Viceprim-ministrul, ministrul interimar al agriculturii și dezvoltării rurale, Tánczos Barna, a condus marți, 26 mai 2026, delegația României la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurat la Bruxelles.

Principalul punct de pe agenda discuțiilor miniștrilor a fost reprezentat de provocările legate de aprovizionarea cu îngrășăminte și de prețurile acestora în Uniunea Europeană, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune pentru fertilizanți. Totodată, miniștrii au analizat aspecte privind comerțul agricol, evoluțiile recente din domeniu și dificultățile din mai multe sectoare agroalimentare, semnalate Consiliului de statele membre.

În cadrul discuțiilor, Tánczos Barna a pledat pentru măsuri cu aplicabilitate imediată pentru a preveni reducerea sau chiar abandonarea activităților agricole precum și efectele negative economice și sociale asociate. În privința fertilizanților, ministrul a subliniat că utilizarea fondurilor europene și a rezervei agricole pentru fermierii afectați de creșterea costurilor este un aspect esențial pentru România.

„Discuțiile de astăzi au evidențiat faptul că agricultura europeană se confruntă cu multiple crize: creșterea costurilor de producție, alimentată de scumpirea energiei, combustibilului și îngrășămintelor, perturbările de pe piața laptelui și fenomenele climatice extreme, în special seceta, toate acestea punând la încercare fermierii și competitivitatea agriculturii europene. Este clar că agricultorii au nevoie de sprijin și de măsuri cu aplicabilitate imediată. România face eforturi considerabile pentru a salva producția de îngrășăminte autohtonă. Planul de acțiune pentru fertilizanți este absolut necesar; trebuie să vedem însă și aplicarea urgentă a acestuia, cu alocări semnificative din rezerva de criză. Nu este suficient să utilizăm doar bugetele naționale, fiind nevoie și de o finanțare europeană adecvată.” – a declarat viceprim-ministrul, ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna.

Referindu-se la evoluțiile recente din agricultură, ministrul român a semnalat dificultățile majore cu care se confruntă România în sectoarele vegetal, suin, al laptelui și ovin. De asemenea, a subliniat că implementarea Acordului interimar UE – Mercosur trebuie monitorizată cu atenție, deoarece poate avea un impact negativ asupra agriculturii Uniunii, inclusiv a României, în special asupra sectorului zootehnic.

„Evaluarea impactului acordului Mercosur trebuie realizată și la nivelul piețelor naționale, având în vedere că efectele importurilor pot fi concentrate și pot afecta în mod disproporționat anumite state vulnerabile.  UE trebuie să acționeze astfel încât niciun stat membru să nu fie lăsat să suporte individual efectele negative generate. Măsurile de salvgardare trebuie să fie aplicabile cu celeritate și să protejeze interesele fiecărui stat membru, atunci când este necesară intervenția.” – a spus ministrul interimar al agriculturii în cadrul reuniunii AgriFish.

În cadrul reuniunii, alături de alte state, România a solicitat Comisiei soluții concrete și mobilizarea imediată a rezervei agricole și pentru susținerea fermierilor români, aflați într-o situație extrem de gravă cauzată de criza laptelui la nivel european. Totodată, delegația României a susținut sprijinirea fermierilor afectați de fenomene climatice extreme.

Agenda reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit a inclus și discuții privind solicitarea mai multor state membre, inclusiv România, de eliminare a cormoranului de pe lista speciilor protejate, având în vedere creșterea semnificativă a populației acestei specii și impactul grav asupra sectorului piscicol. De asemenea, au fost dezbateri despre regula N+2 în cadrul PS PAC 2023–2027, aspecte privind etichetarea originii produselor alimentare, precum și gestionarea durabilă a pădurilor.

{gallery}galerie-foto/2026/26.05.2026-consiliu-agrifish{/gallery}

Printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor în Uniunea Europeană, în vederea sprijinirii fermierilor și a promovării unor sisteme alimentare reziliente.

În acest context, oficialii europeni vor avea un schimb de opinii cu privire la disponibilitatea și accesibilitatea prețurilor îngrășămintelor în Uniunea Europeană, în urma prezentării de către Comisia Europeană a planului de acțiune privind îngrășămintele.

Un alt subiect de pe agenda discuțiilor vizează aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii, iar pe marginea acestuia miniștrii vor analiza evoluțiile recente din sector, acesta fiind un punct recurent pe ordinea de zi a Consiliului.

Totodată, în cursul reuniunii, Consiliul va aborda mai multe puncte incluse la secțiunea „Diverse”.

Participarea MADR la reuniunile Consiliului AgriFish reflectă preocuparea constantă pentru promovarea intereselor României la nivel european, cu accent pe sprijinirea fermierilor și consolidarea unui sector agricol competitiv și rezilient.

În Ședința de Guvern din 21 mai 2026 a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi” în acest an.

Schema beneficiază de un buget de 60.000.000 lei, iar plata sumelor aferente sprijinului către beneficiari va fi efectuată până la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție. În același timp, nu renunțăm nici la susținerea cultivatorilor de cartofi, cerând Guvernului echitate în cazul sectoarelor cu deficit de balanța comercială seminificativă. Considerăm justificată suma solicitată pentru schema de ajutor, în condițiile în care nici sectorul cartofului nu a beneficiat de sprijin anul trecut, un an dificil, marcat atât de creșterea cantității aduse din afara țării, cât și de scăderea prețului cartofilor importați sau aduși din spațiul intracomunitar.”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna.

Cuantumul ajutorului de minimis dedicat cultivatorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha și se acordă pentru o suprafață minimă de 3.000 mp și maximă de 6 ha/beneficiar și o producție de minimum 3,5 tone/ha.

Cererile de înscriere în program se depun în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Beneficiarii schemei pot fi producători agricoli persoane fizice, producători agricoli PFA, II, IF constituite potrivit OUG nr. 44/2008, precum și producători agricoli persoane juridice.

Verificările în teren se efectuează de către echipe mixte ale Direcțiilor Agricole Județene și Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și vizează deplasarea în teren pentru identificarea suprafeței, a existenței culturii de usturoi înainte de recoltare și stabilirea densității acesteia.

Recoltarea si valorificarea producției se vor realiza după data efectuării verificărilor în teren până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026 inclusiv, iar documentele justificative privind valorificarea producției se pot depune până la data de 24 noiembrie 2026 inclusiv.

Sprijinul acordat poate contribui la echilibrarea veniturilor şi cheltuielilor producătorilor agricoli, a creșterii nivelului de trai al acestora, prevenirea depopulării spațiului rural, prin menținerea locurilor de muncă și atragerea tinerilor în agricultură.

Viceprim-ministrul, ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, l-a primit marți, 19 mai 2026, la sediul MADR pe ES Chen Feng, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.

Alături de secretarii de stat Emil Dumitru și Mihály Zoltán-József și de președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, delegația română a mulțumit părții chineze pentru deschiderea manifestată în ceea ce privește colaborarea dintre cele două țări. Reamintim că România și China, prin semnarea memorandumului din 2026, au făcut un pas important pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale în agricultură și industrie alimentară dintre cele două state.

”Asistăm la un moment istoric și vedem o creștere semnificativă a schimburilor comerciale dintre România și China. Alături de echipa mea, vă asigur că vom sprijini eforturile de dezvoltare a relațiilor comerciale privind produsele agricole, astfel încât să fluidizăm comerțul cu produse agroalimentare. Cooperarea în agricultură este strâns legată de cercetarea științifică și de inovare. Mi-aș dori ca fermierii români să aplice tehnologiile inovative din China în România. Această colaborare creează oportunități reale pentru dezvoltarea sectorului agricol, a schimburilor comerciale dintre țările noastre, atragerea de investiții, schimbul de  bune practici”, a declarat ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna.

Colaborarea româno-chineză se bazează și pe vizite reciproce ale experților din cele două țări pentru schimb de experiență, training-uri și exemple de bune practici, iar în acest sens România și China lucrează îndeaproape. În acest sens, viceprim-ministrul a menționat importanța colaborării dintre ANSVSA și serviciile vamale din RP. Chineză pentru ca tot mai multe companii din România să poată exporta, dar și participarea companiilor noastre la activitățile de promovare organizate de R.P. Chineză.

Ministrul Tánczos Barna le-a adresat oaspeților invitația de a efectua vizite în teritoriu, la ferme și unități de procesare pentru a cunoaște realitățile sectorului din România și de a acorda sprijinul necesar în comunicarea cu autoritățile chineze. Dialogul și cooperarea economică constituie elemente esențiale pentru dezvoltare durabilă, securitate alimentară și prosperitate reciprocă.

În această etapă, MADR a pregătit peste 125,4 milioane de lei, fonduri care vor ajunge la 443 de beneficiari – Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), societăți comerciale, întreprinderi individuale și persoane fizice, sprijinul financiar acoperind până la 50% din cheltuielile cu energia electrică utilizată pentru irigații, din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

„Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, își menține angajamentul ferm de a susține sectorul de irigații, un domeniu strategic pentru agricultura românească. Continuăm asigurarea apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și intervenim, în același timp, pentru reducerea costurilor suportate de fermieri prin decontarea unei părți importante din cheltuielile cu energia electrică utilizată pentru irigații. În paralel, susținem dezvoltarea infrastructurii de irigații și prin investițiile finanțate din Planul Strategic PAC 2023–2027, astfel încât fermierii români să beneficieze de sisteme moderne, eficiente și adaptate provocărilor climatice actuale. Agricultura performantă nu poate exista fără investiții și măsuri concrete de sprijin pentru infrastructura de irigații”, a declarat secretarul de stat Florian-Emil Dumitru.

Măsura are ca obiectiv reducerea presiunii financiare asupra producătorilor agricoli și asigurarea condițiilor necesare desfășurării activităților agricole în condiții optime, în contextul provocărilor generate de schimbările climatice și de necesarul tot mai ridicat de apă pentru culturi.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Cooperativa Agricolă Caprirom Sud-Muntenia, aduce în prim-plan un nou eveniment dedicat valorilor autentice ale satului românesc – un târg în care tradiția, priceperea și pasiunea producătorilor se întâlnesc cu dorința consumatorilor de a redescoperi gustul adevărat.

Timp de trei zile, în perioada 6-8 mai 2026, curtea ministerului devine un spațiu al diversității agroalimentare, unde fiecare produs spune o poveste – despre locul din care provine, despre mâinile care l-au făcut și despre respectul pentru natură și pentru tradiție.

Vizitatorii vor regăsi o varietate impresionantă de produse lactate și brânzeturi, realizate după rețete păstrate din generație în generație, de la mici producători din zone consacrate pentru creșterea animalelor. Gustul autentic al laptelui românesc se regăsește în fiecare produs, fie că vorbim despre brânzeturi maturate, proaspete sau specialități locale.

Zona de produse din carne și preparate tradiționale aduce în prim-plan meșteșugurile care păstrează metodele clasice de prelucrare, oferind produse cu identitate clară, fără compromisuri în ceea ce privește calitatea.

Nu lipsesc nici produsele apicole, obținute din stupine care valorifică flora diversă a României, recunoscute pentru proprietățile lor naturale și pentru aportul la sănătate. Alături de acestea, vizitatorii vor descoperi uleiuri presate la rece, făină și produse bio, rezultate dintr-o agricultură atentă la echilibru și sustenabilitate.

Sectorul vegetal este reprezentat printr-o ofertă bogată de fructe și legume proaspete, dar și produse procesate – de la dulcețuri și conserve, până la fructe uscate sau sucuri naturale, toate realizate cu grijă pentru păstrarea gustului autentic.

Pentru cei interesați de experiențe aparte, târgul propune și băuturi artizanale, inclusiv produse din mici berării sau distilerii locale, care pun în valoare ingredientele românești și creativitatea producătorilor.

În același timp, evenimentul oferă spațiu și pentru produse naturiste, lavandă, flori și creații ale meșteșugarilor populari, completând imaginea unei agriculturi care nu înseamnă doar producție, ci și cultură, identitate și tradiție.

Acest târg nu este doar o expoziție de produse, ci o întâlnire directă între producători și consumatori, o ocazie de a susține economia locală și de a redescoperi autenticitatea alimentelor românești.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă astfel să sprijine promovarea produselor agroalimentare românești și să creeze punți între cei care produc și cei care aleg, zi de zi, calitatea și tradiția.

Măsura vine în sprijinul fermierilor afectați de creșterea costurilor și de efectele secetei, asigurând continuitatea activităților agricole și evitarea blocajelor financiare.

Potrivit actului normativ, costurile cu energia electrică pentru irigații vor fi acoperite din bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), în limita fondurilor alocate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în cotă de până la 50%.

De asemenea, hotărârea stabilește un calendar accelerat pentru efectuarea plăților:
    • în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare, va fi emis ordinul ministrului Agriculturii pentru stabilirea cotei de decontare;

    • ulterior, ANIF va solicita deschiderea creditelor bugetare necesare efectuării plăților către beneficiari. 

„Prin această hotărâre, asigurăm decontarea în cotă de până la 50% a cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații, o măsură concretă de sprijin pentru fermieri într-un context dificil. Chiar dacă facturile au fost transmise cu întârziere, garantăm că aceste costuri vor fi acoperite din bugetul alocat, astfel încât agricultorii să își poată continua activitatea fără blocaje financiare și să pregătească în bune condiții noul an agricol”, a declarat viceprim-ministrul, ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna.

Decizia a fost necesară în contextul întârzierii transmiterii facturilor de energie de către furnizori și al constrângerilor bugetare din anul 2025, care au făcut imposibilă decontarea în cursul anului. 

Prin această măsură, Guvernul urmărește reducerea impactului economic asupra producătorilor agricoli și susținerea pregătirii noului an agricol.

Prin prezentul act normativ se aprobă resursele financiare necesare plății ajutorului de minimis beneficiarilor eligibili ai Programului pentru cererile depuse în anul 2026. 

Schema de ajutor de minimis se aplică pe o perioadă de trei ani pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate și are ca obiectiv stimularea producției autohtone de legume, precum și valorificarea acesteia pe piață. 

Resursele financiare alocate acestei scheme sunt în valoare de 275 milioanelei, fonduri prevăzute și aprobate în bugetul alocat MADR pe anul 2026.

Cuantumul ajutorului de minimis este de 1,5 euro/mp, echivalentul a 1.500 euro/1.000 mp, pentru o suprafață cumulată de minim 1.000 mp.

Sumele aferente ajutorului de minimis vor fi plătite ulterior finalizării tuturor verificărilor privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate și a situațiilor centralizatoare a beneficiarilor eligibili.   

Prin această măsură, MADR continuă sprijinirea fermierilor români, contribuind la dezvoltarea sectorului legumicol, sporirea producției autohtone și consolidarea exploatațiilor agricole. 

Prezentul act normativ stabilește valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, din care 39.044.600 lei alocați pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 98.156.500 lei pentru speciile ovine şi caprine. De asemenea, sunt pevăzute credite bugetare în valoare totală de 142.319.600 lei, din care 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 103.275.000 lei pentru speciile ovine şi caprine. Sumele se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2026.

„Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile,” a declarat viceprim-ministrul, ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2026 se încadrează în plafonul total maxim pentru perioada 2023-2027, respectiv 561.571.180 lei.

Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenţionate și se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține ameliorarea potențialului de producție al raselor de animale pentru care sunt implementate programe de ameliorare.

Aplicarea măsurilor prevăzute în acest act normativ are în vedere menținerea activității în sectorul creșterii animalelor cu potențial ridicat de producție. Totodată, îmbunătăţirea performanţelor raselor de animale va conduce la creşterea veniturilor crescătorilor, precum și la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă a acestora. Producţiile obţinute de la rasele ameliorate vor asigura materia primă necesară industriei alimentare şi siguranţei alimentare a populaţiei.

Sprijinul financiar total se ridică la aproximativ:

• 308,1 milioane lei (60,64 milioane euro) pentru sectorul vegetal
• 610,2 milioane lei (120,11 milioane euro) pentru sectorul zootehnic

În total, este vorba despre circa 918,3 milioane lei, respectiv peste 180,7 milioane euro, fonduri asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pentru anul 2026, sub forma plăților naționale tranzitorii aferente anului de cerere 2025.

În sectorul vegetal, ajutoarele vizează culturile amplasate pe teren arabil, precum și culturi specifice: in și cânepă pentru fibră, tutun, hamei și sfeclă de zahăr.

În sectorul zootehnic, sprijinul se acordă pentru:

• bovine – sectorul lapte
• bovine – sectorul carne
• ovine și caprine

Beneficiarii sunt fermierii – persoane fizice sau juridice – care utilizează terenuri agricole și/sau dețin legal animale, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

„Asigurăm continuitatea sprijinului pentru fermieri prin aceste ajutoare naționale tranzitorii, care vin să completeze plățile europene și să ofere stabilitate sectoarelor vegetal și zootehnic. Vorbim despre peste 180 de milioane de euro direcționați către agricultori și crescători de animale, în contextul în care fermierii se confruntă cu provocări semnificative în privința creșterii costurilor de producție”, a declarat viceprim-minstrul, ministrul interimar al agriculturii, TÁNCZOS Barna.

Condițiile de acordare și documentele necesare sunt stabilite prin Ordinul MADR nr. 125/2024, cu modificările și completările ulterioare.