Salata de vinete

Pepene rosu

Nisip de mare pe talpi

Yours?

Ma plangeam in postul precedent ca sunt scumpe fructele in Bucuresti (de fapt sunt scumpe in piata Delfinului din Pantelimon, pentru ca exista si piete mai ieftine dupa cum mi se sopteste din public). Iar eu din motive medicale trebuie sa tin un regim strict bazat pe fructe si legume.

Pornind de la ideea ca e posibil ca fructele sa fie mai ieftine daca le cumperi de la “mama lor”, am ajuns aseara la Gradistea in cautare de … mere. Numai ca era putin inchis . Ca sa vezi, spre marea mea mirare, localnicii nu m-au intampinat voiosi cu cosuri pline de fructe ieftine . Sa fie oare de vina faptul ca era ora 10 seara??? Erau cativa neni pe acolo, dar nu prea aratau a producatori de fructe. Deci nu am gasit nici un fel de mar sau alta fructa.

Asa ca am ajuns pe malul unei balti, in the middle of nowhere, unde s-au produs urmatoarele: mi-a intrat nisip in sandale, am ascultat greieri si oracaieli de broaste, am vazut lilieci zburand, am fumat 2 tigari (sa trecem peste acest aspect – a fost o scapare), am povestit despre cum e sa te operezi de fibrom (da, sunt plictisitoare uneori!) si am admirat o frumoasa luna plina. Pe care, intr-un impuls pitzipongic, m-am grabit sa o pozez cu mobilul. Adevarul e ca n-o sa mai vad asa ceva decat peste fix 4 saptamani, asa ca momentul trebuia imortalizat intr-o poza de calitate proasta, la care n-o sa ma uit probabil decat atunci cand o s-o sterg Dar deh, asa e cand ne-a zapacit tehnologia. De mentionat ca nici acolo nu am gasit mere.

Vanatoarea de fructe a continuat la aeroport. Acolo eram la jumatate de ora dupa miezul noptii, cascand gura la avioanele care zburau pe deasupra capului (au trecut 2). M-as fi urcat intr-unul si as fi plecat in lume, dar n-aveam nici un act la mine Nu, nu erau mere nici aici.

Si totusi plimbarea a avut oaresce rezultate. Am capatat o piersica pe la 1 jumate noaptea. Zemoasa si dulce, de mi-au ramas degetele lipicioase.

Eu nu inteleg o chestie: de ce si-au facut unii case in mijlocul campului? Nici macar mere nu sunt acolo.

Cum ar fi sa plec in lume ca sa pozez gandaci si flori? Cred ca trebuie sa-mi iau mere de acasa.

In afara de faptul ca ma imbolnavesc de cele mai tampite boli, ca am senzatii de lesin si ameteala, ca ma enervez pentru ca platesc aiurea cotizatii la sistemul de sanatate si eu umblu prin policlinici private care sunt scumpe de innebunesc, eu sunt bine sanatoasa Vorba unui prieten, numai gripa porcina imi lipseste

Si in timp ce eu ma lupt cu demonii, altii isi boteaza copilasii (am vazut sambata o bebelusa dragalasa foc, pe care o cheama ca pe mine) sau se casatoresc (am ajuns si la nunta, tot in ziua aia). 

Mi-am rupt mainile carand din piata kile de fructe si legume, pentru ca trebuie sa mananc de regim. Si eu mai mult de 5 kilograme nu pot cara. Asa ca fac mai multe drumuri si mor de cald (aprovizionarea o fac in weekend).

Un kilogram de caise costa 7 lei. Si eu iau doua pentru ca imi plac mult si au si fier. Un kil de nectarine e si ala 8 lei. La fel ca unu de piersici. Plus portocale pentru sucul de dimineata, plus cateva banane si mere pentru mancat la cina. Sa mananci sanatos costa mult. Zici ca sunt facute din aur, frate!

Apa plata beau cam 3 litri pe zi, deci trebuie si asta cumparata si carata.

Mi-am luat si legume ca sa fac supa si ca sa le mananc crude. Acum rontai morcovi cu mere rase, la pranz mananc salate cu gratar de pui. Daca pun pe hartie cat cheltui ca sa mananc asa, ma ingrozesc. Incep sa cred ca tratamentul ala de 20 de milioane e ieftin.

Da, deci cam asta e situatiunea. Ma mentin pe pozitii, trag de mine sa rezist, ma vaicaresc la cine sta sa ma asculte si imi spun ca mai rau de atat nu poa’ sa fie. De mers in concediu deocamdata nu se pune problema. Inca n-am murit. Gen.

Am avut o zi de-a dreptul sinistra azi.

Maine seara o sa sufar o mica interventie. Mi-au promis anestezie, deci sper sa nu ma doara. La cata durere am suportat eu in ultima vreme (de toate felurile), ce mai conteaza una???

Ma costa de ma usuca (numai consultatia e 90 de ron, primul tratament e 200), dar sper sa scap. La omu’ sarac trag cheltuielile neprevazute.

O sa treaca, e doar un moment. Poate ma panichez degeaba.

PS Daca mai continui in ritmul asta, in curand imi deschid blog pe teme medicale …

La semnalul urmator va fi … ploaie. De o saptamana si ceva ploua in fiecare seara. Acum e cald, soare si frumos, iar in minutul urmator incepe sa toarne cu galeata. Ma enerveaza rau programul asta pentru ca nu mai pot sa ies seara sa-mi fac plimbarea prin cartier sau pe la vreo terasa.

Straduta pe care stau a fost gaurita pe toate partile saptamana trecuta. Muncitorii veneau la 8 fix si incepeau sa scurme pamantul si asfaltul cu masinaria aia ingrozitoare care produce zgomot. Dupa ce au inlocuit tevi sau ce Dumnezeu or fi facut pe acolo, au peticit strada cum au putut si au plecat. Cateva gropi noi au rasarit in urma acestei operatiuni. Gropi care se umplu cu apa cand ploua, spre deliciul soferilor si al pietonilor.  A mai aparut, de asemenea, noroiul! Sunt curioasa daca se va mai asfalta vreodata pe aici.

M-am saturat de mers la doctor si de luat pastile. Ma tratez de una, ma imbolnavesc de alta. Rog respectuos bolile pamantului care aveau de gand sa poposeasca pe la mine sa intre si ele in vacanta si sa ma mai scuteasca.

Fix cand faceam si eu socoteli despre cum ar fi sa-mi iau niste concediu, a inceput sa ploua cu sarcini noi la job. Pe rand, fratilor, pe rand. N-am decat 2 maini si-un cap.

Ah, sa nu uit. Sambata am spalat niste geamuri. Dupa care a plouat, evident

Dupa o saptamana in care internetul meu a refuzat sa functioneze, cineva mi-a facut un pustiu de bine si mi-a imprumutat un vodafone mobile, care merge mai mult decat decent (sar’na boierule, pupam!). Drept pentru care sambata seara citesc bloage

Se pare ca placa mea de retea a fost stricata din cauza furtunii de luni. Acum am una noua si sper ca de maine sa am si net full. Problema e ca daca o sa mai fie multe furtuni prin Bucuresti, o sa schimb placile de retea mai ceva ca pe ciorapi.

Oricum, nesimtitii de la iLink ar trebui sa-si protejeze echipamentele alea. Daca tot m-au lasat o saptamana fara net, puteau macar sa-mi sugereze o posibilitate de remediere (ca de exemplu sa schimb placa). La partea de support sunt varza cu spanac. Urmeaza partea in care o sa ma duc la casierie si o sa cer sa mi se scada contravaloarea zilelor fara net din factura It should be fun

Nota de jurnal 26 iunie 2009

Televizorul s-a deschis ca de obicei la ora 7. Pe ecran era Michael Jackson in diferite ipostaze si apoi un text alb pe fond negru anunta ca a murit. Desi moartea lui era oarecum previzibila (in ultimele lui aparitii publice arata ca un cadavru umblator), m-a intristat vestea. I-am ascultat muzica in adolescenta, am dansat pe Thriller, am fost martora la gloria lui si apoi la decadere.

Muzica lui exceptionala va fi ascultata in continuare ani de-a randul. Despre viata lui nu comentez nimic. Doar ca e exemplul clasic ca banii nu aduc fericirea. In termeni materiali, omul asta a avut TOT. Pacat.

Good bye, Michael!

Una dintre “ciudateniile” mele este ca imi place sa urmaresc emisiuni culinare. Ii spun ciudatenie pentru ca mie nu-mi place foarte tare sa gatesc. Dar sunt in stare sa fac o supa simpla de legume, o friptura, o salata boeuf, o salata de vinete, niste cartofi la cuptor sau niste snitele. Am facut si prajituri la un moment dat (negresa, prajitura cu visine/caise), dar m-am lasat de sportul asta pentru ca mancam juma’ de tava odata

In fine, ideea e ca, desi nu sunt o bucatareasa desavarsita, stiu cateva reguli de baza ale gatitului. Chestii de bun simt. Gen cum sa tai o ceapa, sa cureti o leguma, sa fierbi o fasole (in mai multe ape si cu putin bicarbonat in ultima ca sa nu dea ‘gaze’), sa transezi o carne etc. Urmaresc emisiuni culinare pe toate posturile sperand ca o sa se prinda si de mine cheful de gatit.

Eh, la Prima TV este o emisiune care se cheama “Cireasa de pe tort”, in care sunt invitate diverse persoane cunoscute, pentru a-si manifesta talentele culinare si pe cele de gazda. Formatul asta de emisiune se regaseste si in grila postului francez M6 (numai ca acolo participa oameni obisnuiti). Pe rand, fiecare participant trebuie sa gateasca o cina pentru ceilalti 4 si sa-i invite la masa in propria casa. Este un concurs de fapt, fiind notate atat calitatea preparatelor, cat si atmosfera in care se desfasoara cina respectiva. Notele sunt acordate de catre fiecare participant, dar jurizarea o face un bucatar extrem de simpatic: Horia Virlan.

Urmaresc ocazional emisiunea asta pentru ca imi place sa vad ce mai gatesc altii si cum o fac (procesul prepararii este filmat). Plus ca bucatarul mai da din cand in cand “ponturi”. Na, n-oi gati eu in fiecare zi, dar macar atunci cand o fac, sa am cat mai multe informatii. M-am distrat teribil sa le urmaresc in bucatarie pe diverse cantarete blonde, chinuindu-se sa faca vreo salata, cu manutele pline de inele si bratari. Se descurcau ele pana la urma. Nu gateau fineturi culinare, dar nici nu se faceau de ris.

Bun. Si ma uitai aseara. Era randul unui actor sa gateasca. Un tip grasut, chelios, cu ochelari (nu-mi amintesc numele). La cum arata, parea un tip caruia ii place sa manance. Si din cate stiu eu gurmanzii cam stiu sa gateasca. Ei bine, nenea asta era lemn-tanase! Bai, da’ nimic nu stia sa faca. Eu nu-mi explic de ce naiba l-au invitat in emisiune cand el era complet pe dinafara. A si spus la un moment dat ca pentru el bucataria este locul pe unde trece ocazional ca sa isi mai ia niste bere rece.

Omu nostru a tiparit 3 retete de pe internet si s-a apucat sa gateasca. In prealabil a trecut si pe la un supermarket sa cumpere ingredientele. Si asta este un examen! Trebuie sa stii ce sa cumperi.

Dupa ce ca oricum nu gatise in viata lui, si-a ales un meniu compus din: varza a la Cluj, tocanita de legume si “crema de oua” (asta cred ca era crema de zahar ars), preparate destul de complicate pentru un incepator. De-a dreptul penibil a fost cand s-a apucat sa intrebe lumea din supermarket ce fel de varza se foloseste pentru varza a la cluj: alba sau rosie … Dupa care s-a uitat si el in reteta si a observat ca-i trebuie de fapt varza murata.

Si s-a apucat nenea sa faca mancare. In reteta scria ca se caleste carnea impreuna cu o ceapa taiata fin, in 2 linguri de ulei. A luat sticla de ulei si s-a apucat sa toarne cu avant. Dupa aia si-a dat seama ca-i prea mult si s-a dus cu tigaia la WC ca sa scape de surplus. Putea sa toarne intr-o cescuta si sa foloseasca la altceva, zic eu …  Deh. Bun. Si tranteste el carnea tocata in tigaie. Intre timp s-a apucat sa spele ceapa (cu coaja cu tot)! S-a chinuit s-o curete si apoi sa o taie.

Aici fac o paranteza: taiatul cepei e proba de foc pe care o da nora in fata soacrei Asa-mi zicea mama tot timpul. Recunosc ca nu sunt maestra in taiatul cepei si ma enervez de fiecare data cand il vad pe Jamie Oliver cum o toaca cu dexteritate, de parca ar fi cel mai simplu lucru din lume. Ei bine, nu e!!! Oricat m-as chinui, nu iese fina. Dar sa nu discutam despre mine

Bucatarul nostru amator, arunca ceapa peste carnea din tigaie (de obicei se face invers) si apoi se apuca de vorbit la telefon si de pregatit legumele pentru tocana. Constata ca a uitat sa cumpere cartofi. A curatat toate legumele disponibile si le-a trantit intr-o cratita, toate la gramada. A pus deasupra o legatura de patrunjel taiata marunt (inclusiv cozile ca nu aruncam nimic, nu-i asa?). Si peste tot amestecul asta a turnat ulei. Mult. Si a pus pe foc.

Ok, la momentul asta m-au apucat dracii. Bai nene, daca tot ai venit la o emisiune in care trebuie sa gatesti, de ce nu ai intrebat si tu in prealabil pe cineva cum se face? Sau macar nu te apuca sa faci niste mancaruri complicate. Fa sendvisuri, fa o salata daca la asta te pricepi. Da-o naibii de treaba, daca nu stii nici macar ca verdeata se pune la urma, cand mancarea e aproape gata, daca nu stii cum se caleste o leguma, stai acasa la tine si nu te face de ris pe la televizor.

Evident ca a aruncat toata mancarea la wc (care s-a si infundat cu ocazia asta). Dupa care si-a dus invitatii la un restaurant si le-a dat sa manance. Si se tot scuza ca el a incercat macar … Nu stiu de ce, dar am senzatia ca nici daca facea macaroane cu branza nu se descurca prea bine.

Si totusi. Mie mi se pare de bun simt sa stii sa pregatesti ceva de mancare. Foamea e o nevoie primara, trebuie sa o satisfaci. Cat de greu poate fi sa faci un piure de cartofi? Sau un gratar? Ca doar n-o sa mananci o viata intreaga la restaurant.

Emisiunea de aseara a fost facuta de mantuiala. Nu stiu daca l-au platit pe domnul respectiv sa participe, dar el a dat dovada de lipsa totala de profesionalism. Nu, nu in ale bucataritului (acolo oricum nu trebuia sa fie profesionist), ci prin faptul ca s-a angajat sa faca o treaba si si-a batut joc de ea. Sau poate episodul de aseara trebuia sa fie pe post de comedie si nu m-am prins eu … Oricum a fost penibil.

PS Eu daca eram in locul lui, cautam pe blogul asta o reteta simpla de ciupercute umplute E cu poze.

Furtunile si ploile din ultimele zile au zapacit echipamentele prin care primeam eu internet acasa. Se pare ca nu erau protejate prea bine. Cert este ca nu mai servesc conexiunea miraculoasa prin care aveam acces la blog sau la YM.

Ma rog, s-ar putea sa mi se fi prajit placa de retea. Am mai patit-o acum 2 ani, cand am schimbat 2 bucati in decurs de o saptamana. Tot dupa o perioada cu fulgere si traznete. So, e foarte posibil sa merg la soping de placa in curand

In alta ordine de idei, eu sunt relativ bine, muncesc cu drag si spor pentru al nostru conducator, indeplinind cu succes directivele trasate si depasind miraculos productia la hectar.

Am reusit sa mai slabesc un kilogram, dar nu se cunoaste. Treaba asta cu slabitul a fost mai mult un experiment. Am vrut sa verific pe pielea mea daca poti sa dai kilograme jos luand pastile de slabit. Well … in cazul meu nu a functionat asa de bine, desi alte persoane au slabit miraculos 10 kile. Avantajul a fost ca pilulele astea, fiind pe baza de ceai verde, imi dau o super energie si nu mai am nevoie sa beau cafea, nu mai simt oboseala, ma trezesc foarte usor. Dar o sa renunt la ele pentru ca nu ma ajuta la slabit. Tot dieta si sportul sunt de baza.

N-am noutati marcante. Doar programul obisnuit metro-boulot-dodo.

Ah, sa nu uit: comanda de care vorbeam in postul precedent a ajuns vineri. S-au miscat repede.

Din cand in cand mi se nazare sa comand diverse chestii de pe net pentru ca mi-e lene sa ma deplasez prin oras. De obicei treaba merge repede. Aleg produsul, fac comanda, aleg modalitatea de transport si de plata si gata. Imi vine curierul la usa si ma procopseste cu obiectul dorit.

Ei, azi n-a mai mers asa usor. M-am apucat sa caut, am ales un produs, am apasat “Adauga in cos” si am ajuns la formularul de comanda.

In primul rand ma enerveaza magazinele online care imi cer CNP-ul. Pe motiv ca trebuie sa-l treaca pe factura. Am incercat sa bag unul putin “modificat”, dar aveau cheie de verificare (de asta m-a lamurit Patric), asa ca pana la urma l-am introdus pe cel corect (l-am modificat ulterior in Profil )Ma enerveaza si ca la Domo mi s-a cerut buletinul cand am cumparat un cantar, dar asta e alta poveste. M-am razbunat cand mi-au solicitat numarul de telefon si le-am dat unul aiurea

Apoi a fost faza idioata cu judetul si orasul. La rubrica “judet” era pomelnicul cu toate. Am selectat “Bucuresti” pentru ca era pe lista aia. Automat in campul “oras” s-a activat un combo din care puteam selecta sectoarele. Mi s-a parut logic si am selectat “Sector 2″. Am completat apoi strada si numarul. Am apasat “Trimite” si … zbang mesaj de eroare “Campul oras este obligatoriu“. Mai sa fie! Am reluat completarea, am selectat iar Bucuresti/Sector 2 si am apasat butonul de trimitere date. Acelasi mesaj!!!

Deja ma apucasera nervii. Am abandonat comanda si am reluat-o putin mai tarziu. Aceeasi problema. Deja aveam senzatia ca produsul ala nu voia sa ajunga la mine

Imi da prin cap sa cercetez mai atenta lista aia de judete. Gasesc “Ilfov” si selectez. Eeeeee de data asta nu mi se mai activeaza combo-ul la rubrica Oras, ci ramane casuta de text editabil. Scriu fericita Bucuresti si trec la pasul urmator: selectare curier. Aleg Fan Courier si apas butonul Trimite. Zbang! Mesaj de atentionare: curierul ales nu livreaza in Bucuresti/Ilfov!!!!!!!

Am izbucnit intr-un ris isteric. Frate, comanda asta nu vrea sa ajunga la mine si pace! Ma uitam la monitor si nu-mi venea sa cred. Repet pasii, selectez alt curier, primesc acelasi mesaj. E important de precizat ca firma respectiva e in Bucuresti.

Deja renuntasem la idee. M-am gandit ca n-are rost sa ma fortez sa dau niste bani unei firme care nu doreste sa-i primeasca Plictisita, m-am apucat sa dau click prin toate campurile, sa bifez iar curierul si plata cu cardul. Nu stiu ce i-am facut, cum l-am bibilit, dar la un moment dat mi-a aparut mesajul “comanda a fost trimisa”. Si asta dupa “doar” o ora de incercari.

Acum nu-mi ramane decat sa astept. Dar deja simt ca nu trebuia sa fac comanda asta. Vorba aia, atatea semne de “neindeplinire” imi dau de gandit

PS Nu o sa spun deocamdata despre ce site este vorba. Ma gandesc ca poate am avut eu ghinion si nu vreau sa-i balacaresc degeaba. Plus ca aplicatiile au tendinta sa “crape” pe calculatorul meu si bug-urile mi se arata fara jena Colegii mei stiu mai bine