Comuna Marginea

Ortodocşii şi penticostalii au făcut echipă şi, cu donaţii şi voluntariat, refac patru case arse din temelii

2011-12-15T08:41:00.000-08:00

În urmă cu mai puţin de trei săptămâni, în noaptea de 27 spre 28 noiembrie, un incendiu devastator a distrus patru case din comuna Marginea. În urmă a rămas un adevărat dezastru, patru familii trezindu-se fără acoperiş deasupra capului în prag de iarnă. Ca într-un vis devenit realitate, până la finele acestei săptămâni, cele patru locuinţe, refăcută aproape de la zero, vor fi deja acoperite.

Ne-am deplasat acum două zile la Marginea pentru a vedea cu ochii noştri minunea. Un grup de aproape 50 de oameni, toţi voluntari, lucrau la construcţia caselor. Noile locuinţe, din BCA, trei refăcute de la zero, sunt deja aproape finalizate. Două au acoperiş, iar la acoperirea celorlalte două se lucrează în aceste zile. Locuinţele sunt mari, cu câte două niveluri şi au minimum cinci-şase camere. Nu este decât o reconstituire a vechilor case ale gospodarilor, în locaţii uşor diferite.

De la patroni şi până la văduve, s-au strâns aproape 55.000 de euro
Arcadie Boicu, reprezentantul bisericii penticostale din Marginea, unul dintre iniţiatorii acestei extraordinare munci de voluntariat, ne-a declarat: „Materialele au fost strânse absolut din donaţii, începând de la mari patroni, care au donat mii de euro, şi până la văduva care a dat 20-30 de lei. Ne-am dat seama, şi toată comunitatea şi-a dat seama, că e nevoie ca aceste familii să fie ajutate. Investiţia este de aproximativ 2,3 miliarde de lei vechi, în jur de 55.000 de euro”, a declarat Arcadie Boicu.
În condiţiile în care între membrii cultelor religioase relaţiile sunt de cele mai multe ori reci, la Marginea colaborarea extraordinară între ortodocşi şi penticostali ar trebui să devină un model.

Preotul şi liderul comunităţii penticostale, „fraţi” pe şantier
Arcadie Boicu a declarat: „Preotul ortodox are a 14-a zi de când munceşte cot la cot cu enoriaşii, la fel şi un consilier local, Teodor Rotar, şi atât comunitatea penticostală, cât şi cea a fraţilor ortodocşi au colaborat şi colaborează excepţional”.
Preotul ortodox Vasile Vartic este cel care s-a implicat cot la cot în strângerea de fonduri şi apoi la muncă, alături de liderul penticostalilor, Arcadie Boicu.
Vasile Vartic a declarat: „Am făcut apel la slujbă, s-a umblat şi prin sat, s-au strâns vreo doi bani... s-a dat la fiecare gospodar afectat exact cât s-a strâns. Acesta este gestul comunităţii. Şi ne bucură, ne-a bucurat şi sperăm să ne bucure în continuare solidaritatea oamenilor”.

Copiii la vopsit, femeile la bucătăria de campanie
Trecând peste aceste vorbe frumoase, realitatea este cea care confirmă că oamenii s-au mobilizat exemplar, atât din punct de vedere financiar, cât şi al muncii voluntare. Şi nu numai bărbaţii s-au apucat de treabă.
Pe şantierul ad-hoc din zona caselor distruse de incendiu am văzut cum copiii şi tinerii vopsesc scânduri şi ajută la alte tipuri de munci uşoare, şi cum femeile din sat şi-au organizat o bucătărie de campanie, unde iau masa de prânz toţi muncitorii voluntari.
Viorica Grigorean este una dintre femeile care sunt bucătărese voluntare în această acţiune umanitară. „Ajutăm şi noi, că e nevoie acum, oricine are bunăvoinţă ar trebui să vină să ajute. Fiecare venim câte o zi, avem un şef, el ne anunţă în fiecare zi, ne programează şi, cum ne spune el, aşa facem”, a spus femeia.

Un incendiu devastator, extins din cauza vântului şi favorizat de apropierea locuinţelor
Devastatorul incendiu din noaptea de 27 spre 28 noiembrie a izbucnit de la un cablu electric deteriorat care s-a supraîncălzit şi a aprins acoperişul din lemn al casei lui Mircea Mihalescu, tată a nouă copii.
Reperat cu întârziere, incendiul s-a extins cu repeziciune, din cauza vântului foarte puternic. De asemenea, dezastrul a fost favorizat şi de faptul că locuinţele vecinilor erau apropiate una de alta.
De la casa lui Mircea Mihalescu focul s-a răspândit la gospodăriile lui Vasile Bodnărescu, Vasile Bodale şi Ilie Fundu. Casele celor patru sunt refăcute acum prin solidaritatea extraordinară a oamenilor din Marginea.

Urmează amenajarea interioară şi mobilarea locuinţelor
După momentele de coşmar în care şi-au văzut agoniseala de-o viaţă scrum, proprietarii îşi găsesc cu greu cuvintele acum, când lucrurile sunt pe cale să revină la normal.
Mircea Mihalescu a declarat: „Cu ajutorul lui Dumnezeu o să am o casă nouă, oamenii de credinţă, oamenii de bine, toţi au venit şi ne-au ajutat şi am ajuns în starea în care suntem”.
Arcadie Boicu a declarat că după ce se va finaliza construcţia caselor se vor mai aduna bani şi pentru amenajarea lor interioară, pentru săvârşirea cu brio a acestei extraordinare mobilizări umanitare.

Podul din lemn din Marginea, construit într-o zi
Mulţi dintre sătenii din Marginea implicaţi în reconstruirea caselor distruse de incendiul din noiembrie sunt cei care, în 2009, au uimit o ţară întreagă după ce au construit un pod de lemn pe DN 17 A, cel care face legătura între Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc.

Podul de atunci a fost realizat într-o zi, tot din fondurile exclusive ale oamenilor din Marginea şi prin voluntariat, ca reacţie la lentoarea autorităţilor în privinţa reînceperii unui nou pod, după ce vechea construcţie fusese distrusă de inundaţiile din 2008.
Sursa: Monitorul de Suceava

Gradinitele din Marginea : Video

2011-10-19T09:25:00.001-07:00

Rezultate Bacalaureat 2011 zona Radauti

2011-07-03T14:39:00.000-07:00

In articolul de mai jos puteti vizualiza Rezultatele partiale ale examenului de Bacalaureat 2011.

Rezultatele Bacalaureat 2011 vor fi actualizate zilnic in masura in care vor fi facute publice.
Va rugam apasati CTR+D pentru a salva aceasta pagina la favorite.
Aici puteti vizualiza rezultatele examenului de bacalaureat sustinute in centrele de examinare din zona Radauti

1.COLEGIUL NATIONAL "EUDOXIU HURMUZACHI" RADAUTI

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

2.COLEGIUL "ANDRONIC MOTRESCU" RADAUTI

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

3.COLEGIUL TEHNIC RADAUTI

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

4. GRUPUL SCOLAR "ION NISTOR" VICOVU DE SUS

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

Bafta!

Magazin mixt, cuprins de flăcări, la Marginea

2011-03-03T01:09:00.000-08:00

de Sergiu RUSU

Un magazin mixt din comuna Marginea a fost mistuit de flăcări ieri dimineaţă, în urma unui incendiu izbucnit din cauza unor aparate electrocasnice lăsate sub tensiune.
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, incendiul a fost anunţat la ora 10:20, iar la faţa locului au fost trimise două autospeciale de stingere.
La sosirea echipajelor de intervenţie, ardea clădirea magazinului mixt, construit din lemn şi acoperit cu şindrilă, iar flăcările ameninţau să se extindă la gospodăria din apropiere şi la o locuinţă învecinată.
Incendiul a fost stins în jurul orei 11:20, la faţa locului ajungând şi grupa operativă a ISU Suceava, condusă de şeful instituţiei, colonelul Ion Burlui.
„Au ars magazinul mixt, pe o suprafaţă de 30 metri pătraţi, produse alimentare şi nealimentare, trei frigidere, o ladă frigorifică, un televizor şi documente. S-au degradat aproximativ doi metri pătraţi din peretele casei proprietarei şi tâmplăria PVC de la două geamuri ale locuinţei învecinate”, se precizează în comunicatul ISU Suceava.

Sursa: Monitorul de Suceava

Tata, fiu si fiica in stare grava, in urma unui accident

2011-02-21T09:21:00.000-08:00

Un grav accident rutier a avut loc luni, la ora 10.15, pe drumul naţional DN 17A în interiorul comunei Marginea, tatăl şi cei doi copilaşi fiind grav răniţi. Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Suceava, Gabriel Panţiru, şoferul, G. Costel, de 36 ani localnic, posesor al permisului de conducere pentru categoria „B” din anul 1992, în timp ce conducea maşina, din cauza vitezei şi a carosabilului acoperit cu zăpadă, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers. Autoturismul a intrat pe contrasens, după care a părăsit partea carosabilă şi s-a izbit într-un copac ornamental.
Din cauza impactului atât conducătorul auto, precum şi a băieţelul G. E., de 3 ani şi fetiţa G. M, de 4 ani, toţi din comuna Marginea au fost grav răniţi. Tatălui copiilor i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, medicul urgentist Tiberius Brădăţan tatăl şi unul dintre copii vor fi transportaţi, pe rând, cu un avion medical la Bucureşti. Acesta a precizat că, din cauza condiţiilor meteo, victimele nu pot fi transportate cu elicopterul.

Sursa News Bucovina

Obiceiuri de iarna din comuna Marginea, Jianul, Malanca, Capra si Ursul

2011-01-04T01:16:00.000-08:00

In comuna Marginea, comuna care este de mult in pas cu tehnologia inca mai pastreaza traditiile populare pastrate din mosi stramosi. Astfel in sărbătorilor de iarnă copiii vin cu colinda de Crăciun, cu uratul,semănatul şi sorcova de Anul Nou. Tot acum tinerii flăcăi formează trupa Banda lui Jian sau "Jianul", Malanca sau "Mascatuii", Ursul si Capra iar de Anul Nou si umblă în sat la fetele de măritat unde cântă şi joacă până dimineaţa.

Le-a crescut un turn de 50 de metri intre case » Monitorul de Suceava - Ziarul care sta de vorba cu oamenii

2010-09-17T04:36:00.000-07:00

Local: Le a crescut un turn de 50 de metri intre case » Monitorul de Suceava - Ziarul care sta de vorba cu oamenii

Amplasarea unui turn de comunicaţii al Poliţiei de Frontieră, înalt de 50 de metri, pe un câmp din comuna Marginea, între case şi terenuri agricole, a stârnit nemulţumiri printre sătenii care locuiesc în zonă şi care se tem că radiaţiile emise de antene le vor afecta sănătatea şi le vor scădea considerabil valoarea proprietăţilor pe care le deţin în zonă.

Nemulţumirea sătenilor a plecat şi de la faptul că turnul de comunicaţii a fost amplasat, coincidenţă sau nu, pe o bucată de teren cumpărată de la bunicul unei poliţiste de frontieră, pentru 2,5 ari de teren acesta primind în jur de 100 de milioane de lei vechi.

Sătenii revoltaţi spun că nu înţeleg cum de turnul a trebuit să fie amplasat tocmai acolo, când într-un areal de doi-trei kilometri sunt multe alte zone (toloaca satului, dealuri), în care ar fi putut să fie montată antena poliţiei de frontieră, fără ca nimeni să mai aibă ceva de obiectat.

Turnul e în stadiul de finalizare, iar speranţele sătenilor nemulţumiţi, că vor reuşi să oprească construcţia, s-au năruit de la o zi la alta.

Mai multe detalii in Monitorul de Suceava - Ziarul care sta de vorba cu oamenii

Da chiar asa......

2010-09-05T13:01:00.000-07:00

Fc Marginea - a pierdut astazi cu un neverosimil 4-0 dupa ce la pauza a fost 0-0.

Sincer nu ma asteptam .....(:

Local: Accident la Marginea dupa ce un excavator a sarit de pe trailer » Monitorul de Suceava - Ziarul care sta de vorba cu oamenii

2010-08-19T01:19:00.000-07:00

Local: Accident la Marginea dupa ce un excavator a sarit de pe trailer » Monitorul de Suceava - Ziarul care sta de vorba cu oamenii

Fc Marginea debuteaza cu victorie in primul meci din editia 2010-2011 etapa I liga a -IV-a

2010-08-08T13:14:00.000-07:00

Fc Marginea debuteaza cu victorie in primul meci din editia 2010-2011 etapa I liga a -IV-a, meci disputat in compania celor de Foresta Malini, Echipa care a castigat liga a -IV-a in editia precedenta de campionat.

Fc Marginea s-a inpus cu 3-0 pauza , 3-2 final.
Bravo lor si la mai mult in actualul sezon.

.

Avem un castigator la Super Bingo Metropolis din comuna Marginea

2010-07-20T04:40:00.000-07:00

Fericitul este
Tofan Ion Costel – Suceava- Marginea cu Nr. Top 84401 Carton Nr. 330 care a castigat 1.000 lei

Felicitati

.

Rezultate Bacalaureat 2011 zona Radauti

2010-07-02T11:11:00.000-07:00

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

2.COLEGIUL "ANDRONIC MOTRESCU" RADAUTI

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

3.COLEGIUL TEHNIC RADAUTI

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

4. GRUPUL SCOLAR "ION NISTOR" VICOVU DE SUS

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa medie- clik aici

Rezulatele finale ale examenului de bacalaureat dupa nume- clik aici

Bafta!

Potop pe raul Sucevita la trecerea prin localitatea Badeuti respectiv Milisauti

2010-06-30T13:19:00.000-07:00

Indundatii 30.06.2010, per raul Sucevita localitatile Badeuti si Milisauti

Imagini inundaţii din elicopter, Suceava

2010-06-30T12:51:00.000-07:00

Case luate de ape, gospodăriii distruse, dar şi vieţi omeneşti pierdute printre şuvoaiele de ape. Aşa arată Suceava după inundaţiile din ultimele zile.

Sursa: http://webtv.realitatea.net

Judetul Suceava lovit din nou de blestemul inundatiilor

2010-06-30T12:45:00.000-07:00

Suceava pare blestemată. După viiturile apocaliptice de luni, care au adus moarte, disperare şi pagube imense, astăzi ploi torenţiale, care au căzut şi două-trei ore, au lăsat jale în extrem de multe localităţi din judeţ.

Un bilanţ preliminar al pagubelor (doar cele de astăzi) emis aseară, este cutremurător.

ARBORE

Sat Clit inundat

Podul de pe DN 2K – oprită circulaţia

Podul de pe DN 2E distrus, închisă circulaţia

DĂRMĂNEŞTI

DJ 209D Km 22-24 drum inundat

60 case şi 103 persoane evacuate

DORNEŞTI

Al treilea pilon de susţinere al podului de peste râul Suceava a continuat să coboare circa 1 metru, circulaţia întreruptă

GRĂNICEŞTI

Podul de peste pârâul Solca distrus

Aproximativ 230 de persoane evacuate în zona înaltă

În Slobozia inundate 30 de case

Româneşti şi Iacobeşti –drumuri inundate

-podul peste pârâul Horaţiu pe relaţia Iacobeşti-Gura Solcii distrus

Zona centru-se duce digul de protecţie a podului

FRASIN

Două punţi rupte peste Suha

60 de persoane izolate (probabil Doroteia)

Stadionul Frasin inundat

FRĂTĂUŢII VECHI

Avariat podul de pe DJ 178 F (Rădăuţi – Măneuţi), circulaţia este întreruptă

20 case inundate

3500 ha. teren agricol inundate

GĂLĂNEŞTI

68 locuinţe inundate

MARGINEA

150 de locuinţe inundate

2 drumuri comunale distruse pe o lungime de aprox. 4 km

Pod afectat pe DN 2K (se circulă pe pod)

IASLOVĂŢ

Podul rutier pe DN 2K distrus, se circulă cu greutate între Arbore şi Iaslovăţ, dar şi între Iaslovăţ şi Milişăuţi şi locuinţe inundate

HORODNIC DE JOS

Pe DN 2 H , km 19 + 100 m, pe o distanţă de 100 metri, carosabil inundat, circulaţie întreruptă.

HORODNIC DE SUD

30 de case inundate

SUCEVIŢA

Podul rutier distrus peste râul Suceviţa în satul Voivodeasa

200 de locuinţe isolate în satul Voivodeasa

Pe DN 17 A la km 53 +300 se circulă pe un singur sens, carosabil surpat

PUTNA

DC Punişoara rupt

30 case izolate, 2 case inundate

VOITINEL

Un stâlp de joasă tensiune rupt

4 locuinţe fără alimentare de energie electică

VOLOVĂŢ

150 de locuinţe inundate

25 de locuitori evacuaţi

Localitate fără current electric

20 ha. teren agricol inundat

3 poduri rupte, luate de ape

DJ 178 C inundat pe o lungime de 3 KM, DJ 209 K este distrus, circulaţia întreruptă

VATRA MOLDOVIŢEI

Dj 176, LA KM. 21+900 metri, surpat, circulaţia închisă.

MOLDOVIŢA

Case inundate

Podul de pe DC Demăcuşa afectat, închis circulaţiei

FRUMOSU

7 case şi 2 societăţi comerciale inundate

DJ 176 , drum distrus, închisă circulaţia

VAMA

2 gatere inundate

POJORÂTA

3 case inundate

FUNDU MOLDOVEI

8 locuinţe inundate, 25 case sezoniere izolate prin distrugerea drumurilor de acces.

FRASIN

Albia râului Moldova a ieşti din cursul normal şi a inundat stadionul Frasin, care a fost distrus pe o porţiune de 10 m.

60 persoane izolate

2 punţi rupte peste Suha

ŞERBĂUŢI

26 case inundate

5 case inundate în sat Călineşti, circa 10 km drum comunal pietruit a fost distrus şi 2 poduri de pe drumul comunal distruse

Satul Călineşti rămas fără curent electric din 28.06.2010

MILIŞĂUŢI

teren agricol inundat 400 ha extravilan, 250 ha intravilan

5,5 km străzi interioare distruse

110 locuinţe inundate

15 podeţe distruse

2 punţi pietonale distruse

90% fântâni colmatate

9 case izolate pe raza oraşului

4 case în pericol cu prăbuşire (construite pe malul albiei râului Suceviţa)

DN 2 H (acostament) afectat pe o distanţă de 50 m.

STULPICANI

DC 34, la km 0+300 m rupt în totalitate pe o lungime de 40 de m, accesul în sat făcându-se pe o rută ocolitoare greu accesibilă autovehiculelor de mare tonaj

CACICA

DJ 209 L care asigură legătura între Soloneţul Nou şi Maidan a fost afectat de eroziunea părâului Soloneţ, banda din stânga drumului surpându-se în albia râului pe o porţiune de 50 m- circulaţie pe o singură bandă.

DN 2E la km 38+600, partea carosabilă a suferit o alunecare de teren pe o porţiune de 6-7 m în urma căreia există o fisură şi diferenţă de nivel în carosabil de cca 10 cm. Tot aici la km. 39+400 m podul de peste pârâul Bândeţ a fost afectat, existând posibilitatea ca partea carosabilă să se surpe.

VOLOVĂŢ

150 de case afectate

25 de cetăţeni evacuaţi

POJORÂTA

Podul de pe DN 17, zona Păstrăvărie în pericol de a se înfunda

3 case inundate

MĂNĂSTIREA HUMORULUI

2 case inundate

DUMBRĂVENI

80 ha inundate

BURLA

100 m drum rupt

3 podeţe distruse

DJ 209K închis (între Burla şi Volovăţ)

DJ 178 – 3 km distrus

25 km DC afectaţi, 5 km distruşi

PÂRTEŞTI

Pod impracticabil între Varvata şi Deleni

FRUMOSU

DJ 176, drum distrus, închisă circulaţia

Podul dintre Vama şi Vatra Moldoviţei pe DJ 176.

ZVORIŞTEA

100 case inundate.

Sursa: http://suceavapenet.ro

Inundati in Comuna Marginea 30 iunie 2010

2010-06-30T12:29:00.000-07:00

Doua paraie Havris si Sucevita care pana ieri le puteai trece cu piciorul au facuta astazi ravagii in comuna Marginea. Acestea au iesit din albia lor si au inundat tot ce le-a iesit in cale, filmuletele de mai jos arata doar o mica parte din proportia dezastrului.

..

Suceava: Prăpăd în urma inundaţiilor din Pătrăuţi

2010-06-29T10:33:00.000-07:00

Zeci de case luate de ape şi sute de hectare de teren agricol inundate după ce viitura a lovait localitatea ieri dupa amoiaza din cauza ruperi a doua iazuri

11 familii au rămas pe drumuri după ce apa le-a luat agoniseala de-o viaţă. Peste 60 de persoane sinisatrate stau sub acelaşi acoperiş în grădiniţa din localitatea Pătrăuţi. Oamenii disperaţi încearcă să mai caute printre resturile lăsate de apă urme ale vieţii lor.

In seara de 29 iunie a inceput iarasi sa ploua..........

.

Dezastru in Judetul Suceava dupa furtuna de luni seara, 28.06.2010

2010-06-29T00:14:00.000-07:00

Patru morţi şi două persoane date dispărute în urma inundaţiilor

Patru persoane au murit, iar alte două sunt date dispărute în judeţul Suceava, în urma inundaţiilor puternice de luni seară ce au afectat grav 52 de localităţi, fiind distruse 13 case, alte 936 fiind avariate, peste 400 de locuinţe izolate şi cel puţin 270 de persoane fiind evacuate.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în urma inundaţiilor puternice de luni seară patru persoane au murit, iar alte două sunt date dispărute.
.
"Situaţia este tragică, iar pagubele de neimaginat. După ce în 2008 a fost distrusă de inundaţii o mare parte din zona de nord şi nord-vest a judeţului, acum avem distrugeri majore în zona de est şi nord-est, între bazinul râului Suceava şi al râului Siret", a spus Flutur.

El a arătat că se află în teren împreună cu echipe de intervenţie pentru a fi luate măsuri de prevenire a producerii de noi pagube în condiţiile în care se anunţă un nou val de ploi în după-amiaza zilei de marţi.

În urma ploilor torenţiale, au fost afectate grav 52 de localităţi din judeţ, fiind distruse 13 case, alte 936 de case au fost avariate, iar peste 400 de case sunt izolate.

Au mai fost distruse drumuri judeţene pe o lungime de opt kilometri şi avariate pe o lungime de peste 17 kilometri, drumuri comunale distruse pe o lungime de peste 25 de kilometri şi avariate pe o porţiune de peste 135 de kilometri şi un drum naţional avariat pe o distanţă de 720 de metri.

În urma ploilor, au fost distruse nouă poduri şi trei podeţe, avariate 21 de poduri şi 84 de podeţe, dar şi apărări de maluri avariate sau distruse pe o lungime de peste 200 de metri.

De asemenea, apele revărsate au inundat 1.166,5 hectare de terenuri agricole şi păşune.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Suceava, sunt închise circulaţiei drumurile naţionale DN 17 între Gura Humorului şi Ilişeşti, DN 2 E în zona Vicovu de Jos, DN 2 K în comuna Iaslovăţ şi drumurile judeţene DJ 291 A Zvoriştea - Zamostea - Grămeşti, DJ 280 V în localitatea Pătrăuţi, DJ 290 D şi DJ 178 B în comuna Şerbăuţi, DJ 208 D în comuna Dragomirna, DJ 209 V şi DJ 178 în comuna Arbore, DJ 209 D în comuna Dărmăneşti, DJ 209 L în comuna Cacica, DJ 178 A în comuna Comăneşti, DJ 178 C în comuna Frătăuţi şi DJ 209 K în comuna Marginea.

În urma furtunii de luni seară, 32 de comune sunt nealimentate cu energie electrică, după ce şapte linii electrice au fost avariate total, alte 12 avariate parţial şi 279 de posturi de transformare au fost avariate, iar şapte stâlpi de înaltă tensiune şi cinci stâlpi de joasă tensiune au fost distruşi.

Echipe ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, IPJ Suceava şi IJJ Suceava, împreună cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, actţionează în continuare pentru căutarea şi salvarea persoanelor aflate în pericol şi pentru diminuarea efectelor viiturilor.

Sursa MediaFAX

Comori din Bucovina, Comorile lui Darie Pomohaci

2010-06-01T12:07:00.000-07:00

Incă din cele mai vechi timpuri s-au tot purtat zvonuri printre oameni că prin unele locuri din munţii ce înconjoară satul Putna ar exista comori, ascunse de cine ştie cine, nedescoperite. Până după primul război mondial oamenii au tot scormonit prin văgăuni şi locuri mai dosnice, despre unele ducându-se vestea că s-ar fi găsit urme şi chiar bani de aur ascunşi de vreun haiduc, vreun hoţ sau vreun fugar care n-a mai apucat a se întoarce pierzându-şi urma prin alte locuri.Cel mai des a fost pomenit numele haiducului Darie, despre care este ştiut că l-au purtat des paşii prin locurile Putnei

Putna a fost vizitată şi de hoţi care în 1844 au prădat biserica satului, iar prin 1845 au prădat din nou mănăstirea jefuindu-i şi pe călugări de bani; aceştia, hoţii, au fost descoperiţi şi predaţi justiţiei. Hoţii de drumul mare care jefuiau caravanele ce transportau mărfuri pe drumul „împărătesc", ce lega Lembergul de Suceava prin Cernăuţi şi Siret, nu este exclus să-şi fi ascuns şi ei comorile în preajma Putnei, din prăzile jefuite, mai ales când erau din părţile locului.

Din spusele bătrânului Mihai Caba a lui Ţâlică, auzite de la bunicul său Petre Caba a lui Bodrângă, existau pe vremuri două feluri de hoţi: hoţi care furau o singură dată în viaţa lor, când puteau da o lovitură zdravănă, pe care nu-i ştia nimeni şi nici nu-i bănuia - din aceştia au fost pe vremuri şi la Putna câţiva, pe care chiar dacă-i bănuia cineva nu-i demasca pentru că nu se legau de vreun gospodar din sat, loviturile le dădeau prin alte părţi - şi hoţi de totdeauna, care deseori băteau lăturile ca să nu fie prinşi. Haiduc în părţile noastre a fost numai Darie cu câţiva voinici în ceata lui cu care atacau, cum este ştiut, numai pe cei avuţi şi bunurile luate le împărţea celor nevoiaşi.

Pe numele haiducului Darie sunt legate multe locuri din împrejurimile Putnei. Eudochia lui Dumitru Cenuşă născută în 1892 a povestit că toate dealurile Putnei, de când ţine ea minte, au fost scormonite de oameni care n-aveau linişte nici somn, cu gândul numai la comori. Mult râvnita comoară despre care a spus şi Vasile Andrieş a lui Scridon, n. 1893, ar fi fost cea îngropată de Darie în Priluca lui Arsenie de lângă Măgura Mare. În ceata lui se spune că Darie ar fi avut şi un ţigan căruia i-a venit odată rândul să păzească comoara. Darie le punea cinstea la încercare, fiecare depunând jurământ că nu se va atinge de comoară. Ţiganul, lacom, nu s-a răbdat şi a „ciordit" ceva din comoară. Darie, observând, n-a mai stat mult pe gânduri şi i-a tăiat capul pe care 1-a aşezat pe comoară s-o păzească.
Împrejurările nu i-ar mai fi permis lui Darie a se abate pe la locul unde era comoara şi aceasta ar fi rămas neatinsă de-a lungul vremurilor. Oamenii care descopereau locul, văzând capul ţiganului şi mai târziu numai scăfârlia, fugeau cât îi ţineau picioarele zicând că-i locul dracului.
Eudochia lui Dumitru Cenuşă a mai povestit: „Bărbatul meu prin 1920, s-a dus în căutarea acelei comori, luând cu el şi un călugăr de la mănăstire să sfinţească locul. Dar se vede lucru că a călcat doar pe acel loc fără a-1 nimeri, căci noaptea i s-au arătat în vis patru draci care i-au poruncit să nu mai umble după comori. De atunci piciorul lui n-a mai călcat prin Măgura şi nici nu s-a mai gândit la comori."

Multă vreme s-a vorbit că şi sus pe Solotruc (dealul de piatră) sunt ascunse comori. Povesteşte Gh. Fodor, n. 1903, că fiind copil, 1-a luat tatăl său împreună cu unchiul său Toader Fodor şi au pornit într-o bună zi să sape pe unde li s-a părut că pământul sună a gol. Şi tot săpând au dat într-un loc de o groapă cu un perete zidit din piatră. Şi-au dat seama c-au nimerit pivniţa despre care auzise din bătrâni c-ar fi existat şi căreia i se spunea „bordeiul lui Darie". În groapă au găsit o mătură de cetină uscată, legată cu sârmă şi alte urme că ar fi locuit cineva odată. Obiectul mai important pe care l-au găsit a fost o tavă mare din metal pe care au curăţat-o într-o margine cu poala sumanului şi au văzut că luceşte iar când au ciocănit-o au observat că avea un sunet plăcut. Tava era de formă lunguiaţă şi la capete avea câte o toartă. S-au socotit ei mult la ce ar putea folosi că nu era nici tigaie nici oală să poată fierbe ceva în ea. În cele din urmă băiatul a luat-o şi a dus-o nemţoaicii Rezla lui Sepel care i-a spus că o va folosi pentru surcelele de aţâţat focul şi i-a dat pe ea o patrare de cartofi. Mult s-a mirat şi tata lui cum de i-a dat atâţia cartofi pe aşa un lucru de nimic. „Bună nemţoaică!".
Se spune că Darie şi-ar fi zidit şi pe pârâul Alunişului o pivniţă ale cărei urme s-au văzut până nu demult. După tăierea pădurii pivniţa s-a surpat, dar locul a rămas până astăzi numit „ascunzătoarea lui Darie". În poiana „Cămări" care a fost a lui Dumitru Scântei unde avea mai multe cămări după care şi-a luat numele şi poiana, îşi ascundea şi Darie prăzile luate de la ciocoi pe care le împărţea la săraci.

Mai este cunoscută povestea lui Darie care a ajutat pe o văduvă sărmană cu copii mulţi şi care n-avea vacă. Darie i-a dat o sumă de bani şi a trimis-o în târg la Rădăuţi spunându-i să-şi cumpere cea mai furmoasă vacă şi să-i plătească vânzătorului oricât ar cere pe ea. A stat şi el pe aproape. Femeia a cumpărat vaca, a dat banii şi a plecat bucuroasă acasă. Darie, undeva la o răspântie, a ţinut calea vânzătorului luându-i toţi banii, spunându-i că a luat prea mulţi bani de la o femeie săracă.

Au fost şi cazuri când zvonurile despre comori s-au adeverit. Povesteşte Lazăr Timiş, n. 1889, că înainte de 1900 Vasile a Diliţoaiei care stătea argat la un neamţ bogat, a descoperit undeva nişte bănuţi galbeni, lucitori, pe care i-a dat stăpânului spunându-i: „Uite ce „bumbişori", am găsit, n-ar fi bine să ţintuim hamurile cailor cu ei ?" Stăpânul s-a prefăcut a nu se mira zicând ca are dreptate. L-a luat pe argat să-i arate şi lui locul unde a găsit „bumbişorii". Acolo i-a făcut drum acestuia în altă parte el rămânând să mai sape locul. Vasile l-a tot întrebat pe stăpân când ţintuieşte hamurile, dar stăpânul nu găsea niciodată timp pentru treaba asta.

Costan Schipor, n. 1895, povesteşte că un bogătan din neamul Bruţacenilor avea de argat pe un băieţandru din Vicov cu numele Pricopie Bălici, poreclit „Chioru". Acesta a descoperit într-o groapă din poiana Sihăstrie bănuţi galbeni pe care i-a dus stăpânului. În acea seară stăpânul i-a dat argatului mâncare bună, l-a lăudat pentru vrednicia lui. Gât despre monedele găsite s-a prefăcut a zice că-s nişte tinichele. A doua zi şi-a făcut drum cu argatul la locul unde a găsit „tinichelele", pe băiat trimiţându-1 acasă cu porunca să facă nu ştiu ce treabă şi el s-a apucat să sape locul până a descoperit toată comoara cu care a făcut apoi avere.

S-a povestit mult şi s-a făcut haz pe socoteala lui Crăciun Cenuşă şi a lui Scântei Coroamă care prin 1890-1895 au descoperit într-un huciag din Sihăstrie o ulcică plină cu bănuţi de aur şi argint pe care i-au cercetat cu luare aminte şi văzând că nu sunt bani „îmblători" i-a predat la primărie, neavând ce face cu ei.

Si legendele continua.................

Pietrele Muierilor, Muntii Obcina Mare un loc de legenda

2010-06-01T11:18:00.000-07:00

Foto si text Vasile Bouaru Radauti

Pietrele Muierilor sunt grup de stanci semete, modelate in gresie, cu forme foarte interesante, deosebite. In zona si in general in Muntii Obcina Mare asemenea stanci, de dimensiunile Pietrelor Muierilor, sunt foarte rare.
Pentru explicarea denumirii acestor stanci exista mai multe variante. Una, se pare ca cea mai veche, spune ca acum cateva sute de ani Solca urma sa fie atacata de tatari. Numai ca locuitorii au prins de veste si s-au pregatit din timp. Astfel, cei apti de lupta s-au ascuns pe dealurile din imprejurimile satului pe atunci, Solca. Muierile si alti oameni s-au refugiat si ascuns printre stancile aflate mai spre apus. Tatarii au venit, au atacat dar au fost respinsi de oamenii care erau ascunsi pe Dealul lui Voda si dispersati in cete mai mici care au fugit care incotro. Un grup a fugit spre stancile unde erau ascunse femeile. Acolo au fost intampinati cu sageti si respinsi definitiv. Numai ca in acea lupta au murit si femei iar legenda spune ca in noaptea de Sfantul Dumitru se aude cum sufletele femeilor care au murit atunci tipa de rasuna vaile si muntii. Asa povesteste folcloristul si istoricul Simion Florea Marian (1847-1907) ca s-au petrecut lucurile. Si de atunci aceste stanci se numesc Pietrele Muierilor.
A doua legenda spune ca printre aceste stanci s-a ascuns celebrul haiduc Ion Darie (de la care am descoperit o inscriptie pe o stanca izolata in apropiere de Putna). El se retragea printre aceste pietre impreuna cu tovarasii sai si muierile lor si petreceau acolo cu saptamanile, pana planuiau urmatorul atac. Si de atunci, aceste pietre se numesc Pietrele Muierilor. Haiducul Darie a existat intr-adevar si a trait in preajma revolutiei de la 1848, el fiind inmormantat in cimitirul localitatii Marginea.
Iar “legenda” mea in legatura cu Pietrele Muierilor a inceput acum aproape 33 de ani, in august 1977, cand am auzit pe cineva povestind despre cat de frumos este drumul forestier si cat de spectaculoase sunt aceste stanci. Si am plecat cu niste baieti sa vedem si noi acest munte numai ca ajunsi la capatul drumului forestier ne-am abatut spre stanga si am ajuns pe o creasta care ne-a condus in Solca. Dar in urcus am zarit Pietrele Muierilor. Si am revenit dupa cateva zile si am ajuns la stancile mult dorite. Ne-au impresionat foarte mult si de atunci mergem constant prin aceste locuri.

1.

Pentru a ajunge la Pietrele Muierilor se urmareste Valea Paraului Soarecu. O perspectiva asupra traseelor din zona si asupra intrarii pe Valea Soarecu se observa in poza 1 . In ultimul plan se afla creasta principala a Obcinii Mari, din vecinatatea locului denumit Palma apoi se vede si partea dinspre localitatea Marginea a Dealului Fatului. Cu linie galbena intrerupta am evidentiat traseul marcat cu banda albastra care porneste din spatele manastirii de la Sucevita si duce pana la Gura Humorului. Mai spre stanga se observa Varful Plesa.

2

4

Foto 2 este luata de pe Dealul Fatului si arata intrarea pe Valea Soarecu. In stanga este Varful Plesa iar in ultimul plan, cu linie galbena intrerupta, traseul marcat cu banda albastra. Intrarea pe drumul forestier Soarecu arata ca in foto 4, respectiv drumul care se abate spre stanga in fotografie. A fost amenajat relativ recent, pe o distanta de circa 3 km si este remarcat cu banda albastra care se observa in paralel cu marcajul vechi, punct galben. Dupa ce parcurgem 200 m facem o fotografie spre inapoi (foto 5) si surprindem, in primul plan, o parte din lunca Raului Sucevita iar in ultimul plan din nou Dealul Fatului si spre stanga din nou intrarea pe traseul de la

Ceva mai incolo depasim niste cantoane forestiere si ajungem in locul unde se termina partea betonata a drumului,la stanga se poate ajunge la izvorul cu apa sarata de la Plesa. Pentru a ajunge la Pietrele Muierii ne inscriem pe drumul din dreapta, in urcus. La aproape 50 m de la intersectia pe care am parasit-o se afla un izvor de unde e bine sa ne alimentam cu apa Apoi urmeaza o portiune mai dreapta de drum unde in perioadele mai ploioase este mult noroi, mai ales daca se fac si exploatari forestiere.
Mai parcurgem putin si iar ajungem la o intersectie. Din drumul principal pe care suntem se desprinde tot pe dreapta alt drum forestier, secundar. Am parcurs de cateva ori si acest drum forestier secundar, pana la capat. Nu e foarte lung, in circa 25 minute se sfarseste. Din capat urcam spre stanga fata de sensul de parcurgere de pana aici, catre o creasta secundara care duce spre creasta principala, cea marcata cu banda albastra pe harta Obcinii Mari. Daca vom fi atenti, la un moment dat, pe partea stanga a crestei secundare se observa un loc interesant, o alunecare de teren, pata alba pe care o vedem sub sageata galbena din foto 1.

8

9

Dar sa revenim la drumul principal, care duce spre Pietrele Muierilor. De la intersectia descrisa mai inainte vom intalni cateva poieni unde primavara este bogatie de flori (foto 10-12). Ajungem in vecinatatea cantonului forestier Pietrele Muierilor, ultima constructie de pe acest drum forestier. Din dreptul acestui canton, spre dreapta se desprinde inca un drum forestier. Noi ne abatem insa la stanga, pe langa canton. La cateva sute de metri de la canton, tot pe stanga, vom observa printre varfurile unor brazi o stanca inalta de circa 60 metri, o alunecare de teren (foto 13). De-a lungul timpului am remarcat de mai multe ori cum se schimba aspectul acestui perete prin alunecari de teren, mai ales in perioadele ploioase. Am escaladat si noi acest perete care nu ridica dificultati deosebite decat in partea sa superioara (foto 14). Este recomandabil sa purtam casca de protectie deoarece stanca este destul de friabila. Dupa un rapel (foto 15) revenim la baza peretelui, pe unde curge Paraul Soarecu (foto 16). Dupa ce revenim in drumul principal pornim mai departe spre Pietrele Muierilor. Valea incepe sa se ingusteze (foto 17); mai parcurgem circa 30 minute si ajungem la capatul drumului forestier. Am parcurs putin peste 10 km pana aici de la intrarea pe acest drum forestier.

13

17

O data ajunsi in acest loc ne abatem spre albia paraului pe care urcam putin pana la o mica confluenta din dreptul careia se desprinde un drumeag ce suie in padurea din fata noastra. Ne inscriem pe acest drumeag si de aici vom fi si mai atenti la marcaje. Marcajul vechi, punct galben, urmareste indeaproape drumeagul care urca usor si care se abate spre stanga fata de sensul de urcus, pana intr-o sa de unde coboara spre Paraul Solcuta si duce spre Solca. Din acea sa, aflata nu departe de la intrarea pe acest drumeag se poate urca spre dreapta in sensul de parcurgere dinspre Sucevita spre Solca si dupa circa 20 minute vom ajunge in varful muntelui, chiar intre Pietrele Muierilor.

Preferam insa traseul marcat recent cu banda albastra, pe care avem mai multe locuri interesante de vazut. De la intrarea pe drumeagul care duce spre sa, traseul marcat cu banda albastra se abate spre dreapta, pe o poteca foarte bine vizibila. Aceasta urca constant si mai usor la inceput. Mergem pe aceasta poteca pana in dreptul unei stanci de mici dimensiuni, prima pe care o intalnim pana aici (foto 18). Poteca marcata cu banda albastra urca de aici in serpentine spre varful muntelui. Putem urma si o alta cale, din dreptul stancii intalnite urcam pe o creasta care se vede foarte bine in fata noastra. Urcam incet caci panta este ceva mai mare aici. De fapt aceasta creasta se intalneste undeva mai sus din nou cu poteca marcata (foto 19). De aici urmam doar poteca. Aceasta se abate usor spre dreapta, prin padure deasa dar iese dupa cateva sute metri intr-un mic luminis de unde se abate brusc spre stanga. Din acest loc incepe lumea minunata a Pietrelor Muierilor.

20

21

22

23

24

25

Foarte multi turisti care vin prin zona urmeaza poteca, incantati de peisaj. Dar daca din locul in care poteca se abate brusc spre stanga vom cobori spre dreapta, pe o poteca foarte putin vizibila, circa 100 metri, vom intalni un grup de stanci care sunt de obicei ocolite (foto 20). Peisajul este spectaculos daca ne vom abate pe la aceste pietre; tancuri uriase de piatra parca stau suspendate (foto 21) iar pietrele au forme si culori deosebite (foto 22). Am coborat in rapel pe una din aceste pietre (foto 23), care are numeroase surplombe si la baza ei am intalnit o lume salbatica (foto 24) si vara un covor de muschi foarte spectaculos (foto 25). Atentie insa, pe langa acest grup de pietre care este izolat fata de celelalte pietre am zarit de foarte multe ori vipere, in numar destul de mare.

26

27

28

29

29bis

30

31

Dupa ce cercetam cu atentie aceste stanci revenim la poteca principala si mergem mai departe, spre stanga. Imediat vom intalni niste pietre cu forme care de care mai ciudate (foto 26). Marcajul ne conduce pe langa stanca din foto 26, in urcus usor. Ceva mai sus intalnim pietrele din foto 27 si mai sus cele din foto 28. O data depasite aceste pietre urcam incet spre varful muntelui unde intalnim o stanca impresionanta prin marime si forma (foto 29). La baza ei putem lasa rucsacii pentru a cerceta zona. Urcam cu mare bagare de seama spre varful aceste uriase stanci. Din varf privelistea este coplesitoare. In foto 30 observam Valea Soarecu, pe care am urcat. Am facut si o fotografie ceva mai spre stanga daca stam cu fata spre Valea Soarecu. Se observa un alt varf important din zona, Scurtu, unde de asemenea sunt niste stanci doar cu ceva mai mici decat Pietrele Muierilor (foto 31). Mai spre stanga, marcata cu linie albastra intrerupta, creasta care porneste din spatele Manastirii Sucevita, marcata cu banda albastra.

32

33

35

36

38

39

40
De pe stanca pe care suntem acum facem o fotografie spre urmatoarea stanca, pe care se atinge altitudinea maxima a Pietrelor Muierilor (aproximativ 900 metri) (foto 32). La coborarea de pe stanca pe care ne aflam observam doua arce de cerc (trasate oare de om?) (foto 33). Intre stanca de pe care am coborat si urmatoarea se afla niste grote iar intrarea in ele se face pe langa un interesant perete (foto 34).
Ocolim stanca pe care se atinge altitudinea maxima si urcam spre varful ultimei stanci din acest grup, de unde facem o fotografie spre un pin aflat pe stanca pe care am ocolit-o. Acolo, langa acel pin, se afla o adancitura unde se spune ca mai demult era o cruce de piatra (foto 35). Sub varf, o surplomba cu forma aparte ne atrage atentia (foto 36). Mai jos observam structura stancii cu altitudinea maxima (foto 37). Mergand pe langa aceasta stanca ajungem la intrarea de jos in grotele amintite mai inainte (foto 38). Intram in aceste grote si facem o fotografie (foto 39). Ne mai invartim printre aceste pietre cu forme interesante si mai descoperim cateva stanci deosebite (foto 40).
La Pietrele Muierii se poate practica si alpinismul, fiind cateva trasee pitonate. De asemenea se poate face tiroliana (foto 41) deoarece pietrele sunt destul de apropiate intre ele.

41
Mai facem o fotografie asupra unei suprafete plane aflata sub o surplomba dupa care ne indreptam spre Pietrele Mici, un grup de stanci aflat in apropiere, mai greu de gasit desi se afla la circa 250 metri de Pietrele Muierii. Pentru aceasta, de la stanca aflata cel mai spre sud ne deplasam spre sud. Vom observa ca poteca se abate din nou brusc spre dreapta, catre vest. Din acel loc pastram directia, spre sud si trecem peste niste transee. Locul pe unde mergem nu este foarte bine marcat, adica nu este o poteca chiar foarte bine conturata dar ideea este sa ne deplasam spre sud, in coborare usoara. Vom intalni in 2-3 minute alt grup de stanci, de asemenea cu forme interesante . Urcam cu mare bagare de seama. De aici avem splendida priveliste spre Solca. Sub noi, o interesanta surplomba

Coboram de pe aceasta stanca si ne indreptam, pe la baza ei, spre est, catre poteca marcata cu banda albastra, pe care o intalnim imediat. Ne inscriem pe poteca si coboram o panta destul de accentuata, dar scurta, dupa care ajungem repede undeva pe drumul forestier Solcuta. La cateva sute de metri, pe partea stanga in sensul de coborare, intalnim o fosta cariera de piatra. Mai la vale ajungem in vecinatatea unui lac de acumulare, care aprovizioneaza orasul Solca.

In Solca se sfarseste traseul nostru, frumos si interesant. Fotografiile inserate sunt realizate pe parcursul mai multor ani, in anotimpuri diferite. Participanti au fost foarte multi de-a lungul anilor. Marea lor majoritate mai merg inca pe munte.

Noi fotografii Comuna Marginea

2010-05-22T07:32:00.000-07:00

Aceste poze au fost urcate pe blog prin amabilitatea domnisoarei Anca Colban din comuna Horodnic de Jos, de langa Marginea ,studenta la Facultatea de Geografie si Geologie din cadrul Universitatii Al.I.Cuza Iasi, specializarea Geografia Turismului

Sper sa va placa...sunt cateva fotografii din expozitia de ceramica neagra, muzeul etnografic, pensiunea Luxor, primaria, monumentele dedicate eroilor din cele doua razboiae mondiale, biserica din Satul Nou, costume traditionale expuse in muzeul etnografic si modul de obtinere al vaselor din ceramica.

Foto : Anca Colban

Primaria Marginea

Monumentele dedicate eroilor din cele doua razboiae mondiale

Crucea din parcul eroilor

Fantana

Muzeul etnografic Marginea

Biserica crestin ordodoxa din Satul Nou Marginea

Cum se lucreaza manual ceramica neagra de Marginea...

Ceramica de Marginea

2010-05-15T13:39:00.000-07:00

Vasele din ceramică neagră sunt vândute mai ales în Suedia şi Irlanda, iar preţurile variază între 3 şi 70 de lei.

Gheorghe Mogopăţ (56 de ani) a început să se joace cu lutul de la 10 ani. A învăţat de la părinţii lui să modeleze argila şi a rămas să ducă mai departe tradiţia obţinerii ceramicii negre, unică în Europa.
.

„Se obţine pe cale naturală, iar argila este adusă din zonă. Folosim o tehnică specială de ardere la cuptor cu lemn de răşinoase în două etape. În prima etapă, cuptorul este deschis, iar procesul de ardere durează opt ore, timp în care temperatura ajunge la 700 de grade Celsius. În a doua etapă, cuptorul se închide ermetic şi are loc o ardere fără oxigen, timp de 24 de ore“, explică meşterul.

Oalele de lut de la Marginea au devenit vestite nu doar pentru culoarea lor, ci şi pentru faptul că se lucrează manual, cu migală şi răbdare. La ora actuală, în Marginea mai există cinci olari care duc mai departe tradiţia moştenită din bătrâni. Au o asociaţie familială şi vând obiectele în propriile magazine.

„Pentru export lucrăm doar pe bază de comenzi, însă cei mai atraşi de vasele de ceramică şi obiectele decorative produse de noi sunt suedezii şi irlandezii“, a menţionat Corneliu Mogopăţ, de 24 de ani, cel mai tânăr dintre olari.

Străinii preferă vasele decorative

Dacă românii vin la Marginea să-şi cumpere oale pentru borş, smântână, sarmale sau lapte prins, străinii preferă vasele de artizanat. „Până în 1960 s-a lucrat numai ceramică utilitară, dar apoi oamenii au cerut vase decorative. Noi stăm toată ziua şi modelăm cu mâinile în apă şi lut, asta e viaţa noastră“, a mai spus Gheorghe Magopăţ.

Acesta susţine că în zilele bune vinde şi sute de vase turiştilor. Are contracte cu societăţi din Piatra Neamţ, Bucureşti şi Constanţa, iar un obiect modelat de meştereii de la Marginea costă între 3 şi 70 de lei, în funcţie de mărime şi model.
Multe personalităţi din ţară şi străinătate au trecut prin comună pentru a admira creaţiile meşterilor. Printre aceştia s-au numărat Regele Mihai, dar şi Regina Margareta a II-a a Danemarcei.

Sursa Adevarul.ro
http://www.adevarul.ro/locale/suceava/Cinci_olari_modeleaza_ceramica_de_Marginea_0_262173954.html

Un sofer din Margiea tratat ca un infractor de catre politisti pe DN85.

2010-05-05T02:34:00.000-07:00

Florin Cureluşă, în vârstă de 22 de ani, domiciliat în comuna Marginea, conducea un autoturism Seat Toledo, înmatriculat în Anglia, deplasându-se, din Suceava, spre localitatea de domiciliu. În maşină cu el se mai afla fratele său, Valentin Cureluşă.

S-au intersectat la un moment dat cu o maşină a Poliţiei Rutiere ( una dintre autospecialele Logan MCV dotate cu radar şi sistem de supraveghere video a traficului în care se aflau doi oameni ai legii, şi au fost traşi pe dreapta.

Mai multe detalii in Monitorul de Suceava.ro

Fc Marginea castiga in deplasarea de la Mihoveni

2010-04-25T11:16:00.000-07:00

Echipa locala de fotbal Fc Marginea a castigat astazi in deplasarea de la Mihoveni cu un neverosimil 1-5 ,ocupand locul 8 in liga a IV-a cu 32 de puncte.

Saptamana viitoare va juca pe teren propriu cu Minerul Iacobeni, daca vremea este favorabila am sa revin cu niste poze.....):

LA FC MARGINEA NU SE RESIMTE CRIZA

2010-02-18T03:10:00.000-08:00

Cei de la FCMarginea s-au întărit serios pentru partea a doua a campionatului, reuşind să-i înregimenteze pe fraţii Daniel şi Cătălin Munteanu, dar şi pe ex rădăuţeanul Tătar.
FC Marginea beneficiază de o susţinere serioasă şi din partea primăriei din localitate, care a va sprijini echipa de fotbal cu suma de 500 de milioane de lei vechi numai pentru returul sezonului 2009-2010 din Liga a IV-a.
Mult succes!!