Dacă ne întreabă cineva, suntem cu toții de acord. Problema apare când trebuie să trecem de la declarații la fapte. Când ar trebui să ne rupem puțin din timpul nostru, să ne implicăm și / sau să facem ceva concret, fără să așteptăm să rezolve altcineva lucrurile.

Nu, nu o să vă țin acum o lecție despre implicare civică. Nici nu o să vă spun că trebuie să salvăm lumea până luni dimineață.

Vreau doar să vă propun un plan pentru sâmbătă, 31 octombrie 2026. Unul care implică puțină mișcare, un costum de Halloween și o donație pentru o cauză caritabilă.

Se numește Visio Run și este organizat de Interact Visio Cluj-Napoca.

De Halloween, hai să facem ceva mai mult decât să ne costumăm!

Pe 31 octombrie, de la ora 11:30, suntem invitați la un cros caritabil care promite să combine alergarea cu distracția și spiritul Halloween-ului. Startul se dă pe pietonala din zona platoului Horia Demian. De acolo, participanții vor alerga până la Podul Rozelor, după care se vor întoarce pe același traseu, la punctul de plecare.

Nu trebuie să fii maratonist. Nu trebuie să ai pantofi de alergare de ultimă generație și nici să-ți fi făcut abonament la sală în ianuarie… pe care să-l fi abandonat prin februarie. Traseul este lejer, iar organizatorii îi încurajează inclusiv pe părinți / bunici să vină alături de copii.

Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o competiție în care trebuie să demonstrezi ceva. Vorbim despre o ocazie de a ieși din casă, de a face mișcare și de a participa la o inițiativă caritabilă. Există însă o condiție: costumul de Halloween este obligatoriu.

Așa că, dacă aveai deja în plan să te costumezi, ai găsit o utilizare suplimentară pentru investiție. Dacă nu, mai ai câteva zile să te hotărăști dacă vrei să fii vampir, vrăjitoare, schelet sau pur și simplu colegul acela care vine la orice eveniment îmbrăcat la fel, dar susține că este un costum minimalist.

Cât costă să participi?

Participarea presupune o donație minimă recomandată, în funcție de vârstă:

• 35 de lei pentru cei care au până la 25 de ani inclusiv;
• 50 de lei pentru cei care au peste 25 de ani.

Plata se face la fața locului, în ziua evenimentului, iar taxa include numărul de concurs și o medalie. Înscrierea se face online, prin formularul oficial Visio Run.

Nu o să spun că 35 sau 50 de lei reprezintă o sumă nesemnificativă pentru toată lumea. Dar dacă ai posibilitatea să participi, este o ocazie de a contribui la o inițiativă caritabilă în timp ce faci ceva plăcut.

Și, înainte să întrebe cineva: nu, nu trebuie să alergi ca să demonstrezi că ești mai bun decât ceilalți. Uneori, ca în acest caz, e suficient să fii acolo.

Și copiii pot participa. Poate chiar ar trebui să-i luăm cu noi

Mi se pare important că organizatorii îi încurajează pe părinți să vină cu cei mici. Aici includ: unchi / mătuși, bunici sau chiar vecini.

Pentru că implicarea socială nu se învață doar din explicații. O înveți și din lucrurile pe care le faci împreună cu ceilalți. Din momentele în care copilul vede că ieși din casă pentru a participa la ceva care nu este doar despre tine.

Nu trebuie să-i ții o prelegere despre solidaritate în drum spre Horia Demian. Poți să-i explici simplu că participați la un eveniment caritabil, că ați făcut o donație și că vă petreceți dimineața alergând alături de alți oameni.

Iar dacă mergeți costumați, cu atât mai bine. Șansele să-și amintească experiența sunt probabil mai mari decât după încă o discuție despre cum ar trebui să fim mai buni unii cu alții.

Nu orice gest schimbă lumea. Dar unele gesturi ne ajută să înțelegem că facem parte dintr-o comunitate și că putem contribui la ea.

Bun, și atunci ne vedem la start?

Visio Run are loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, de la ora 11:30, cu startul și sosirea pe pietonala din zona platoului Horia Demian. Traseul este până la Podul Rozelor și retur. Costumul de Halloween este obligatoriu, iar participarea se face pe baza unei donații minime de 35 sau 50 de lei, în funcție de vârstă.

Dacă vrei să participi, completează formularul de înscriere.

Cheamă-ți prietenii, ia-ți familia și copiii de pe lângă tine și pregătește costumul. Dacă nu poți participa, nu înseamnă că nu-ți pasă. Fiecare se implică în felul și în măsura în care poate. Important este să nu confundăm dorința de a schimba lucrurile cu simpla plăcere de a vorbi despre ele.

Pe 31 octombrie, hai să alergăm împreună. Nu ca să fim eroi, ci pentru că e normal să ne pese!

The post Nu trebuie să fii erou ca să faci un bine. Uneori, e suficient să ieși la alergat appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Dacă ești producător, regizor, agent de vânzări sau distribuitor și deții drepturile de proiecție ale unui film – indiferent dacă vorbim de un lungmetraj internațional de ficțiune, un documentar curajos sau un scurtmetraj românesc – ai timp până pe 1 februarie 2027 să îți trimiți producția în cursa pentru Cluj.

Ce se caută în programul TIFF.26? Secțiunile din concurs

Programul festivalului rămâne structurat pe linii clare de selecție, împărțite între secțiuni competiționale majore și programe paralele de gen sau autor:

Secțiuni Competiționale:

1. Competiția Oficială: Pilonul central al festivalului, dedicat exclusiv filmelor de ficțiune de debut sau al doilea lungmetraj al unui regizor.
2. What’s Up, Doc?: Competiția dedicată noului val de documentare – exclusiv pentru primul sau al doilea lungmetraj documentar al autorului.
3. Zilele Filmului Românesc (ZFR): Secțiunea fanion dedicată cinema-ului autohton (atât lungmetraje, cât și scurtmetraje).
4. TEEN Spirit: Secțiunea cu selecție și juriu dedicat tinerilor și adolescenților.

Extras din regulament: Ce condiții de eligibilitate trebuie să bifezi

Înainte de a trimite formularul, asigură-te că dosarul tău respectă regulile stricte de selecție stipulate în regulamentul complet TIFF.26:

• Data premierei: Producțiile înscrise în programele competiționale trebuie să fi avut premiera mondială după 1 mai 2026.
• Statutul de premieră în România: Filmele înscrise în Competiția Oficială și What’s Up, Doc? NU trebuie să mai fi fost proiectate anterior în România (la televizor, în cinematografe, la alte festivaluri sau pe platforme VOD).
• Prioritate la selecție: Pentru toate celelalte secțiuni, premierele naționale au întotdeauna prioritate la selecție.

Formularul de înscriere pe categorii (Eventival)

Înscrierile se fac exclusiv în format electronic, direct pe portalul dedicat TIFF 2027 pe Eventival. Accesează linkul potrivit în funcție de specificul producției tale:

• Înscriere film străin / Foreign Film Submission Form
  Formular dedicat lungmetrajelor și scurtmetrajelor internaționale.
• Înscriere lungmetraj românesc / Submission Form Romanian
  Formular dedicat lungmetrajelor de ficțiune sau documentar produse sau coproduse în România.
• Înscriere scurtmetraj românesc / Submission Form Romanian Short
  Formular dedicat scurtmetrajelor autohtone.

Taxe de înscriere și calendar / deadlines

Tradiția sprijinirii cinema-ului național continuă: toate filmele românești sunt complet scutite de la plata taxei de înscriere.

Pentru lungmetrajele internaționale, grila tarifară este eșalonată astfel:

• Early Bird: 30 EUR
  pentru înscrieri făcute în perioada 20 octombrie – 1 decembrie 2026
• Regular Fee: 50 EUR
  pentru înscrieri făcute între 2 decembrie 2026 – 1 februarie 2027

The post Apel pentru cineaști: S-au deschis oficial înscrierile de filme pentru TIFF.26 appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Prietenii de la Asociația Daisler – ONG-ul clujean pe care îl cunoașteți deja pentru proiecte faine precum Lights On sau Strada Potaissa – organizează o nouă ediție din cadrul proiectului Der Flohmarkt – Oserul din Centru.

De data aceasta, conceptul se mută pe plaja din Grigorescu.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, între orele 09:00 și 14:00, iar accesul pentru publicul vizitator este liber și gratuit.

Ce este Der Flohmarkt și ce poți face acolo?

Conceptul este simplu: un târg de vechituri / flea market dedicat persoanelor fizice care doresc să vândă, să schimbe (troc) sau să doneze obiecte din patrimoniul personal.

Ce tipuri de operațiuni sunt permise?

• Vânzare – cumpărare
• Schimb (troc) – fără valoare comercială
• Donații

Ce produse poți aduce la vânzare / schimb?

• Haine și încălțăminte (condiție obligatorie: să fie curate / spălate)
• Cărți, manuale, reviste, jocuri de societate (board-games)
• Muzică și filme: CD-uri, DVD-uri, viniluri
• Articole de casă: vase, oale, seturi de bucătărie, obiecte decorative
• Biciclete, echipamente sportive sau obiecte pentru hobby
• Plante, flori, ghivece și articole de grădinărit

… cam orice ai prin casă, grădină, beci, garaj și îți ocupă loc inutil, dar încă poate fi folosit.

Reguli de participare și cadrul legal pentru vânzători

Dacă vrei să fii de cealaltă parte a mesei și să-ți vinzi obiectele personale, participarea se face pe bază de înscriere prealabilă.

Ce trebuie să știi dacă vrei să fii vânzător:

• Cadru fiscal clar: Conform Articolului 62 din Codul Fiscal, veniturile obținute de persoanele fizice din vânzarea bunurilor din patrimoniul personal sunt neimpozabile și nu necesită completarea unei declarații de venit (atâta timp cât aceste operațiuni nu au caracter de regularitate / activitate comercială continuă).
• Taxă / Donație de participare: Înscrierea presupune o donație de 20 de lei către Asociația Daisler. Banii vor acoperi cheltuielile de curățenie, muzică și taxele de comerț stradal.
• Program și montare: Accesul pentru amenajarea standului începe la ora 08:00 dimineața. Târgul este deschis publicului între 09:00 și 14:00.
• Mobilier: Organizatorii pun la dispoziție mese, scaune și standuri în limita stocului disponibil (primul venit, primul servit). Dacă știi că ai un volum mare de produse, este recomandat să îți aduci propriul mobilier.
• Responsabilitate: Fiecare participant își setează propriile prețuri, negociază, își promovează produsele și este responsabil de curățenia spațiului alocat (la plecare spațiul trebuie lăsat curat). De asemenea, trebuie să poți proba proveniența bunurilor dacă este cazul – sincer, nu știu ce înseamnă asta.
• Minori: Nu există limită de vârstă, însă minorii care vând produse trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un adult.

Nota bene: Persoanele juridice (firmele) care doresc să participe sunt rugate să contacteze organizatorii direct pe email la andi@daisler.ro.

Clătite gratuite și atmosferă de comunitate

Pe lângă muzica de pe fundal, organizatorii au pregătit și o surpriză dulce: se vor distribui clătite gratuite pentru participanți și vizitatori, în limita disponibilității! Personal mă depășește de ce ai da clătite (chestii în general) gratuite, dar asta e o altă discuție.

Cum te înscrii la ediția din Grigo?

Locurile pentru vânzători se ocupă pe baza completării formularului oficial. Dacă vrei să faci curățenie în dulapuri și să dai o nouă viață obiectelor tale, completează formularul de înscriere Der Flohmarkt – Plaja Grigorescu

Ce urmează? Ediția Mănăștur – 7 noiembrie 2026

Dacă nu ajungi pe 31 octombrie în Grigorescu sau ești din altă zonă a orașului, notează-ți în calendar data de 7 noiembrie 2026, când Der Flohmarkt ajunge în cartierul Mănăștur.

Locația exactă și formularul de înscriere pentru Mănăștur vor fi anunțate în curând de către Asociația Daisler.

The post Der Flohmarkt pe Plaja Grigorescu: Oserul din Centru ajunge în cartier! appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Hey! Și eu îl folosesc. Am construit tabele interactive, am transcris meniuri din fotografii, am creat baze de date, topul restaurantelor din Cluj l-am făcut cu date extrase automat. L-am folosit ca un instrument. Inclusiv imaginile din articol le-am generat cu ChatGPT (pentru a întări ideea).

Am o problemă cu restaurantele, bistrourile, cofetăriile și băcăniile (în general cu orice afacere care servește ceva de mâncare) care își promovează produsele cu imagini generate de inteligența artificială. Și nu, nu mă deranjează că folosesc A.I.-ul. Mă deranjează că, atunci când vreau să văd ce gătesc, îmi arată ceva ce n-au gătit niciodată!

Vreau să văd preparatul lor. Farfuria lor. Rețeta lor. Ideea lor.

Nu ai bani de fotograf? Nicio problemă.

Înțeleg perfect că HoReCa din Cluj e pe butuci și nu mai este buget de marketing. Cu atât mai mult un restaurant mic, o cofetărie de cartier sau o băcănie aflată la început de drum nu-și permit neapărat un fotograf profesionist, un videograf și sau o agenție de marketing care să facă și să implementeze un plan de Social Media.

Nici nu mă aștept la așa ceva.

Dar între o ședință foto profesională și o imagine generată cu A.I.-ul există o variantă pe care unii par s-o fi uitat: fotografia făcută cu telefonul.

Ai pregătit un desert de care ești mândru? Pune-l pe masă și fotografiază-l. Ai scos din cuptor o tavă de lasagna? Arată-mi lasagna făcută de tine și pusă-n farfurie. Ai făcut o ciorbă de ardei umpluți? Fotografiază bildu’ înainte să-l trimiți la masă.

Nu trebuie să ai obiectiv de 50 mm, lumini de studio și un fotograf care vorbește despre profunzimea câmpului în timp ce tu te gândești dacă mai ai suficientă maioneză în bucătărie. Ai nevoie de preparat și de un telefon.

Sigur, s-ar putea ca prima fotografie să iasă prost. Poate ai prea multă lumină, poate ai fotografiat farfuria dintr-un unghi dubios sau poate ai prins în cadru și jumătate din sticla de ulei. Se mai întâmplă. Mai faci una. Iar dacă nici a doua nu iese, mai faci una. Nu te amendează nimeni pentru că ai fotografiat de patru ori o porție de papanași.

Prefer o fotografie făcută prost, dar cu mâncarea ta reală, decât o imagine perfectă cu o mâncare care există doar în calculatorul cuiva!

Din partea mea poți fotografia și cu interfonul de la scară. Mai bine să îmi prezinți o imagine proastă din punct de vedere tehnic, dar cu preparatul tău real, decât una superbă, dar cu ceva ce nu o să primesc în vecii vecilor la tine-n local

Ce încredere să am într-o farfurie care nu există?

Să zicem că intru pe pagina unui restaurant și văd o fotografie cu o friptură perfect rumenită, un piure fin și un sos care arată de parcă a fost turnat de un înger cu diplomă de bucătar. Arată extraordinar.

Doar că imaginea este generată cu A.I. și nu reprezintă un preparat real din restaurant.

Bun. Și eu ce ar trebui să înțeleg de aici? Că bucătarul gătește bine? Că ingredientele sunt de calitate? Că porția arată așa? Că preparatul respectiv există în meniu?

Nu pot înțelege nimic din toate astea. Pot doar, în cel mai bun caz, să admir o imagine frumoasă, care nu-mi oferă nicio informație concretă despre ceea ce aș putea primi dacă aș veni la tine.

Nu-mi vinde o fantezie

Știu că toată lumea spune că TREBUIE să fii pe rețelele sociale… dar nu trebuie să ai cont pe toate. Decât cu poze generate de ChatGPT și postate pe Instagram / Facebook, mai bine să nu ai cont pe Facebook / Instagram (de TikTok nici nu mai zic, că acolo deja vorbim de bugete mult mai mari pentru conținut). Un bistro fără Instagram e un bistro. Un local cu Instagram fals e un local care minte din prima.

Serios, avem atâtea exemple din Grecia, Italia, Spania care ne demonstrează că e suficient să ai un cont de Google My Business și, eventual, un website pentru ca oamenii să știe unde să vină și ce-i așteaptă.

Dacă tot insiști să ai un cont Social Media, uite câteva idei care nu necesită buget lunar:

• Fă o poză cu farfuria, la lumină naturală, cu telefonul. Atât.
• Bucătarul sau ospătarul cu mâncarea în mână. Oamenii vor să vadă oameni.
• Meniul scris simplu, cu prețuri reale. Prin București este un local care face valuri pentru că scrie meniul de mână într-un caiet.
• Un profil de Google Maps cu program și informații actualizate la zi. Inclusiv meniul îl poți fotografia și urca.
• Nu trebuie să postezi zilnic. Mai pune un Story din când în când și aia e.

Mâncarea are o particularitate interesantă: nu trebuie să fie perfectă ca să fie bună. Un desert poate să aibă o formă ușor imperfectă. O felie de tort poate să nu aibă toate straturile aliniate milimetric. O porție de paste poate să nu arate ca într-o reclamă italiană filmată în slow motion. Și totuși, toate astea pot fi extraordinare.

Nu spun că o fotografie realizată de un stilist culinar nu mă atrage. Spun că una generată cu A.I. îmi provoacă sentimente negative și aceste trăiri se resfrâng asupra localui tău. O fotografie cu un preparat care arată bine, dar nu exagerat de bine, mă face să mă întreb cum a fost făcut, ce ingrediente are și ce gust o avea.

Îmi place să văd personalitatea bucătarului în farfurie. Să descopăr o combinație neașteptată, o interpretare proprie a unui preparat cunoscut sau un desert pe care nu l-am mai întâlnit în altă parte. Asta înseamnă, pentru mine, să descopăr un local.

Dacă ai inventat o rețetă, vreau să văd rețeta ta. Dacă ai reinterpretat un preparat tradițional, vreau să văd interpretarea ta. Dacă ai o cofetărie și faci un tort cu care te mândrești, vreau să văd tortul pe care îl faci tu. Chiar dacă este o fotografie cu ”zgomot”.

Nu unul inventat de un program care a înțeles din instrucțiuni că vreau ceva spectaculos. Nu mă interesează cum ar putea să arate mâncarea ta într-o lume perfectă. Mă interesează cum arată în realitate.

Și toate astea vin din partea mea, a gurmandului care dă cu ciocănelul la The Dwarfs, poate nu chiar agenție, dar în lipsa unui cuvânt mai bun o să-i spun agenție de Social Media.

The post HoReCa: NU mai puneți poze cu farfurii inventate de A.I. appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

De data asta, provocarea lansată pe 8 octombrie a fost una pe care n-aveam cum să o ratăm: Dincolo de dulce: CÂND CIOCOLATA NU E DOAR DESERT. Adică o seară întreagă construită în jurul ideii de a combina și completa gusturile unei farfurii pornind de la o pralină de ciocolată. Ioana de la Petro Vaselo s-a alăturat și a zis că vrea și ea să completeze ”farfuria”.

Ca de obicei, ne-am rezolvat rapid cazarea. Am găsit pe Booking un studio foarte fain și curat, chiar aproape de La Cuptor, Margarethengasse Comfort Rooms Old Town, unde am plătit de 33 de euro pe noapte. Simplu, practic și fără bătăi de cap.

De ce îmi place La Cuptor: deschiderea spre colaborări extraordinare

Presupun că știți deja că am un slăbiciune pentru restaurantul ăsta. Dar dincolo de mâncarea excelentă, ceea ce apreciez cel mai mult la ei este deschiderea incredibilă la colaborări. N-o să vezi la La Cuptor doar un simplu meniu de degustare aruncat pe o masă, ci o întreagă comunitate adusă laolaltă.

Pentru seara asta, echipa restaurantului și-a unit forțele cu oameni faini, pasionați de ceea ce fac:

• Carmen de la MARSEPE. Ciocolateria artizanală care a avut curajul să ducă pralina în teritorii neașteptate (de la yuzu și busuioc până la urechi de porc sau prune afumate cu pălincă).
• Simona de la Jujube. S-a ocupat de decor și a reușit să lege vizual întreaga masă de povestea serii.
• Vlad Mihăescu (proiectul LEJER). A asigurat coloana sonoră exclusiv pe vinil.
• Ioana de la Crama Petro Vaselo. Ne-a povestit de ce a ales fiecare vin din această călătorie gastronomică.

Până și pâinea au cumpărat-o de la o brutărie artizanală, locală.

Iar peste toate astea vine ospitalitatea lor nativă. Iulian, rămână în continuare cel mai bun ospătar din lume. Genul de om care știe exact când să intervină, cum să-ți explice o asociere din farfurie fără să devină academic și care te face să te simți de-al casei din secunda în care ai trecut pragul.

Meniul: 6 momente, 6 farfurii și o întâlnire atipică cu ciocolata

Meniul nu a fost o cină urmată de o degustare de ciocolată la final, ci un dialog continuu pe parcursul întregii seri. Fiecare farfurie creată de bucătăria La Cuptor a intrat în rezonanță cu o pralină MARSEPE și un vin dedicat.

Iată cum a arătat structura celor 6 momente:

I. IGNAT

• Farfurie: Terină presată din urechi de porc, cremă de murături, muștar, usturoi copt, cimbru, pâine crocantă.
• MARSEPE: Pralină Pig Ears – Garlic – Thyme.
• Vin: Bendis Nadir.

II. CRUSTĂ

• Farfurie: Parfait fin de ficat de pui, coniac și cimbru, pară acidulată, nucă crudă „de lapte”, nibs de cacao, mini-brioșă caldă cu unt brun.
• MARSEPE: Pralină Rozmarin – Lămâie.
• Vin: Petro Vaselo Alb.

III. PĂDURE

• Farfurie: Hribi în unt brun, cremă fină de țelină coaptă, jus de hribi, cimbru, bezea crocantă de mămăligă.
• MARSEPE: Pralină Țelină – Kalamansi – Lime.
• Vin: Maletine.

IV. FOC

• Farfurie: Ruladă fină de ardei capia copt, cremă de ardei afumat, brânză maturată de oaie, caș de mere, ulei de chilli, sare afumată.
• MARSEPE: Pralină Chili Pepper – Pink Pepper.
• Vin: Petro Vaselo Roșu.

V. UMBRĂ

• Farfurie: Mușchi de vită, cremă de păstârnac cu vanilie Bourbon, cartof fondant, ceapă arsă, prună afumată, jus de vin roșu și ciocolată neagră.
• MARSEPE: Pralină Plum – Smoked Plum.
• Vin: Melgis.

VI. ULTIMUL GUST

• Farfurie: Pralină MARSEPE cu caramel de măr și scorțișoară, cremă fină și acrișoară de kefir, cătină.
• MARSEPE: Pralină Caramel de măr – Scorțișoară.
• Băutură: Cocktail dedicat.

Top 1 de pe masă

Eu cu Buburuza avem o regulă și o tradiție: 1. să nu ne comandăm același lucru (pentru a putea gusta din cât mai multe preparate – nu a fost cazul aici) și 2. să ne spunem, la finalul mesei, care a fost dish-ul preferat. Să ne facem singuri un top 1. Nu avem voie să alegem 2 preparate, doar unul.

Așadar, mai jos, top 1 din experiența culinara de la La Cuptor, Dincolo de dulce: CÂND CIOCOLATA NU E DOAR DESERT.

• Farfurie: Hribii din actul III. PĂDURE. Acest preparat mi-a schimbat lumea legată de cum se pot îmbina gusturile și texturile. Nu știu cum au făcut bezeaua de mămăligă, dar efectiv avea gust și textură de bezea (ți se lipea de dinți, era dulce) și în același timp simțeai ”mămăliga”-n gură. WOW!
• MARSEPE: Pralina cu chilli și piper roz a fost preferata mea. Am mai mâncat praline picante, dar niciuna nu se ridică la nivelul acesteia: echilibrul dintre picant și dulce este o linie extrem de fină. Mi-au plăcut așa de mult, încât la finalul serii am cumpărat câte o cutie din fiecare sortiment pe care îl avea la ea, doar pentru a mă putea decide care îmi place cel mai mult.
  Pro tip învățat de la Marsepe: pentru a vedea dacă într-o pralină se folosesc ingrediente calitative, ține pralina în gură, pentru că untul de cacao are temperatura de topire apropiată de temperatura corpului uman… deci dacă se topește și nu ești nevoit să o molfăi, e făcută din ingrediente de calitate.
• Vin: Melgis. Cu toate că sunt un băutor de prosecco / vin alb, seara aceasta am avut o problemă reală între a mă decide între Roșu Petro Vaselo și Melgis. A câștigat Melgis, dar a fost o competiție extrem de strânsă.

Cât a costat și de ce merită experiența

Prețul pentru întreaga experiență a fost de 600 de lei pentru două persoane (EARLY BIRD, până la 1 octombrie | după 1 octombrie costa 650 lei / 2 persoane). Raportat la tot ce a inclus: 6 preparate complexe, 6 praline artizanale, asocierea completă de vinuri de la Petro Vaselo, atmosfera întreținută pe vinil și decorul SIMONEI – prețul este mai mult decât corect pentru nivelul oferit.

La Cuptor îmi dovedește încă o dată că nu e doar un restaurant din Sibiu unde se mănâncă bine, ci un spațiu viu, unde gastronomia se întâlnește cu arta, muzica și pasiunea unor oameni care chiar își doresc să facă lucrurile altfel.

Sfatul meu este să urmăriți când e următorul eveniment culinar și să mergeți… promit că nu veți regreta. Noi cu siguranță ne vom întoarce de fiecare dată cu drag de la Cluj.

Vă las mai jos doar două din evenimentele culinare la care am mai participat:

• Experiență multisenzorială
• Arta și-a dat întâlnire La Cuptor Sibiu

Până atunci, de ce nu mergeți la o cină La Cuptor Sibiu.

The post Dincolo de dulce la La Cuptor Sibiu: Când ciocolata părăsește desertul appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a anunțat recent inițierea procesului de elaborare pentru Planul de Acțiune destinat gestionării zgomotului și efectelor acestuia în Municipiul Cluj-Napoca. Și, ca de obicei, când vine vorba de documente publice, administrația ne pune la dispoziție informații importante, dar într-un format… greu de parcurs.

Dacă vrei să afli în ce zonă de zgomot e strada ta, trebuie să descarci fișiere .xls, să cauți manual prin sute de rânduri și să-ți prinzi urechile prin tabele și hărți.

Drept urmare, am preluat datele de pe pagina oficială Primăria Cluj-Napoca – Harta de Zgomot și l-am rugat pe Claude să le organizeze într-un tabel interactiv, ca să-mi(ți) poți găsi strada în două secunde.

Tabel interactiv: caută strada ta și vezi nivelul de zgomot

Unde e zgomotul făcut de avioane?

Oricât de utile sunt aceste date pentru traficul rutier / feroviar / tramvai, există o mare problemă pe care harta și planul primăriei tind să o ignore complet: traficul aerian.

Clujul are culoarul de zbor al Aeroportului Internațional Avram Iancu poziționat fix deasupra orașului.

Punctual, ce uită planurile oficiale de zgomot să trateze cu seriozitate:

• Decolări și aterizări la 5-6 dimineața sau la miezul nopții: În Mărăști să nu zic Someșeni, o decolare la 6:00 dimineața înseamnă că s-a terminat cu somnul pentru întreg blocul. Locuitorii reclamă adesea că aeronavele survolează la altitudini joase, întrerupând conversațiile, somnul și liniștea… în general.
• Măsurători pe hârtie vs. realitate: În timp ce reprezentanții aeroportului susțin de fiecare dată că se încadrează în limitele legale de zgomot și că respectă standardele, clujenii din cartierele de sub culoar simt agresiunea fonică zi de zi.
• Zboruri peste zone rezidențiale dense: În multe orașe europene, culoarul de zbor nu trece direct peste centrul sau cartierele principale ale orașului. La Cluj însă, traseele aeriene intersectează comunități uriașe, iar zgomotul avioanelor depășește de multe ori pragul de confort fonic, fără ca harta primăriei să reflecte corespunzător acest lucru.

Documentele oficiale ne spun că în intervalul 23:00–07:00, decolările peste Cluj-Napoca ar trebui să fie maximum 10%, dar datele din 2025 ne arată însă altceva: 44% dintre decolările de noapte au fost peste oraș.

Adică avem in mod real 1.283 de decolări peste Cluj-Napoca, când planul ar permite maxim 290, din totalul de 2892 decolări de noapte.

Facebook – Nu ne mai zburați somnul

Cum poți schimba ceva: participă la consultarea publică!

Publicul are dreptul legal și obligația civică de a participa în luarea deciziilor. Dacă te deranjează zgomotul de pe strada ta (fie că e de la mașini, șantiere, avioane etc) și vrei ca Primăria să includă măsuri concrete în Planul de Acțiune, acum e momentul.

Detalii de consultare și depunere observații:

• Consultați propunerea de plan:
  • La sediul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, str. Moților nr. 3, camera 28.
  • Online: aici.
• Program de lucru:
  • Luni – miercuri între orele 09:00 și 15:00
  • Joi între orele 09:00 și 17:00.
• Cum trimiți opinii / comentarii: În scris la registratură (str. Moților nr. 3) sau direct pe email la registratura@primariaclujnapoca.ro.
• Data limită: 16 octombrie 2026.

Ce e de făcut acum?

1. Caută-ți strada în tabelul de mai sus și vezi cum figurează în actele oficiale.
2. Trimite un email la primărie (registratura@primariaclujnapoca.ro) până pe 16.10.2026 în care să le semnalezi problemele reale de pe strada ta – mai ales dacă ești afectat.
3. Trimite articolul vecinilor sau pe grupul de bloc / cartier. Cu cât suntem mai mulți care trimitem observații, cu atât mai greu le va fi autorităților să ne ignore.

Până atunci, să avem liniște!

The post Harta de zgomot din Cluj-Napoca: În ce zonă e strada ta și de ce am uitat de avioanele care zboară peste oraș? appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Dacă la edițiile anterioare instalațiile de lumină au atins borna de peste 100.000 de vizitatori, anul acesta contextul se anunță la fel de atractiv.

Ce presupune Celălalt Târg de Crăciun și tema ediției 2026: #Present

Sub umbrela temei din acest an – #Present -, organizatorii își propun să creeze un spațiu orientat spre comunitate, design și consum responsabil.

Pe strada Mihail Kogălniceanu vor fi amplasate 38 de căsuțe simple și 3 duble, concepute pentru a integra atât elemente de design, cât și instalațiile artistice de lumină.

• Prețurile de chirie sunt înghețate la nivelul celor de anul trecut.
• Nu se percepe comision din vânzările realizate de comercianți.
• Meniul accesibil: Fiecare stand este obligat să aibă la vânzare cel puțin un produs la un preț maximal de 10 lei.
• Susținere pentru cauze sociale: Sunt puse la dispoziție 2 căsuțe pentru ONG-uri, la costuri minime de închiriere.

Cât costă și ce include închirierea unei căsuțe?

Căsuțele au o dimensiune de 3×2 metri, sunt dotate cu oblon, ușă de acces laterală și contor de energie electrică montat (se predau fără mobilier).

Structura tarifelor:

• Comercianți de produse nealimentare (artizanat / cadouri): 7.650 lei + TVA (450 lei/zi) + costul consumului de energie electrică.
• Comercianți de produse alimentare: 12.750 lei + TVA (750 lei/zi; căsuțele duble se tarifează dublu) + costul consumului de energie electrică.
• Ce este inclus: Paza, salubritatea și autorizațiile DSP/DSV (gestionate de organizator și refacturate).

Cum se face selecția vendorilor?

Locurile sunt limitate, iar selecția se va face pe baza unui punctaj. Se va pune accent pe:

1. Calitatea și diversitatea produselor (producătorii au prioritate în fața distribuitorilor).
2. Componenta de interacțiune: Atelierele, degustările sau workshop-urile propuse de vendori pot fi incluse în programul oficial al evenimentului.
3. Sustenabilitate: Utilizarea ambalajelor ecologice sau oferirea de reduceri celor care vin cu propriul ambalaj.
4. Istoricul de colaborare cu Asociația Daisler.

Reguli importante din regulament

• Termen limită pentru înscriere: 1 noiembrie 2026 (sau mai devreme, dacă se ocupă toate locurile).
• Plata: Factura se achită între 5 și 10 noiembrie (după semnarea contractului).
• Orar obligatoriu:
  • Luni – vineri între 14:00 și 23:00
  • Sâmbătă – duminică între 10:00 și 23:00.
• Exclusivitate și limitări: Maximum 5 produse distincte în meniu. Sunt acceptați maximum 5 comercianți de vin fiert și maximum 2 de cafea în tot târgul. Vendorii de mâncare nu pot vinde băuturi și invers.
• Identitate vizuală: Numele brandului și meniul vor fi realizate după un model unitar pus la dispoziție de organizator.

Cum te poți înscrie?

Dacă proiectul ți se potrivește și vrei să fii prezent pe strada Kogălniceanu completează formularul de înscriere la Celălalt Târg de Crăciun.

The post Celălalt Târg de Crăciun 2026: S-au deschis înscrierile pentru producătorii locali pe strada Kogălniceanu appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Timp de o lună de zile, la Edison House of Music, avem ocazia să descoperim poveștile mai puțin știute din spatele vinilurilor, casetelor hip-hop, rockului underground, jazzului și muzicii clasice românești.

Iar dacă vrei să prinzi începutul în cel mai bun mod posibil, vernisajul din 9 octombrie vine la pachet cu o întâlnire specială și un DJ set rar de 3 ore semnat de Berti Barbera.

De la Cântece interzise la poveștile de acasă

Proiectul Music Gallery nu este la prima sa inițiativă curajoasă. După ce primul capitol, Cântece interzise, a explorat muzica ca formă de rezistență și libertate în diferite colțuri ale lumii, echipa își îndreaptă acum reflectorul spre interior.

Focus: ROMÂNIA face parte dintr-un demers mai amplu de cercetare și documentare care își propune să arate că scena locală are o moștenire culturală fabuloasă, mult peste ce am fost învățați să credem.

Există muzee pentru aproape orice, însă muzica a trăit mereu pe scenă sau în căști. Music Gallery îi oferă un loc în care să rămână și să poată fi vizitată. Cu Focus România ne uităm, în sfârșit, și acasă, iar povestea pe care o găsim e mult mai frumoasă decât ne-am obișnuit să credem.

Acesta e doar un început, un prim episod în cercetarea pe care ne propunem să o facem în România.

– Alin Vaida, fondatorul Music Gallery

Ce descoperi în expoziție: viniluri, casete și uriașii muzicii românești

Expoziția nu încearcă să predea o lecție plictisitoare de istorie, ci oferă un sample interactiv și vibrant din cultura sonoră românească. Printre poveștile pe care le vei putea explora se numără:

• Povestea vinilului și epoca casetelor: Cum au influențat suporturile fizice generații întregi și cum s-a născut cultura hip-hop locală prin schimbul de casete audio.
• Legendele rockului: Parcursul trupei Phoenix și amprenta lor imposibil de șters din istoria muzicală românească.
• Giganții muzicii clasice și de jazz: Detalii fascinante despre George Enescu – pe care celebrul violoncelist Pablo Casals l-a descris drept cel mai mare fenomen muzical de la Mozart încoace – dar și o perspectivă asupra carierei lui Johnny Răducanu și cum s-ar fi scris istoria jazzului dacă ar fi activat într-o altă eră a festivalurilor internaționale.

Vernisajul din 9 octombrie: Berti Barbera vine la Cluj cu un DJ set rar

Deschiderea oficială are loc joi, 9 octombrie, de la ora 19:00, la Edison House of Music, iar invitatul special al serii este Berti Barbera – una dintre cele mai enciclopedice și respectate voci din muzica românească.

Pe lângă o discuție deschisă despre istoria și contextul muzicii de la noi, Berti va susține al doilea DJ set din întreaga sa carieră. Timp de 3 ore, el va construi un journey muzical special adaptat expoziției, trecând prin piese cult, rarități de colecție și piese românești care au definit generații.

Cum ajungi și de unde iei bilete

• Când: 9 octombrie – 9 noiembrie 2026
• Unde: Edison House of Music (Cluj-Napoca)
• Vernisaj: 9 octombrie, ora 19:00 (cu Berti Barbera)
• Bilete: Sunt deja disponibile online pe iabilet.ro | Preț bilet: 50 lei

The post Istoria secretă a muzicii noastre vine la Cluj: Music Gallery deschide expoziția ”Focus: ROMÂNIA” la Edison House of Music appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

Într-un an în care numărul de rezervări în restaurantele din capitală scăzuse cu aproximativ 30% în primele șase luni, festivalul inițiat de Călătorii și Farfurii, ialoc.ro și Studio Maller a adus un suflu nou în oraș: peste 18.000 de participanți, 151 de localuri implicate și o creștere a apetitului pentru locuri noi.

Cifrele cheie ale Bucharest Food Week 2026

• 10.276 de oaspeți au mâncat în restaurantele participante pe bază de rezervare online pe foodweek.ro.
• ~2.000 de persoane au profitat de meniurile speciale făcând vizite direct la linie, fără rezervare.
• ~6.000 de produse în ediție limitată (patiserie, choux-uri, plăcinte, cafele de origine și cocktailuri) s-au vândut în cele 7 zile.
• 84,7% dintre cei care au rezervat prin platformă au ajuns pentru prima dată în restaurantul respectiv.
• +43% mai multe rezervări comparativ cu o săptămână medie din 2026 (conform datelor ialoc.ro).
• +39% creștere a rezervărilor față de aceeași săptămână din anul precedent (15–21 septembrie 2025), raportat la localurile care foloseau soluția ialoc și atunci.

Am pornit Bucharest Food Week din dorința de a face ceva pentru industrie.

Am gândit un eveniment care să le dea un impuls oamenilor să iasă, să descopere locuri noi la un preț mai accesibil, după care să revină în locurile care le-au plăcut.

– Alexandra și Cătălin Cincu, co-fondatori Bucharest Food Week & Călătorii și Farfurii

Top 3 cele mai rezervate restaurante pe categorii de preț

Meniurile dedicate au fost structurate pe trei praguri de preț (69, 119 și 189 lei per persoană), gândite să ofere un raport calitate-preț superior comenzilor à la carte.

Conform rezervărilor confirmate pe platforma ialoc, iată restaurantele care au atras cele mai multe mese în săptămâna festivalului:

1. Meniuri la 69 Lei

1. Balls. (ziua cu cel mai mare trafic: duminică, 20 septembrie)
2. RYU Sando Bar (ziua cu cel mai mare trafic: sâmbătă, 19 septembrie)
3. Bucătăria.localfood (ziua cu cel mai mare trafic: duminică, 20 septembrie)

2. Meniuri la 119 Lei

1. Check (ziua cu cel mai mare trafic: sâmbătă, 19 septembrie)
2. PAPILA (ziua cu cel mai mare trafic: sâmbătă, 19 septembrie)
3. Jeonjuu Korean BBQ (ziua cu cel mai mare trafic: sâmbătă, 19 septembrie)

3. Meniuri la 189 Lei

1. Vacamuuu (ziua cu cel mai mare trafic: sâmbătă, 19 septembrie)
2. CAU Steakhouse (ziua cu cel mai mare trafic: vineri, 18 septembrie)
3. Raionul de Pește Floreasca (ziua cu cel mai mare trafic: sâmbătă, 19 septembrie)

Masterclass-uri, pairing-uri și cine colaborative între orașe

Programul BFW a inclus ateliere practice, degustări ghidate și cine speciale care au pus la aceeași masă restaurante de top din București și din țară:

• Ateliere & Masterclass-uri: Degustare de șampanie cu Cosmin Udrea (campion mondial la blind tasting 2023), masterclass de sushi de 5 ore cu Chef Alexandru Bădițoaia, sesiuni dedicate cafelei la Academia Origo, atelier de food & wine pairing cu Radu Dumitrescu, mixologie și patiserie cu Zoltan Nagy și Grain Trip, precum și demonstrații de bucătărie românească modernă susținute de Chef Flaviu Mureșan.
• Pop-up-uri naționale: Soro Lume i-a găzduit pe cei de la Bistro de l’Arte (Brașov), DeSoi a colaborat cu Kupaj (Cluj-Napoca), Noua B.A.R. s-a fraternizat cu Taste of Transylvania / Pava (Odorheiu Secuiesc), iar AURA și KAIAMO au semnat o cină de colecție.

Premieră internațională: Les Enfants du Marché (Paris) la Piața Obor

Finalul festivalului a adus o premieră pentru piața din România: echipa celebrului restaurant Les Enfants du Marché (din Marché des Enfants Rouges, Paris) a găzduit un pop-up de două zile în curtea Tabra.

Proprietarul Michael Grosman, bucătarul Louis Cocault și somelierul Martial Peria au gătit alături de echipa condusă de Mircea Mangiurea, folosind ingrediente proaspete procurate direct din Piața Obor.

• 412 invitați au fost prezenți la eveniment.
• 864 de persoane au rămas pe lista de așteptare.
• Biletele s-au epuizat în primele 4 ore de la lansare.

Bucureștiul e tânăr, creativ și plin de viață. E o generație nouă aici care își permite să experimenteze, să se joace și să privească lucrurile cu libertate, fără să piardă însă legătura cu tradițiile românești.

Bucureștiul ne-a lăsat, cu siguranță, ceva de dus mai departe.

– Michael Grosman, proprietar Les Enfants du Marché

Când va avea loc următoarea ediție Bucharest Food Week?

Ediția de primăvară Bucharest Food Week 2027 este deja confirmată și va avea loc în perioada 10 – 16 mai 2027.

Organizatorii anunță extinderea rețelei de restaurante participante și o prezență internațională sporită, primele două evenimente cu invitați din străinătate fiind deja în etapa de planificare.

Întrebări Frecvente (FAQ) Bucharest Food Week 2026

The post Prima ediție Bucharest Food Week în cifre: Peste 18.000 de oameni, restaurante pline și ce urmează în mai 2027 appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea

A fost o ediție memorabilă – de la energia trupelor finaliste și vibe-ul de comunitate din backstage, până la concertele speciale și vestea uriașă că la anul, pe scena festivalului aniversar, vine Kamasi Washington.

Mai jos aveți rezumatul rapid, lista completă a câștigătorilor și concluziile unei ediții care a arătat impecabil.

Cine sunt câștigătorii Jazz in the Park Competition 2026

Bătălia a fost extrem de strânsă între cele 12 trupe selectate din peste 306 aplicații venite din 50 de țări. Juriul și publicul au asistat la show-uri complexe, în care jazzul s-a combinat firesc cu hip-hop, electronic, neo-soul, afrobeat și muzică de film.

Palmaresul ediției 2026:

• Marele Premiu (6.000 € + slot garantat la Jazz in the Park 2027): Creature. (Marea Britanie). Trupa a impresionat nu doar prin compoziție, ci și printr-o prestanță tehnică impecabilă.
• Premiul II (3.500 €) & Cea mai bună trupă românească (1.500 € + contract pentru 2027): Amphitrio(România). Proiectul clujean continuă să confirme statutul de noua senzație a jazzului autohton.
• Premiul III (1.500 €) & Cea mai bună compoziție: Javotte (Franța).

Premii speciale și mențiuni individuale:

• Premiul pentru cea mai bine pregătită trupă din punct de vedere tehnic: Creature. (UK) – premiu oferit în premieră de echipa de sonorizare a festivalului.
• Invitație specială la Jazz Cave Festival 2027: Faust X Live Band, oferită de Diana Gheorghiu (membru al juriului).
• Mențiuni pentru muzicieni remarcabili:
  • Mike Alex – basist (Amphitrio)
  • Mael El Mazouchi – pianist (Duk)
  • Carolina – solistă (Miss C-LINE)

Mai mult decât un concurs: O comunitate creată în Parcul Central

Ce face ca Jazz in the Park Competition să fie diferit de un concurs clasic este fix mentalitatea cu care este construit. În loc de o competiție tensionată, Parcul Central devine timp de trei zile o rampă de lansare și un spațiu de networking real pentru muzicieni.

Fiecare dintre cele 12 trupe a plecat acasă cu un onorariu garantat de 1.000 de euro, cazarea și transportul fiind acoperite de organizatori. Dar, mai presus de bani, artiștii au cântat pe o scenă profesionistă, în fața a zeci de mii de oameni și a unor influențatori cheie din industria muzicală internațională.

A fost cea mai bună ediție de concurs a noastră, în principal datorită finaliștilor. Concertele lor puse împreună au constituit un line-up cu care m-aș afișa oricând, oriunde. Creature., trupa câștigătoare, ne-a pus în față un toboșar cu o mentalitate care ar trebui împrumutată și de alți muzicieni. Amphitrio, noua senzație a jazzului românesc, s-a remarcat și a impresionat între alte trupe care vin din țări cu pedigree de jazz.

Dar ce a fost cel mai special anul acesta a fost atmosfera din backstage. Trupele parcă nu concurau. Se ajutau, se ascultau unii pe alții, se sfătuiau. Au fost o comunitate. Timp de 3 zile, Parcul Central s-a transformat într-o bulă în care parcă ne-am izolat de ce se întâmplă în jur și am tratat cultura și actul artistic așa cum merită să fie tratate. De asta sunt cel mai mândru.

– Alin Vaida, fondator Jazz in the Park

Ce urmează în 2027: Ediția aniversară de 15 ani și Kamasi Washington la Cluj

Povestea nu se oprește aici. În 2027, Jazz in the Park marchează 15 ediții, iar organizatorii au anunțat deja primele detalii mari:

1. Locația: Festivalul aniversar va avea loc în spațiul spectaculos din Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
2. First Headliner: Legendarele linii de saxofon ale lui Kamasi Washington se vor auzi pentru prima dată în România. Saxofonistul american (cunoscut pentru albumele The Epic, Heaven and Earth și colaborarea iconică cu Kendrick Lamar pe To Pimp a Butterfly) este primul nume mare confirmat.
3. Câștigătorii deschid festivalul: Conform tradiției, britanicii de la Creature și clujenii de la Amphitrio vor urca pe scenele ediției de la anul.

Cultura rămâne accesibilă la Cluj, iar modelul Jazz in the Park dovedește încă o dată că un festival gratuit poate menține ștacheta calității artistice la cel mai înalt nivel internațional.

The post Cât de bine a sunat Clujul weekendul ăsta: Trupa britanică Creature. a câștigat Jazz in the Park Competition 2026. Ce urmează în 2027? appeared first on Un blog scris de Dan Ciulea. A blog by Dan Ciulea