţ de vînzare recomandat: 34 lei.

Podcasts: partea a 2-a – despre teoria şi istoria literaturii speculative

Tudor — Thu, 10 May 2012 13:43:34 +0000

După articolul despre podcast-uri am fost întrebat dacă există cărţi/cursuri în format audio despre istoria SF-ului şi despre teoria literară. Ce nu există pe lumea asta în secolul 21? Acestea sunt câteva dintre cursurile în format audio sau podcast-urile despre science-fiction sau fantasy.

Professor Eric S. Rabkin – Masterpieces of the Imaginative Mind: Literature’s Most Fantastic Works

Profesorul Rabkin, de la Universitatea Iowa, este una dintre principalele autorităţi mondiale în literatura fantasy şi science-fiction. Deşi poate nu eşti de acord mereu cu teoriile lui, acestea sunt întotdeauna interesante şi au calitatea de a angaja puternic mintea ascultătorului. Cursul se găseşte pe site-ul thegreatcourses.com la un preţ destul de piperat (alături de multe altele foarte interesante, de la Pictura Impresionistă până la Istoria Celui De-al Doilea Război Mondial) sau le puteţi căuta pe torrente.

Acestea sunt cursurile, care fiecare durează 30 minute:

The Brothers Grimm & Fairy Tale Psychology
Propp, Structure, and Cultural Identity
Hoffmann and the Theory of the Fantastic
Poe—Genres and Degrees of the Fantastic
Lewis Carroll: Puzzles, Language, & Audience
H. G. Wells: We Are All Talking Animals
Franz Kafka—Dashed Fantasies
Woolf—Fantastic Feminism & Periods of Art
Robbe-Grillet, Experimental Fiction & Myth
Tolkien & Mass Production of the Fantastic
Children’s Literature and the Fantastic
Postmodernism and the Fantastic
Defining Science Fiction
Mary Shelley—Grandmother of Science Fiction
Hawthorne, Poe, and the Eden Complex
Jules Verne and the Robinsonade
Wells—Industrialization of the Fantastic
The History of Utopia
Science Fiction and Religion
Pulp Fiction, Bradbury, & the American Myth
Robert A. Heinlein—He Mapped the Future
Asimov and Clarke—Cousins in Utopia
Ursula K. Le Guin: Transhuman Anthropologist
Cyberpunk, Postmodernism, and Beyond

Professor Michael D.C. Drout – From Here to Infinity: An Exploration of Science Fiction Literature

What Is Fantasy Literature?: Genre, Canon, History
Origins of Modern Fantasy
Tolkien: Life and Languages
Tolkien: The Hobbit
Tolkien: The Fellowship of the Ring
Tolkien: The Two Towers
Tolkien: The Return of the King
Tolkien: The Silmarillion, Unfinished Tales, and Other Posthumously Published Work
Tolkien: Criticism and Theory
Imitations and Reactions: Brooks and Donaldson
Worthy Inheritors: Le Guin and Holdstock
Children’s Fantasy
Arthurian Fantasy
Magical Realism and Conclusions

Professor Michael D.C. Drout – Rings, Swords, and Monsters: Exploring Fantasy Literature

What Is Science Fiction?
The Roots of Science Fiction
Mysterious Lore, Marvelous Tech: The 1930s
Hard-Boiled Science Fiction: The 1940s
The Grand Master: Robert A. Heinlein
Onward and Outward: The 1950s, Space Travel, Apocalypticism, and the Beautiful Weirdness of Cordwainer Smith
A New Set of Questions: The “New Wave” of the 1960s and 1970s
The World Builder: Frank Herbert
The Surrealists: Ballard and Bradbury
The Computer Revolution: Cyberpunk and the 1980s
Post-Punk: Neal Stephenson
Women and Gender
The Satirists
The Shape of Things to Come

La fel de interesante sunt şi cursurile profesorului Drout despre istoria SF&F. Le găsiţi la link-urile de mai sus sau căutându-le pe torrente.

The SFFaudio Podcast #044 – Fairy tales, fantastic literature and Science Fiction

The SFFaudio Podcast #149 – METAPHOR in Science Fiction and Fantasy

Printre invitaţii pocast-urilor SFFaudio, despre care am vorbit în articolul precedent, apare din când în când şi profesorul Rabkin. Mai ales podcast-ul nr.44 trebuie ascultat de către toţi iubitorii şi detractorii literaturii speculative.

Science Fiction and Politics

Acestea sunt efectiv cursurile despre politică şi SF ale profesorului Courtney Brown, înregistrate chiar în sala de curs împreună cu studenţii.

Uitaţi ce minunăţii se găsesc printre ele:

The Language of Science Fiction

Un scurt podcast despre limbajul SF-ului avându-i ca invitaţi pe China Mieville sau Samuel Delany.

China Mieville speaks at the University of Kansas September 24, 2009

O conferinţă despre literatura speculativă şi diferenţa dintre SF şi fantasy, ținută de China în Kansas.

Nominalizările la British Fantasy Awards 2012

Tudor — Tue, 08 May 2012 13:00:26 +0000

Novel

The Heroes; Joe Abercrombie (Gollancz)
11.22.63; Stephen King (Hodder & Stoughton)
Cyber Circus; Kim Lakin-Smith (NewCon Press)
A Dance with Dragons; George RR Martin (Harper Voyager)
The Ritual; Adam Nevill (Pan)
Among Others; Jo Walton (Tor Books)

Nu arată rău lista de nominalizări, însă sunt câteva absenţe importante. Aştept nominalizările World Fantasy pentru o listă mai completă a celor mai bune cărţi fantasy ale anului. Interesant este că Societatea Britanică de Fantasy va înmână două premii pentru roman: The August Derleth Award pentru cel mai bun horror şi The Robert Holdstock Award pentru cel mai bun roman fantasy.

Novella

Terra Damnata; James Cooper (PS Publishing)
“Ghosts with Teeth”; Peter Crowther (A Book of Horrors, Jo Fletcher Books)
King Death; Paul Finch (Spectral Press)
“Near Zennor”; Elizabeth Hand (A Book of Horrors, Jo Fletcher Books)
“The Music of Bengt Karlsson, Murderer”; John Ajvide Lindqvist (A Book of Horrors, Jo Fletcher Books)
Gorel and the Pot Bellied God; Lavie Tidhar (PS Publishing)

Short Fiction

“Dermot”; Simon Bestwick (Black Static)
“Sad, Dark Thing”; Michael Marshall Smith (A Book of Horrors)
“Florrie”; Adam Nevill (House of Fear)
“Alice Through the Plastic Sheet”; Robert Shearman (A Book of Horrors)
“The Coffin-Maker’s Daughter”; Angela Slatter (A Book of Horrors)

Anthology

A Book of Horrors; editor Stephen Jones (Jo Fletcher Books)
House of Fear; editor Jonathan Oliver (Solaris Books)
The Weird; editors Jeff and Ann Vandermeer (Corvus Books)
Gutshot; editor Conrad Williams (PS Publishing)

Collection

Rumours of the Marvellous; Peter Atkins (Alchemy Press)
Mrs Midnight; Reggie Oliver (Tartarus Press)
Everyone’s Just So So Special; Robert Shearman (Big Finish)
A Glass of Shadow; Liz Williams (NewCon Press)

Screenplay

Midnight in Paris by Woody Allen
Attack the Block by Joe Cornish
The Awakening by Stephen Volk and Nick Murphy
Melancholia by Lars Von Trier
Kill List by Ben Wheatley and Amy Jump

Magazine/Periodical

Black Static; ed. Andy Cox TTA Press
Interzone; ed. Andy Cox TTA Press
SFX, ed. Dave Bradley Future Publishing
The Horror Zine, ed. Jeani Rector

Comic/Graphic Novel

Animal Man; Jeff Lemire and Travel Foreman (DC Comics)
Batwoman; JH Williams III and W Haden Blackman (DC Comics)
Locke and Key; Joe Hill and Gabriel Rodriguez (IDW Publishing)
The Unwritten; Mike Carey and Peter Gross (Vertigo)
The Walking Dead; Robert Kirkman and Charlie Adlard (Image)

Walter Jon Williams – Aristoi

Tudor — Fri, 04 May 2012 19:35:37 +0000

Până acum o lună, Octavia Butler şi Walter Jon Williams au fost singurii autori science-fiction de calibru din a căror romane nu am citit nimic. După ce am citit minunatul Wild Seed scris de scriitoarea americană de culoare, a venit şi rândul lui Williams. Opera lui era de mult pe lista mea, dar m-am hotărât acum câteva zile ca în sfârşit să-l citesc, după ce autorul american a început publicarea romanelor lui în format electronic. Astfel înarmat cu Aristoi, Angel Station, Metropilitan în format electronic şi primul volum din seria Praxis publicată de editura Leda, m-am pus pe treabă. Dar oare cu care carte să încep? M-am interesat în stânga şi în dreapta în legătură cu care ar fi cea mai bună carte pentru o prima degustare din opera lui Williams, dar am găsit vreo 10 răspunsuri diferite, lucru unic după părerea mea în SF. Explicația am aflat-o din nou de la Jo Walton, cea mai de încredere şi informată sursă pentru mine cu privire la istoria SF-ului: Walter Jon Williams a scris în aproape toate subgenurile science-fiction-ului, aşa că fiecare va găsi în opera lui ceva pe gustul său, un roman care pentru el ar fi cel mai bun început în parcurgerea ei.

Astfel, m-am luat după spusele lui Walton, şi m-am hotărât să încep cu Aristoi şi cu un subgen care îmi place foarte mult: cel al singularităţii tehnologice şi al post-oamenilor.

Aristoi se petrece într-un viitor îndepărtat în care omenirea a creat un uriaş imperiu galactic. În această civilizaţie totul este posibil datorită bioinginerie, nanotehnologiei, realităţii virtuale şi exploatării gravitaţiei. Dar nu oricine poate manipula materia prin biotehnologie şi nanotehnologie, la fel cum foarte puţini oameni pot ocupa, prin divizarea creierului în mai multe personalităţi, lumea virtuală şi lumea reală în acelaşi timp. Aceşti puţini sunt Aristoi care, ca şi în viziunea lui Platon, au grija de Demos, oamenii de rând. Aristoi sunt conducători absoluţi ai domeniilor lor, dar ei sunt stăpâni iluminaţi puşi în slujba, la fel de absolută, a oamenilor de rând. Însă acest Paradis aproape perfect se află pe marginea unei prăpastii care va putea să-l spargă în bucăţi.

Aristoi este o carte cu care trebuie să ai răbdare pentru că primele frânturi ale intrigii apar abia după prima treime a romanului, iar acţiunea propriu-zisă începe după jumătate. Însă, pentru cei ca şi mine, pentru care explorarea unei lumi inedite şi interesante este unul dintre motivele pentru care citește SF, şi prima parte va fi un deliciu. Probabil că admiraţia mea pentru Grecia Antică, dragostea pentru muzica clasică şi cântatul la pian, m-au făcut mai vulnerabil în faţa acestei cărţi, dar dacă aş fi citit şi o doua parte identică cu prima, experiența acesteia nu s-ar fi diminuat cu nimic.

Mi-este extrem de greu să descriu minunăţiile din lumea post-umană a lui Williams. Oricum, probabil că este cea mai fascinantă lume post-singularitate despre care am citit până acum. Cu tot respectul pentru Dan Simmons, dar lumea din Ilion şi Olimp și inspirația lui din Grecia Antică, sunt doar mijlocul prin care el poate să vorbească despre cu totul alte lucruri, pe când cea din Aristoi ocupă locul cel mai important, este centrul în jurul căruia se învârt atât personajele cât şi cititorii. Şi deşi Williams jonglează cu o mulţime de concepte care-ţi creează o dulce ameţeală, niciodată nu vei simţi că acestea îi scapă de sub control şi că lumea începe să-şi piardă contururile.

S-a vorbit foarte mult despre personajul principal Gabriel Aristos, ca fiind un îngâmfat, decadent, care se crede un zeu perfect. Cred că-l las mai bine pe Walter Jon Williams să spună câteva cuvinte despre asta: “Cititorii care au obiecţii cu privire la Gabriel pe motiv că el e încrezut, nu s-au întrebat niciodată cum ar fi ei în cazul în care nu ar fi întâlnit niciun obstacol în calea lor pe care sa nu-l poată depăşi, un test pe care sa nu-l poată trece sau o persoană cu care sa nu se poată culca.” (extrasul e dintr-o fascinată serie scrisă de Williams despre naşterea cărţilor sale). Aristoii sunt personajele cele mai credibile pentru acea lume, iar inabilitatea unor cititori de a relaţiona cu ei ţine doar de preconcepţiilor lor şi deloc de abilitatea lui Williams. Eu unul nu mă voi sătura niciodată de nişte ciudaţi greu de cuprins ca şi Gabriel Aristos sau Avice din Embassytown, care locuiesc în nişte lumi la mii de ani distanţă de 2012, iar întrebările ca şi cea despre care vorbeşte Williams este exact motivul pentru care iubesc science-fiction-ul.

Aş mai vrea să spun câteva cuvinte despre faptul că scriitorul american reuşeşte să realizeze o lumea condusă de aristocraţie, care, surprinzător, pare aproape că funcţionează. Este un dialog cu Republica lui Platon pe care Williams, folosind cele mai bune unelte ale SF-ului, îl duce cu brio la bun sfârşit.

Dacă sunteţi fascinaţi ca şi mine de întrebările legate de post-singularitate această carte va fi un adevărat regal. Dar de fapt, Aristoi este pentru toţi aceea care-şi pun întrebări despre propria umanitate şi mai departe despre propriile credinţe religioase, politice sau sociale.

Premiul Arthur C. Clarke 2012

Tudor — Wed, 02 May 2012 19:54:36 +0000

Premiul Clarke pe 2012 a fost câştigat de Jane Rogers pentru cartea The Testament of Jesse Lamb despre care am scris în Galileo şi care s-a aflat pe longlist-ul premiului Booker, fiind publicată ca şi o carte mainstream de o editură care publică mainstream. Nu este nicio surpriză pentru că, după atâtea critici în legătură cu selecţia şi strigăte legate de faptul că un al 4-lea câştig pentru Mieville ar pune într-o lumină foarte proastă premiul, această carte a fost cea mai puţin controversată.

Despre acest roman cât şi despre celelalte nominalizări s-a scris foarte mult în ultimele săptămâni, cele mai interesante articole fiind cele ale lui Adam Roberts partea 1 şi partea 2 şi Maureen Kincaid.

Nominalizările la premiile Locus 2012

Tudor — Wed, 02 May 2012 10:23:30 +0000

Nominalizările la premiile Locus, datorită faptului că au câte o categorie pentru fiecare subgen important al literaturii speculative (SF, fantasy, YA, debut) plus 3 categorii pentru proza scurtă, sunt de cele mai multe o cuprinzătoare sursă de informare cu privire la cele mai importante apariţii din anul precedent. Anul acesta însă, mai mult parcă decât in oricare altul, lipsesc multe titluri pe care eu le consider printre cele mai importante ale anului 2011.

O mică observaţie la început: Catherynne M. Valente are 5 (!!!) nominalizări la toate categoriile: roman, YA, nuvelă, nuveletă şi povestire. Nu ştiu sigur, dar nu cred că acest lucru s-a mai întâmplat vreodată. Atât prolificitatea cât şi popularitatea ei în fandom au atins cote extraordinare. La nominalizările Locus se adaugă şi cea de la Nebula şi cele 3 de la premiul Hugo. În total 9 nominalizări la cele mai importante premii ale SFF-ului american într-un singur an. Şi nu s-au anunţat încă nominalizările la World Fantasy Award!

Science Fiction Novel

Leviathan Wakes, James S. A. Corey (Orbit US; Orbit UK)
11/22/63, Stephen King (Scribner; Hodder & Stoughton as 11.22.63)
Embassytown, China Miéville (Del Rey; Macmillan)
Rule 34, Charles Stross (Ace; Orbit UK)
The Children of the Sky, Vernor Vinge (Tor)

Lipsesc de pe această listă cel puţin 3 cărţi care ar fi meritat din plin să se afle printre cele mai bune 5 romane SF ale anului; sunt cele despre care s-a discutat cel mai mult in perioada de la anunţarea nominalizărilor la premiul Clarke de unde lipseau cu desăvârşire: The Islanders de Christopher Priest, By Light Alone de Adam Roberts şi Osama de Lavie Tidhar. Totuşi, spre deosebire de exemplu de Fuzzy Nation a lui Scalzi care a fost citită dar probabil că nu a plăcut cititorilor Locus, acestea 3, pur si simplu nu au ajuns şi probabil nici nu vor ajunge, să fie citite de publicul american. Dacă le-ar fi citit, s-ar fi regăsit mai mult ca sigur, ca şi la premiile BSFA, pe lista de nominalizări.

Fantasy Novel

A Dance with Dragons, George R.R. Martin (Bantam; Harper Voyager UK)
Snuff, Terry Pratchett (Harper; Doubleday UK)
The Wise Man’s Fear, Patrick Rothfuss (DAW; Gollancz)
Deathless, Catherynne M. Valente (Tor)
Among Others, Jo Walton (Tor)

Nu am mare lucru de spus în legătură cu această listă, este exact cum mă aşteptam şi oricum cele mai bune fantasy de anul aceasta, în afară de Among Others, se găsesc la debuturi şi nu la scriitorii consacraţi.

First Novel

Ready Player One, Ernest Cline (Crown; Century)
God’s War, Kameron Hurley (Night Shade)
Soft Apocalypse, Will McIntosh (Night Shade)
The Night Circus, Erin Morgenstern (Doubleday)
Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti, Genevieve Valentine (Prime)

Arată bine această listă şi tot la fel de bine arată şi viitorul literaturii SFF. O absenţă importantă este însă Of Blood and Honey de Stina Leicht (a cărei recenzie a apărut azi în Galileo), al cărei buzz însă probabil că a început să prindă aripi (ca şi în cazul meu) abia după ce s-a încheiat procesul de nominalizare.

Young Adult Book

Planesrunner, Ian McDonald (Pyr)
Akata Witch, Nnedi Okorafor (Viking)
Miss Peregrine’s Home for Peculiar Children, Ransom Riggs (Quirk)
The Girl Who Circumnavigated Fairyland in a Ship of Her Own Making, Catherynne M. Valente (Feiwel and Friends)
Goliath, Scott Westerfeld (Simon Pulse; Simon & Schuster UK)

Şi această este o listă puternică şi diversă, YA-ul arătând din ce în ce mai interesant. Cu toate acestea, cel mai bun YA din 2011, A Monster Calls de Patrick Ness, lipseşte. S-ar putea ca şi în cazul lui să fie valabilă aceeaşi explicaţie de ca şi în cazul lui Of Blood and Honey.

Novella

The Affair of the Chalk Cliffs, James P. Blaylock (Subterranean)
“The Man Who Bridged the Mist”, Kij Johnson (Asimov’s 10-11/11)
“Kiss Me Twice”, Mary Robinette Kowal (Asimov’s 6/11)
“The Ants of Flanders”, Robert Reed (F&SF 7-8/11)
Silently and Very Fast, Catherynne M. Valente (WSFA)

3 nominalizări comune cu premiul Hugo: Johnson, Kowal şi Valente, toate 3 fiind foarte bună. Mă bucură prezenţa lui “The Ants of Flanders” de Robert Reed, una dintre cele mai bune nuvele din 2011 şi o absenţă nedreaptă de la Hugo.

Novelette

“Underbridge”, Peter S. Beagle (Naked City)
“The Copenhagen Interpretation”, Paul Cornell (Asimov’s 7/11)
“The Summer People”, Kelly Link (Tin House: The Ecstatic/Steampunk!)
“What We Found”, Geoff Ryman (F&SF 9-10/11)
“White Lines on a Green Field”, Catherynne M. Valente (Subterranean Fall ’11)

Nuvelete de Paul Cornell şi Geoff Ryman au fost nominalizate şi la premiul Hugo; probabil că una dintre ele va da câştigătoarea şi acolo şi aici.

Short Story

“The Way It Works Out and All”, Peter S. Beagle (F&SF 7-8/11)
“The Case of Death and Honey”, Neil Gaiman (A Study in Sherlock)
“The Paper Menagerie”, Ken Liu (F&SF 3-4/11)
“The Bread We Eat in Dreams”, Catherynne M. Valente (Apex 11/11)
“The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees”, E. Lily Yu (Clarkesworld4/11)

O listă care arată mai bine decât cea de la Hugo, cu 2 povestiri comune: “The Paper Menagerie” şi “The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees”.

Magazine

Analog
Asimov’s
Clarkesworld
F&SF
Tor.com

Publisher

Baen
Night Shade
Small Beer
Subterranean
Tor

Anthology

Welcome to Bordertown, Holly Black & Ellen Kushner, eds. (Random House)
The Year’s Best Science Fiction: Twenty-eighth Annual Collection, Gardner Dozois, ed. (St. Martin’s Griffin)
Steampunk!, Kelly Link & Gavin J. Grant, eds. (Candlewick; Walker UK)
Eclipse Four, Jonathan Strahan, ed. (Night Shade)
Engineering Infinity, Jonathan Strahan, ed. (Solaris; Solaris UK)

Collection

Sleight of Hand, Peter S. Beagle (Tachyon)
The Collected Stories of Carol Emshwiller, Volume 1,
Carol Emshwiller (Nonstop)
Two Worlds and In Between, Caitlín R. Kiernan (Subterranean)
After the Apocalypse, Maureen F. McHugh (Small Beer)
The Bible Repairman and Other Stories, Tim Powers (Tachyon)

Cărţile din 2011 – continuare şi sfârşit

Tudor — Thu, 26 Apr 2012 13:28:53 +0000

Pentru că în ultimele luni am citit foarte multe cărţi apărute în 2011, m-am gândit să fac un scurt update al post-ului de la începutul lui februarie cu cele mai reuşite apariţii. Probabil că în ultimele săptămâni am citit mai multă literatură de calitate decât în orice altă perioadă a vieţii şi asta datorită faptului că am parcurs uneori şi 15 recomandări (ca şi pentru Of Blood and Honey), înainte să fiu sigur că citirea cărţilor va fi cel puţin o experienţa satisfăcătoare, dacă nu chiar una extraordinară. Multe dintre cărţile citite în 2011 imediat după ce au apărut, au fost mai mult sau mai puţin nişte dezamăgiri, însă cele pentru care m-am lăsat convins, mi-au plăcut aproape întotdeauna.

Nu voi mai vorbi despre cărţile de SFF de care am povestit şi voi mai povesti. Însă voi spune câteva cuvinte despre cele mai bune cărţi non-speculative din 2011, cărţi care au o influenţă importantă asupra lui Tudor, “cititorul SF”.

Science Fiction

James S.A. Corey – Leviathan Wakes
Greg Egan – The Clockwork Rocket
Stephen King – 11/22/63
Maureen F. McHugh – After the Apocalypse
Will McIntosh – Soft Apocalypse
Chine Mieville – Embassytown
Christopher Priest – The Islanders
Adam Roberts – By Light Alone
Lavie Tidhar – Osama

Fantasy

Daniel Abraham – Dragon’s Path
Stina Leicht – Of Blood and Honey
George R.R. Martin – A Dance with Dragons
Erin Morgenstern – The Night Circus
Genevieve Valentine – Mechanique: A Tale of the Circus Tresaulti
Jo Walton – Among Others

Mainstream

Julian Barnes – The Sense of an Ending

Cel mai slab an din istoria premiului Booker – probabil; o carte scrisă special pentru a câştiga – posibil; însă asta nu schimbă cu nimic din ceea ce reprezintă The Sense of an Ending – o experienţă artistică completă, scrisă de un scriitor impecabil.

Andrew Krivak – The Sojourn

Nominalizată la National Book Award, The Sojourn este o cutremurătoare poveste despre identitate şi pierdere, în timpul Primului Război Mondial.

David Levithan – The Lover’s Dictionary

O minunată carte scrisă neliniar, sub forma unui dicţionar, care trebuie neapărat citită cu voce tare şi alături de persoana iubită.

Haruki Murakami – 1Q84

Magnum Opusul lui Murakami, 1Q84 este o carte scrisă de un geniu, fabuloasă şi de o complexitate care poate fi egalată poate doar de lumea reală.

Peter Nadas – Parallel Stories

Autorul maghiar scrie cea mai densă şi complicată carte pe care am citit-o în ultima perioadă, dar în acelaşi timp impactul ei este atât de puternic încât aproape simţi cum ţi se schimbă conexiunile dintre neuroni în timp ce o parcurgi.

Tea Obrech – The Tiger’s Wife

Cum am mai spus în recenzia din Galileo, este cea mai frumoasă carte din 2011.

Julie Otsuka – The Buddha in the Attic

Nu am crezut că mă poate interesa soarta japonezilor din America în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar Julie Otsuka a reuşit să scrie un roman pe care îl voi povesti şi nepoţilor.

Neal Stepheson – Reamde

Un thriller pur-sânge, scris de unul dintre puţinii scriitori de SF care după părerea mea sunt genii în cel mai pur sens al cuvântului.

Lucian Dan Teodorovici – Matei Brunul

Absurd şi surprinzător, Matei Brunul cu marionetele sale comuniste şi oamenii de lemn, reprezintă consacrarea excelentului prozator, Lucian Dan Teodorovici.

Justin Torres – We the Animals

Torres reuşeşte să scrie un debut impecabil executat, întunecat, dens şi brutal, despre copilărie, abuz şi maturizare.

Non-fiction

David Deutsch – The Beginning of Infinity: Explanations That Transform the World

Absolut de citit pentru toţi cei interesaţi despre tot ceea ce a însemnat trecutul lumii, de ceea ce reprezintă prezentul ei şi de ce ne aşteaptă în viitor.

Stephen Greenblatt – The Swerve: How the World Became Modern

Povestea poemului latin De Rerum Natura de Lucretiu şi cum redescoperea lui a însemnat începutul Renaşterii.

Max Hastings – INFERNO: The World at War, 1939-1945

Probabil cea mai umană dintre cărţile despre istoria celui de-al Doilea Război Mondial.

Daniel Kahneman – Thinking, Fast and Slow

Psihologul Daniel Kahneman a reuşit performanţa ca anul trecut să câştige premiul Nobel pentru economie, pentru că, din păcate, economiştii au găsit în minunatele lui explicaţii despre gândire, noi moduri de a face bani. Thinking, Fast and Slow este una dintre rarele cărţi care-ţi va schimbă radical modul în care vei percepe lumea înconjurătoare.

Andrew Roberts – The Storm of War: A New History of the Second World War

Deşi au trecut atâţia ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial şi s-au scris atâtea cărţi, Roberts dovedeşte că încă se mai poate scrie ceva nou şi interesant despre el.

Dava Sobel – A More Perfect Heaven: How Copernicus Revolutionized the Cosmos

O carte care nu are cum să nu placă fanilor science-fiction.

Podcasts

Tudor — Sat, 21 Apr 2012 17:02:52 +0000

Când am auzit că la Hugo-ul la anul acesta s-a introdus o nouă categorie – cea a podcast-urilor, eu tare m-am bucurat. Sunt deja câţiva ani buni de când podcast-urile au luat loc muzicii atunci când sunt în maşină, pe bicicletă, la alergat sau atunci când fac curăţenie prin casă. În medie conduc cam o oră pe zi şi fac sport cam tot atât. Sunt momentele perfecte pentru ascultat un audiobook sau un podcast. Şi cum prefer mult mai mult să citesc decât să ascult o carte (excepţie sunt drumurile foarte lungi cu maşina atunci când un audiobook este perfect), podcast-urilor am ajuns să le dedic o importantă parte din zi. Fie că sunt nişte discuţii între fani, între editori şi scriitori, recenzii de carte sau interviuri, podcast-urile au devenit pentru mine unele dintre cele importante mijloace de informare în legătură de tot ceea ce reprezintă genurile science-fiction şi fantasy.

The Coode Street Podcast

Podcast-ul înregistrat de editorul Jonathan Strahan şi de criticul Gary K. Wolfe este singurul ale cărui episoade le-am ascultat în totalitate (97 până acum). Probabil că discuţiile dintre ei, despre literatura SF, au avut în ultimii ani o influenţă mai mare asupra mea decât orice altceva. Impactul lor asupra ceea ce gândesc eu acum despre SFF în general şi literatura SFF în special a fost enorm. În plus Jonathan şi Gary par că cunosc pe toată lumea, iar interviurile lor cu Ursula Le Guin, Kim Robinson, Jo Walton, Jeffrey Ford, Al Reynolds şi mulţi alţii, sunt excelente.

Printre ultimele episoade: 92 – Michael Dirda, 93 – Peter Straub, 94 – Andy Duncan şi Karen Joy Fawler, 96 – in care discuta controversa Priest-Clarke.

“Every week Gary K. Wolfe and I sit down for about an hour to discuss science fiction and other stuff. Sometimes guests join us, and very occasionally, we have special podcasts.”

Geek’s Guide to the Galaxy

Editorul John Joseph Adams şi scriitorul David Barr Kirtley produc probabil cel mai profesionist podcast despre SF. Deşi nu mă interesează chiar fiecare interviu pe care îl fac sau fiecare discuţie despre filme şi jocuri video, datorită faptului că sunt atât de organizaţi pot ascult doar secţiunea care mă interesează.

Printre ultimele episoade: 53 – interviu cu William Gibson, 55 – cu Michael Chabon, 56 – cu Vernor Vinge.

“Each episode features an interview with a leading figure in the world of science and science fiction, followed by a discussion of science fiction books, movies, video games, and more.”

Galactic Suburbia

Cele 3 australience, Alisa, Alex, Tansy, înregistrează în fiecare săptămână poate cel mai delicios şi simpatic dintre podcast-uri. Deşi cele 2 ore pe care le are fiecare episod sunt uneori prea lungi, eu am ajuns să le aştept cu nerăbdare pentru a afla perspectiva lor militant feministă asupra ştirilor săptămânii, perspectivă care a adus un suflu proaspăt discuţiilor din cadrul SF-ului. În plus fiecare preferă o parte diferită din literatură speculativă, aşa că toată lumea va găsi printre recenziile lor, câte ceva pe gustul fiecăruia.

“Alisa, Alex and Tansy bring you speculative fiction news, reading notes and chat from the galactic suburbs of Australia”.

Science Fiction Book Review Podcast

Englezul Luke Burrage, locuieşte la Berlin, este între primii 10 jongleri ai lumii, lucrează pe vase de croazieră care l-au purtat pe toate continentele, inclusiv Antarctica, scrie SF, dar cel mai important face cele mai interesante recenzii de carte SFF pe care eu l-am ascultat. În aproximativ 45 de minute, Luke analizează lumea, personajele, acţiunea, tehnologia sau proza, cu un debit verbal debordant, dar mereu inteligent şi amuzant. Pentru că recenziile fiind făcute în aşa amănunţime, eu le ascult de obicei după ce citesc cartea respectivă (urmate apoi de discuţii interminabile între mine şi Luke pe email) sau dacă chiar vreau să fiu convins să nu o citesc sau dacă pur şi simplu, dintr-un motiv sau altul, vreau să-mi reamintesc de ea. În plus, mă simt mai aproape de perspectivă lui britanică asupra SF-ului, decât de cea din podcast-urile americane.

Printre ultimele episoade: 149 – Children of the Sky de Vernor Vinge, 154 – Stories of Your Life and Others de Ted Chiang, 155 – Blue Remembered Earth de Alastair Reynolds.

“Welcome to LukeBurrage.com, my very own home on the internet. I’m a professional juggler. These days I perform on cruise ships, at street show festivals, and in variete theaters. My show has taken me all over the world, and I’ve performed on all 7 continents, including Antarctica.”

SF Signal Podcast

Acesta este unul dintre cele 2 podcast-uri realizate de neobositul Patrick Hester, celălalt fiind Functional Nerds. În ultimul an a atins o enormă popularitate care s-a concretizat într-o foarte meritată nominalizare la Hugo. Teme sunt foarte variate, interviuri, recenzii, mese rotunde, dar îmi place că mai nou fiecare episod se concentrează doar pe una dintre ele.

Printre ultimele episoade: 108, 110, 112 – Sword and Sorcery Mega Panel, 111 – interviu cu Lavie Tidhar, 113,115 – Military Science-Fiction Mega Panel

“Patrick Hester is an author, blogger, podcaster and functional nerd who hangs out and publishes his stuff at his blog All Things From My Brain. He can be also found daily on his Twitter feed at (@atfmb). Patrick’s goal is to be a published science fiction and fantasy author. He is also one half of the Functional Nerds, a weekly podcast talking about computers, technology and speculative fiction.”

Functional Nerds

Produs de scriitorul Patrick Hester şi de muzicianul John Anelio, acest podcast este mult mai cuprinzător decât SF Signal care se concentrează literatură. Nu sunt foarte interesat de tot ceea ce se discută acolo, dar ultimele interviuri cu Lou Anders sau Saladin Ahmed au fost foarte bune.

“Functional Nerds is the new podcast from author/blogger Patrick Hester and musician/blogger John Anealio focusing on science fiction and fantasy media: television, film, comics, and new media such as fan films, audio dramas, online animated comics and more, technology, gadgets and all things Apple as well as music and the occasional video game.”

SF Squeecast

Elizabeth Bear, Paul Cornell, Seanan McGuire (aka Mira Grant), Lynne M. Thomas şi Catherynne M. Valente îşi aleg fiecare câte o carte despre care apoi se discută în podcast. Discuţiile dintre cei 5 scriitori sunt extrem de interesante şi de bine articulate.

“Welcome to the SF Squeecast, a periodic podcast in which a group of Science Fiction and Fantasy professionals squee about things SFnal, in a neverending panel discussion of vague positivity.”

The Writer and the Critic

Într-un alt podcast australian, criticul Ian Mond şi scriitoarea Kirstyn McDermott recomandă celuilalt cât o carte, pe care apoi le discută. Cărţile nu sunt întotdeauna SF, dar toate podcast-urile merită audiate pentru că chimia dintre cei 2 este extraordinară.

Printre ultimele episoade: 14 – The Tiger’s Wife şi We Need to Talk about Kevin, 15 – Redemtion in Indigo şi Zoo City, 18 – The Night City şi When Gravity Fails.

“A monthly podcast devoted mostly to speculative fiction books, reviews and the odd bit of idle gossip. Hosted by Kirstyn McDermott and Ian Mond.”

The Bat Segundo Show

Este cel mai bun podcast despre literatură pe care îl ştiu eu. În fiecare episod Bat Segundo intervievează câte un scriitor de cele mai multe ori mainstream, însă absolut toate interviurile merită ascultate. Iar când este intervievat China Mieville, Paolo Bacigalupi, Greg Bear, Neal Stepheson sau Cat Valente, interviul este un deliciu pentru fiecare fan.

“The Bat Segundo Show is a cultural and literary podcast that involves very thorough long-form interviews with contemporary authors and other assorted artists. Standard questions that have been asked of guests over and over are avoided, whenever possible. The show is updated (ideally) every week and sometimes every two weeks. There are at least five podcasts unveiled to the listening public every month and, more often than not, considerably more.”

Adventures in SciFi Publishing

Produs de Shaun Farrell, acest podcast interesant aduce interviuri cu scriitori sau editori şi vorbeşte despre experienţa de a fi publicat sau de a publica.

Printre ultimele episoade: 153 – interviu cu N.K. Jemisin, 162 – interviu cu Michael Moorcok.

“A science fiction podcast: bringing you authors of science fiction and fantasy since 2006: interviews, book reviews, news, free books, and more.”

The SFFaudio Podcast

Produs de Scott Danielson şi Jesse Willis, acest podcast vorbeşte despre audiobook-uri, însă discuţiile spumoase despre ele sunt identice cu cele despre cărţile normale, numai experienţa “citirii” lor diferă. Nu am timp să le ascult toate episoadele, însă atunci când o fac mă simt pe deplin satisfăcut.

Printre ultimele episoade: 155 – in care discută cele 5 povestiri nominalizate la premiul Nebula.

“The SFFaudio Podcast features discussions with SFFaudio.com contributors, cool podcasters, bloggers and scholars, conversations with people writing books, audiobooks, audio drama and comics. The episodes designated “READALONG” are in-depth conversations about one audiobook (or book). Episodes tagged “TOPIC” feature a focused discussion of a narrow subject in SFF. We also occasionally present an unabridged AUDIOBOOK as an episode.”