Consultanta Licitatii Publice

TERMENE DE PLATA MAXIME PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITIE PUBLICA SI CONTRACTELE INTRE PROFESIONISTI

2013-07-10T14:36:00.003+03:00

In M.Of. nr. 182 din data de 2 aprilie 2013 a fost publicata Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante.

Actul normativ a intrat in vigoare la data de 5 aprilie 2013. Dispozitiile acestuia, cu exceptia sanctiunilor privind clauzele abuzive si raspunderea patrimoniala, nu sunt aplicabile obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contractele incheiate inainte de data intrarii sale in vigoare.

Legea nr. 72/2013 reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

domeniul de aplicare;
termenul de plata in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante;
termenul de plata in contractele dintre profesionisti;
plata esalonata;
data emiterii/primirii facturii;
determinarea dobanzii penalizatoare;
costurile de recuperare a creantei;
clauze contractuale si practici abuzive;
dispozitii procedurale;
completarea unor acte normative incidente;
drepturile organizatiilor neguvernamentale ale profesionistilor.

DOMENIUL DE APLICARE

Legea nr. 72/2013 se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, contractul avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile.

In sfera de aplicare a Legii nu sunt incluse:

contractele incheiate intre profesionisti si consumatori;
creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa;
creantele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei intelegeri incheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societati.

TERMENUL DE PLATA IN CONTRACTELE DINTRE PROFESIONISTI SI AUTORITATI CONTRACTANTE

Potrivit legii, autoritatile contractante executa obligatia de plata a sumelor de bani rezultand din contractele incheiate cu profesionisti cel tarziu la:

30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricarei altei cereri echivalente de plata;
30 de zile calendaristice de la data receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plata este incerta sau anterioara receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor;
30 de zile calendaristice de la receptie sau verificare, daca prin lege sau prin contract se stabileste o procedura de receptie ori de verificare pentru certificarea conformitatii marfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractanta a primit factura ori cererea echivalenta de plata la data receptiei sau verificarii ori anterior acestei date; procedura de receptie sau verificare nu poate depasi 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor; prin exceptie, in cazuri justificate in mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de receptie sau verificare poate avea o durata mai mare, daca sunt stabilite expres in contract si in documentatia achizitiei atat termenul de receptie, cat si motivele obiective, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.

Termenele de plata stabilite in contract pentru executarea obligatiilor autoritatilor contractante nu pot fi mai mari decat termenele legale de plata mentionate mai sus. In mod exceptional, partile pot stipula un termen de plata de maximum 60 de zile calendaristice, daca acesta este stabilit expres in contract si in documentatia achizitiei si este obiectiv justificat, tinand cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.

In cazul institutiilor publice din domeniul sanatatii si entitatilor publice care furnizeaza servicii medicale de sanatate, termenul legal de plata pentru obligatiile banesti rezultand din contracte incheiate cu profesionisti este de cel mult 60 de zile calendaristice.

TERMENUL DE PLATA IN CONTRACTELE DINTRE PROFESIONISTI

Daca termenul de plata nu a fost prevazut in contract, dobanda penalizatoare curge de la urmatoarele termene:

dupa 30 de zile calendaristice de la data primirii de catre debitor a facturii sau a oricarei altei asemenea cereri echivalente de plata;
daca data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plata este incerta sau anterioara primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, dupa 30 de zile calendaristice de la receptia marfurilor sau prestarea serviciilor;
daca legea sau contractul stabileste o procedura de receptie ori de verificare, permitand certificarea conformitatii marfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori cererea echivalenta de plata la data receptiei sau verificarii ori anterior acestei date, dupa 30 de zile calendaristice de la aceasta data; procedura de receptie sau verificare nu poate depasi 30 de zile calendaristice de la data receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor; prin exceptie, partile pot stipula in contract un termen mai mare, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.

In raporturile dintre profesionisti, termenul de plata nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin exceptie, partile pot stipula in contract un termen de plata mai mare, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.

PLATA ESALONATA

Atat in ceea ce priveste contractele dintre profesionisti, cat si contractele dintre acestia si autoritatile contractante, partile pot conveni efectuarea platii in mod esalonat, in acest caz, dobanzile penalizatoare si celelalte despagubiri calculandu-se prin raportare la suma scadenta.

DATA EMITERII/PRIMIRII FACTURII

Partile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii, nici in contractele dintre profesionisti, nici in contractele dintre profesionisti si autoritatile contractante.

Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/primire a facturii este lovita de nulitate absoluta.

DETERMINAREA DOBANZII PENALIZATOARE

Cu privire la determinarea dobanzii, atat in raporturile dintre profesionisti, cat si in cazul contractelor incheiate intre acestia si autoritatile contractante, creanta de plata constand in pretul bunurilor livrate/tariful serviciilor prestate produce dobanzi penalizatoare in cazul in care:

creditorul, inclusiv subcontractantii acestuia, si-au indeplinit obligatiile contractuale;
creditorul nu a primit suma datorata la scadenta, cu exceptia cazului in care debitorului nu ii este imputabila intarzierea; suma datorata este definita in Lege drept suma care ar fi trebuit sa fie platita in termenul contractual sau legal de plata si alte sume mentionate in factura sau in cererea echivalenta de plata.

Dobanda penalizatoare curge:

in contractele dintre profesionisti – de la scadenta pana la momentul platii, in conditiile dispozitiilor art. 1.535 din Codul civil;
in contractele dintre profesionisti si autoritatile contractante – de la termenul stipulat in contract sau, in cazul in care nu a fost stipulat in contract, de la expirarea termenelor legale de plata, in conditiile dispozitiilor art. 1.535 din Codul civil.

Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012 (denumita in continuare „O.G. nr. 13/2011”).

COSTURILE DE RECUPERARE A CREANTEI

Creditorul poate pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile facute pentru recuperarea creantei, in conditiile neexecutarii la timp a obligatiei de plata de catre debitor.

In plus, daca sunt intrunite conditiile intarzierii la plata, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii in lei la data platii a sumei de 40 euro, reprezentand daune-interese suplimentare minimale. Obligatia de plata a acestei sume este scadenta de la data la care curge dobanda penalizatoare. Aceasta suma este suplimentara cheltuielilor aferente unei eventuale proceduri de executare silita.

In cazul acordarii de avansuri de catre autoritatea contractanta, potrivit legii, prevederile privind dobanda penalizatoare si cheltuielile pentru recuperarea creantei se aplica pentru diferenta dintre obligatiile de plata si avansurile acordate.

CLAUZE CONTRACTUALE SI PRACTICI ABUZIVE

Practica sau clauza contractuala prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul, termenul de plata, nivelul dobanzii pentru plata intarziata sau al daunelor-interese suplimentare este considerata abuziva.

In determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanta tine cont de toate circumstantele cauzei, in special de:

abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;
nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor;
natura bunurilor sau serviciilor;
neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii, potrivit prezentei legi;
pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.

Legea califica drept abuzive, nefiind necesara verificarea existentei circumstantelor prevazute mai sus sau a altor circumstante specifice cauzei, clauzele contractuale care:

exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;
fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;
prevad un termen mai mare de la care creanta produce dobanzi decat cel prevazut de lege;
fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante, un termen de plata mai mare decat cel permis de lege;
elimina posibilitatea platii de daune-interese suplimentare;
stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.

Clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absoluta, raspunderea patrimoniala pentru prejudiciile cauzate de clauzele si practicile abuzive fiind atrasa potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare.

DISPOZITII PROCEDURALE

Daca debitorul intarzie in efectuarea platii, creditorul poate obtine un titlu executoriu prin procedura ordonantei de plata, prevazuta de dispozitiile art. 1.013-1.024 din cadrul titlului IX al Codului de procedura civila. Aceste dispozitii se aplica in aceleasi conditii, tuturor creditorilor stabiliti in Uniunea Europeana.

COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE INCIDENTE

O.G. nr. 13/2011 se completeaza cu o prevedere care stabileste ca in raporturile dintre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante, dobanda legala penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 8 puncte procentuale.

De asemenea, termenul de profesionist prevazut de O.G. nr. 13/2011 va avea sensul prevazut de Lege.

La data intrarii in vigoare a Legii se abroga:

dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la modul in care creanta produce dobanzi in cazul contractelor incheiate intre profesionisti si a celor incheiate intre profesionisti si o autoritate contractanta;
orice alte dispozitii contrare.

DREPTURILE ORGANIZATIILOR NEGUVERNAMENTALE ALE PROFESIONISTILOR

Organizatiile patronale reprezentative, potrivit legii, si membrii acestora vegheaza la respectarea drepturilor conferite de Legea nr. 72/2013, iar autoritatile publice colaboreaza cu acestea pentru promovarea acestor drepturi.

Organizatiile patronale reprezentative, potrivit legii, au urmatoarele drepturi:

de a fi consultate, cu ocazia elaborarii proiectelor de acte normative din domeniul achizitiilor publice si actelor normative ce au ca scop sau efect incurajarea disciplinei contractuale;
de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor, in special actiuni in anularea clauzelor abuzive si in constatarea practicilor abuzive;
de a informa opinia publica, prin mass-media, cu privire la practicile si clauzele abuzive identificate;
de a elabora, singure sau in colaborare cu institutii publice, coduri de promovare a disciplinei contractuale, de dezvoltare a uzantei platii la termen;
de a organiza, singure sau in colaborare cu institutii publice, campanii de informare a mediului de afaceri asupra drepturilor si obligatiilor instituite de Lege si cu privire la remediile judiciare pentru protectia drepturilor prevazute de Lege.

MINISTERUL SANATATII PUBLICA LISTA DE ACHIZITII CENTRALIZATE PENTRU MEDICAMENTE, ECHIPAMENT MEDICAL SI SERVICII PENTRU PARCUL AUTO

2013-07-10T14:35:00.007+03:00

In M.Of. nr. 304 din data de 28 mai 2013 a fost publicat Ordinul ministrului sanatatii nr. 658/2013 pentru aprobarea Listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protectie, a serviciilor, combustibililor si lubrifiantilor pentru parcul auto, pentru care se organizeaza proceduri de achizitie centralizate la nivel national (denumit in continuare „Ordinul”).

In considerarea faptului ca, prin O.U.G. nr. 71/2012, Ministerul Sanatatii a fost desemnat ca unitate de achizitii publice centralizata, precum si avand in vedere Referatul de aprobare al Serviciului de achizitii publice nr. E.N. 4.926 din 14 mai 2013, Ministerul Sanatatii a aprobat si a facut publica lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protectie, a serviciilor, combustibililor si lubrifiantilor pentru parcul auto, pentru care se organizeaza proceduri de achizitie centralizate la nivel national.

Prin Ordin, Ministerul Sanatatii a stabilit ca pentru produsele si serviciile ce se regasesc in lista anexata acestuia, unitatile sanitare publice pot achizitiona prin proceduri de achizitie centralizate la nivel national cantitatile necesare de produse si servicii, insa numai pentru perioada care nu depaseste primul semestru al anului 2013.

Intr-o prima sectiune a listei sunt enumerate dispozitivele medicale ce vor fi achizitionate, pentru ca, in a doua sectiune, sa fie listate serviciile, combustibilii si lubrifiantii ce vor fi achizitionati. In sectiunea a treia a listei se regasesc materialele sanitare, iar in sectiunea a patra medicamentele ce vor fi achizitionate.

De asemenea, se mentioneaza ca produsele si serviciile ce se regasesc in primele trei sectiuni ale listei, precum si o parte dintre medicamentele enumerate in sectiunea a patra a listei, vor fi asigurate de catre Ministerul Sanatatii prin achizitii centralizate, cel tarziu in trimestrul al IV-lea al anului 2013.

Pentru o serie de medicamente din lista se stipuleaza in mod expres ca acestea vor fi achizitionate si pentru Programul P6.1: Hemofilie si talasemie, precum si pentru Programul P1B: Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoza, in timp ce, pentru alte medicamente, emitentul precizeaza ca acestea vor fi achizitionate fie exclusiv pentru Programul P1B: Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoza, fie exclusiv pentru Programul P1A: Subprogramul de tratament si monitorizare a persoanelor cu infectie HIV/SIDA.

O NOUA MODIFICARE A O.U.G. NR. 34/2006. PRAGUL PENTRU ACHIZITII DIRECTE A CRESCUT LA 30.000 EURO PENTRU BUNURI SI SERVICII SI LA 100.000 EURO PENTRU LUCRARI

2013-07-10T14:35:00.004+03:00

In M.Of. nr. 387 din data de 28 iunie 2013 a fost publicata Legea nr. 193/2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii (denumita in continuare„Legea”).

Legea a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2013, respectiv la 6 luni de la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 77/2012.

Modificarile si completarile vizeaza, in principal, aspecte precum:

regiile autonome si companiile nationale;
pragurile pentru achizitii directe;
domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006;
anularea procedurilor de atribuire;
reluarea competitiei in cazul acordurilor-cadru;
angajamentul ferm al tertului sustinator;
ofertele cu pret aparent neobisnuit de scazut;
solutionarea litigiilor prin arbitraj;
contraventii si sanctiuni;
anularea contractelor de achizitie publica la solicitarea A.N.R.M.A.P..

Regiile autonome si companiile nationale

Potrivit Legii, nu mai sunt autoritati contractante, in sensul O.U.G. nr. 34/2006, regiile autonome sau companiile nationale/societatile comerciale cu capital integral ori majoritar detinut de un organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau de catre un alt organism de drept public. Aceste regii si companii/societati fusesera incluse in domeniul de aplicare al O.U.G. nr. 34/2006 prin O.U.G. nr. 77/2012.

Cu toate acestea, regiile autonome sau companiile nationale/societatile comerciale care nu se incadreaza in prevederile art. 8 sau 9 din O.U.G. nr. 34/2006, dar al caror capital integral ori majoritar este detinut de un organism al statului, pentru atribuirea contractelor de furnizare/prestare de servicii/executie de lucrari a caror valoare estimata depaseste pragurile pentru achizitii directe trebuie sa elaboreze norme procedurale interne care sa asigure respectarea principiilor nediscriminarii si egalitatii de tratament, transparentei, proportionalitatii si recunoasterii reciproce. Normele procedurale interne vor fi aprobate de catre autoritatea tutelara.

Se impune sa precizam insa ca reprezinta in continuare autoritate contractanta oricare organism cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii:

este finantat, in majoritate, de catre un organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau de catre un alt organism de drept public;
se afla in subordinea sau este supusa controlului unui organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau unui alt organism de drept public;
in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre un organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau de catre un alt organism de drept public.

Pragurile pentru achizitii directe

Autoritatile contractante vor putea achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei, estimata conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, nu depaseste echivalentul in lei a:

30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achizitie de produse ori servicii;
100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achizitie de lucrari.

Pragul prevazut de reglementarea anterioara pentru fiecare achizitie de produse, servicii ori lucrari era de 15.000 euro.

Domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006

Potrivit Legii, nu mai este exceptata de la aplicarea legislatiei achizitiilor publice atribuirea contractelor de servicii de cercetare si descarcare de sarcini arheologice pentru patrimoniul arheologic si siturile arheologice, care anterior erau realizate exclusiv de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei si de celelalte institutii muzeale legal abilitate.

Anularea procedurilor de atribuire

Legea a modificat unul dintre cazurile care reprezinta abateri grave de la prevederile legislative, autoritatea contractanta avand obligatia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Astfel, reprezinta o abatere grava de la prevederile legislative cazul in care:

autoritatea contractanta constata din oficiu ca sunt necesare clarificari cu privire la documentatia de atribuire si
prin clarificarea adusa se modifica informatiile deja publicate, se afecteaza modul de elaborare a ofertelor si devine necesara publicarea unei erate,

si, in conformitate cu noua reglementare,

daca autoritatea contractanta este pusa in imposibilitate de a respecta termenul de 6 zile prevazut pentru publicarea/transmiterea raspunsului la solicitarea de clarificari, atunci cand clarificarile sunt solicitate in timp util.

Reluarea competitiei in cazul acordurilor-cadru

In ceea ce priveste procedura de reluare a competitiei, autoritatea contractanta atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai buna oferta, pe baza criteriului de atribuire precizat in documentatia de atribuire. Acest criteriu de atribuire nu trebuie sa mai fie cel in temeiul caruia a fost incheiat acordul-cadru.

Angajamentul ferm al tertului sustinator

Angajamentul ferm al tertului sustinator nu mai trebuie incheiat in forma autentica, nici in cazul sustinerii economice sau financiare, nici in cazul sustinerii tehnice sau profesionale.

De asemenea, se precizeaza prin Lege ca nu poate face obiectul sustinerii acordate de catre o alta persoana:

certificarea respectarii standardelor de asigurare a calitatii;
certificarea respectarii standardelor de protectie a mediului.

Ofertele cu pret aparent neobisnuit de scazut

Potrivit noilor reglementari, o oferta prezinta un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat, atunci cand pretul ofertat, fara T.V.A., reprezinta mai putin de 80% din valoarea estimata a contractului respectiv.

Anterior intrarii in vigoare a Legii, pragul pentru considerarea unei oferte ca avand un pret aparent neobisnuit de scazut a fost de 70% din valoarea estimata a contractului. Mai mult, noul prag de 80% se va aplica in cazul tuturor procedurilor, inclusiv al celor in care in procedura de atribuire sunt cel putin 5 oferte admisibile. In aceasta din urma situatie, pragul era anterior de 85% din media aritmetica a ofertelor calculata fara a se avea in vedere propunerea financiara cea mai mica si propunerea financiara cea mai mare.

In plus, atunci cand o oferta are un pret aparent neobisnuit de scazut deoarece ofertantul beneficiaza de un ajutor de stat, termenul „rezonabil” pe care autoritatea contractanta il poate stabili pentru ca ofertantul sa demonstreze ca ajutorul de stat a fost acordat in mod legal a fost modificat intr-un termen care nu poate fi mai scurt de 3 zile.

Solutionarea litigiilor prin arbitraj

Legea clarifica si un aspect extrem de controversat in practica, mentionand expressis verbis ca partile pot conveni ca litigiile in legatura cu executarea contractelor reglementate de O.U.G. nr. 34/2006 sa fie solutionate prin arbitraj.

Contraventii si sanctiuni

Legiuitorul a introdus sanctiuni mai dure pentru doua contraventii, dupa cum urmeaza:

incalcarea prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit carora autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice – se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei (anterior, aceasta contraventie era sanctionata cu amenda de la 40.000 lei la 80.000 lei);
incalcarea regulilor de publicitate prevazute de O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la anuntul de atribuire – se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei (anterior, aceasta contraventie era sanctionata cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei).

De asemenea, Legea precizeaza, referitor la modul de individualizare a sanctiunilor, urmatoarele:

pentru contractele a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, amenda prevazuta ca sanctiune pentru savarsirea contraventiilor prevazute de Ordonanta reprezinta 50% din sumele prevazute la art. 294 alin. (2), (3), (32) si (4) din acelasi act normativ (prevederile art. 294 alin. (31) raman aplicabile);
in cazul contractelor finantate din fonduri europene si/sau din fonduri publice nationale aferente acestora, cu exceptia achizitiilor derulate de beneficiarii Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, prevederile referitoare la sanctionarea contraventiilor si modul de plata a acestora se aplica doar contraventiilor care nu constituie abatere potrivit anexei la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor nationale aferente acestora; in cazul acestor abateri, constatarile Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, ca urmare a actiunii de supraveghere a modului de atribuire a contractului de achizitie publica, sunt transmise, spre valorificare, autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene.

Anularea contractelor de achizitie publica la solicitarea A.N.R.M.A.P.

Legea a abrogat in intregime art. 2961 din O.U.G. nr. 34/2006, care reglementa dreptul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice de a solicita instantei de judecata, in conditiile legii, constatarea nulitatii absolute a contractelor, pentru motivele expres stabilite anterior prin Ordonanta, precum:

contractul de achizitie publica, contractul de concesiune de lucrari publice sau contractul de concesiune de servicii a fost incheiat cu nerespectarea cerintelor minime prevazute de autoritatea contractanta in caietul de sarcini sau, desi sunt respectate cerintele respective, contractul a fost incheiat in conditii mai putin favorabile decat cele prevazute in propunerile tehnica si/sau financiara care au constituit oferta declarata castigatoare;
contractul de achizitie publica, contractul de concesiune de lucrari publice sau contractul de concesiune de servicii a fost incheiat cu nerespectarea prevederilor art. 691 care stabileste reguli de evitare a conflictului de interese;
nerespectarea/modificarea criteriilor de calificare si/sau selectie si/sau a factorilor de evaluare prevazute/prevazuti in cadrul invitatiei de participare/anuntului de participare;
modificarea contractului a condus la diminuarea avantajelor si, dupa caz, a factorilor de evaluare care au stat la baza declararii ofertei castigatoare;

deciziile luate de autoritatea contractanta in procesul de evaluare a ofertelor au avut la baza cerinte/criterii de calificare si/sau selectie ce nu se regasesc in fisa de date/anuntul de participare/invitatia de participare.

CURTEA CONSTITUTIONALA CONFIRMA POSIBILITATEA INTRODUCERII CONTESTATIEI IN MATERIA ACHIZITIILOR PUBLICE SI DIRECT LA INSTANTA DE JUDECATA

2012-06-18T13:10:00.002+03:00

In M.Of. nr. 344 din data de 21 mai 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 284 din 27 martie 2012 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 255 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Astfel, Curtea considera constitutionale prevederile art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru urmatoarele motive:

procedura descrisa in Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006 “Solutionarea contestatiilor” (care cuprinde articolul referit) reprezinta o procedura administrativ-jurisdictionala de solutionare a contestatiilor in materie, in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „C.N.S.C.”);
dreptul persoanelor care se considera vatamate de a alege calea de atac in justitie, drept pe care il prescrie art. 21 alin. (4) din Constitutie, transpus ca norma de principiu si in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, nu este restrictionat de norma supusa criticilor;
legiuitorul nu a stabilit obligatia persoanelor de a urma numai calea administrativ-jurisdictionala in fata C.N.S.C., sintagma “poate solicita” avand semnificatia de recunoastere a facultatii de a demara o cale de atac administrativ-jurisdictionala si nicidecum a obligatiei de a urma aceasta cale;
dispozitiile 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 dispun expressis verbis ca partea care se considera vatamata are dreptul (deci nu obligatia) de a se adresa C.N.S.C.;
ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut aceasta cale o constituie specificul si implicatiile sociale, o modalitate eficienta de prevenire si limitare a abuzului de drept, avand in vedere faptul ca solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice este necesar sa se desfasoare si sa se judece dupa o procedura caracterizata prin celeritate;
nicio dispozitie din cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006 nu prevede ca actele autoritatilor contractante pot fi atacate numai la C.N.S.C. si nici nu impiedica contestatorul sa se adreseze numai instantelor de judecata;
O.U.G. nr. 34/2006 se completeaza cu Legea nr. 554/2004;
faptul ca O.U.G. nr. 34/2006 nu reia ceea ce este deja consacrat de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 si ca in redactarea actuala nu aminteste de calea de atac in justitie nu inseamna ca respectiva cale nu ar mai exista;
calea de atac in justitie exista in continuare, fiind reglementata de Legea nr. 554/2004 si poate fi urmata de persoanele care se considera vatamate;
opinia potrivit careia „prin efectul Legii nr. 278/2010 legiuitorul a prevazut in sarcina persoanelor care se considera vatamate obligatia de a recurge la jurisdictia administrativa” contravine principiului plenitudinii de jurisdictie;
instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu contravine dispozitiilor constitutionale atat timp cat decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti, iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti in conditiile legii;
legislatia europeana prevede ca: „in ceea ce priveste contractele circumscrise domeniului (de aplicare al Directivei 2004/18/CE), deciziile luate de autoritatile contractante pot fi supuse unor cai de atac efective si, in special, cat se poate de rapide [...]“;
cu referire la respectarea principiului celeritatii procedurilor judiciare, Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniaza ca “justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de natura a-i compromite eficacitatea si credibilitatea (Hotararea din 27 octombrie 1994, Cauza Katte Klitsche de la Grange impotriva Italiei) statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotararea din 23 octombrie 1990, Cauza Moreira de Azevedo impotriva Portugaliei)”;
deciziile C.N.S.C pot fi atacate cu plangere la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios administrativ si fiscal, atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie.

Prin aceasta Decizie, Curtea Constitutionala pune capat polemicilor existente la nivel doctrinar si dificultatilor intampinate in practica cu privire la regimul facultativ sau obligatoriu al caii de atac a contestatiei in fata C.N.S.C.. Decizia are astfel o deosebita valoare in ceea ce priveste interpretarea art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

A.N.R.M.A.P. CLARIFICA NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE SI STABILESTE NOI OBLIGATII IN SARCINA AUTORITATILOR CONTRACTANTE SI A OFERTANTILOR

2012-06-12T11:37:00.000+03:00

In M.Of. nr. 328 din data de 15 mai 2012 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 170/2012 privind interpretarea art. 69¹ din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE

Conform Ordinului, urmatoarele situatii sunt de natura a determina aparitia conflictului de interese, in sensul art. 69¹ din O. U. G. nr. 34/2006:

membri ai consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare a ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
actionarii sau asociatii ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/ tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori;
persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori.

OBLIGATII SUPLIMENTARE PENTRU AUTORITATILE CONTRACTANTE SI OFERTANTI

Totodata, autoritatea contractanta va solicita ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/ subcontractantului/tertului sustinator documente pe care le considera edificatoare pentru a se asigura ca niciunul dintre ofertanti nu se afla in situatiile de excludere prevazute la articolul referit.

In plus, autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in documentatia de atribuire persoanele ce detin functii de decizie in autoritatea contractanta cu privire la organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire, respectiv toate persoanele care aproba/semneaza documente emise in legatura cu sau pentru procedura de atribuire, inclusiv persoanele care aproba bugetul aferent autoritatii contractante, necesar finantarii contractelor de achizitie publica.

NOI REGULI PRIVIND REABILITAREA FATADELOR CLADIRILOR

2012-04-11T12:06:00.001+03:00

In M.Of. nr. 712 din data de 10 octombrie 2011 a fost publicata Hotararea de Guvern nr. 945/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor.

Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 153/2011, refacerea fatadelor distruse ale cladirilor a devenit o obligatie a tuturor detinatorilor acestora. Au fost reglementate astfel etapele, termenele si modul de finantare a lucrarilor de reabilitare, precum si obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale detinatorilor cladirilor pentru neindeplinirea/indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor ce le revin.

Norma metodologica de aplicare a Legii detaliaza etapele reabilitarii fatadelor cladirilor de la faza de proiect si pana la receptia finala, precum si modul prin care detinatorii de cladiri cu fatadele degradate pot accesa credite cu dobanzi subventionate si garantate 100 % de stat, pe o durata de cinci ani.

Norma metodologica reglementeaza aspecte privitoare la:

eligibilitatea beneficiarului de credit, a finantatorului si a constructorului;
etapele reabilitarii fatadelor de la faza de proiectare si pana la receptia finala;
finantarea lucrarilor de interventie (contractarea si garantarea creditului bancar, subventionarea dobanzii aferente, acordarea si monitorizarea garantiei, executarea garantiei si recuperarea sumelor platite).

ELIGIBILITATEA BENEFICIARULUI DE CREDIT

In ceea ce priveste eligibilitatea beneficiarului de credit, diferentierea se face dupa cum acesta este o asociatie de proprietari sau un proprietar-persoana fizica. Astfel:

asociatia de proprietari este eligibila daca nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator; decizia de reabilitare se ia de catre asociatia de proprietari, prin votul a minim 90% din membrii acesteia, iar hotararea de contractare a unui imprumut bancar se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari care nu pot asigura din surse proprii cota-parte care le revine din lucrarile de interventie;
proprietarul – persoana fizica este eligibil daca nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati – iluminat, gaze naturale si apa-canal – in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator.

La solicitarea unui credit cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, beneficiarul de credit trebuie sa indeplineasca cumulativ atat conditiile prevazute de norma metodologica, cat si conditiile din normele de creditare ale finantatorului.

ELIGIBILITATEA FINANTATORULUI

Pentru acordarea creditelor bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata in vederea realizarii lucrarilor de interventie, finantatorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa acorde finantarile in lei la urmatoarea structura de cost, respectiv indicatorul ROBOR la 3 luni, la care se adauga marja fixa de maximum 1,9% pe an si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM;
sa includa obligatoriu prevederi exprese in contractele de credit privind costurile cu dobanda exprimata in raport cu ROBOR la 3 luni si separat costurile cu comisioanele;
sa nu perceapa comision de neutilizare si rambursare anticipata;
sa accepte durata maxima a creditului de 5 ani;
sa accepte rambursarea creditului garantat in rate egale, lunare, consecutive;
sa nu prevada in contractul de credit clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre finantator a acestuia;
sa calculeze dobanda corespunzatoare anului calendaristic.

ELIGIBILITATEA CONSTRUCTORULUI

Pentru executarea lucrarilor de refacere a fatadelor cladirilor de locuit cu finantare de credite bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, constructorul trebuie sa indeplineasca cumulativurmatoarele conditii care sa ateste ca:

este inregistrat la registrul comertului ca operator economic cu activitate in constructii si/sau instalatii pentru constructii;
nu inregistreaza datorii la bugetul de stat si local, conform certificatelor de atestare fiscala din care reiese plata la zi a obligatiilor fiscale, valabile la data semnarii contractului pentru executarea lucrarilor de interventie;
are capacitatea financiara de a angaja si executa lucrari, in conditiile in care plata pentru facturile depuse la finantator in luna curenta si aferente situatiilor de lucrari executate in luna precedenta se efectueaza in prima zi lucratoare a lunii urmatoare lunii depunerii documentelor de plata;
are angajati calificati pentru lucrarile ce urmeaza a fi contractate, inclusiv responsabil tehnic cu executia lucrarilor atestat in conditiile legii;
are experienta in domeniu, confirmata prin scrisoare de recomandare de la cel putin un beneficiar persoana juridica, pentru care a executat lucrari similare ca natura si valoare, insotita de copia procesului-verbal de receptie a lucrarilor, din care rezulta executarea lucrarilor fara obiectii.

ETAPELE REABILITARII STRUCTURAL-AMBIENTALE

Reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor de locuit cu finantare prin credite bancare si dobanda subventionata cuprinde urmatoarele etape:

proiectarea lucrarilor de interventie in conditiile art. 11 din Lege;
executarea lucrarilor de interventie;
receptia la terminarea lucrarilor de interventie;
receptia finala, dupa expirarea perioadei de garantie de buna executie a lucrarilor, de 5 ani de la receptia mentionata mai sus.

PROIECTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE

In ceea ce priveste elaborarea documentatiei de proiectare a lucrarilor de interventie, aceasta cuprinde nota tehnica de constatare, documentatia tehnica, daca este cazul, proiectul tehnic si detaliile de executie, devizul general si devizele pe obiect.

Nota tehnica se va elabora de experti tehnici atestati, in scopul stabilirii starii tehnice a cladirii din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate a constructiilor.

In ceea ce priveste proiectul tehnic si detaliile de executie, acestea se vor elabora de catre colective tehnice de specialitate, coordonate de un arhitect cu drept de semnatura si vor fi verificate de catre verificatori de proiecte atestati.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE

Pentru executarea lucrarilor de interventie, beneficiarul de credite:

solicita minimum 3 (trei) oferte de la constructorii care indeplinesc conditiile de eligibilitate;
analizeaza ofertele din punctul de vedere al elementelor pret si durata de executie;
selecteaza constructorul cu oferta cea mai avantajoasa tehnico-economica;
incheie contractul de executie;
prezinta finantatorului scrisoarea de garantie bancara de buna executie a lucrarilor constituita de constructor, reprezentand 10% din valoarea contractului de executie, valabila pe perioada de garantie.

In cazul beneficiarului de credit asociatie de proprietari/proprietar de locuinta unifamiliala – persoana fizica, aflat in imposibilitate de a asigura sumele ce ii revin, administratia publica locala poate asigura plata acestor sume din fonduri proprii.

De asemenea, administratia locala va asigura finantarea lucrarilor de interventie la cladirile amplasate in zone construite protejate sau in centrele istorice ale localitatilor, precum si in statiunile/localitatile/zonele turistice, balneare, climatice si/sau balneoclimatice.

In acest sens, administratia publica locala organizeaza, in conditiile legii, procedura de achizitie publica de executare a lucrarilor de interventie, cu participarea reprezentantului asociatiei de proprietari sau a proprietarului de locuinta unifamiliala, dupa caz, in comisia de adjudecare a ofertelor, urmand ca beneficiarul de credit sa incheie direct contractul cu constructorul declarat eligibil in urma adjudecarii ofertei.

Perioada de executare a lucrarilor va fi de maximum 6 luni calendaristice de la data efectuarii primei trageri din creditul garantat, termen in care constructorul are obligatia de a finaliza lucrarile contractate.

In acelasi timp, contractul de executie cuprinde si clauza suspensiva privind intrarea in vigoare a acestuia in maximum 45 de zile calendaristice de la data semnarii de catre beneficiar si constructor, in conditiile in care banca finantatoare aproba creditul solicitat pentru finantarea executarii lucrarilor.

Important de precizat este faptul ca, in situatia in care odata cu lucrarile de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirii s-au executat si lucrari de reabilitare termica a acesteia, beneficiarul este obligat sa prezinte comisiei de receptie la terminarea lucrarilor si certificatul de performanta energetica a cladirii reabilitate termic, elaborat, la cererea beneficiarului, de catre un auditor energetic pentru cladiri atestat, finantat din sursele proprii ale beneficiarului.

FINANTAREA EXECUTARII LUCRARILOR DE REABILITARE

Finantarea proiectarii si executarii lucrarilor de refacere se asigura, pe cheltuiala proprie, de catre detinatorii cladirilor. Guvernul faciliteaza insa acordarea de credite bancare de la institutii de credit.

Potrivit art. 11 din Norma, finantarea executarii lucrarilor de interventie la reabilitarea fatadelor se realizeaza astfel:

minim 10% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie se asigura din sursele proprii ale beneficiarilor, constituind contributia proprie a acestora;

90% din valoarea de executie se asigura din credite bancare, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Cu toate acestea, beneficiarul de credit va finanta din surse proprii nota tehnica de constatare, proiectul tehnic si detaliile de executie, precum si, daca este cazul, documentatia de avizare a lucrarilor de interventie.

Dobanda aferenta creditelor bancare cu garantie guvernamentala se suporta de la bugetul de stat, iar dreptul la plata acesteia se constituie la data semnarii contractului de garantare, incheiat intre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, finantator si beneficiarul de credit.

Garantia emisa de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, in numele si in contul statului, este irevocabila, neconditionata si expresa, conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei.

In acelasi sens, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3029 din 28.12.2011 - privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune a garantiilor acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. – IFN, in numele si in contul statului roman, in cadrul Programului privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, pentru semestrul I al anului 2012 a fost aprobat comisionul de gestiune a garantiilor acordate la nivelul de 0,75% pe an, calculat la soldul finantarii garantate.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI DE CERTIFICATE VERZI

2012-04-11T12:04:00.002+03:00

In M.Of. nr. 784 din data de 4 noiembrie 2011 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 44/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi.

Certificatul verde este titlul ce atesta producerea din surse regenerabile de energie a unei cantitati de energie electrica.

Astfel, sunt reglementate in principal:

modul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
participantii la piata de certificate verzi;
functionarea pietei contractelor bilaterale de certificate verzi;
functionarea pietei centralizate de certificate verzi;
solutionarea disputelor aparute pe piata de certificate verzi.

MODUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A PIETEI DE CERTIFICATE VERZI

Piata de certificate verzi (denumita in continuare „PCV”) este o piata concurentiala, separata de piata de energie electrica, unde se tranzactioneaza certificate verzi aferente energiei electrice din resurse regenerabile de energie (denumita in continuare „E-SRE”) care beneficiaza de sistemul de promovare a E-SRE instituit prin Lege.

PCV are doua componente:

piata centralizata de certificate verzi (denumita in continuare „PCCV”);
piata contractelor bilaterale de certificate verzi (denumita in continuare „PCBCV”).

PARTICIPANTII LA PIATA DE CERTIFICATE VERZI

In cadrul sistemului de tranzactionare a certificatelor verzi sunt implicati:

participantii la piata, care tranzactioneaza certificate verzi;
operatorul pietei de certificate verzi, ca administrator al PCV.

Participantii la PCV sunt producatorii de E-SRE si furnizorii de energie electrica.

Operatorii economici participanti au obligatia de a se inregistra la PCV. Pentru a se inscrie la PCV, operatorii economici se adreseaza in scris operatorului pietei de certificate verzi si semneaza cu acesta conventia de participare la PCV.

Operatorul pietei de certificate verzi infiinteaza si actualizeaza ori de cate ori este cazul registrul certificatelor verzi.

In registrul certificatelor verzi (denumit in continuare „RCV”), operatorul pietei de certificate verzi consemneaza urmatoarele informatii:

participantii la PCV, codurile numerice ale certificatelor verzi din contul fiecarui participant, precum si starea fiecarui certificate verde (valabil, transferat, vandut, consumat sau anulat);
numarul de certificate verzi vandute/cumparate de pe PCBCV si PCCV, inregistrate dupa primirea confirmarii de plata/incasare;
evidenta tuturor certificatelor verzi tranzactionate pe PCBCV si PCCV;
alte informatii necesare in procesul de validare a ofertelor pe PCCV.

FUNCTIONAREA PIETEI CONTRACTELOR BILATERALE DE CERTIFICATE VERZI

Pe piata contractelor bilaterale de certificate verzi participantii sunt liberi sa se angajeze in tranzactii bilaterale cu certificate verzi. Pe PCBCV se incheie contracte de vanzare-cumparare de certificate verzi intre participantii la PCV, la preturi negociate, pe durate determinate.

Vanzatorul de certificate verzi are urmatoarele drepturi:

sa incheie unul sau mai multe contracte bilaterale;
sa incaseze contravaloarea certificatelor verzi vandute, la termenele prevazute in contract;
sa consulte, ori de cate ori considera necesar, informatiile din RCV referitoare la situatia certificatelor verzi pe care acesta le detine asupra tranzactiilor efectuate intr-o anumita perioada de timp;
sa solicite corectarea oricarei inexactitati din RCV identificate in contul sau.

Vanzatorul de certificate verzi are urmatoarele obligatii:

sa se inregistreze la PCV in conditiile impuse de legislatie;
sa transmita la OPCV informatiile referitoare la tranzactiile efectuate prin contractele bilaterale incheiate (numarul de certificate verzi tranzactionate si codurile numerice ale acestora), inclusiv confirmarile privind stingerea obligatiilor de plata intre parti corespunzatoare certificatelor verzi tranzactionate, in termen de 5 zile calendaristice de la realizarea acestora;
sa transmita la ANRE contractele bilaterale, in termen de 5 zile calendaristice de la incheierea acestora;
sa factureze contravaloarea certificatelor verzi vandute PCBCV, respectand termenele si conditiile impuse prin contract.

Cumparatorul de certificate verzi are urmatoarele drepturi:

sa incheie unul sau mai multe contracte bilaterale;
sa vanda altor cumparatori certificate verzi cumparate in plus fata de cota anuala obligatorie cu incadrarea in scala de pret legal stabilita;
sa utilizeze certificatele verzi cumparate intr-un an suplimentar fata de cota obligatorie pentru indeplinirea obligatiilor aferente anului urmator, daca acestea isi pastreaza valabilitatea;
sa consulte, ori de cate ori considera necesar, informatiile din RCV referitoare la situatia certificatelor verzi pe care acesta le detine asupra tranzactiilor efectuate intr-o anumita perioada de timp;
sa solicite corectarea oricarei inexactitati din RCV identificate in contul sau.

Cumparatorul de certificate verzi are urmatoarele obligatii:

sa se inregistreze la PCV in conditiile impuse de legislatie;
sa raspunda cerintelor OPCV referitoare la confirmarea tranzactiilor efectuate si a platilor efectuate pentru aceste tranzactii;
sa achite contravaloarea certificatelor verzi cumparate din piata contractelor bilaterale, respectand termenele si conditiile impuse prin contract.

FUNCTIONAREA PIETEI CENTRALIZATE DE CERTIFICATE VERZI

A. Reguli de functionare a PCCV

PCCV are ca scop punerea la dispozitia participantilor a unui cadru concurential de tranzactionare a certificatelor verzi transparent, nediscriminatoriu, cu lichiditate ridicata, oferind acestora un pret de referinta pentru incheierea contractelor bilaterale.

Operatorul pietei de certificate verzi asigura organizarea si administrarea cadrului de tranzactionare a certificatelor verzi pe PCCV. Tranzactiile pe PCCV se incheie cel putin o data pe luna, in baza ofertelor de vanzare-cumparare transmise de participantii la piata.

Participarea la PCCV este voluntara si este permisa participantilor PCV inregistrati. Participantul implicat in tranzactia incheiata pe PCCV are obligatia de a vinde/achizitiona certificate verzi, in functie de tipul de oferta (de vanzare sau de cumparare).

Participantii la PCCV au urmatoarele drepturi:

sa transmita oferte de vanzare-cumparare de certificate verzi in intervalul de ofertare, conform procedurii proprii elaborate de OPCV si avizate de ANRE;
sa primeasca confirmari de tranzactie de la OPCV asupra certificatelor verzi tranzactionate si a preturilor de tranzactionare ale acestora, dupa fiecare sesiune de tranzactionare pe PCCV;
sa vanda altor cumparatori certificatele verzi cumparate suplimentar fata de cota anuala obligatorie la preturi cuprinse intre valoarea minima si maxima de tranzactionare a certificatelor verzi stabilite prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;
sa utilizeze certificatele verzi cumparate intr-un an suplimentar fata de cota obligatorie pentru indeplinirea obligatiilor aferente anului urmator, daca acestea isi pastreaza valabilitatea;
sa consulte, ori de cate ori considera necesar, informatiile din RCV referitoare la situatia certificatelor verzi pe care acesta le detine, asupra tranzactiilor efectuate intr-o anumita perioada de timp;
sa solicite corectarea oricarei inexactitati din RCV identificate in contul sau.

Participantii la PCCV au urmatoarele obligatii:

sa se inregistreze la PCV;
sa transmita la OPCV, dupa fiecare sesiune de tranzactionare, confirmarile de incasare/plata a contravalorii corespunzatoare certificatelor verzi tranzactionate, in luna precedenta, pe PCCV.

B. Retragerea, suspendarea si revocarea participantilor de la tranzactiile de pe PCCV

Participantul se poate retrage din proprie initiativa de la PCCV in baza unei instiintari in scris, semnata de reprezentantul autorizat al participantului la piata.

OPCV poate suspenda un participant la tranzactionarea pe PCCV in urmatoarele cazuri:

nu respecta obligatiile prevazute in conventia de participare la PCV;
este gasit de 3 ori vinovat de nerespectarea regulilor aplicabile pentru PCCV;
are un comportament anticoncurential/a uzitat de practici ce au dus la manipularea PCCV, la solicitarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei sau a Consiliului Concurentei;
nu isi achita obligatiile de plata ce ii revin pe PCCV.

Masura suspendarii se dispune pe o perioada de pana la 3 luni, iar in situatia in care, la finalul acestei perioade, participantul nu poate dovedi ca a inlaturat cauzele care au dus la suspendarea sa, OCPV va revoca participarea acestuia la PCCV.

Participantul retras/suspendat/revocat de la participarea la PCCV nu mai are dreptul sa transmita noi oferte pe PCCV, ofertele anterioare validate pentru sesiunea de tranzactionare curenta fiind considerate drept automat anulate.

C. Ofertarea, confirmarea si acceptarea tranzactiilor pe PCCV

Ofertele transmise de participantii la PCCV reprezinta angajamente ferme ale acestora, pretul din aceste oferte incadrandu-se in scala de pret a certificatelor verzi.

Ofertele trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

codul de identificare pe PCV al participantului;
ziua de tranzactionare pentru care este valabila oferta;
tipul ofertei – oferta de cumparare sau oferta de vanzare;
numarul de certificate verzi de tranzactionat si pretul acestora.

Pe baza ofertelor validate, operatorul pietei de certificate verzi stabileste, pentru fiecare zi de tranzactionare, curba ofertei, curba cererii, pretul de inchidere al pietei si numarul de certificate verzi tranzactionate.

In urmatoarele situatii, tranzactiile pe PCCV nu pot avea loc:

curba ofertei nu se intersecteaza cu curba cererii si pretul cel mai mic din oferta agregata de vanzare este mai mare decat pretul cel mai mare din oferta agregata de cumparare;
oferta este zero;
cererea este zero;
toate ofertele pentru sesiunea de tranzactionare respectiva se anuleaza, certificatele verzi netranzactionate in aceste conditii putand fi tranzactionate in sesiunile de tranzactionare urmatoare.

D. Decontarea si plata pe PCCV

Fiecare participant la tranzactionarea de certificate verzi pe PCCV primeste, la finalul sesiunii de tranzactionare, note de decontare in baza carora vanzatorul este obligat sa emita facturile catre cumparator.

Daca un cumparator nu achita factura pana la data scadenta mentionata in factura, acesta plateste o dobanda de intarziere de 0,04% pe zi, iar in situatia in care nu achita factura in termen de 30 de zile de la scadenta este suspendat din PCCV si se anuleaza tranzactiile neachitate.

Operatorul pietei de certificate verzi transfera certificatele verzi din contul vanzatorului in contul cumparatorului, dupa primirea confirmarilor de plata/incasare de la partile implicate in tranzactie.

SOLUTIONAREA DISPUTELOR APARUTE PE PIATA CERTIFICATELOR VERZI

Orice neintelegere sau disputa care poate aparea pe PCV va fi solutionata pe cale amiabila intre partile implicate, in termen de cel mult 15 zile de la data aparitiei unei astfel de neintelegeri sau/si dispute.

Daca neintelegerea/divergenta respectiva nu a putut fi rezolvata, pana la expirarea termenului de 15 zile, pe cale amiabila, se va apela la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in conformitate cu regulile de procedura arbitrala ale acestei curti prevazute de lege.

Prin exceptie, in cuprinsul contractelor bilaterale incheiate pe PCBCV, partile pot stabili, de comun acord, alte organe sau entitati de arbitraj pentru rezolvarea divergentelor.

CONTRACTELE DE ACHIZITIE PUBLICA SE VOR SEMNA IN 7 ZILE CALENDARISTICE

2012-04-11T12:02:00.002+03:00

In M.Of. nr. 197 din data de 26 martie 2012 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 219/2012 privind modificarea art. 93 din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Hotararea mentine in sarcina autoritatii contractante obligatia de a finaliza procedura de atribuire prin incheierea contractului de achizitie publica sau a acordului-cadru, cu exceptia cazurilor de anulare a procedurii prevazute la art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006 (denumita in continuare „Ordonanta”).

Ca si element de noutate, autoritatea contractanta nu are dreptul sa intarzie incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de asteptare prevazute la art. 205 din Ordonanta (de 6 zile, respectiv 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul procedurii de achizitie, in functie de valoarea contractelor) din motive imputabile acesteia. Autoritatea contractanta beneficiaza de acest termen numai in vederea indeplinirii conditiilor de semnare a contractului de achizitie publica/acordului-cadru, cu respectarea obligatiilor prevazute de lege.

Potrivit Hotararii, autoritatea contractanta nu are dreptul sa adopte nicio masura cu scopul de a crea circumstante artificiale de anulare a procedurii.

Intarzierea incheierii contractului sau crearea unor circumstante artificiale de anulare a procedurii constituie incalcari ale principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) lit. f) si g) din Ordonanta si se sanctioneaza in consecinta. Ofertantul care se considera lezat de un astfel de comportament are dreptul de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (denumita in continuare „A.N.R.M.A.P”).

De asemenea, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite A.N.R.M.A.P., prin mijloace electronice, in cel mult 48 de ore de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru, o notificare cu privire la contractul de achizitie publica/acordul-cadru incheiat. Formatul notificarii se stabileste prin ordin al presedintelui A.N.R.M.A.P..

In cazul nerespectarii acestor reguli de catre autoritatea contractanta, la sesizarea operatorului economic lezat, A.N.R.M.A.P. va avea posibilitatea ca in urma verificarii sa sanctioneze cu amenda in cuantum de pana la 40.000 lei institutia publica in cauza.

Hotararea va intra in vigoare incepand cu data de 5 aprilie 2012.

NOILE REGULI PRIVIND PROCEDURA DE ARBITRAJ

2012-03-19T15:03:00.002+02:00

In M.Of. nr. 97 din data de 7 februarie 2012 a fost publicata Rezolutia Camerei de Comert si Industrie a Romaniei nr. 17/2012 pentru aprobarea Regulilor de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj Comercial International.

Noile reguli de procedura arbitrala reglementeaza, in detaliu, atat organizarea arbitrajului institutionalizat, cat si a celui ad-hoc. Incepand cu data aprobarii acestor reguli, toate celelalte dispozitii contrare se vor considera abrogate.

Astfel, persoanele care au capacitate deplina de exercitiu a drepturilor pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, in afara celor care privesc starea civila si capacitatea persoanelor, relatiile de familie, precum si drepturile asupra carora partile nu pot sa dispuna. Printr-o conventie arbitrala, partile vor putea sa prevada ca litigiile lor sa fie supuse unei institutii permanente de arbitraj sau unui arbitraj ad-hoc.

ARBITRAJUL INSTITUTIONALIZAT

Organizarea arbitrajului institutionalizat se face de catre Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei si de catre curtile de arbitraj de pe langa camerele judetene (denumite in continuare „Curte de Arbitraj”).

Curtea de Arbitraj organizeaza si administreaza solutionarea litigiilor interne si internationale, pe calea arbitrajului institutionalizat sau ad-hoc, daca partile au incheiat, in acest sens, o conventie arbitrala scrisa si solicita acest lucru in mod expres.

Arbitrajul institutionalizat consta in incredintarea, prin conventie arbitrala, Curtii de Arbitraj sa judece un litigiu determinat.

Litigiul arbitral, in intelesul Regulilor de procedura arbitrala, este orice litigiu derivand dintr-un contract, inclusiv referitor la incheierea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui, ca si din alte raporturi juridice arbitrabile.

Litigiul este intern cand partile au nationalitatea sau cetatenia romana, iar raportul juridic nu contine elemente de extraneitate care sa puna in discutie aplicarea legii straine.

Litigiul este international cand decurge dintr-un raport juridic care intereseaza comertul international sau din raporturi juridice civile cu elemente de extraneitate.

Regulile aplicabile in cadrul procedurilor arbitrale se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Tribunalul arbitral este abilitat sa judece un litigiu determinat si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru parti.

In intreaga procedura arbitrala trebuie sa li se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii. De asemenea, dosarul litigiului este confidential, nicio persoana, in afara celor implicate in desfasurarea litigiului respectiv, neavand acces la dosar fara acordul scris al partilor.

CONVENTIA ARBITRALA

Conventia arbitrala se incheie in scris, fie sub forma unei clauze compromisorii, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis, prin care partile convin ca, in eventualitatea unui litigiu, acesta sa fie solutionat pe aceasta cale. Conventia arbitrala poate rezulta insa si din introducerea de catre reclamant a unei cereri de arbitrare/actiuni arbitrale si acceptarea paratului ca aceasta sa fie solutionata de Curtea de Arbitraj.

Avantajele incredintarii litigiului comercial direct Curtii de Arbitraj consta, in linii mari, in: solutionarea diferendului intr-un termen rezonabil, confidentialitatea dosarului, lipsa de publicitate a hotararii arbitrale.

TRIBUNALUL ARBITRAL

In functie de valoarea obiectului cererii principale si de complexitatea cauzei, tribunalul arbitral este constituit fie dintr-un arbitru unic, fie din 3 arbitri, dintre care unul este supraarbitru. Arbitrii desemnati pentru fiecare litigiu determinat sunt numiti de catre Autoritatea de nominare din cuprinsul Listei de arbitri, dupa consultarea elementelor din dosar care permit sa se aprecieze valoarea litigiului si complexitatea cauzei. Astfel, se elimina posibilitatea partilor de a-si alege arbitrul, astfel cum era prevazut in reglementarea anterioara.

Arbitrii pot fi revocati in situatia in care:

dupa semnarea actului de misiune se renunta in mod nejustificat la misiunea de arbitru/supraarbitru;
fara motiv justificat, nu participa la sedinta de arbitrare;
fara motive temeinice, tergiverseaza solutionarea litigiului;
nu se pronunta hotararea in termenul stabilit prin dispozitiile prezentelor reguli;
nu se respecta caracterul confidential al arbitrajului.

De asemenea, arbitrii pot fi inlocuiti in caz de abtinere, recuzare, revocare, renuntare, deces ori alte cauze de impiedicare, in termen de 3 zile de la data luarii la cunostinta a unei astfel de imprejurari de catre Autoritatea de nominare.

PROCEDURA PREARBITRALA

Sesizarea Curtii de Arbitraj se realizeaza printr-o cerere de arbitrare/actiune arbitrala pe care reclamantul o adreseaza Curtii. Cererea trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca si o cerere adresata instantei de judecata, cu precizearea ca reclamantul va anexa si o copie a documentului in care se regaseste clauza compromisorie.

Paratul are obligatia de a-si exprima pozitia fata de cererea reclamantului, prin intampinare. Acesta are de asemenea posibilitatea de a formula o cerere reconventionala, atunci cand are pretentii proprii fata de reclamant, derivand din acelasi raport juridic.

In ceea ce priveste cheltuielile arbitrale, acestea cuprind: taxa de inregistrare, taxa administrativa, cheltuielile de administrare a probelor, de traducere a actelor, cheltuielile privind dezbaterile, onorariile arbitrilor, onorariile avocatilor, ale expertilor si ale consilierilor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, martorilor, expertilor si consilierilor, precum si alte cheltuieli generate de arbitrarea litigiului.

Cheltuielile arbitrale se pot imparti intre parti potrivit intelegerii dintre ele sau, in lipsa unei astfel de intelegeri, vor fi achitate de partea care a cazut in pretentii.

In ceea ce priveste termenul in care va fi solutionat litigul, acesta prezinta un real avantaj fata de procedura de drept comun, intrucat tribunalul arbitral trebuie sa pronunte o hotarare in termen de 5 luni de la data constituirii sale. Cu toate acestea, termenul poate fi prelungit pentru motive temeinice sau la cererea partilor.

PROCEDURA ARBITRALA

Procedura arbitrala se desfasoara in mod asemanator celei de drept comun, cuprinzand infatisari si dezbateri, administrare de probe si, in final, solutionarea litigiului printr-o sentinta arbitrala.

Exceptiile privind existenta sau validitatea conventiei arbitrale sau constituirea tribunalului arbitral trebuie invocate cel mai tarziu la prima zi de infatisare, sub sanctiunea decaderii. Exceptiile de ordine publica vor putea fi invocate pe tot parcursul litigiului arbitral.

Tribunalul arbitral va aplica dreptul comun in materia procedurii civile, cat si dispozitiile cuprinse in Conventia europeana de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva la 21 aprilie 1961, si, respectiv, dispozitiile Regulamentului de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL), adoptat la 15 decembrie 1976, in masura in care respectivele dispozitii nu contravin regulilor in discutie.

SENTINTA ARBITRALA

Litigiul va fi solutionat de tribunalul arbitral in temeiul contractului principal incheiat de parti, a actelor aditionale, in baza probelor administrate, normelor de drept aplicabile si, atunci cand este cazul, uzantelor comerciale. Cu acordul expres al partilor, tribunalul poate solutiona litigiul in echitate, pe baza convingerii intime a acestuia. Hotararea se pronunta in sedinta secreta.

Sentinta arbitrala este definitiva si obligatorie, avand efectele unei hotarari judecatoresti definitive si obligatorii. Aceasta poate fi investita cu formula executorie, printr-o cerere adresata de partea castigatoare instantei judecatoresti competente de la sediul Curtii de Arbitraj. Sentinta arbitrala investita constituie titlu executoriu si se executa silit, intocmai ca o hotarare judecatoreasca.

Sentinta arbitrala va putea fi desfiintata numai prin actiune in anulare, pentru unul din motivele prevazute in Codul de procedura civila. Prin conventia arbitrala partile nu pot renunta la dreptul de a formula actiune in anulare impotriva unei eventuale sentinte arbitrare. Ulterior pronuntarii unei astfel de sentinte, partea va putea insa renunta la dreptul de a formula cerere in anulare.

Actiunea in anularea sentintei arbitrale se va introduce in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale, direct la instanta competenta potrivit legii, sub sanctiunea decaderii din drept.

DISPOZITII SPECIALE PRIVIND ARBITRAJUL INTERNATIONAL

In litigiile internationale se aplica, pe langa Regulile de procedura arbitrala, si prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte.

Durata termenelor prevazute pentru solutionarea litigiului intern se dubleaza. In aceste litigii, Autoritatea de nominare va desemna cu precadere arbitrii straini aflati pe Lista de arbitri. Dezbaterile se vor desfasura in limba romana, cu exceptia cazului in care toti arbitrii cad de acord sa foloseasca o limba de circulatie internationala.

Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui interpret, partile putand sa participe la dezbateri si cu interpretul lor. In orice situatie insa, dezbaterile se desfasoara in prezenta unui interpret desemnat de tribunalul arbitral.

ARBITRAJUL AD-HOC

Arbitrajul organizat prin conventia arbitrala incheiata intre parti, de catre un tert, altul decat o institutie de arbitraj reprezinta arbitrajul ad-hoc. Sintagma ad-hoc trebuie cuprinsa explicit in conventia incheiata de parti. Orice alta formulare in textul conventiei arbitrale va supune litigiul arbitrajului institutionalizat.

Avantajul arbitrajului ad-hoc este dat de faptul ca tribunalul arbitral, format din 1 sau 3 arbitri, este ales de parti si se supune regulilor stabilite prin conventia arbitrala, in ceea ce priveste locul arbitrajului si limba in care se vor desfasura dezbaterile (in lipsa unor astfel de prevederi, tribunalul arbitral ales va determina locul si limba).

Cu toate acestea, arbitrii sunt independenti si impartiali in indeplinirea atributiilor lor jurisdictionale, ei neputand fi considerati reprezentanti ai partilor, chiar daca au fost desemnati de catre acestea.

In ceea ce priveste dispozitiile legale aplicabile arbitrajului ad-hoc, acesta se desfasoara in baza prevederilor Codului de procedura civila, ale art. 4 alin. (2) si (3) din Normele Conventiei europene de arbitraj comercial international, incheiata la Geneva la 21 aprilie 1961, si celor ale Regulamentului de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL), adoptat la 15 decembrie 1976, si Regulilor de procedura arbitrala ale Curtii de Arbitraj Comercial International, partea a II-a, cap. VIII.

In cazul unui astfel de litigiu, Curtea de Arbitraj poate acorda asistenta, la cererea partilor, cu conditia achitarii taxei de inregistrare si taxei de administrare de catre parti.

Asistenta Curtii de Arbitraj in arbitrajul ad-hoc consta in urmatoarele activitati sau numai in unele dintre ele, potrivit intelegerii cu partile:

furnizarea, la cererea arbitrilor, de date, informatii sau documentatii referitoare la solutiile doctrinare si jurisprudentiale intr-o anumita problema;
asigurarea accesului la serviciile de secretariat ale arbitrajului, constand in operatiuni privind primirea, inregistrarea si evidenta corespondentei, citarea partilor si comunicarea actelor, emiterea diverselor instiintari catre parti si arbitri, consemnarea dezbaterilor in incheieri de sedinta, indosarierea actelor, intocmirea si pastrarea registrelor, precum si orice alte asemenea lucrari necesare bunei desfasurari a arbitrajului;
asigurarea unui spatiu corespunzator pentru desfasurarea arbitrajului;
urmarirea si facilitarea arbitrajului astfel incat acesta sa se desfasoare in bune conditii si sa se finalizeze in termenul stabilit de parti.

DISPOZITII FINALE

Prin Anexele nr. 3 si 4, ce fac parte integranta din Regulile de procedura arbitrala, se reproduc modele de conventii arbitrale, respectiv Clauza compromisorie si Compromisul, recomandate de Sistemul Camerelor de Comert din Romania.

De asemenea, regulile se vor traduce intr-o limba de circulatie internationala. In cazul in care exista neconcordante intre textul tradus si versiunea in limba romana, va prevala versiunea in limba romana.

PROCEDURA DE ACORDARE A SUBVENTIILOR PENTRU CREDITELE AGRICOLE CONTRACTATE DE PRODUCATORII AGRICOLI

2012-03-19T15:02:00.002+02:00

In M.Of. nr. 92 din data de 6 februarie 2012 s-a publicat Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 16/2012 privind aprobarea Metodologiei si a formularisticii necesare punerii in aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finantare in agricultura, inclusiv modul de calcul al ratei dobanzii la credit necesare pentru calculul subventiei, al ratei de referinta si al valorii nominale a subventiei.

Schema de ajutor de stat privind asigurarea accesului la finantare in agricultura consta in subventionarea ratei dobanzii la creditele bancare contractate de producatorii agricoli cu institutiile de credit sau cu institutiile financiare nebancare in perioada 28 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2011 inclusiv. Subventia ratei dobanzii se calculeaza la sumele reprezentand dobanzi platite la creditele mentionate pana la data de 31 decembrie 2013.

Ordinul reglementeaza in principal aspecte precum:

obtinerea acordului prealabil pentru finantare;
solicitarea ajutorului de stat;
anexele.

OBTINEREA ACORDULUI PREALABIL PENTRU FINANTARE

Pentru obtinerea ajutorului de stat, solicitantii completeaza o cerere de acord prealabil pentru finantare prin rambursare a diferentei de dobanda pentru creditele contractate in baza O.G. nr. 25/2010.

Cererea trebuie insotita de anumite documente si se depune pana la data de 15 februarie 2012 la centrele judetene sau la centrul municipiului Bucuresti, aflate in subordinea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (denumita in continuare „A.P.I.A.”), pe raza carora au sediul social sau unde au depus cererea de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata.

Acordul prealabil se emite in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii.

SOLICITAREA AJUTORULUI DE STAT

Solicitantii pentru care a fost emis acordul prealabil de finantare, care au rambursat ratele la credit si dobanzile aferente la termenele prevazute in graficele de rambursare stabilite prin contractele de credit, vor depune cereri pentru subventionarea ratei dobanzii la creditele bancare contractate de producatorii agricoli cu institutiile de credit sau cu institutiile financiare nebancare.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se depun anual, astfel:

in primele doua luni ale anului 2012, pentru anul 2011;
in primele doua luni ale anului 2013, pentru anul 2012;
in primele doua luni ale anului 2014, pentru anul 2013.

Cererile se depun la centrele judetene sau la centrul municipiului Bucuresti, aflate in subordinea A.P.I.A., pe raza carora isi are sediul social solicitantul sau unde a depus cererea de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata, insotite de urmatoarele documente:

copie de pe C.U.I./C.I.F.;
copie de pe B.I./C.I. reprezentant legal;
copie de pe contractul de credit din care sa rezulte acordarea creditului pentru activitatile prevazute la art. 4 din O.G. nr. 25/2010, si graficul de rambursare aferent;
copie de pe extrasul de cont credit;
document eliberat la cererea beneficiarului, de catre institutiile de credit si/sau institutiile financiare nebancare privind prima de credit de risc luata in calcul la acordarea creditului, corespunzatoare profilului de risc al beneficiarului, conform modelului de adeverinta prevazut in Anexa nr. 4;
situatia centralizatoare a cheltuielilor efectuate conform activitatilor prevazute in contractul de credit cu incadrare in prevederile art. 4 din O.G. nr. 25/2010, precum si copiile documentelor justificative impreuna cu cele care atesta plata acestora, conform modelului prevazut in Anexa nr. 10
adeverinta eliberata de directia pentru agricultura a judetului, din care sa reiasa ca solicitantul a beneficiat sau nu de ajutoare de minimis si in ce suma, conform modelului prevazut in Anexa nr. 5.

Toate documentele depuse in copie vor purta sintagma “conform cu originalul” si vor fi semnate si stampilate de catre solicitant.

ANEXELE

Ordinul cuprinde urmatoarele Anexe:

Anexa nr. 1 – Model Cerere de acord prealabil pentru finantare prin rambursare a diferentei de dobanda pentru creditele contractate in baza O.G. nr. 25/2010;
Anexa nr. 2 – Model Acord prealabil pentru finantare prin rambursare a diferentei de dobanda pentru creditele contractate in baza O.G. nr. 25/2010;
Anexa nr. 3 – Model Cerere pentru subventionarea ratei dobanzii la creditele bancare contractate de producatorii agricoli cu institutiile de credit sau cu institutiile financiare nebancare;
Anexa nr. 4 – Model Adeverinta emisa de institutia de credit/institutia financiara nebancara;
Anexa nr. 5 – Model Adeverinta emisa de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Directia pentru Agricultura a Judetului __;
Anexa nr. 6 – Model Situatia centralizatoare cu sumele care reprezinta ajutoarele de stat prin rambursare a diferentei de dobanda pentru creditele contractate conform O.G. nr. 25/2010, aferenta anului __ pentru Centrul Judetean A.P.I.A.;
Anexa nr. 7 – Situatia centralizatoare cu sumele care reprezinta ajutoarele de stat prin rambursare a diferentei de dobanda pentru creditele contractate conform O.G. nr. 25/2010, aferenta anului __ pentru A.P.I.A.;
Anexa nr. 8 – Situatia centralizatoare cu sumele care reprezinta ajutoarele de stat prin rambursare a diferentei de dobanda pentru creditele contractate conform O.G. nr. 25/2010, aferenta anului __ pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
Anexa nr. 9 – Modul de calcul al ratei dobanzii la credite necesare subventiei, al ratei de referinta si al valorii nominale a subventiei;
Anexa nr. 10 – Situatia centralizatoare a cheltuielilor efectuate conform activitatilor prevazute in contractul de credit aferent perioadei

CONDITIILE CONTRACTUALE SPECIALE FIDIC IN DOMENIUL INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT FEROVIAR

2012-03-19T15:01:00.002+02:00

In M.Of. nr. 36 din data de 17 ianuarie 2012 a fost publicat Ordinul ministrului transportului si infrastructurii nr. 1.034/2011 pentru aprobarea conditiilor contractuale speciale privind contractele pentru echipamente si constructii, inclusiv proiectare, si cele privind contractele pentru constructii cladiri si lucrari ingineresti proiectate de catre beneficiar ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti in Domeniul Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finantate din fonduri publice.

Conditiile generale de contract pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice, au fost aprobate prin H.G. nr. 1405/2010, in vigoare din data de 20 ianuarie 2011. Conditiile contractuale speciale modifica/completeaza conditiile de contract astfel aprobate.

Ordinul curpinde doua anexe, respectiv :

Anexa nr. 1 – Conditiile speciale privind contractele pentru echipamente si constructii, inclusiv proiectare, ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti in Domeniul Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finantate din fonduri publice;
Anexa nr. 2 – Conditiile speciale privind contractele pentru constructii cladiri si lucrari ingineresti proiectate de catre beneficiar, ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti in Domeniul Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finantate din fonduri publice.

Conditiile speciale modifica aspecte din Conditiile generale de contract, precum:

obligatiile comune si individuale – se modifica obligatiile Antreprenorului, in sensul ca acesta are obligatia de a prezenta un contract (acord) de asociere incheiat intre parti, in cazul in care Antreprenorul constituie (potrivit prevederilor in vigoare) o asociere fara personalitate juridica, asociere in participatiune sau asociere de tip joint venture, consortium ori alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, tratate drept asocieri in participatiune;
revendicarile Beneficiarului – se stabileste ca penalitatile datorate de Antreprenor Beneficiarului vor fi calculate de Inginer si aprobate de Beneficiar si vor fi facturate separat Antreprenorului;
garantia de buna executie – se stabileste modalitatea de constituire si obligatia din partea Antreprenorului de a reintregi garantia ori de cate ori ori cuantumul ei a fost diminuat prin executarea ei de catre Beneficiar;
plata in avans – este evidentiata modalitatea in care se vor efectua platile in avans: fiecare plata in avans va fi justificata si rambursata prin deduceri din certificatele interimare de plata pana la data emiterii certificatului de receptie la terminarea lucrarilor; la incheierea fiecarui an bugetar, Antreprenorul are obligatia de a transmite Inginerului spre aprobare un deviz justificativ al cheltuielilor efectuate, prin care sa confirme modul si gradul de utilizare a avansului corespunzator destinatiilor stabilite prin contract; sunt de asemenea enumerate elementele pe care trebuie sa le cuprinda instrumentul de garantare pentru plata avansului in mod obligatoriu si valorile pe care scrisoarea de garantie trebuie sa le acopere;
platile – factura furnizata de catre Antreprenor va fi emisa si completata in conformitate cu legislatia romana in vigoare.

CONDITIILE CONTRACTUALE SPECIALE FIDIC IN DOMENIUL INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT CU METROUL

2012-03-19T15:00:00.002+02:00

In M.Of. nr. 28 din data de 13 ianuarie 2012 a fost publicat Ordinul ministrului transporturilor si infrastructurii nr. 1033/2011 pentru aprobarea conditiilor contractuale speciale privind contractele pentru echipamente si constructii, inclusiv proiectare, si cele privind contractele pentru constructii cladiri si lucrari ingineresti, proiectate de catre beneficiar, ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti in Domeniul Constructiilor (FIDIC), pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport cu metroul, finantate din fonduri publice.

Ordinul cuprinde doua anexe, respectiv:

Anexa nr. 1 – Conditiile speciale privind Contractul pentru echipamente si constructii, inclusiv proiectare;
Anexa nr. 2 – Conditiile speciale privind Contractul pentru constructii cladiri si lucrari ingineresti proiectate de catre beneficiar.

Fiecare dintre cele doua anexe includ la randul lor:

Anexa la Oferta;
Acordul Contractual.

Conditiile speciale modifica aspecte din Conditiile generale de contract, cum ar fi:

clauza referitoare la prevederi generale – definitiile (contractul, scrisoarea de acceptare, scrisoarea de oferta, specificatiile, cerintele Beneficiarului, data de baza, procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor, perioada de notificare a defectiunilor, procesul verbal de receptie finala, certificatul de receptie la terminarea lucrarilor, certificatul de receptie finala, moneda locala, pretul unitar, sectorul, utilitatile, tara, santierul, autorizatia de constructie, graficul de proiectare, graficul de lucrari, jurnalul de santier); prioritatea documentelor; acordul contractual; cesionarea; informatiile confidentiale; respectarea legilor; obligatiile comune si individuale;
clauza privind Beneficiarul – dreptul de acces pe santier; revenicarile Beneficiarului;
clauza privind Inginerul – responsabilitatile si autoritatea Inginerului; inlocuirea Inginerului; intalnirile de management;
clauza privind Antreprenorul – obligatiile generale ale Antreprenorului; garantia de buna executie; reprezentantul Antreprenorului; subantreprenorii; transferul obligatiilor subantreprenorului; colaborarea; trasarea lucrarilor; conditiile fizice imprevizibile; utilajele Antreprenorului; protectia mediului; rapoarte privind evolutia executiei lucrarilor; securitatea santierului; activitatile Antreprenorului pe santier, vestigiile/munitiile; jurnalul de santier; proiectarea de catre Antreprenor;
clauza privind proiectarea – obligatiile generale de proiectare; documentele Antreprenorului;
clauza referitoare la personal si forta de munca – angajarea personalului si fortei de munca; programul de lucru; sanatatea si securitatea muncii; supravegherea asigurata de Antreprenor; raportari privind personalul si utilajele Antreprenorului;
clauza privind utilajele, materialele si executia – prelevarea de probe; testarea; proprietatea asupra utilajelor, materialelor; standarde tehnice si reglementari;
clauza privind inceperea, intarzierea si suspendarea lucrarilor – inceperea lucrarilor; programul de executie; penalitatile de intarziere; consecintele suspendarii; suspendarea prelungita;
clauza referitoare la testele la terminare – rezultatele necorespunzatoare ale testelor la terminare;
clauza referitoare la receptia lucrarilor de catre Beneficiar – receptia lucrarilor si a sectoarelor de lucrari; receptia unor parti de lucrari; receptia si testele la terminarea lucrarilor; restabilirea suprafetelor de teren;
clauza privind perioada de garantie – terminarea lucrarilor neexecutate si remedierea defectiunilor; prelungirea perioadei de notificare a defectiunilor; dreptul de acces; stabilirea cauzelor defectiunilor; procesul verbal de receptie finala; obligatii neindeplinite; eliberarea santierului;
clauza referitoare la masurare si evaluare – evaluarea;
clauza referitoare la modificari si actualizari – dreptul de a modifica; optimizarea proiectului; sume provizionate; actualizari generate de modificari ale legilor; actualizari generate de modificari ale preturilor;
clauza referitoare la pretul contractului si platile – pretul contractului; plata in avans; prezentarea situatiilor interimare de lucrari; graficul de plati; echipamente si materiale destinate lucrarilor; emiterea certificatelor de plata interimare; platile; intarzieri in efectuarea platilor; plata sumelor retinute; situatia de lucrari la terminare; prezentarea situatiilor finale de lucrari; emiterea certificatului final de plata; incetarea responsabilitatii Beneficiarului; restituirea;
clauza referitoare la rezilierea contractului de catre Beneficiar – rezilierea contractului de catre Beneficiar;
clauza referitoare la suspendarea si rezilierea contractului de catre Antreprenor – dreptul Antreprenorului de a suspenda executia lucrarilor; rezilierea contractului de catre Antreprenor; incetarea executiei lucrarilor si retragerea utilajelor Antreprenorului; plata dupa rezilierea de catre Antreprenor;
clauza referitoare la Riscuri si Responsabilitati – despagubiri; responsabilitatea Antreprenorului fata de lucrari; limitarea responsabilitatii;
clauza referitoare la asigurari – cerinte generale pentru asigurari; asigurarea lucrarilor si a utilajelor Antreprenorului; asigurare impotriva vatamarii persoanelor si a daunelor aduse proprietatii; asigurarea pentru proiectare;
clauza referitoare la forta majora – definitia fortei majore; instiintarea fortei majore;
clauza referitoare la revendicari, dispute si arbitraj – numirea Comisiei de Adjudecare a Disputelor; esecul numirii Comisiei de Adjudecare a Disputelor; obtinerea deciziei Comisiei de Adjudecare a Disputelor; solutionarea litigiilor;
clauza referitoare la controale si misiuni de audit efectuate de catre organismele comunitare;
clauza referitoare la alte prevederi.

A FOST ADOPTATA ORDONANTA PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE IN DOMENIILE APARARII SI SECURITATII

2012-02-20T13:09:00.002+02:00

In M.Of. nr. 923 din data de 29 decembrie 2011 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achizitii publice in domeniile apararii si securitatii (denumita in continuare „O.U.G. nr. 114/2011”).

Actul normativ va intra in vigoare incepand cu data de 1 octombrie 2012.

O.U.G. nr. 114/2011 transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrari, de furnizare de bunuri si de prestare de servicii de catre autoritatile sau entitatile contractante in domeniile apararii si securitatii si de modificare a Directivelor 2004/17/CE si 2004/18/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L216 din 20 august 2009.

O.U.G. nr. 114/2011 cuprinde prevederi speciale in materie, indeosebi cu privire la:

domeniul de aplicare;
contractele mixte;
protectia informatiilor clasificate;
regimul aplicabil contractelor de prestare de servicii;
regulile privind documentatia de atribuire;
subcontractarea;
securitatea informatiei;
securitatea aprovizionarii;
procedurile de atribuire;
procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;
modalitatile speciale de atribuire a contractului;
situatia personala a candidatului sau a ofertantului;
capacitatea tehnica si/sau profesionala;
caile de atac;
dispozitii tranzitorii si finale;
contraventii si sanctiuni;
anexele.

DOMENIUL DE APLICARE

O.U.G. nr. 114/2011 se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, inclusiv a contractelor sectoriale, si a acordurilor-cadru atribuite in domeniile apararii si securitatii care au ca obiect:

furnizarea de produse militare sau produse sensibile inclusiv orice fel de piese de schimb, componente si/sau subansambluri ale acestora ori lucrari, produse si servicii legate in mod direct de acestea, pentru oricare stadiu sau pentru totalitatea stadiilor din ciclul de viata al acestora;
lucrari si servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrari si servicii cu caracter sensibil.

In domeniul specific al securitatii nonmilitare, O.U.G. nr. 114/2011 se aplica achizitiilor care au caracteristici similare cu cele ale achizitiilor din domeniul apararii si care prezinta un caracter la fel de sensibil. Aceste conditii pot fi indeplinite in special in domeniile in care fortele militare si cele nonmilitare indeplinesc aceleasi misiuni si/sau in cazul in care obiectivul achizitiilor este de a proteja securitatea Uniunii Europene si/sau a statului roman in interiorul ori in afara granitelor acestuia impotriva unor amenintari grave provenite de la entitati nonmilitare si/sau neguvernamentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protectia frontierelor, activitati de politie si misiuni de gestionare a crizelor, protectia infrastructurilor critice in sectoare de utilitate publica, cum ar fi cel de transport sau de energie.

Cu toate acestea, sunt excluse din domeniul de aplicare al O.U.G. nr. 114/2011 contractele reglementate de:

norme procedurale specifice in temeiul unui acord sau al unei intelegeri internationale, incheiate intre unul sau mai multe state membre si una sau mai multe tari terte;
norme procedurale specifice in temeiul unui acord international incheiat sau al unei intelegeri internationale incheiate referitoare la stationarea trupelor si privind angajamentele unui stat membru sau ale unei tari terte;
normele procedurale specifice ale unei organizatii internationale care efectueaza achizitii in propriile scopuri sau contractelor care trebuie acordate in conformitate cu normele respective.

Totodata, sunt exceptate:

contractele pentru care aplicarea O.U.G. nr. 114/2011 ar obliga statul roman sa ofere informatii a caror divulgare este considerata ca fiind contrara intereselor sale fundamentale de securitate;
contractele destinate activitatilor specifice serviciilor de informatii;
contractele atribuite in cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare si dezvoltare la care participa doar state membre si sunt desfasurate in comun de cel putin doua state membre si au drept obiectiv elaborarea unui produs nou si, daca este cazul, a fazelor ulterioare pentru intreaga durata sau a anumitor parti ale ciclului de viata al acestui produs; la incheierea unui astfel de program de cooperare in domeniul lor de activitate, autoritatile contractante au obligatia de a informa Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (denumita in continuare „A.N.R.M.A.P.”) asupra ponderii cheltuielilor legate de cercetare si dezvoltare din costul total al programului de cooperare, acordului de repartizare a costurilor, precum si asupra ponderii achizitiilor pe stat membru, dupa caz; A.N.R.M.A.P. are obligatia de a comunica Comisiei Europene informatiile primite in acest sens;
contractele atribuite intr-o tara terta, inclusiv in scopuri civile, pe durata participarii fortelor in afara teritoriului Uniunii Europene, in cazul in care necesitatile operationale impun incheierea acestor contracte cu operatori economici situati in zona de operatiuni;
contractele care au ca obiect cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
contractele atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la: furnizarea de produse militare sau produse sensibile; lucrari si servicii in legatura directa cu astfel de produse; sau lucrari si servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrari si servicii cu caracter sensibil;
serviciile de arbitraj si de conciliere;
serviciile financiare, cu exceptia serviciilor de asigurari;
contractele de munca;
serviciile de cercetare si de dezvoltare, altele decat cele ale caror beneficii revin exclusiv autoritatii contractante pentru uz propriu in cadrul propriilor activitati, cu conditia ca serviciul prestat sa fie integral remunerat de catre autoritatea contractanta.

CONTRACTELE MIXTE

In situatia in care un contract are drept obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii si intra atat sub incidenta O.U.G. nr. 114/2011 cat si, partial, sub incidenta O.U.G. nr. 34/2006, in cazul in care atribuirea este justificata din motive obiective, aceasta va fi guvernata de legislatia speciala.

In ipoteza in care contractul care are drept obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii intra partial sub incidenta O.U.G. nr. 114/2011, cealalta parte a contractului neintrand sub incidenta acesteia sau a O.U.G. nr. 34/2006, atunci atribuirea nu va intra in domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 114/2011, cu conditia ca aceasta atribuire sa fie justificata din motive obiective.

Decizia de a atribui un contract in situatiile de mai sus nu poate fi luata in scopul evitarii aplicarii O.U.G. nr. 114/2011 sau a O.U.G. nr. 34/2006.

PROTECTIA INFORMATIILOR CLASIFICATE

Actul normativ ofera posibilitatea autoritatilor contractante de a impune operatorilor economici cerinte care vizeaza protejarea informatiilor clasificate pe care acestea le comunica pe parcursul procedurii de atribuire si pe perioada derularii contractului, precum si posibilitatea de a se asigura ca si subcontractantii respecta aceste cerinte.

REGIMUL APLICABIL CONTRACTELOR DE PRESTARE DE SERVICII

In privinta contractelor de prestare de servicii, O.U.G. nr. 114/2011 distinge intre contractele care au ca obiect servicii ce sunt descrise in Anexa nr. 1 si servicii cuprinse in Anexa nr. 2.

Serviciile din Anexa nr. 1 vizeaza: servicii de intretinere si reparatii; servicii conexe ajutorului militar extern; servicii de aparare, servicii militare de aparare si servicii civile de aparare; servicii de securitate si investigatie; servicii de transport pe uscat; servicii de transport aerian: transport de calatori si de marfa, cu exceptia transportului de corespondenta; transport de corespondenta pe uscat sau aerian; servicii de transport feroviar; servicii de transport pe apa; servicii de transport de sprijin si auxiliare; servicii de telecomunicatii; serviciile financiare: servicii de asigurari; servicii informatice si servicii conexe; servicii de cercetare si de dezvoltare si teste de evaluare; servicii de contabilitate, de audit si de tinere a registrelor contabile; servicii de consultanta de management si servicii conexe; servicii de arhitectura; servicii de inginerie si servicii integrate de inginerie; planificare urbana si servicii de inginerie peisagistica; servicii conexe de consultanta stiintifica si tehnica; servicii de incercari si analize tehnice; servicii de curatenie pentru cladiri si servicii de administrare a proprietatilor; servicii de salubrizare si de ridicare a deseurilor menajere: servicii de igienizare si servicii similare; servicii de instruire si simulare in domeniile apararii si securitatii.

Serviciile din Anexa nr. 2 includ: servicii hoteliere si de restaurant; servicii de transport de sprijin si auxiliare; servicii juridice; servicii de recrutare si de plasare a fortei de munca; servicii de sanatate si servicii de asistenta sociala; alte servicii.

Contractele ce au ca obiect servicii din prima categorie se atribuie prin aplicarea uneia dintre urmatoarele proceduri de atribuire: licitatie restransa, dialog competitiv, negociere sau cerere de oferte.

In cazul in care autoritatea contractanta atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii din cea de-a doua categorie, obligatia de a aplica O.U.G. nr. 114/2011 se impune doar pentru contracte a caror valoare este mai mare sau egala decat echivalentul in lei a 400.000 euro si se limiteaza la anumite prevederi – art. 31 referitor la caietul de sarcini si art. 135 referitor la anuntul de atribuire – si la aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor nediscriminarii si tratamentulului egal.

In cazul in care contractul are ca obiect, alaturi de prestarea de servicii din categoria celor incluse in Anexa nr. 1 si prestarea de servicii din categoria celor incluse in Anexa nr. 2, se aplica una dintre procedurile de atribuire prevazute de O.U.G. nr. 114/2011 doar daca valoarea estimata a serviciilor incluse in Anexa nr. 1 este mai mare decat valoarea estimata a serviciilor incluse in Anexa nr. 2.

REGULILE PRIVIND DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE

Suplimentar fata de regulile privind documentatia de atribuire cuprinse in O.U.G. nr. 34/2006, O.U.G. nr. 114/2011 contine prevederi speciale referitoare la asigurarea securitatii informatiilor clasificate si securitatea aprovizionarii.

Mai mult decat atat, in cazul in care, in cadrul procedurii de atribuire sau la executarea unui contract, sunt gestionate sau accesate informatii clasificate, autoritatea contractanta este obligata sa impuna prin documentatia de atribuire ca respectivul candidat/ofertant/contractant/subcontractant si personalul implicat al acestuia sa fie autorizati in acest sens, potrivit legislatiei nationale aplicabile.

SUBCONTRACTAREA

Ofertantul castigator este liber sa-si selecteze subcontractantii, neexistand posibilitatea sa i se solicite sa discrimineze posibilii subcontractanti pe criteriul nationalitatii.

Autoritatea contractanta poate solicita ofertantului sa indice:

in oferta sa, partea din contract pe care ar putea intentiona sa o subcontracteze unor terti, subcontractantii propusi, precum si obiectul subcontractelor pentru care acestia din urma sunt propusi; si/sau
orice modificare produsa la nivelul subcontractantilor pe durata executarii contractului.

Totodata, autoritatea contractanta poate solicita ofertantului selectat sa subcontracteze unor terti o parte din contract. Autoritatea contractanta care impune acest tip de subcontractare exprima acest procent minim sub forma unui interval de valori, care contine un procent minim si unul maxim. Procentul maxim nu poate depasi 30% din valoarea contractului.

Ofertantii pot propune subcontractarea unei parti din valoarea totala care depaseste limita maxima a intervalului prevazut de autoritatea contractanta.

Atunci cand o autoritate contractanta decide sa respinga, pe durata executarii contractului, subcontractantii selectati de un ofertant in faza procedurii de atribuire a contractului principal, la baza acestui refuz nu pot sta decat criteriile aplicate pentru selectarea ofertantilor pentru contractul principal. Intr-o atare ipoteza, autoritatea contractanta trebuie sa prezinte ofertantului o justificare scrisa prin care sa expuna motivele pentru care considera ca subcontractantul in cauza nu indeplineste criteriile.

Autoritatea contractanta poate obliga ofertantul desemnat castigator care nu este autoritate contractanta sa aplice anumite reguli tuturor sau anumitor subcontracte pe care acesta intentioneaza sa le atribuie unor terti, astfel:

ofertantul va actiona conform principiului transparentei si ii va trata pe toti potentialii subcontractanti in mod egal si fara discriminare;
daca valoarea estimata a subcontractului nu este inferioara pragurilor stabilite prin art. 103, respectiv echivalentul in lei al 400.000 de euro pentru contractul de furnizare si de servicii si echivalentul in lei al 5.000.000 de euro pentru contractul de lucrari, ofertantul isi va face cunoscuta intentia de atribuire a subcontractului prin intermediul unui anunt; anunturile privind subcontractele se publica in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 114/2011;
ofertantul desemnat castigator are posibilitatea sa atribuie subcontracte si pe baza unui acord-cadru; durata unui acord-cadru nu poate depasi 7 ani, decat in cazuri exceptionale determinate de luarea in considerare a duratei de viata preconizate a oricaruia dintre articolele, instalatiile sau sistemele livrate si dificultatile tehnice pe care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
pentru atribuirea contractelor care au o valoare estimata fara TVA sub pragurile antementionate, ofertantii desemnati castigatori vor aplica principiile din tratat privind transparenta si concurenta;
in anuntul de subcontractare, ofertantul desemnat castigator va indica criteriile pentru selectia calitativa stabilite de autoritatea contractanta, precum si orice alt criteriu pe care il va aplica pentru selectia calitativa a subcontractantilor; in anuntul de subcontractare, ofertantul desemnat castigator va indica criteriile pentru selectia calitativa stabilite de autoritatea contractanta, precum si orice alt criteriu pe care il va aplica pentru selectia calitativa a subcontractantilor.

Ofertantul desemnat castigator nu mai este obligat sa subcontracteze conform celor mentionate mai sus daca dovedeste, in mod satisfacator pentru autoritatea contractanta, ca niciunul dintre subcontractantii care participa la competitie si nici ofertele lor propuse nu intrunesc criteriile indicate in anuntul de subcontractare, impiedicand astfel ofertantul desemnat castigator sa indeplineasca cerintele prevazute in contractul principal. In acest caz, modul de selectare a unor eventuali subcontractanti ramane la alegerea ofertantului desemnat castigator.

In cazul in care ofertantii desemnati castigatori sunt autoritati contractante, acestia vor aplica prin analogie regulile cuprinse in O.U.G. nr. 114/2011 pentru atribuirea contractelor principale.

SECURITATEA INFORMATIEI

In cazul in care participarea la procedura de atribuire sau executare a unui contract de achizitii publice/acord-cadru implica accesul sau gestionarea de informatii clasificate, autoritatea contractanta este obligata sa impuna in anuntul/invitatia de participare si in documentatia de atribuire ca ofertantul/candidatul/contractantul/subcontractantul sa detina autorizatii in acest sens, eliberate in conformitate cu legislatia nationala in domeniu sau recunoscute de Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat – ORNISS, in baza tratatelor, acordurilor sau protocoalelor internationale la care Romania este parte.

SECURITATEA APROVIZIONARII

Cerintele referitoare la securitatea aprovizionarii trebuie precizate in anuntul/invitatia de participare si documentatia de atribuire aferente unui contract de achizitii publice/acord-cadru si se pot referi, printre altele, la:

o certificare sau documente care sa dovedeasca autoritatii contractante ca ofertantul va fi capabil sa isi indeplineasca obligatiile legate de exportul, de transferul si de tranzitul produselor care fac obiectul contractului de achizitie publica/acordului-cadru, inclusiv orice document justificativ primit din partea statului membru sau a statelor membre implicat(e);
indicarea oricarei restrictii impuse autoritatii contractante cu privire la divulgarea, transferul sau utilizarea produselor si serviciilor sau a oricarui rezultat al produselor si serviciilor respective, care ar rezulta din regimurile de control al exporturilor sau de securitate;
certificate sau documente prin care sa se demonstreze ca organizarea si localizarea lantului de aprovizionare al ofertantului ii vor permite sa respecte cerintele autoritatii contractante privind securitatea aprovizionarii, cerinte mentionate in caietul de sarcini, precum si angajamentul de a asigura ca eventualele modificari care apar in lantul sau de aprovizionare pe durata executarii contractului de achizitie publica/acordului-cadru nu vor influenta respectarea acestor cerinte;
angajamentul ofertantului de a stabili si/sau mentine capacitatea necesara pentru a face fata unor cresteri ale necesitatilor, impusa de autoritatea contractanta, ca urmare a unei situatii de criza, in anumite conditii care urmeaza a fi convenite;
orice documente justificative primite de la autoritatile nationale ale ofertantului referitoare la satisfacerea unor cresteri ale necesitatilor autoritatii contractante, ca urmare a unei situatii de criza;
angajamentul ofertantului de a asigura intretinerea, modernizarea si adaptarea produselor care fac obiectul contractului de achizitie publica/acordului-cadru;
angajamentul ofertantului de a informa in timp util autoritatea contractanta in legatura cu orice schimbare aparuta in organizarea sa, lantul de aprovizionare sau in strategia sa industriala, care ar putea afecta obligatiile sale fata de respectiva autoritate;
angajamentul ofertantului de a pune la dispozitia autoritatii contractante, in anumite conditii care urmeaza a fi convenite, toate mijloacele specifice necesare pentru producerea pieselor de schimb, a componentelor, a ansamblurilor, precum si a echipamentelor de testare speciale, inclusiv desenele tehnice, autorizatiile si instructiunile de utilizare, in cazul in care nu mai este in masura sa asigure aceste aprovizionari.

Cu toate acestea, ofertantului nu i se poate cere sa obtina un angajament al unui stat membru care ar aduce prejudicii libertatii statului membru respectiv de a aplica, in conformitate cu dreptul international sau dreptul Uniunii Europene aplicabil, propriile criterii nationale de acordare a licentelor de export, transfer sau tranzit in circumstantele care prevaleaza in momentul deciziei respective de acordare a licentei.

PROCEDURILE DE ATRIBUIRE

O.U.G. nr. 114/2011 reglementeza urmatoarele proceduri de atribuire a contractului de achizitie publica: licitatia restransa, dialogul competitiv, negocierea (atat cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, cat si fara publicarea prealabila a unui anunt de participare) si cererea de oferte.

Astfel, ca regula generala, autoritatea contractanta are obligatia de a atribui contractul de achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie restransa sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare.

In privinta aplicarii procedurii de cerere de oferte, sunt stabilite praguri maxime diferite fata de cele prevazute de O.U.G. nr. 34/2006, astfel:

pentru contractul de furnizare si pentru contractul de servicii, echivalentul in lei al 400.000 euro;
pentru contractul de lucrari, echivalentul in lei al 5.000.000 euro.

PROCEDURA DE NEGOCIERE FARA PUBLICAREA PREALABILA A UNUI ANUNT DE PARTICIPARE

Urmatoarele cazuri de aplicare a procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare sunt prevazute suplimentar fata de cele din O.U.G. nr. 34/2006:

atunci cand, in urma aplicarii licitatiei restranse, negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a fost prezentata nicio oferta sau au fost prezentate numai oferte necorespunzatoare, datorita faptului ca acestea sunt complet irelevante in raport cu obiectul contractului; aplicarea procedurii de negociere in acest caz este posibila numai dupa anularea procedurii initiale si numai daca cerintele initiale prevazute in documentatia de atribuire nu sunt modificate substantial; autoritatea contractanta are, in acest caz, si obligatia de a transmite o informare catre Comisia Europeana, daca aceasta informare este solicitata;
atunci cand, in urma aplicarii licitatiei restranse, negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme; aplicarea procedurii de negociere in acest caz este posibila numai dupa anularea procedurii initiale si numai daca se respecta, in mod cumulativ, urmatoarele conditii: cerintele initiale prevazute in documentatia de atribuire nu sunt modificate substantial; autoritatea contractanta invita la negocieri numai si pe toti acei ofertanti care au indeplinit criteriile de calificare si selectie in cadrul procedurii anterioare si care au depus oferte conform regulilor prevazute in documentatia de atribuire;
in cazul unei urgente care rezulta in urma aparitiei unei situatii de criza si care nu este compatibila cu perioadele de aplicare a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, precum si in cazul prevazut la art. 50 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 114/2011; autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decat cea necesara, pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare; in cazuri de forta majora sau in cazuri temeinic motivate, autoritatea contractanta are dreptul de a emite un ordin de incepere a furnizarii/prestarii/executarii produselor/serviciilor/lucrarilor concomitent cu initierea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;
pentru serviciile de cercetare si de dezvoltare, cu exceptia celor carora nu li se aplica O.U.G. nr. 114/2011;
in cazul contractelor legate de prestarea de servicii de transport aerian si maritim destinate fortelor armate sau fortelor de securitate mobilizate sau care urmeaza a fi mobilizate in afara granitelor, atunci cand autoritatea contractanta trebuie sa achizitioneze astfel de servicii de la operatorii economici care garanteaza validitatea ofertelor lor doar pentru perioade foarte scurte, astfel incat perioadele de aplicare a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate.

MODALITATILE SPECIALE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI

Potrivit O.U.G. nr. 114/2011, autoritatea contractanta are obligatia de a incheia acordul-cadru, de regula, prin aplicarea procedurilor de licitatie restransa sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare.

De asemenea, autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru sa depaseasca 7 ani, decat in cazuri exceptionale determinate de luarea in considerare a duratei de viata preconizate a oricaruia dintre articolele, instalatiile sau sistemele livrate si dificultatile tehnice pe care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza.

SITUATIA PERSONALA A CANDIDATULUI SAU A OFERTANTULUI

Autoritatea contractanta are obligatia de a exclude din procedura aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie publica orice ofertant/candidat despre care are cunostinta ca in ultimii 5 ani a fost condamnat prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti si pentru motive precum: infractiuni teroriste sau infractiuni legate de activitatile teroriste ori instigare, complicitate sau tentativa de a comite aceste actiuni; finantarea terorismului.

In categoria situatiilor in care autoritatea contractanta poate exclude un candidat/ofertant din procedura de atribuire, O.U.G. nr. 114/2011 include si ipoteza in care s-a stabilit pe baza oricaror mijloace de proba si/sau surselor de date protejate ca ofertantul/candidatul nu prezinta capacitatea necesara pentru a evita riscurile si amenintarile la adresa securitatii nationale.

CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA

Spre deosebire de O.U.G. nr. 34/2006, O.U.G. nr. 114/2011 prevede ca autoritatile contractante pot impune criterii de calificare precum:

o lista a principalelor livrari de produse efectuate/servicii prestate/lucrari executate in ultimii 5 ani;
informatii referitoare la normele interne in materie de proprietate intelectuala;
certificate sau alte documente emise de organisme abilitate in acest sens, care sa ateste conformitatea produselor, identificata clar prin referire la specificatii sau standarde relevante;
mostre, descrieri si/sau fotografii a caror autenticitate trebuie sa poata fi demonstrata in cazul in care autoritatea contractanta solicita acest lucru;
daca este cazul, informatii referitoare la utilajele, materialele, echipamentele tehnice, efectivele de personal si know-how-ul sau si/sau la sursele de aprovizionare – cu indicarea locatiei geografice, in cazul in care aceasta este situata in afara teritoriului Uniunii – pe care operatorul economic le are la dispozitie in vederea executarii contractului, pentru a face fata unor eventuale cresteri ale necesitatilor autoritatii contractante ca urmare a unei situatii de criza sau pentru a asigura intretinerea, modernizarea si adaptarea produselor care fac obiectul respectivului contract;
documente de autorizare sau acreditare in domeniul protectiei informatiilor clasificate, care sa certifice capacitatea de a prelucra, stoca si transmite informatii clasificate la nivelul de protectie impus, in conformitate cu legislatia nationala aplicabila.

In cazul in care produsele care urmeaza sa fie furnizate sau serviciile care urmeaza sa fie prestate au un caracter complex sau sunt destinate unui scop specific, autoritatea contractanta are dreptul de a verifica/controla – direct sau prin intermediul unei autoritati competente apartinand statului in care operatorul economic este stabilit si cu conditia acordului acestei autoritati – capacitatile de productie ale furnizorului ori capacitatea tehnica a prestatorului, metodele de studiu si cercetare utilizate, precum si masurile aplicate pentru controlul calitatii.

CAILE DE ATAC

Prevederile cap. IX “Solutionarea contestatiilor” din O.U.G. nr. 34/2006 se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste contractele din domeniile apararii si securitatii, cu mentiunea ca fara a afecta aceste prevederi, in orice caz, un contract poate sa nu fie considerat ca lipsit de efecte daca consecintele acestui lucru ar periclita serios insasi existenta unui program de aparare sau de securitate mai larg, esential pentru interesele in materie de securitate nationala.

CONTRAVENTII SI SANCTIUNI

Faptele prevazute drept contraventii si sanctiunile aferente acestora sunt similare celor reglementate prin O.U.G. nr. 34/2006, cu adaptarile corespunzatoare O.U.G. nr. 114/2011.

DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE

Contractelor in curs de executare si procedurilor in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 114/2011 le sunt aplicabile prevederile legale in vigoare la data initierii acestora.

In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 114/2011, A.N.R.M.A.P. va elabora norme de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre adoptare Guvernului.

Atribuirea contractelor reglementate de O.U.G. nr. 114/2011 se va efectua cu respectarea legislatiei in materia informatiilor clasificate.

In vederea atribuirii contractelor reglementate de O.U.G. nr. 114/2011, autoritatea contractanta are obligatia de a prevedea pentru compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice si atributii in acest sens, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestui act normativ.

O NOUA MODIFICARE A PRAGURILOR DIN O.U.G. NR. 34/2006

2012-01-11T10:07:00.000+02:00

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 319/43 din data de 2 decembrie 2011 a fost publicat Regulamentul (CE) nr. 1.251/2011 al Comisiei Europene din data de 30 noiembrie 2011 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE si 2009/81/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce priveste pragurile de aplicare a acestora in cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice.

Regulamentul a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2012, este obligatoriu in toate elementele sale si se aplica direct in toate statele membre.

Fiind direct aplicabil in Romania, Regulamentul modifica pragurile valorice stabilite prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu privire la:

transmiterea spre publicare in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit in continuare „J.O.U.E.”) a anunturilor de intentie, de participare si de atribuire;
aplicarea legislatiei achizitiilor publice contractelor finantate/subventionate cu peste 50% de catre o autoritate contractanta.

PRAGURILE PENTRU PUBLICAREA ANUNTURILOR IN J.O.U.E.

A. Anunturile de intentie

Pragul de 750.000 euro stabilit prin art. 51 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru publicarea anunturilor de intentie referitoare la contractele/acordurile-cadru de furnizare si de servicii nu se modifica. In schimb, pragul prevazut de acelasi articol pentru contractele/acordurile-cadru de lucrari creste de la 4.845.000 euro la 5.000.000 euro.

B. Anunturile de participare si de atribuire.

Pragurile referitoare la publicarea anunturilor de participare si de atribuire, reglementate prin art. 55 alin. (2) si art. 57 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, se modifica dupa cum urmeaza:

pragul de 125.000 euro prevazut pentru atribuirea contractelor nesectoriale de furnizare sau de servicii creste la 130.000 euro;
pragul de 387.000 euro prevazut pentru atribuirea contractelor sectoriale de furnizare sau servicii creste la 400.000 euro;
pragul de 4.845.000 euro prevazut pentru atribuirea contractelor de lucrari creste la 5.000.000 euro.

Prin urmare, publicarea in J.O.U.E. a anunturilor de participare si a anunturilor de atribuire este obligatorie pentru:

contractul/acordul-cadru nesectorial de furnizare sau de servicii cu o valoare estimata egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 130.000 euro;
contractul/acordul-cadru sectorial de furnizare sau de servicii cu o valoare estimata egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 400.000 euro;
contractul/acordul-cadru de lucrari cu o valoare estimata egala sau mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro.

Termenele de formulare a contestatiilor sau a actiunilor la instantele judecatoresti, de 10 zile, respectiv de 5 zile, se vor raporta la noile valori estimate ale contractelor/acordurilor-cadru.

C. Contractele de concesiune de lucrari.

Pragul de 4.845.000 euro, prevazut de art. 223 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru publicarea in J.O.U.E. a anuntului de participare referitor la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari publice, a crescut, de asemenea, la 5.000.000 euro.
In mod similar, pragul de 4.845.000 euro impus prin art. 227 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru publicarea anuntului de participare referitor la atribuirea contractelor de achizitie publica de lucrari de catre concesionarii de lucrari publice care nu au calitatea de autoritate contractanta, a crescut la 5.000.000 euro.

CONTRACTELE FINANTATE/SUBVENTIONATE CU PESTE 50% DE AUTORITATILE CONTRACTANTE

Prin noile reglementari s-au modificat si pragurile stabilite prin art. 9 lit. c) si c¹) din O.U.G. nr. 34/2006 pentru aplicarea legislatiei achizitiilor publice in cazul contractelor atribuite de catre entitatile juridice fara calitate de autoritate contractanta, dar care sunt finantate/subventionate in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta. Aceste praguri au crescut, dupa cum urmeaza:

pentru contractele de lucrari, de la 4.845.000 euro la 5.000.000 euro;
pentru contractele de servicii, de la 193.000 euro la 200.000 euro.

PRAGURILE EXPRIMATE IN MONEDA NATIONALA

Potrivit Comunicarii Comisiei din data de 3 decembrie 2011, valorile corespunzatoare pragurilor din Directivele 2004/17/CE, 2004/18/CE si 2009/81/CE sunt exprimate in moneda nationala, astfel:

Prag in EUR	Prag in RON
130.000 EUR	548.002 RON
200.000 EUR	843.080 RON
400.000 EUR	1.686.160 RON
5.000.000 EUR	21.077.000 RON

C.N.S.C. ARE UN NOU REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

2011-12-19T14:47:00.002+02:00

In M.Of. nr. 775 din data de 2 noiembrie 2011 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1037/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „C.N.S.C.” sau „Consiliul”).

La data intrarii in vigoare a Hotararii se abroga Hotararea Guvernului nr. 782/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al C.N.S.C., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 din 27 iunie 2006, cu modificarile ulterioare.

Modificarile aduse de noul Regulament vizeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

calitatea C.N.S.C.;
organizarea Consiliului.

CALITATEA C.N.S.C.

Consiliul este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdictionala, avand competenta solutionarii contestatiilor formulate in cadrul procedurilor de achizitie publica inainte de incheierea contractelor, in conformitate cu prevederile art. 255 si urmatoarele din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita in continuare„O.U.G. nr. 34/2006”).

ORGANIZAREA CONSILIULUI

Sub acest aspect, fata de vechiul Regulament, se introduc urmatoarele elemente de noutate:

completele de solutionare a contestatiilor – consilierii de solutionare a contestatiilor isi desfasoara activitatea in complete; fiecare complet este format din 3 membri ai Consiliului, dintre care unul are calitatea de presedinte al completului; in cadrul fiecarui complet cel putin presedintele acestuia trebuie sa fie licentiat in drept;
conducerea Consiliului – conducerea Consiliului este asigurata de un presedinte, ales prin vot secret, cu majoritate absoluta, de catre membrii Consiliului reuniti in plen; in exercitarea atributiilor sale, acesta este ajutat de un colegiu; presedintele se alege dintre consilierii de solutionare a contestatiilor in domeniul achizitiilor publice licentiati in drept care si-au exprimat public intentia de a candida;
organizarea alegerilor pentru presedintele C.N.S.C. - comisia de organizare a alegerilor constituita in acest scop va fi formata din 3 persoane, alese din randul membrilor Consiliului, in ordinea descrescatoare a clasamentului voturilor obtinute; procedura de alegere a comisiei cuprinde un singur tur; modalitatea de desfasurare a alegerilor, inclusiv formatul buletinului de vot, se stabilesc de catre comisia de organizare a alegerilor, regulile fiind aduse la cunostinta plenului, in sedinta si prin afisare la sediul Consiliului, cu 48 de ore inainte de data alegerilor; candidatii pot contesta rezultatul alegerii presedintelui intr-un termen de 24 de ore de la validarea votului;
structurile Consiliului – personalul tehnic-administrativ al Consiliului isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor structuri: Serviciul registratura, arhiva si biblioteca, ce include Biroul registratura, arhiva si biblioteca si Biroul de statistica si IT; Serviciul economic-administrativ si achizitii publice, ce include Biroul resurse umane, Biroul de informare si relatii publice, Compartimentul financiar-contabilitate si Compartimentul achizitii publice; Directia juridica, ce include Serviciul juridic, contencios-administrativ si Serviciul juridic de pe langa completele de solutionare a contestatiilor; Serviciul tehnic de pe langa completele de solutionare a contestatiilor; Compartimentul audit public intern; de asemenea, au fost modificate si completate atributiile structurilor din cadrul Consiliului.

O NOUA MODIFICARE A O.U.G. NR. 34/2006. CRITERIILE DE CALIFICARE SI SELECTIE NU MAI POT FI MODIFICATE PE PARCURSUL PROCEDURII DE ATRIBUIRE

2011-12-16T11:34:00.000+02:00

In M.Of. nr. 872 din data de 9 decembrie 2011 a fost publicata Legea nr. 279/2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii (denumita in continuare „O.U.G. nr. 34/2006”).

Modificarile si completarile vizeaza, in principal, aspecte precum:

parteneriatul public-public;
notiunea de autoritate contractanta;
exceptiile de la aplicarea O.U.G. nr. 34/2006;
achizitia directa;
aplicarea procedurilor de licitatie deschisa/restransa;
verificarea documentatiei de atribuire de catre A.N.R.M.A.P.;
publicarea documentatiei de atribuire in S.E.A.P.;
regulile de participare la procedura de atribuire;
regulile de evitare a conflictului de interese;
cazurile de aplicare a procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare;
aplicarea procedurii de cerere de oferte;
criteriile de calificare;
criteriul de atribuire;
cesiunea in contractul de achizitie publica;
anularea procedurii de atribuire;
regulile specifice de atribuire a contractelor sectoriale;
solutionarea contestatiilor in fata C.N.S.C.;
solutionarea litigiilor in instanta;
contraventiile si sanctiunile;
nulitatea absoluta a contractului de achizitie publica.

PARTENERIATUL PUBLIC-PUBLIC

Se introduce definitia parteneriatului public-public ca reprezentand derularea in comun a unui proiect de catre doua ori mai multe entitati publice nationale si/sau internationale.

Derularea unui proiect in cadrul unui parteneriat public-public se supune regulilor din domeniul achizitiilor publice.

NOTIUNEA DE AUTORITATE CONTRACTANTA

Din categoria autoritatilor contractante face parte si oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv:

oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1 din O.U.G. nr. 34/2006, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati;
oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute la lit. a) – d), care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1 din O.U.G. nr. 34/2006, in baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k) din acelasi act normativ, acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

EXCEPTIILE DE LA APLICAREA O.U.G. NR. 34/2006

Potrivit noii reglementari, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 nu numai contractele de achizitie publica atribuite ca urmare a unui acord international incheiat in conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care vizeaza furnizarea de produse sau executia de lucrari, destinate implementarii ori exploatarii unui proiect in comun cu statele semnatare, daca prin acordul respectiv a fost mentionata o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv, ci si contractele care vizeaza prestarea de servicii.

ACHIZITIA DIRECTA

S-au eliminat urmatoarele mentiuni din art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006:

considerarea documentului justificativ in baza caruia se realizeaza achizitia directa ca fiind contractul de achizitie publica;
obligatia respectarii prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 limitata la dispozitiile art. 204 alin. (2), referitor la obligatia de a asigura obtinerea si pastrarea documentelor justificative.

APLICAREA PROCEDURILOR DE LICITATIE DESCHISA/RESTRANSA

Obligatia autoritatii contractante de a aplica procedurile de licitatie deschisa sau licitatie restransa a fost limitata la cazul in care valoarea estimata a contractului este egala sau mai mare decat pragurile valorice stabilite pentru procedura de cerere de oferte, respectiv:

125.000 euro pentru contractul de furnizare;
125.000 euro pentru contractul de servicii;
4.845.000 euro pentru contractul de lucrari.

In aceeasi ordine de idei, procedura de cerere de oferte nu mai este prevazuta cu titlu de exceptie.

VERIFICAREA DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE DE CATRE A.N.R.M.A.P.

Anterior transmiterii spre publicare a invitatiei/anuntului de participare, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (denumita in continuare „A.N.R.M.A.P.”) va evalua conformitatea cu legislatia aplicabila din domeniul achizitiilor publice a documentatiei de atribuire aferente contractelor de achizitie publica care intra sub incidenta prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, in termen de maximum 14 zile de la data primirii documentatiei in S.E.A.P., A.N.R.M.A.P. are obligatia:

de a emite autoritatii contractante acceptul in vederea initierii procedurii de atribuire, daca prevederile din documentatia de atribuire sunt conforme cu prevederile legale privind achizitiile publice;
de a informa autoritatea contractanta asupra neconformitatilor constatate la nivelul documentatiei de atribuire si a motivului pentru care acestea nu sunt in concordanta cu prevederile legale privind achizitiile publice.

Documentele se transmit de catre autoritatile contractante in S.E.A.P., in zile lucratoare, si vor fi semnate cu semnatura electronica extinsa, emisa de un furnizor autorizat.

PUBLICAREA DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE IN S.E.A.P.

S-a mentinut obligatia autoritatii contractante de a pune la dispozitia oricarui operator economic care a inaintat o solicitare in acest sens sau, dupa caz, caruia i s-a transmis o invitatie de participare, a unui exemplar din documentatia de atribuire pe suport hartie ori suport magnetic in situatia in care atasarea documentatiei de atribuire in S.E.A.P. nu este posibila din motive tehnice. Motivele tehnice insa trebuie sa fie imputabile operatorului S.E.A.P..

REGULILE DE PARTICIPARE LA PROCEDURA DE ATRIBUIRE

Potrivit noii reglementari, autoritatea contractanta are obligatia de a solicita ofertantilor constituirea garantiei de participare, in vederea participarii la procedura de atribuire a contractului, atunci cand O.U.G. nr. 34/2006 prevede obligativitatea publicarii unui anunt sau a unei invitatii de participare.

De asemenea, candidatul/ofertantul nu are dreptul sa depuna oferta individuala/comuna si sa fie nominalizat ca tert sustinator in cadrul unei alte oferte, sub sanctiunea excluderii ofertei individuale sau, dupa caz, a celei in care este ofertant asociat.

REGULILE DE EVITARE A CONFLICTULUI DE INTERESE

Pe langa ofertant, candidat, ofertant asociat, subcontractant, regulile de evitare a conflictului de interese prevazute de art. 69¹ din O.U.G. nr. 34/2006 se aplica si tertului sustinator. Astfel, tertul sustinator care are drept membri in cadrul consiliului de administratie/organ de conducere ori de supervizare si/sau are actionari ori asociati persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv ori care se afla in relatii comerciale, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 69 lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante, este exclus din procedura de atribuire.

CAZURILE DE APLICARE A PROCEDURII DE NEGOCIERE FARA PUBLICAREA PRELABILA A UNUI ANUNT DE PARTICIPARE

Valoarea cumulata a contractelor ce vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale nu trebuie sa depaseasca 20% din valoarea contractului initial. A fost eliminata, astfel, prevederea legala care permitea majorarea procentului de 20% pana la limita maxima de 50% din valoarea contractului initial, in cazuri temeinic motivate, pe baza unei note justificative.

In privinta achizitionarii de noi lucrari/servicii similare lucrarilor sau serviciilor achizitionate prin atribuirea contractului initial, aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare a fost extinsa si la cazul in care contractul de lucrari/servicii initial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte.

In acelasi timp, au fost clarificate prevederile legale referitoare la aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in cazul atribuirii contractelor sectoriale, in sensul ca aceasta se aplica numai pentru achizitionarea de lucrari similare lucrarilor achizitionate prin atribuirea contractului initial. De asemenea, procedura de negociere se aplica si in situatia in care contractul de lucrari initial a fost atribuit prin procedura de cerere de oferte.

APLICAREA PROCEDURII DE CERERE DE OFERTE

Peste pragul prevazut pentru achizitia directa, autoritatea contractanta are obligatia de a aplica procedura de cerere de oferte in cazul in care valoarea estimata, fara T.V.A., a contractului de achizitie publica este mai mica decat echivalentul in lei al pragurilor de:

125.000 euro pentru contractul de furnizare;
125.000 euro pentru contractul de servicii;
4.845.000 euro pentru contractul de lucrari.

CRITERIILE DE CALIFICARE

Cerintele minime de calificare privind situatia economica si financiara si capacitatea tehnica si/sau profesionala vor fi precizate in mod obligatoriu si in cadrul invitatiilor de participare, nu numai a anunturilor de participare.

De asemenea, noua reglementare stipuleaza urmatoarele reguli:

criteriile de calificare si selectie stabilite de catre autoritatea contractanta trebuie sa aiba o legatura evidenta cu obiectul contractului ce urmeaza sa fie atribuit;
autoritatea contractanta are obligatia de a respecta principiul proportionalitatii atunci cand stabileste criteriile de calificare si selectie, precum si nivelul cerintelor minime pe care ofertantii/candidatii trebuie sa le indeplineasca;
criteriile de calificare si selectie precizate in cadrul invitatiei/anuntului de participare trebuie sa fie aceleasi cu cele precizate in cadrul documentatiei de atribuire;
orice modificare si/sau completare a criteriilor de calificare si selectie astfel precizate conduce la anularea procedurii de atribuire, cu exceptia modificarilor dispuse prin decizia Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „C.N.S.C.”).

Nu in ultimul rand, in cazul in care ofertantul/candidatul isi demonstreaza situatia economica si financiara si/sau capacitatea tehnica si profesionala prin sustinerea acordata de un tert, tertul sustinator nu trebuie sa se afle in situatia care determina excluderea din procedura de atribuire, nici conform prevederilor art. 180 si nici ale art. 181 lit. a), c¹) si d) din O.U.G. nr. 34/2006. In aceste din urma cazuri, tertul sustinator nu trebuie sa se afle, asadar, in oricare dintre urmatoarele situatii:

a intrat in faliment ca urmare a hotararii pronuntate de judecatorul-sindic;
in ultimii 2 ani nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile contractuale, din motive imputabile ofertantului in cauza, fapt care a produs sau este de natura sa produca grave prejudicii beneficiarilor acestuia;
a fost condamnat, in ultimii trei ani, prin hotararea definitiva a unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala.

CRITERIUL DE ATRIBUIRE

Factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora vor fi precizati, in mod clar, in invitatia/anuntul de participare, precum si in documentatia de atribuire. Autoritatea contractanta are totodata obligatia de a preciza in documentatia de atribuire algoritmul de calcul sau metodologia concreta de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice si financiare prezentate de ofertanti. Orice modificare si/sau completare a factorilor de evaluare astfel precizati conduce la anularea procedurii de atribuire.

CESIUNEA IN CONTRACTUL DE ACHIZITIE PUBLICA

A fost introdusa in mod expres o prevedere legala in sensul ca intr-un contract de achizitie publica este permisa doar cesiunea creantelor nascute din acel contract, obligatiile nascute ramanand in sarcina partilor contractante, astfel cum au fost stipulate si asumate initial.

ANULAREA PROCEDURII DE ATRIBUIRE

A fost introdusa obligatia autoritatii contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica in urmatoarele cazuri:

daca au fost depuse numai oferte inacceptabile si/sau neconforme;
daca nu a fost depusa nicio oferta sau daca au fost depuse oferte care, desi pot fi luate in considerare, nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a solutiilor tehnice si/ori financiare;
daca abateri grave de la prevederile legislative afecteaza procedura de atribuire sau daca este imposibila incheierea contractului.

In acest sens, notiunea de „abateri grave de la prevederile legislative” a primit o noua definitie legala. Astfel, prin abateri grave de la prevederile legislative se intelege:

criteriile de calificare si selectie, precum si criteriul de atribuire sau factorii de evaluare prevazuti in cadrul invitatiei/anuntului de participare, precum si in documentatia de atribuire au fost modificati;
pe parcursul analizei, evaluarii si/sau finalizarii procedurii de atribuire se constata erori sau omisiuni, iar autoritatea contractanta se afla in imposibilitatea de a adopta masuri corective fara ca acestea sa conduca la incalcarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a)-f) din O.U.G. nr. 34/2006.

Autoritatea contractanta are, de asemenea, dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire, daca ia aceasta decizie anterior incheierii contractului, numai in urmatoarele cazuri:

daca autoritatea contractanta se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 86 alin. (2) lit. a), art. 102 alin. (2) lit. a), art. 117 alin. (2) lit. a) sau art. 148¹ lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006;
ca urmare a deciziei pronuntate de C.N.S.C., prin care se dispune eliminarea oricaror specificatii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire.

REGULILE SPECIFICE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR SECTORIALE

Potrivit noii reglementari, in cazul in care ofertele prezentate in cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de furnizare contin produse originare din tari terte cu care Uniunea Europeana nu a incheiat niciun acord intr-un cadru multilateral sau bilateral care sa asigure accesul efectiv al entitatilor comunitare la pietele acestor tari terte, aceste oferte pot fi respinse daca proportia produselor originare din tarile terte depaseste 50% din valoarea totala a produselor care constituie oferta. In acest sens, programele de calculator utilizate in echipamentele pentru retele de telecomunicatii sunt considerate produse.

In ipoteza in care doua sau mai multe oferte sunt egale sau echivalente din punctul de vedere al punctajului obtinut in urma aplicarii factorilor de evaluare, va fi aleasa acea oferta care nu poate fi respinsa potrivit celor de mai sus. Valoarea acelor oferte este considerata echivalenta daca diferenta dintre preturile prevazute in propunerile financiare nu depaseste 3%.

Cu toate acestea, o oferta nu poate fi aleasa in detrimentul altei oferte daca aceasta alegere ar obliga autoritatea contractanta sa achizitioneze un material cu caracteristici tehnice diferite de cele ale materialului existent, ceea ce ar determina o incompatibilitate ori dificultati tehnice de utilizare sau de intretinere ori costuri disproportionale.

SOLUTIONAREA CONTESTATIILOR IN FATA C.N.S.C.

Se precizeaza faptul ca autoritatea contractanta are obligatia de transmite Consiliului o copie a dosarului achizitiei publice, cu exceptia anunturilor publicate in S.E.A.P. si a documentatiei de atribuire, atunci cand aceasta este disponibila si poate fi descarcata direct din S.E.A.P..

De asemenea, C.N.S.C. are obligatia de a solutiona pe fond contestatia in termenul de 20 de zile de la data primirii dosarului achizitiei publice de la autoritatea contractanta, respectiv in termenul de 10 zile in situatia incidentei unei exceptii, indiferent daca exista alte cauze aflate pe rolul instantelor de judecata.

Autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire atat in cazul in care Consiliul dispune eliminarea unor specificatii tehnice din caietul de sarcini sau din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire, cat si in cazul in care dispune modificarea acestora.

Nu in ultimul rand, retinerea sumelor corespunzatoare din garantia de participare este limitata la situatia in care contestatia este respinsa ca nefondata.

SOLUTIONAREA LITIGIILOR IN INSTANTA

Se introduce sanctiunea decaderii pentru nedepunerea intampinarii in termenul de 3 zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata. Reclamantului i se va comunica, asadar, intampinarea depusa de parat in termenul antementionat.

CONTRAVENTIILE SI SANCTIUNILE

Urmatoarele fapte sunt de asemenea sanctionate drept contraventii:

incalcarea prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit carora autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice; astfel, se sanctioneaza chiar incalcarea articolului referit, iar nu numai aplicarea eronata a regulilor de estimare a valorii contractului in scopul incalcarii acestuia, astfel cum era stipulat in vechea reglementare;
incalcarea regulilor de publicitate prevazute de O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la anuntul de atribuire; aceasta contraventie se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei;
nesolicitarea de catre autoritatea contractanta a informatiilor necesare pentru evaluarea ofertelor care prezinta un pret neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat/prestat/executat; aceasta contraventie se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 lei la 80.000 lei.

Termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale s-a marit de la 24 de luni la 36 de luni de la data savarsirii faptei.

NULITATEA ABSOLUTA A CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

Se adauga doua motive noi pentru care A.N.R.M.A.P. are dreptul de a solicita instantei de judecata constatarea nulitatii absolute a contractelor de achizitie publica, astfel:

nerespectarea/modificarea criteriilor de calificare si selectie si/sau a factorilor de evaluare prevazute/prevazuti in cadrul invitatiei/anuntului de participare;
modificarea contractului a condus la diminuarea avantajelor si, dupa caz, a factorilor de evaluare care au stat la baza declararii ofertei castigatoare.

In cazuri temeinic justificate, instanta, pana la solutionarea fondului cauzei, poate sa dispuna la cererea A.N.R.M.A.P., prin incheiere motivata data cu citarea partilor, suspendarea executarii contractului.

CUM SE APLICA LEGISLATIA U.E. PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE IN CAZUL RAPORTURILOR DINTRE AUTORITATILE CONTRACTANTE?

2011-12-14T09:00:00.002+02:00

La data de 4 octombrie 2011, Comisia Europeana a adoptat Documentul de lucru al serviciilor Comisiei cu privire la aplicarea legislatiei U.E. privind achizitiile publice in cazul raporturilor dintre autoritatile contractante („cooperare public-public”).

Documentul de lucru constituie un text orientativ elaborat de serviciile Comisiei si nu poate fi considerat ca avand caracter obligatoriu pentru aceasta institutie, interpretarea legislatiei comunitare fiind de competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (denumita in continuare „C.J.U.E.” sau„Curtea”).

Scopul Documentului este de a clarifica cazurile in care se aplica directivele U.E. privind achizitiile publice pentru cooperarea dintre autoritatile contractante, oferind in acest sens o prezentare generala a jurisprudentei C.J.U.E..

PRINCIPIUL GENERAL

Ca regula generala, legislatia comunitara privind achizitiile publice isi gaseste aplicabilitate ori de cate ori entitatile si autoritatile contractante incheie contracte cu titlu oneros cu o alta persoana juridica. Nu prezinta relevanta, asadar, daca contractantul este privat sau public. Chiar prevederile Directivelor includ „entitatea publica” in definitia „executantului de lucrari”, „furnizorului” si „prestatorului de servicii”.

Astfel, in considerarea celor de mai sus, C.J.U.E. a statuat in sensul ca, pentru aplicarea normelor U.E. privind achizitiile publice, „este suficient, in principiu, ca respectivul contract sa fie incheiat intre o autoritate locala si o persoana distincta de aceasta din punct de vedere juridic”.

SITUATII EXCEPTATE DE LA APLICAREA LEGISLATIEI ACHIZITIILOR PUBLICE

Din categoria situatiilor ce deroga de la regula generala fac parte, pe de o parte, cele care implica exclusiv utilizarea resurselor proprii ale autoritatii contractante, iar pe de alta parte, cele in care, desi se incheie contracte cu titlu oneros intre autoritatile contractante, sunt indeplinite anumite conditii statuate in jurisprudenta Curtii.

Prin utilizarea resurselor proprii se intelege ca:

toate resursele necesare pentru indeplinirea sarcinii publice sunt la dispozitia autoritatii contractante, in cadrul acesteia (e.g. un consiliu municipal furnizeaza servicii de transport pe teritoriul sau prin serviciul sau intern de transporturi);
mai multe autoritati contractante isi acorda asistenta reciproca (e.g. un acord cu caracter general, intre orase invecinate, prin care ansamblurile muzicale proprii participa la sarbatorile celuilalt oras).

In privinta celei de-a doua ipoteze, ce presupune incheierea unui contract cu titlu oneros, cooperarea poate imbraca doua forme:

cooperare verticala/institutionalizata caracterizata prin controlul comun asupra unei terte parti insarcinate cu indeplinirea sarcinii de interes public;
cooperare orizontala/neinstitutionalizata ce poate fi realizata fara infiintarea unei noi entitati sau fara a exista o entitate desemnata in mod special.

COOPERAREA VERTICALA/INSTITUTIONALIZATA

C.J.U.E. a stabilit in cauza Teckal cele doua criterii cumulative pentru exceptarea de la normele comunitare privind achizitiile publice a raporturilor dintre o autoritate contractanta si o alta persoana juridica, astfel:

autoritatea contractanta sa exercite asupra persoanei juridice un control similar celui pe care il exercita asupra propriilor servicii;
persoana juridica sa isi desfasoare cea mai mare parte a activitatilor sale cu autoritatea contractanta sau autoritatile contractante care detin controlul.

Criteriile mentionate au fost extinse si la situatia cooperarii public-public, statuandu-se ca acestea pot fi indeplinite in comun de mai multe autoritati contractante. Cu titlu exemplificativ, se face referire la doua consilii municipale care presteaza servicii de transport pe teritoriul lor prin compania de transporturi pe care o detin in comun si o controleaza integral.

In aceeasi ordine de idei, Documentul de lucru face trimitere la jurisprudenta comunitara potrivit careia o autoritate contractanta nu poate exercita controlul intern asupra unei entitati in cazul in care una sau mai multe intreprinderi private se numara printre detinatorii respectivei entitati. Existenta participatiei private se stabileste la momentul atribuirii contractului. Cu toate acestea, in masura in care un contract este atribuit fara o procedura competitiva, prin aplicarea exceptiei pentru entitati interne, achizitionarea ulterioara a unei participatii la societate de catre investitori privati, pe perioada de derulare a contractului, ar constitui o modificare a unei conditii fundamentale a atribuirii contractului. Contractul ar trebui sa faca, asadar, obiectul unei proceduri competitive.

(i) Primul criteriu Teckal – controlul comun exercitat de mai multe autoritati contractante asupra unei entitati interne

Sub acest aspect, Curtea a retinut in jurisprudenta sa faptul ca „in situatia in care o autoritate publica devine asociat minoritar al unei societati pe actiuni cu capital integral public pentru a-i atribui gestiunea unui serviciu public, controlul pe care autoritatile publice asociate in cadrul respectivei societati il exercita asupra acesteia poate fi calificat drept analog controlului pe care acestea il exercita asupra propriilor servicii atunci cand este exercitat impreuna de aceste autoritati”.

Bineinteles ca nu este suficient ca acest control sa existe asupra entitatii interne, ci trebuie sa fie si amplu. In acest sens, au fost considerate drept edificatoare:

constituirea organelor de decizie ale concesionarului exclusiv din reprezentanti ai autoritatilor contractante (Cauza C-324/07, Coditel Brabant SA/Commune d’Uccle si Region de Bruxelles-Capitale);
organizarea entitatii interne sub forma unei societati cooperative intercomunale, iar nu a unei societati pe actiuni (Cauza C-324/07, Coditel Brabant SA/Commune d’Uccle si Region de Bruxelles-Capitale).

Indeplinirea primului criteriu Teckal este sustinuta si de lipsa de orientare catre piata a entitatii controlate. Aceasta poate fi prezumata atunci cand sfera de aplicare geografica a activitatilor entitatii controlate este limitata la teritoriul autoritatilor contractante care o detin, sfera activitatilor (obiectul de activitate) fiind restransa la indeplinirea de sarcini pentru respectivele autoritati. Entitatea controlata poate stabili relatii cu intreprinderi din sectorul privat conditionat de caracterul auxiliar al acestora fata de activitatile principale ale entitatii care trebuie sa ramana circumscrise gestionarii serviciilor publice (Cauza C-573/07, Sea SRL/Comune di Ponte Nossa).

(ii) Al doilea criteriu Teckal – limitarea majoritatii activitatilor entitatii interne la sarcinile conferite de autoritatile contractante care detin controlul

Jurisprudenta C.J.U.E. are rolul fundamental de a defini notiunea de „cea mai mare parte a activitatilor”entitatii interne. Cerinta este considerata a fi indeplinita doar daca activitatile entitatii interne sunt destinate in principal autoritatii contractante, orice alte activitati avand o importanta marginala. In acest context, prezinta relevanta toate activitatile pe care entitatea interna le desfasoara ca parte a unui contract atribuit de autoritatile contractante.

COOPERAREA ORIZONTALA/NEINSTITUTIONALIZATA

Potrivit jurisprudentei europene, pentru ca acordurile incheiate intre mai multe autoritati contractante sa nu intre sub incidenta legislatiei achizitiilor publice, trebuie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

intelegerea sa implice doar autoritati contractante, fara sa existe o participare de capital privat;
acordul sa aiba natura unei cooperari reale ce vizeaza indeplinirea unei sarcini comune, spre deosebire de contractul de achizitie publica ce presupune indeplinirea de catre o parte contractanta a unei anumite sarcini contra cost;
cooperarea sa fie guvernata exclusiv de interesul public si sa nu vizeze activitati ce urmeaza a fi oferite pe piata libera; in acest sens, se mentioneaza cu titlu de exemplu ipoteza in care entitatile participante la un acord de cooperare ar construi o instalatie de incinerare a deseurilor cu o capacitate peste nevoile proprii, cu scopul de a vinde pe piata deschisa capacitatea neutilizata in scopul obtinerii de profit.

ALTE RAPORTURI DE TIP PUBLIC-PUBLIC

(i) Redistribuirea competentelor intre autoritatile publice

O alta situatie careia nu i se aplica prevederile legale in materia achizitiilor publice priveste transferul competentei pentru o anumita sarcina publica de la o autoritate contractanta la alta.

In aceasta privinta, Curtea a retinut ca un astfel de transfer nu are loc atunci cand:

entitatea publica care detinea initial competenta ramane in principal responsabila de un proiect intrucat aceasta are obligatia legala de a asigura indeplinirea sarcinii;
noua entitate poate lua masuri relevante din punct de vedere juridic doar dupa ce entitatea publica care detinea intial competenta si-a dat aprobarea;
noua entitate este finantata de catre entitatea publica ce avea initial competenta de a indeplini sarcinile, astfel incat aceasta nu are nicio marja de manevra.

Concluzionand, fata de cele de mai sus, se poate afirma ca legislatia U.E. privind achizitiile publice nu s-ar aplica daca mai multe autoritati publice ar decide sa creeze o entitate noua careia sa ii transfere complet o anumita competenta sau daca o autoritate publica ar decide sa transfere competenta sa unei entitati deja existente, iar sarcina publica ar fi apoi executata de beneficiarul transferului in mod complet independent si pe propria raspundere, autoritatile publice care transfera competenta nepastrand niciun control asupra serviciului.

(ii) Alocarea necontractuala de sarcini

In cauza Tragsa (Cauza C-295/05, Asociación Nacional de Empresas Forestales (Asemfo)/Transformación Agraria SA (Tragsa) si Administración del Estado), C.J.U.E. a stabilit ca raporturile dintre intreprinderea publica Tragsa si autoritatile contractante care au folosit serviciile sale nu intra sub incidenta legislatiei achizitiilor publice deoarece nu au fost de natura contractuala, ci au avut un caracter intern, de dependenta si subordonare. Astfel, intreprinderea publica a fost obligata prin lege sa execute solicitarile autoritatii contractante avand in vedere ca a actionat ca instrument si serviciu tehnic al autoritatii respective, neavand putere de decizie in privinta acceptarii unui angajament sau a tarifului pentru serviciile sale.

(iii) Drepturi exclusive

In masura in care o autoritate contractanta detine un drept exclusiv in virtutea art. 18 din Directiva 2004/18/CE, celelalte autoritati contractante ii pot atribui numai acestei entitati contractele pentru serviciile respective. Se evita, astfel, in mod firesc, procedurile de atribuire competitive in cazurile in care, fata de existenta unui drept exclusiv, contractul in cauza poate fi atribuit in final unei singure entitati.

(iv) Acordurile de achizitie in comun sau centralizate

Raporturile dintre autoritatile contractante si organismul central de achizitie nu sunt supuse niciunei proceduri de atribuire, ramanand bineinteles obligatia ca organismul central de achizitie sa atribuie contractele in conformitate cu legislatia U.E. privind achizitiile publice.

NOI REGULI PRIVIND DESFASURAREA AUDIERILOR IN CADRUL CONSILIULUI CONCURENTEI SI ADOPTAREA DECIZIILOR

2011-12-07T11:32:00.003+02:00

In M.Of. nr. 792 din data de 8 noiembrie 2011 a fost publicat Ordinul presedintelui Consiliului Concurentei nr. 789/2011 pentru punerea in aplicare a Regulamentului privind desfasurarea audierilor in cadrul Consiliului Concurentei si adoptarea deciziilor.

Astfel, sunt reglementate in principal:

etapa premergatoare desfasurarii sedintei de audieri;
sedinta de audieri propriu-zisa;
deliberarea, adoptarea si comunicarea deciziilor.

1. ETAPA PREMERGATOARE DESFASURARII SEDINTEI DE AUDIERI

Etapa premergatoare reprezinta etapa in care se deruleaza activitatile de pregatire a desfasurarii sedintei de audieri. In acest sens, presedintele Consiliului Concurentei, dupa primirea raportului de investigatie, decide daca este necesara organizarea de audieri pentru dezbaterea acestuia. Daca nu este decisa organizarea de audieri, se va solicita partilor implicate, odata cu trimiterea raportului de investigatie, ca, in termen de cel mult doua saptamani de la primirea raportului, sa comunice daca doresc ca raportul sa fie dezbatut in cadrul unei audieri.

Odata cu fixarea datei audierii, presedintele va hotari, impreuna cu membrii Plenului Consiliului Concurentei, daca audierea se va face de catre toti membrii plenului sau de catre o comisie formata din 3 membri ai acestuia, conform art. 20 alin. (41) din Legea nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

A. SECRETARUL DE SEDINTA

Presedintele Consiliului Concurentei propune desemnarea unui secretar de sedinta cu atributii permanente. Secretarul de sedinta redacteaza ordinea de zi si mapa sedintei de audieri, pe baza documentelor primite de la raportor.

Secretarul de sedinta verifica, cu o saptamana inainte de ziua fixata pentru audiere, existenta la dosar a formalitatilor privind indeplinirea procedurii de convocare, potrivit demersurilor realizate de raportor.

B. CONVOCAREA

In cazul in care dovada de comunicare a convocarii nu s-a intors, secretarul de sedinta solicita telefonic persoanei convocate sa confirme in scris, pe orice cale, inclusiv fax, e-mail, scrisoare, ca are cunostinta de termenul si ora stabilite pentru desfasurarea sedintei de audiere.

In cazul in care dovada de comunicare a convocarii exista in dosar, dar procedura de convocare nu poate fi considerata legal indeplinita intrucat lipsesc anumite elemente, cum ar fi numele si calitatea primitorului ori stampila intreprinderii sau asociatiei de intreprinderi ori in cazul in care convocarea este restituita cu mentiunea ca persoana convocata nu locuieste sau nu are sediul la adresa indicata, se poate dispune efectuarea de urgenta a procedurii de convocare.

Efectuarea de urgenta a procedurii de convocare se dispune de presedintele Consiliului Concurentei si se realizeaza prin deplasarea unui reprezentant al institutiei la sediul sau la domiciliul persoanei convocate.

Indeplinirea procedurii de convocare se verifica si in cadrul sedintei de audiere, prin grija secretarului de sedinta. Presedintele poate dispune amanarea audierii pentru o data ulterioara care va fi comunicata partilor prezente, in cazul in care persoana fata de care procedura de convocare nu a fost indeplinita nu este prezenta sau este prezenta si solicita acest lucru in vederea pregatirii apararii. In situatia in care persoana fata de care procedura de convocare nu a fost indeplinita este prezenta si nu solicita amanarea audierilor, presedintele dispune continuarea sedintei de audiere.

2. SEDINTA DE AUDIERI PROPRIU-ZISA

Potrivit Regulamentului, sedintele de audieri nu sunt publice, avand in vedere obligatia respectarii confidentialitatii informatiilor comerciale ale partilor.

In masura in care este necesar si util stabilirii adevarului in cauza investigata, presedintele Consiliului Concurentei poate desemna experti si poate admite participarea si audierea autorului plangerii ori a oricarei persoane fizice sau juridice care detine date si informatii relevante, la solicitarea acestora.

La sedinta pot participa si alte persoane interesate din cadrul Consiliului Concurentei, cu incuviintarea prealabila a presedintelui Consiliului Concurentei, solicitata in scris inainte de inceperea sedintei de audieri.

Presedintele de sedinta:

declara sedinta de audieri deschisa si asigura respectarea ordinii in cadrul acesteia, putand lua masurile care se impun in acest sens;
da cuvantul secretarului de sedinta in vederea anuntarii cauzei in care are loc audierea; in continuare, secretarul de sedinta face apelul persoanelor convocate, identitatea reprezentantilor acestora, dupa caz, fiind verificata anterior inceperii sedintei de audieri pe baza de documente de identitate;
da cuvantul, in ordine, raportorului si partilor audiate, in scopul prezentarii concluziilor raportului, a apararilor sau a sustinerilor partilor, considerate de acestea relevante fata de constatarile si propunerile raportului si, in special, in scopul clarificarii aspectelor esentiale de fapt si de drept, care tin de cazul analizat;
poate da cuvantul in replica raportorului sau altui membru al echipei de investigatie, desemnat de raportor, iar in final este ascultata partea audiata, care va prezenta concluziile sale finale;
la finalul sedintei de audieri, presedintele de sedinta va aduce la cunostinta partilor audiate faptul ca au posibilitatea sa obtina o diminuare a amenzii daca, in cadrul audierilor, recunosc expres savarsirea faptei contraventionale, precizand in acelasi timp daca este necesar ca recunoasterea sa fie insotita de remedii propuse de catre parte; remediile vor putea fi propuse si in scris, ulterior audierilor, iar acordarea reducerii de amenda este conditionata de acceptarea acestora de catre Consiliul Concurentei;
dispune fie ca deliberarea sa se faca in aceeasi zi, fie ca aceasta sa se amane pentru o alta data, care nu va depasi insa un interval de timp de 15 zile lucratoare; in situatia in care, din cauza complexitatii deosebite a cauzei sau din alte cauze care tin de activitatea institutiei, deliberarea nu este posibila, aceasta se poate amana pentru un alt termen de cel mult 15 zile lucratoare, cu instiintarea partilor de catre secretarul de sedinta.

Audierea partilor se face separat in situatia in care faptele din raportul de investigatie privesc posibile acorduri verticale sau comportamente unilaterale si se doreste pastrarea confidentialitatii cu privire la faptele imputabile partilor si la informatiile cu caracter comercial ale acestora.

In vederea clarificarii aspectelor esentiale, daca apreciaza ca sunt necesare explicatii suplimentare, membrii Plenului Consiliului Concurentei pot adresa intrebari atat echipei de investigatie, cat si partilor audiate, fara ca din continutul acestora sa rezulte posibila lor optiune in ceea ce priveste solutionarea cazului. Raspunsurile echipei de investigatie vor fi prezentate de raportor sau de alt membru al echipei de investigatie desemnat de catre raportor.

Dupa inchiderea dezbaterilor, secretarul de sedinta intocmeste procesul-verbal al sedintei de audieri pe baza notelor sale scrise, cate un exemplar al acestuia fiind transmis si raportorului, si partilor.

Totodata, prin grija Secretariatului General al Consiliului Concurentei, intr-un termen rezonabil, continutul dezbaterilor, inregistrate pe suport audio-video, va fi transcris pe suport material.

Pentru fiecare cauza se constituie un dosar distinct, care cuprinde toate actele si lucrarile legate de procedura audierii, precum raportul de investigatie si anexele acestuia, observatiile partilor la raportul de investigatie, convocarile si dovezile de inmanare a acestora, procesul-verbal de sedinta, actele depuse de parti in timpul audierilor si dupa inchiderea acestora si, dupa caz, orice alt document supus atentiei Plenului Consiliului Concurentei.

3. DELIBERAREA, ADOPTAREA SI COMUNICAREA DECIZIILOR

Procedura deliberarii are un caracter secret, la aceasta participand exclusiv membrii Plenului Consiliului Concurentei.

Decizia se redacteaza de catre secretarul de sedinta, se semneaza de catre presedinte si se comunica partilor de indata, prin grija secretarului de sedinta sau a directiei de concurenta din care face parte raportorul investigatiei, conform dispozitiei presedintelui, fara a se depasi un termen de 30 de zile de la data deliberarii. In situatii exceptionale, justificate de complexitatea cazului, acest termen se poate prelungi cu cel mult 15 zile. Dupa primirea deciziei de catre parti, aceasta va fi publicata si pe pagina de internet a Consiliului Concurentei, in limba romana, insotita de un rezumat in limba engleza.

NORMELE METODOLOGICE PRIVIND PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT (PPP) AU FOST MODIFICATE IN MOD SUBSTANTIAL

2011-12-07T11:32:00.000+02:00

In M.Of. nr. 737 din data de 20 octombrie 2011 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1.000/2011 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, precum si pentru aprobarea unor masuri privind reorganizarea Unitatii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice si pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 405/2007 privind functionarea Secretariatului General al Guvernului.

Modificarile si completarile vizeaza, in principal, aspecte precum:

definitiile;
atributiile principale ale partenerilor publici;
tipurile de contracte de P.P.P.;
continutul documentului atasat;
criteriile de calificare si selectie;
valoarea estimata a contractelor de P.P.P.;
criteriul de atribuire;
garantia de participare;
publicarea anuntului de selectie in S.E.A.P.;
procedura de dialog competitiv;
comunicarea rezultatului procedurii;
forma si continutul contractului de P.P.P.;
monitorizarea atribuirii contractului de P.P.P.;
anexele.

In acelasi timp, Hotararea a preluat mutatis mutandis din legislatia achizitiilor publice dispozitiile referitoare la deschiderea ofertelor, cazurile de inacceptabilitate si de neconformitate a ofertelor, ofertele anormal de scazute, comisia de evaluare, expertii externi cooptati, solicitarea de clarificari, anularea procedurii de selectie.

DEFINITIILE

A fost eliminata precizarea potrivit careia proiectul de parteneriat public-privat (denumit in continuare„P.P.P.”) trebuie sa fie realizat in intregime cu resurse financiare private.

ATRIBUTIILE PRINCIPALE ALE PARTENERILOR PUBLICI

Au fost modificate atributiile ministerului cu atributii in gestionarea domeniului de aplicabilitate a proiectului de P.P.P.. Astfel, s-a eliminat pregatirea documentelor care fac obiectul hotararii consiliului de administratie referitoare la aprobarea proiectului de P.P.P., ministerul asigurand in plus incadrarea proiectului in strategia fiscal-bugetara, aprobata conform Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

TIPURI DE CONTRACTE DE P.P.P.

Capitolul III referitor la tipurile de contracte de P.P.P. a fost abrogat in integralitate.

CONTINUTUL DOCUMENTULUI ATASAT

Documentul atasat poate include referiri cu privire la:

indicarea de catre investitorul privat in oferta sa a partii din contract pe care intentioneaza sa o subcontracteze unor terti, precum si a subcontractantilor propusi; aceasta precizare nu aduce atingere responsabilitatii investitorului privat;
organismul sau organismele de la care investitorii privati pot obtine informatii pertinente privind obligatiile referitoare la impozite, protectia mediului, dispozitiile de protectie si conditiile de munca in vigoare, in regiunea sau in localitatea in care urmeaza sa fie realizate lucrarile sau serviciile, si care se vor aplica lucrarilor efectuate pe santier sau serviciilor furnizate in decursul perioadei de executare a contractului; intr-o asemenea ipoteza, partenerul public va solicita investitorilor privati sa mentioneze ca la elaborarea ofertei/scrisorii de intentie au tinut seama de obligatiile referitoare la dispozitiile privind protectia si conditiile de munca in vigoare in locul in care urmeaza sa fie realizate lucrarile sau serviciile.

Specificatiile tehnice trebuie stabilite astfel incat sa tina seama de criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu handicap si pentru toti utilizatorii. Respectivele specificatii tehnice trebuie sa permita accesul egal al investitorilor privati si sa nu aiba ca efect impunerea unor obstacole nejustificate in calea concurentei in ceea ce priveste lansarea procedurilor de selectie.

Fara a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de drept intern, specificatiile tehnice sunt formulate:

fie prin trimitere la specificatiile tehnice definite in anexa nr. 4 la Hotarare – Definitii privind anumite specificatii tehnice – si, in ordinea preferintelor, la standardele nationale care transpun standardele europene, la acordurile tehnice europene, la specificatiile tehnice comune, la standardele internationale sau la alte sisteme tehnice de referinta stabilite de organismele europene de standardizare ori, in cazul in care acestea nu exista, la standardele nationale, la acordurile tehnice nationale sau la specificatiile tehnice nationale in materie de proiectare, calcul si executie a lucrarilor, precum si de utilizare a produselor; fiecare trimitere va fi insotita de mentiunea „sau echivalent”; in cazul in care specificatiile tehnice sunt formulate astfel, partenerii publici nu pot respinge o oferta pe motiv ca bunurile sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificatiile la care au facut trimitere, daca investitorul dovedeste in oferta sa, intr-un mod care sa raspunda cerintelor partenerului public, prin orice mijloace adecvate, ca solutiile pe care le propune indeplinesc in mod echivalent cerintele definite in specificatiile tehnice; prin mijloc adecvat se poate intelege un dosar tehnic emis de producator sau un raport de testare emis de un organism recunoscut;
fie in termeni de performante sau de cerinte functionale; acestea pot include caracteristici de mediu; cu toate acestea, specificatiile tehnice trebuie sa fie suficient de exacte pentru ca investitorii sa poata determina obiectul contractului si pentru ca partenerii publici sa poata atribui contractul; in cazul in care stabilesc performante sau cerinte functionale de indeplinit, partenerii publici nu pot respinge o oferta de lucrari, de bunuri si de servicii conforme cu un standard national care transpune un standard european, cu un acord tehnic european, cu o specificatie tehnica comuna, cu un standard international ori cu un sistem tehnic de referinta elaborat de un organism european de standardizare, daca aceste specificatii se refera la performantele sau cerintele functionale pe care le-au impus; in oferta sa, investitorul privat trebuie sa dovedeasca, intr-un mod care sa raspunda cerintelor partenerului public si prin orice mijloace adecvate, ca lucrarile, bunurile si serviciile conforme cu standardul raspund performantelor sau cerintelor functionale ale partenerului public;
fie in termeni de performante sau de cerinte functionale, facand trimitere la specificatiile mentionate la primul punct ca mijloc de prezumtie a conformitatii cu respectivele performante ori cerinte functionale;
fie prin trimitere la specificatiile prevazute la primul punct, pentru anumite caracteristici, si la performantele sau cerintele functionale, pentru alte caracteristici.

Daca partenerii publici prevad caracteristici de mediu in termeni de performante sau de cerinte functionale, acestia pot utiliza specificatiile detaliate ori, daca este necesar, parti ale acestora, conform etichetelor ecologice europene sau (multi)nationale ori conform oricaror alte etichete ecologice, cu conditia ca:

respectivele specificatii sa fie adecvate astfel incat sa defineasca caracteristicile bunurilor sau serviciilor care fac obiectul contractului;
cerintele etichetei sa fie elaborate pe baza unor informatii stiintifice;
etichetele ecologice sa fie adoptate printr-o procedura la care sa poata participa toate partile implicate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producatorii, distribuitorii si organizatiile de mediu;
specificatiile sa fie accesibile tuturor partilor interesate.

De asemenea, partenerii publici pot preciza ca bunurile sau serviciile care prezinta etichete ecologice sunt considerate ca respectand specificatiile tehnice definite in documentul atasat. Partenerii publici trebuie sa accepte orice alte justificari adecvate, cum ar fi un dosar tehnic emis de producator sau un raport de testare emis de un organism recunoscut. Organismele recunoscute sunt reprezentate de laboratoarele de testare si de calibrare, organismele de inspectie si de certificare care sunt conforme cu standardele europene aplicabile. Partenerii publici accepta certificatele emise de organismele recunoscute din alte state membre.

Nu in ultimul rand, este instituita regula potrivit careia specificatiile tehnice nu pot preciza o productie determinata, o origine determinata sau un procedeu determinat si nici nu se pot referi la o marca comerciala, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o productie determinata, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor intreprinderi sau produse.

CRITERIILE DE CALIFICARE SI SELECTIE

Prevederile referitoare la stabilirea criteriilor de calificare si selectie au fost preluate in mod similar din legislatia achizitiilor publice.

Astfel, dispozitiile nou introduse reglementeaza, inter alia, aspecte precum:

scopul criteriilor de calificare si selectie - criteriile de selectie au ca scop demonstrarea potentialului tehnic, financiar si organizatoric al fiecarui investitor privat participant la procedura, potential care trebuie sa reflecte posibilitatea concreta de a indeplini contractul si de a rezolva eventualele dificultati legate de indeplinirea acestuia, in cazul in care acesta va fi declarat castigator;
categorii de criterii de calificare si selectie - partenerul public are dreptul de a aplica criterii de calificare si selectie referitoare numai la: situatia personala a investitorului privat, capacitatea de exercitare a activitatii profesionale, situatia economica si financiara, capacitatea tehnica si/sau profesionala, standardele de asigurare a calitatii, standardele de protectie a mediului;
certificari specifice – pentru demonstrarea indeplinirii criteriilor de selectie, investitorii privati au dreptul de a prezenta certificate emise de catre o autoritate publica competenta sau de catre un organism de drept public ori privat care respecta standarde europene de certificare; partenerul public nu are dreptul de a impune investitorilor privati obligativitatea prezentarii unei certificari specifice, acestia din urma avand dreptul de a prezenta, in scopul demonstrarii indeplinirii anumitor cerinte, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probeaza, in mod concludent, indeplinirea respectivelor cerinte; partenerul public are dreptul de a solicita, daca se considera necesar, clarificari sau completari ale documentelor prezentate;
criterii de calificare si selectie disproportionate - partenerul public nu are dreptul de a restrictiona participarea la procedura de incheiere a contractului de P.P.P prin introducerea unor criterii minime de selectie care nu prezinta relevanta in raport cu natura si complexitatea contractului de P.P.P. ce urmeaza sa fie incheiat, respectiv sunt disproportionate in raport cu natura si complexitatea acestuia; cerintele minime de selectie sunt prezumate a fi disproportionate in raport cu natura si complexitatea contractului de P.P.P. ce urmeaza sa fie incheiat, daca se impune indeplinirea unor conditii cum ar fi: suma valorilor/cantitatilor de bunuri furnizate, servicii prestate si lucrari executate, incluse in contractul/contractele prezentat/prezentate de catre investitorul privat ca dovada a experientei lui similare, sa fie mai mare decat valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrari ce vor fi furnizate/prestate/executate in baza contractului de P.P.P. care urmeaza sa fie incheiat; valoarea cifrei de afaceri a investitorului privat sa fie mai mare decat valoarea estimata a contractului, multiplicata cu 2;
modalitatea de stabilire a criteriilor – atunci cand solicita indeplinirea anumitor criterii de selectie, partenerul public trebuie sa precizeze in anuntul de selectie si in documentul atasat anuntului de selectie informatiile pe care investitorii privati urmeaza sa le prezinte in acest scop, precum si documentele specifice prin care se pot confirma informatiile respective; partenerul public are obligatia de a utiliza pentru selectia investitorilor privati numai criteriile de selectie si negociere prevazute in anuntul de selectie;
subcontractantii - partenerul public nu are dreptul de a impune indeplinirea unor criterii de selectie pentru eventualii subcontractanti, dar resursele materiale si umane ale subcontractantilor declarati se iau in considerare pentru partea lor de implicare in contractul care urmeaza sa fie indeplinit, daca sunt prezentate documente relevante in acest sens;
selectia investitorului privat – partenerul public are obligatia de a utiliza pentru selectia investitorilor privati numai criteriile de selectie si negociere prevazute in anuntul de selectie; etapa de selectie in cadrul procedurii de dialog competitiv a investitorilor privati reprezinta un proces distinct care are ca scop doar limitarea numarului de investitori privati care vor participa la dialog; selectia se realizeaza prin acordarea pentru fiecare investitor privat a unui punctaj care trebuie sa reflecte capacitatea acestuia de a indeplini contractul de P.P.P. ce urmeaza sa fie incheiat; partenerul public are obligatia sa precizeze in anuntul de selectie si in documentul atasat modalitatea de acordare a punctajului pe baza caruia se va realiza clasamentul investitorilor privati ori de cate ori urmeaza sa realizeze o selectie a acestora;
criteriile privind situatia personala – in dovedirea indeplinirii acestor criterii, partenerul public are obligatia de a accepta ca fiind suficient si relevant orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, in tara de origine sau in tara in care acesta este stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare ori alte documente echivalente emise de autoritatile competente din tara respectiva; in cazul in care in tara de origine sau in tara in care este stabilit investitorul privat nu se emit documente de natura celor antementionate ori respectivele documente nu vizeaza toate situatiile prevazute de Legea nr. 178/2010, partenerul public are obligatia de a accepta o declaratie pe propria raspundere sau, daca in tara respectiva nu exista prevederi legale referitoare la declaratia pe propria raspundere, o declaratie autentica data in fata unui notar, a unei autoritati administrative ori judiciare sau a unei asociatii profesionale care are competente in acest sens;
criteriile privind capacitatea de exercitare a activitatii profesionale – partenerul public are dreptul de a solicita oricarui investitor privat sa prezinte documente edificatoare care sa dovedeasca forma de inregistrare ca persoana juridica si, dupa caz, de atestare ori apartenenta din punct de vedere profesional, in conformitate cu prevederile din tara in care investitorul privat este stabilit;
criteriile privind capacitatea economica si financiara - dovada capacitatii economice si financiare a investitorului privat poate fi facuta, ca regula generala, prin una sau mai multe dintre urmatoarele referinte: declaratii bancare corespunzatoare sau, dupa caz, dovada unei asigurari a riscului profesional; prezentarea bilanturilor sau a extraselor de bilant, in cazul in care publicarea bilanturilor este prevazuta de legislatia tarii in care este stabilit investitorul privat; o declaratie privind cifra totala de afaceri si, dupa caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele 3 exercitii financiare, disponibile in functie de data infiintarii sau inceperii activitatilor investitorului privat, in masura in care informatiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile; in acest ultim caz, partenerul public are obligatia de a lua in considerare si data la care investitorul privat a fost infiintat sau si-a inceput activitatea comerciala;
criteriile privind capacitatea tehnica – indeplinirea acestor criterii se poate dovedi, inter alia, prin: prezentarea listei de lucrari executate in decursul ultimilor 5 ani insotita de certificari de buna executie; prezentarea unei liste a principalelor livrari sau a principalelor servicii efectuate in decursul ultimilor 3 ani, indicand valoarea, data si beneficiarii publici sau privati; indicarea tehnicienilor sau organismelor tehnice, in special a celor care raspund de controlul calitatii si, daca este vorba de contracte de P.P.P. de lucrari, a celor de care va dispune contractantul in vederea executiei lucrarilor; descrierea echipamentului tehnic afectat pentru derularea proiectului de P.P.P., a masurilor aplicate de furnizor sau de prestatorul de servicii in vederea asigurarii calitatii si a resurselor sale de studiu si de cercetare; un control efectuat de partenerul public sau, in numele acestuia, de un organism oficial competent din tara in care furnizorul ori prestatorul de servicii este stabilit, sub rezerva acordului respectivului organism – in cazul in care bunurile sau serviciile care urmeaza sa fie furnizate sunt complexe ori in care, cu titlu exceptional, sunt destinate unui anumit scop; indicarea nivelurilor de studii si profesionale ale investitorului privat care presteaza servicii sau gestioneaza lucrarile si ale personalului din conducere si, in special, ale responsabilului ori responsabililor cu prestarea serviciilor sau coordonarea lucrarilor; indicarea masurilor de gestionare a mediului pe care investitorul privat le poate aplica in timpul executarii contractului – pentru contractele de P.P.P. de lucrari si servicii; printr-o declaratie care sa indice efectivele medii anuale de personal ale investitorului privat care presteaza servicii si numarul personalului din conducere pe o perioada de 3 ani; printr-o declaratie care sa indice utilajele, materialele si echipamentul tehnic de care va dispune investitorul privat care presteaza servicii sau executa lucrari pentru executarea contractului; indicarea partii din contract pe care investitorul privat care presteaza servicii are intentia sa o subcontracteze; in ceea ce priveste bunurile care urmeaza sa fie furnizate, prin solicitarea de catre partenerul public de esantioane, descrieri si fotografii a caror autenticitate poate fi dovedita la cererea partenerului public; in ceea ce priveste bunurile care urmeaza sa fie furnizate, prin certificate emise de institutiile sau de serviciile oficiale responsabile cu controlul calitatii si cu competente recunoscute, care sa ateste conformitatea produselor clar identificata prin trimiterea la specificatii ori standarde corespunzatoare;
capacitatile altor entitati si grupul de investitori privati – in dovedirea capacitatii economice si financiare si a capacitatilor tehnice, un investitor privat poate include si prezenta in oferta lui capacitatile altor entitati, indiferent de natura juridica a relatiilor dintre acesta si respectivele entitati; in aceasta ipoteza, investitorul privat trebuie sa dovedeasca partenerului public ca va dispune de mijloacele necesare, prezentand, de exemplu, angajamentul ferm al respectivelor entitati in acest sens; in aceleasi conditii, un grup de investitori privati poate mentiona capacitatile membrilor grupului sau ale altor entitati;
standardele de garantare a calitatii – in cazul in care solicita prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care sa ateste ca investitorul privat respecta anumite standarde de garantare a calitatii, partenerul public se va raporta la sistemele de asigurare a calitatii fondate pe seriile de standarde europene relevante si certificate de organisme conforme cu standardele europene privind certificarea; partenerii publici vor recunoaste certificatele echivalente ale organismelor stabilite in alte state membre; de asemenea, partenerii publici vor accepta si alte dovezi ale masurilor echivalente de garantare a calitatii prezentate de investitorii privati;
standardele de gestionare a mediului – in cazul in care partenerul public solicita prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care sa ateste ca investitorul privat se conformeaza anumitor standarde de gestionare a mediului, partenerul public se raporteaza la Sistemul comunitar de management ecologic si audit (E.M.A.S.) sau la standardele de gestionare a mediului bazate pe standardele europene ori internationale in domeniu si certificate de organisme conforme cu legislatia comunitara sau cu standardele europene ori internationale privind certificarea; partenerii publici recunosc certificatele echivalente ale organismelor stabilite in alte state membre; de asemenea, partenerii publici accepta si alte dovezi ale masurilor echivalente de gestionare a mediului prezentate de investitorii privati, daca sunt conforme cu legislatia in domeniu.

VALOAREA ESTIMATA A CONTRACTELOR DE P.P.P.

Valoarea estimata a contractelor de P.P.P. trebuie sa includa suma costurilor actualizate, generate de proiectarea, finantarea, constructia/realizarea sau transformarea, reabilitarea/modernizarea, intretinerea, mentenanta, operarea, exploatarea ori managementul lucrarilor, echipamentelor si valorilor imateriale/materiale si de prestarea de servicii prevazute pe durata contractului.

La calcularea valorii estimate se va tine cont si de valoarea riscurilor de proiect, respectiv a riscului transferabil si a riscului retinut. Riscul transferabil reprezinta cuantificarea valorica a tuturor riscurilor de proiect care urmeaza sa fie preluate de investitor. Riscul retinut reprezinta cuantificarea valorica a tuturor riscurilor de proiect care urmeaza sa fie preluate de partenerul public. Astfel de riscuri pot fi: schimbari in legislatie, riscuri induse de omisiuni in cadrul specificatiilor de proiect, portiunea asumata de partenerul public din riscul diminuarii cererii etc..

CRITERIUL DE ATRIBUIRE

Criteriul utilizat in vederea atribuirii contractelor de P.P.P. il reprezinta „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, oferta castigatoare stabilindu-se prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul.

Algoritmul de calcul, precum si factorii de evaluare a ofertelor se vor preciza in mod clar si detaliat in cadrul documentului atasat la anuntul de selectie si vor reflecta metodologia concreta de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice si financiare prezentate de investitorii privati.

Partenerul public nu are dreptul de a utiliza criteriile de selectie drept criterii de evaluare a ofertelor/scrisorilor de intentie.

GARANTIA DE PARTICIPARE

Garantia de participare se constituie prin virament bancar, printr-un instrument de garantare emis in conditiile legii de o societate bancara ori de o societate de asigurari sau prin depunere la casieria partenerului public si se prezinta in original, in cuantumul si pentru perioada prevazuta in documentul atasat. De asemenea, garantia de participare se poate constitui prin depunerea la casieria partenerului public: fie a unui ordin de plata sau a unei file cec, cu conditia confirmarii acestora de catre banca pana la data deschiderii ofertelor, fie a unei sume in numerar.

Garantia de participare trebuie sa fie irevocabila.

PUBLICAREA ANUNTULUI DE SELECTIE IN S.E.A.P.

Anunturile pentru care Legea nr. 178/2010 impune obligatia publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit in continuare „J.O.U.E.”) se redacteaza de partenerul public intr-o limba oficiala a Uniunii Europene, cu respectarea prevederilor si formelor prevazute in Regulamentul (CE) nr. 1.564/2005 al Comisiei din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunturilor in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice in conformitate cu directivele 2004/17/CE si 2004/18/CE ale Parlamentului European si Consiliului.

Dupa transmiterea anuntului catre operatorul S.E.A.P., U.C.C.P.P.P. are obligatia de a verifica anuntul respectiv din punctul de vedere al respectarii regulilor formale de completare, in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii acestuia in S.E.A.P.. U.C.C.P.P.P. are obligatia ca in acelasi termen de 5 zile sa comunice operatorului S.E.A.P. acceptul de publicare sau respingerea publicarii anuntului.

Operatorul S.E.A.P. are obligatia de a asigura transmiterea anunturilor spre publicare in J.O.U.E. in formatul standard adoptat de Comisia Europeana si in termen de cel mult doua zile lucratoare de la obtinerea acceptului de publicare.

Astfel, atunci cand stabileste perioadele-limita pentru depunerea ofertelor/scrisorilor de intentie, partenerul public are obligatia de a lua in calcul si marja de timp de 7 zile lucratoare, necesara pentru verificarea anuntului de catre U.C.C.P.P.P. si pentru transmiterea acestuia catre J.O.U.E. de catre operatorul S.E.A.P..

PROCEDURA DE DIALOG COMPETITIV

Modificarile si completarile vizeaza, in principal, aspecte precum:

limitarea numarului de investitori privati – partenerii publici pot limita numarul investitorilor privati corespunzatori pe care ii vor invita sa poarte un dialog, cu conditia sa fie disponibil un numar suficient de investitori privati; partenerii publici vor indica in anuntul de selectie sau in documentul atasat criteriile ori normele obiective si nediscriminatorii pe care estimeaza ca le vor utiliza, numarul minim de investitori privati pe care estimeaza ca ii vor invita si, dupa caz, numarul maxim; in procedura de dialog competitiv, numarul minim de investitori privati este de 3; in orice caz, numarul de investitori invitati trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurenta reala; in cazul in care numarul de investitori privati care indeplinesc criteriile de selectie si nivelurile minime este mai mic decat numarul minim, partenerul public poate continua procedura, invitand investitorul privat sau investitorii privati care au capacitatile solicitate; in cadrul aceleiasi proceduri, partenerul public nu poate include alti investitori privati care nu au depus o scrisoare de intentie sau alti investitori privati care nu au capacitatile solicitate;
etapa selectiei – dupa ce finalizeaza selectia investitorilor privati, comisia de evaluare are obligatia de a elabora un raport de evaluare in care vor fi stabiliti investitorii privati selectati ce vor fi invitati la negocierea si semnarea acordului de proiect, care se aproba de catre conducatorul partenerului public;
invitatia la etapa a doua a procedurii - partenerul public are obligatia de a transmite, concomitent, o invitatie la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor investitorilor privati admisi; invitatia trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: referinte privind anuntul de selectie publicat, adresa la care va avea loc dialogul, precum si data si ora lansarii acestuia, limba/limbile in care se va derula dialogul, daca este cazul, precizari referitoare la documentele suplimentare pe care investitorii privati trebuie sa le prezinte in scopul verificarii declaratiilor sau completarii documentelor, prezentate in prima etapa pentru demonstrarea capacitatii tehnice si economico-financiare;
etapa a doua a procedurii de dialog competitiv – etapa a doua a procedurii de dialog competitiv consta in organizarea de intalniri cu fiecare investitor privat admis, pe parcursul carora se deruleaza un dialog cu scopul identificarii solutiilor/optiunilor referitoare la aspectele tehnice, montajele financiare, problemele legate de cadrul juridic si orice alte elemente ale viitorului contract; la sfarsitul fiecarei intalniri, comisia de negociere are obligatia consemnarii problemelor discutate si a aspectelor convenite intr-un proces-verbal de sedinta; in cadrul dialogului, partenerii publici vor asigura egalitate de tratament pentru fiecare investitor privat; in special, partenerii publici nu vor prezenta in mod discriminatoriu informatii care pot avantaja anumiti investitori privati in raport cu ceilalti; partenerii publici nu pot dezvalui celorlalti participanti solutiile propuse sau alte informatii confidentiale comunicate de un investitor privat care participa la dialog, fara acordul acestuia;
rundele intermediare – partenerul public are dreptul de a derula dialogul si in runde intermediare, care au ca scop reducerea succesiva a numarului de solutii discutate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: aceasta posibilitate a fost prevazuta in documentul atasat si numarul participantilor la dialog este suficient de mare, astfel incat o astfel de reducere sa nu afecteze concurenta reala; partenerul public are obligatia de a anunta toti participantii la dialog cu privire la modalitatea de desfasurare a rundei intermediare, precum si la factorii de evaluare aplicabili si la modul concret de aplicare a acestora pentru reducerea numarului de participanti; dupa finalizarea unei runde intermediare de reducere a numarului de participanti la dialog, comisia de negociere are obligatia de a elabora un nou raport, care se aproba de catre conducatorul partenerului public sau de persoana desemnata in acest scop; conducatorul partenerului public sau persoana desemnata in acest scop are obligatia de a lua masurile necesare pentru informarea tuturor participantilor la dialog cu privire la rezultatul rundei intermediare; urmatoarea runda de dialog se deruleaza numai cu participantii ramasi in competitie dupa finalizarea rundei intermediare organizate anterior; participantii ramasi in competitie, odata admisi ca urmare a organizarii unei runde intermediare, nu au dreptul ca, in cadrul rundelor urmatoare ori atunci cand depun oferta finala, sa modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice si/sau financiare partiale pe care le-au prezentat, decat in sensul imbunatatirii acestora;
depunerea ofertei finale - in cadrul ultimei etape a dialogului competitiv, investitorii privati trebuie sa depuna ofertele finale pe baza solutiei/solutiilor identificate in cursul etapei anterioare; ofertele trebuie sa cuprinda toate elementele solicitate si necesare pentru realizarea proiectului; partenerul public va publica in S.E.A.P. termenul-limita pentru depunerea ofertelor finale; ofertele pot fi clarificate, precizate si perfectionate la cererea partenerilor publici; precizarile, clarificarile, perfectionarile sau informatiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea elementelor de baza ale ofertei ori ale cererii de oferta, ale caror variatii pot denatura concurenta sau pot avea un efect discriminatoriu.

COMUNICAREA REZULTATULUI PROCEDURII

Partenerii publici vor informa in cel mai scurt timp investitorii privati cu privire la deciziile luate in ceea ce priveste incheierea contractului de P.P.P., inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis sa renunte la incheierea acestuia, pentru care lansasera un anunt de selectie, sau daca vor relua procedura. In cazul in care partenerilor publici li se solicita acest lucru, informatiile sunt furnizate in scris.

La cererea partii in cauza, partenerul public va comunica in cel mai scurt timp:

fiecarui investitor privat motivele respingerii ofertei/scrisorii sale de intentie;
fiecarui investitor privat respins motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, dupa caz, motivele deciziei de neechivalenta sau motivele deciziei conform careia lucrarile, bunurile ori serviciile nu corespund performantelor sau cerintelor functionale;
fiecarui investitor privat care a prezentat o oferta/scrisoare de intentie acceptabila caracteristicile si avantajele referitoare la oferta selectata, precum si numele castigatorului; termenele nu pot depasi in niciunul dintre cazuri 15 zile de la data primirii unei cereri scrise.

Cu toate acestea, partenerii publici pot decide sa nu comunice anumite informatii privind atribuirea contractelor, in cazurile in care dezvaluirea respectivelor informatii ar impiedica punerea in aplicare a legislatiei, ar fi contrara interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale investitorilor privati sau ar aduce atingere concurentei loiale dintre acestia.

FORMA SI CONTINUTUL CONTRACTULUI DE P.P.P.

Continutul si forma contractului de P.P.P. se negociaza pe baza unui proiect de contract propus de partenerul public investitorului privat selectat, precum si pe baza acordului de proiect-cadru in cazul procedurii de dialog competitiv.

Anexele contractului de P.P.P. sunt reprezentate cel putin de urmatoarele documente:

studiul de prefezabilitate sau de fundamentare;
propunerea tehnica si propunerea financiara;
graficul de indeplinire a contractului;
angajamentul ferm de sustinere din partea unui tert, daca este cazul.

Daca, pe parcursul indeplinirii contractului, se constata faptul ca anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerintelor prevazute in studiul de fundamentare, vor prevala prevederile studiului de fundamentare.

De asemenea, in cazul in care parti din contractul de P.P.P. urmeaza sa se indeplineasca de unul sau mai multi subcontractanti, partenerul public are obligatia de a solicita, la incheierea contractului respectiv, prezentarea contractelor incheiate intre viitorul contractant si subcontractantii nominalizati in oferta.

Orice alta modificare privind clauzele contractului de P.P.P. se face prin act aditional, cu acordul partilor semnatare.

MONITORIZAREA ATRIBUIRII CONTRACTULUI DE P.P.P.

Monitorizarea atribuirii contractelor de P.P.P. se realizeaza de U.C.C.P.P.P.. In acest sens, partenerii publici au obligatia transmiterii catre U.C.C.P.P.P. a unui raport anual privind contractele de P.P.P. atribuite in anul anterior.

U.C.C.P.P.P. prelucreaza informatiile relevante din anunturile de selectie, precum si din alte informari primite de la partenerii publici, constituind o baza de date statistice utilizata pentru:

prezentarea in termen a rapoartelor solicitate de Comisia Europeana;
furnizarea de informatii tuturor celor interesati in legatura cu modul de functionare a sistemului de P.P.P.;
supravegherea modului de incheiere a contractelor de P.P.P.;
prevenirea si, dupa caz, constatarea unor incalcari ale legislatiei in domeniu.

Pentru a permite aprecierea rezultatelor punerii in aplicare a legislatiei romane in domeniul P.P.P., U.C.C.P.P.P. va comunica Comisiei Europene, cel tarziu pana la data de 31 octombrie a fiecarui an, un raport statistic, care are ca obiect, in mod separat, contractele de P.P.P. de bunuri, contractele de P.P.P. de servicii si contractele de P.P.P. de lucrari, atribuite de partenerii publici in decursul anului anterior.

Pentru fiecare partener public, raportul statistic antementionat va prezenta cel putin:

numarul si valoarea contractelor de P.P.P. atribuite, reglementate de Legea nr. 178/2010;
numarul si valoarea totala a contractelor atribuite in temeiul derogarilor de la acordul privind contractele de achizitii publice incheiat in cadrul negocierilor multilaterale ale Rundei Uruguay.

Nu in ultimul rand, pe toata durata evaluarii ofertelor/scrisorilor de intentie, respectiv in derularea negocierilor, partenerul public are obligatia de a se consulta cu U.C.C.P.P.P., urmarind respectarea prevederilor privind P.P.P.-ul din Manualul privind deficitul si datoria guvernamentala, elaborat de Comisia Europeana – EUROSTAT, astfel incat investitia in cauza sa nu influenteze deficitul bugetar.

ANEXELE

Anexa nr. 2 – Matricea de repartitie a riscurilor de proiect – se abroga.

De asemenea, se introduce o noua anexa, Anexa nr. 4 – Definitii privind anumite specificatii tehnice.

A.N.R.M.A.P. ADUCE CLARIFICARI CU PRIVIRE LA MODUL DE FORMULARE A CRITERIILOR DE CALIFICARE SI SELECTIE

2011-12-07T11:31:00.002+02:00

In M.Of. nr. 687 din data de 28 septembrie 2011 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare si selectie.

Ordinul a fost emis avand in vedere, printre altele:

necesitatea fluidizarii si perfectionarii sistemului achizitiilor publice, pentru imbunatatirea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare alocate Romaniei;
necesitatea standardizarii documentatiei aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, angajament asumat in cadrul discutiilor cu Comisia Europeana;
prevenirea aparitiei erorilor si combaterea fenomenului coruptiei in domeniul achizitiilor publice;
prevenirea aplicarii de posibile corectii financiare de catre Comisia Europeana.

In acest sens, se arata ca, pentru o abordare unitara din partea tuturor partilor implicate in procesul atribuirii contractelor de achizitie publica, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (denumita in continuare „A.N.R.M.A.P.”) a conceput si structurat o lista a criteriilor de calificare si selectie ce pot fi impuse, fara a fi restrictive si limitative, astfel incat invitatiile/anunturile de participare, precum si documentatiile de atribuire sa poata fi validate, respectiv acceptate.

Ordinul reglementeaza aspecte precum:

reguli generale de formulare;
formulari restrictive ale criteriilor de calificare si selectie;
formulari nerestrictive ale criteriilor de calificare si selectie;
indeplinirea criteriilor de catre grupul de operatori economici;
exemple de solicitari eronate.

REGULI GENERALE DE FORMULARE

Regulile generale de formulare vizeaza, inter alia, urmatoarele:

reducerea termenelor-limita de depunere a ofertelor – reducerea termenelor-limita de depunere a ofertelor, aferente procedurilor de licitatie deschisa si restransa, ca urmare a transmiterii unui anunt de intentie, este posibila numai in masura in care se respecta conditiile impuse de lege si numai daca la nivelul acestuia se regasesc toate cerintele minime de calificare si selectie solicitate de autoritatea contractanta pentru acea procedura; cerintele respective trebuie sa se regaseasca in mod obligatoriu si in viitorul anunt de participare; in ipoteza in care criteriul de atribuire este „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, in cuprinsul anuntului de intentie se vor detalia si factorii de evaluare, daca acestia se cunosc la momentul transmiterii anuntului respectiv; in aceasta situatie, termenul poate fi redus numai daca criteriul de atribuire mentionat in anuntul de intentie se regaseste si in anuntul de participare;
accelerarea procedurilor de licitatie restransa/negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare – autoritatea contractanta are obligatia incarcarii in S.E.A.P. a unei justificari menite sa sustina situatia de urgenta ce impune reducerea termenelor in cauza, situatie de urgenta ce nu a fost generata de o actiune sau inactiune a acesteia;
forma de depunere a documentelor – autoritatea contractanta are obligatia de a solicita si de a permite operatorilor economici depunerea documentelor din cadrul ofertei in oricare dintre formele: original, copie legalizata, copie lizibila cu mentiunea „conform cu originalul”; cu toate acestea, vor putea fi solicitate in forma originala acele acte emise de societati de asigurari, societati bancare sau alte institutii financiare acreditate, acte ce nu pot fi emise, si, implicit, folosite decat in scopul demonstrarii anumitor cerinte legate de procedura de atribuire pentru care au fost solicitate; documentele intocmite/emise de catre ofertant/candidat in scopul participarii la procedura de atribuire, inclusiv angajamentul ferm al tertului/tertilor sustinator(i) se vor prezenta in original;
oferta comuna – pentru aceasta situatie, autoritatea contractanta va prevedea in documentatia de atribuire care dintre criteriile de calificare si selectie urmeaza a fi indeplinite de fiecare dintre ofertantii asociati, precum si cele care pot fi indeplinite doar de catre operatorii economici care urmeaza a executa acele parti din contract avute in vedere la stabilirea criteriilor de calificare;
capacitatea de exercitare a activitatii profesionale – daca se solicita autorizarea Autoritatii Feroviare Romane (denumita in continuare „A.F.E.R.”), Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (denumita in continuare „A.N.R.E.”), Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (denumita in continuare „I.S.C.I.R.”) etc. pentru entitati juridice, in cazul unui grup de operatori economici care depun oferta comuna, cerinta este considerata indeplinita daca unul dintre asociati respectiv subcontractantul, daca este cazul, detine autorizarea solicitata si numai cu conditia ca acesta sa execute integral partea din contract pentru care este solicitata autorizarea respectiva; tertul nu poate sustine ofertantul, prin prezentarea unei astfel de autorizatii, intrucat acest gen de autorizare se poate utiliza numai in nume propriu, nefiind o resursa transferabila;
capacitatea tehnica si/sau profesionala – daca se solicita autorizarea A.F.E.R., A.N.R.E, I.S.C.I.R. etc. pentru personalul implicat, indeplinirea cerintei se poate demonstra prin luarea in calcul a resurselor tuturor membrilor unui grup ce depune oferta comuna sau pe cele ale subcontractantului, cu conditia ca cel care dispune de resursele umane autorizate sa realizeze partea din contract pentru care se impun autorizarile solicitate; tertul poate sustine un operator economic prin punerea la dispozitia sa a resurselor umane/tehnice autorizate cu care se va realiza ulterior partea din contract pentru care aceste autorizari se impun;
obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat – cerinta se considera indeplinita in masura in care operatorii economici prezinta inlesniri la plata de tipul esalonarilor sau compensarilor, aprobate de catre organele competente in domeniu; daca ofertantul prezinta initial o declaratie pe propria raspundere prin care confirma indeplinirea cerintei de calificare, autoritatea contractanta va lua in considerare atat declaratia pe propria raspundere, cat si acele certificate de atestare fiscala prezentate de ofertant in urma solicitarii primite din partea autoritatii contractante; certificatele vor fi luate in calcul chiar daca au fost emise de autoritatile competente ulterior datei de deschidere a ofertelor si, eventual, atesta lipsa datoriilor ulterior respectivei date;
ISO OHSAS 18001:1999 si certificat SA 8000 – autoritatile contractante nu vor solicita cerinte de calificare si selectie precum ISO OHSAS 18001:1999 – sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale, respectiv certificat SA 8000;
noi lucrari/servicii similare – daca se atribuie contracte de achizitie publica in situatiile prevazute la art. 122 lit. j), respectiv art. 252 lit. k) din O.U.G. nr. 34/2006, cuantumul garantiei de participare si criteriile de calificare si selectie se vor stabili prin raportare la valoarea estimata a contractului ce urmeaza a fi incheiat si nu la valoarea estimata totala, ce include si eventualele suplimentari; autoritatile contractante au, asadar, obligatia ca in momentul completarii invitatiei/anuntului de participare sa mentioneze atat valoarea estimata totala, cat si pe cea a contractului initial;
contracte de furnizare/servicii cu caracter de regularitate – regulile mentionate pentru achizitionarea de noi lucrari/servicii similare se aplica in mod similar si contractelor de furnizare/servicii cu caracter de regularitate;
experienta similara – cerintele minime de calificare si selectie referitoare la prezentarea unui contract similar de furnizare/prestare/executie, semnat/incheiat si/sau inceput in ultimii 3, respectiv 5 ani, este restrictiva; aceasta, intrucat exista posibilitatea ca un operator economic sa fi semnat/incheiat si/sau sa fi inceput un astfel de contract in urma cu mai mult de 3 sau 5 ani, dar sa poata prezenta experienta similara realizata in perioada solicitata; formula “servicii duse la bun sfarsit” desemneaza: fie servicii receptionate partial, fie servicii receptionate la sfarsitul prestarii (sfarsitul prestarii nu presupune expirarea perioadei de garantie); formulele “lucrari executate si duse la bun sfarsit” si “contract de lucrari finalizat” desemneaza: fie lucrari receptionate partial care sunt insotite de proces-verbal de receptie partiala, fie lucrari receptionate insotite de proces-verbal la terminarea lucrarilor, fie lucrari receptionate insotite de proces-verbal de receptie finala; in masura in care utilizeaza in mod exclusiv oricare dintre aceste formulari, autoritatea contractanta va avea obligatia de a accepta si de a considera cerinta indeplinita daca operatorul economic prezinta ca experienta similara oricare dintre variantele antementionate.

Nu in ultimul rand, potrivit Ordinului, abordarea cu privire la cerintele de calificare si selectie nu este exhaustiva, A.N.R.M.A.P. rezervandu-si dreptul de a opera completari si modificari ulterioare, daca acestea se impun.

FORMULARI RESTRICTIVE ALE CRITERIILOR DE CALIFICARE SI SELECTIE

Printre formularile restrictive ale criteriile de calificare si selectie la care A.N.R.M.A.P. face referire in Ordin se regasesc urmatoarele:

A. CRITERII PRIVIND SITUATIA PERSONALA A CANDIDATULUI SAU A OFERTANTULUI

prezentarea cazierului judiciar/fiscal al personalului operatorului economic;
prezentarea istoricului litigiilor.

B. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCITARE A ACTIVITATII PROFESIONALE

obiectul contractului sa se regaseasca in codul CAEN principal din certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului (O.N.R.C.);
codul CAEN sa corespunda Codului comun international privind achizitiile de produse si servicii (C.P.V.) aferent obiectului contractului;
ofertantul/candidatul sa depuna statutul societatii comerciale sau actul constitutiv al acesteia atunci cand se solicita certificatul constatator emis de O.N.R.C.;
ofertantul/candidatul sa detina certificat de atestare profesionala emis de diverse entitati in baza unor regulamente proprii ce nu au la baza acte normative;
ofertantul/candidatul sa detina autorizari de livrare de la producatorul sau distribuitorul produselor comercializate ori de la cel al echipamentelor;
ofertantul/candidatul sa detina autorizari emise in mod special pentru autoritatea contractanta organizatoare a procedurii (care sa indice denumirea acestei autoritati);
sediul ofertantului/candidatului sa fie situat in zona X.

C. CRITERII PRIVIND SITUATIA ECONOMICA SI FINANCIARA

rezultatele exercitiilor financiare/bilantul contabil pentru ultimii 3 ani trebuie sa fie pozitive/pozitiv sau sa indice profit;
acces la linii de credit intr-o anumita suma fixa (fara corelarea cu perioada solicitata pentru finantare);
scrisori de bonitate din partea bancilor intr-o anumita suma fixa;
prezentarea unei asigurari privind riscul profesional;
inregistrarea la Centrala Incidentelor de Plati (C.I.P.) sau adeverinta C.I.P. care sa ateste ca nu figureaza in evidentele acestei institutii cu incidente majore de plata.

D. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA – CONTRACTE DE FURNIZARE

lista principalelor livrari prin prezentarea de contracte finalizate/semnate/stampilate/incepute __________;
lista principalelor livrari de produse efectuate in ultimii 2 ani;
lista principalelor livrari de produse efectuate in ultimul an;
solicitarea de demonstrare a experientei similare: nr. MINIM de contracte/recomandari; nr. FIX de contracte > 1; recomandari din partea beneficiarilor in care sa se mentioneze calificativul “foarte bine”; recomandari emise in mod special pentru autoritatea contractanta organizatoare a procedurii (care sa indice denumirea acestei autoritati);
echipamentele necesare pentru executarea contractului sa fie in proprietatea ofertantului;
solicitarea unui: nr. MINIM de statii de alimentare cu carburant; nr. FIX de statii de alimentare cu carburant > 1; nr. MAXIM de statii de alimentare cu carburant; nr. de km (distanta) pana la statia de alimentare cu combustibil;
personalul minim de care dispune operatorul economic in vederea derularii contractului sa fie angajat sau angajat permanent la data depunerii ofertelor;
autorizatie/imputernicire pentru livrarea/comercializarea produselor din partea producatorului sau importatorului;
prezentarea certificatului ISO 9001 de la producator/distribuitor.

E. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA – CONTRACTE DE SERVICII

lista principalelor servicii prestate prin prezentarea de contracte finalizate/semnate/stampilate/incepute __________;
lista principalelor servicii prestate in ultimii 2 ani;
lista principalelor servicii prestate in ultimul an;
recomandari emise in mod special pentru autoritatea contractanta organizatoare a procedurii (care sa indice denumirea acestei autoritati);
dovada, in ceea ce priveste experienta similara, ca a indeplinit calitatea de contractant principal intr-un contract similar cu cel care face obiectul achizitiei;
solicitarea de demonstrare a experientei similare: nr. MINIM de contracte/recomandari; nr. FIX de contracte > 1;
echipamentele necesare pentru executarea contractului sa fie in proprietatea ofertantului;
personalul minim de care dispune operatorul economic in vederea derularii contractului sa fie angajat sau angajat permanent la data depunerii ofertelor;
participarea personalului responsabil intr-un numar MINIM/MAXIM de proiecte similare;
participarea personalului responsabil intr-un numar MINIM/MAXIM de proiecte similare a caror valoare de finantare aprobata sa fie de ______ (de exemplu, 50 de milioane de euro);
personalul minim de care dispune operatorul economic in vederea derularii contractului sa fie angajat sau angajat permanent.

F. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA – CONTRACTE DE LUCRARI

recomandari emise in mod special pentru autoritatea contractanta organizatoare a procedurii (care sa indice denumirea acestei autoritati);
contract(e)/semnat(e)/inceput(e)/incheiat(e) in ultimii 5 ani;
dovada ca a finalizat in ultimii 5 ani un contract care cuprinde atat proiectarea, cat si executia de lucrari;
dovada ca a finalizat in ultimii 5 ani un contract de executie pentru o unitate spitaliceasca/o unitate de alimentatie publica;
demonstrarea experientei similare prin executarea de contracte pentru obiective de investitii identice cu cel care urmeaza a se executa (de exemplu, executia de drumuri judetene poate reflecta capacitatea de executie si pentru drumuri nationale; executia de unitati spitalicesti poate reflecta capacitatea de executie a unui sediu de primarie);
prezentarea unui contract de lucrari in valoare de minimum X lei prin care sa se fi realizat punerea in opera a minimum Y m2/km/tone/etc.;
responsabil privind asigurarea controlului calitatii intr-un proiect a carui valoare estimata este de X lei/euro;
personalul minim de care dispune operatorul economic in vederea derularii contractului sa fie angajat sau angajat permanent la data depunerii ofertelor;
statie de betoane, asfalt etc. la 30 km distanta de locul executiei lucrarii sau statie de betoane, asfalt etc. pe raza judetului;
statia de betoane, asfalt etc. sa nu aiba o vechime mai mare de X ani;
echipamentele necesare pentru executarea contractului trebuie sa fie in proprietatea ofertantului.

FORMULARI NERESTRICTIVE ALE CRITERIILOR DE CALIFICARE SI SELECTIE

A.N.R.M.A.P. mentioneaza, cu titlu exemplificativ, si urmatoarele formulari ale criteriilor de calificare si selectie ce nu sunt considerate drept restrictive:

A. CRITERII PRIVIND SITUATIA PERSONALA A CANDIDATULUI SAU A OFERTANTULUI

prezentarea cazierului judiciar;
prezentarea cazierului fiscal;
prezentarea certificatului de atestare fiscala (datorii la bugetul consolidat
general) din care sa reiasa obligatiile exigibile la data de _____ (se va corela cu termenul legal al scadentei de plata);
prezentarea certificatului de taxe si impozite locale (datorii la bugetele locale) din care sa reiasa obligatiile exigibile la data de _____ (se va corela cu termenul legal al scadentei de plata).

B. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA DE EXERCITARE A ACTIVITATII PROFESIONALE

certificat constatator emis de O.N.R.C. din care sa rezulte obiectul de activitate al respectivului operator economic; obiectul contractului trebuie sa aiba corespondent in codul C.A.E.N. din certificatul constatator emis de O.N.R.C.;
document edificator considerat necesar pentru dovedirea apartenentei la categoria profesionala impusa de indeplinirea contractului solicitat: certificate, atestate, autorizatii etc., in functie de specificul contractului, in situatia in care exista reglementari legale care impun detinerea unor astfel de documente; de exemplu: Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (I.S.C.I.R.), Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (A.N.R.E.), Autoritatea Feroviara Romana (A.F.E.R.), Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (C.N.C.A.N.), Registrul Auto Roman (R.A.R.), Autoritatea Rutiera Romana (A.R.R.);
autorizatie de punere pe piata/de comercializare emisa pe numele operatorului economic.

C. CRITERII PRIVIND SITUATIA ECONOMICA SI FINANCIARA

ofertantul trebuie sa demonstreze ca, la momentul semnarii contractului, va avea acces la sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de banci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flow de executie a lucrarii pentru perioada precizata;
ofertantul trebuie sa prezinte dovezi privind asigurarea riscului profesional aferent contractului ce urmeaza a fi atribuit, numai in situatia in care exista acte normative ce reglementeaza o astfel de situatie;
prezentarea bilantului contabil/extrasului de bilant/raportului de audit/raportului cenzorilor etc.;
media cifrei de afaceri globale/media cifrei de afaceri in domeniul de activitate aferent contractului intr-o perioada anterioara care vizeaza cel mult ultimii 3 ani;
cifra de afaceri globala/cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului intr-o perioada anterioara care vizeaza cel mult ultimii 3 ani.

D. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA – CONTRACTE DE FURNIZARE

lista principalelor livrari de produse efectuate in ultimii 3 ani, continand valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt autoritati contractante sau clienti privati;
prezentarea cel putin a unui document/contract/proces-verbal de receptie sau a unui numar maxim de documente/contracte/procese-verbale de receptie prin care sa confirme livrarea de produse a caror cantitate/valoare sa fie de ______; in aceasta privinta, se precizeaza ca nu se poate solicita indeplinirea cerintei privind experienta similara prin impunerea atat a unui nivel valoric, cat si a unui nivel cantitativ;
declaratie referitoare la echipamentele tehnice si la masurile aplicate in vederea asigurarii calitatii, precum si, daca este cazul, la resursele de studiu si cercetare;
declaratie de disponibilitate din partea ofertantului cu privire la personalul de specialitate cu anumite certificari impuse de acte normative ce se vor mentiona; de exemplu: prezentarea unei/unor dovezi de instruire a personalului pentru perioada de garantie acordata echipamentului;
certificate sau alte documente emise de organisme abilitate in acest sens, care sa ateste conformitatea produselor, identificata clar prin referire la specificatii sau standarde relevante; de exemplu: raport de incercari eliberat de Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor, rapoarte de conformitate, rapoarte de evaluare, rapoarte de incercari, certificate de calitate, certificate de conformitate, declaratii de conformitate in raport cu un standard relevant;
mostre, descrieri si/sau fotografii a caror autenticitate trebuie sa poata fi demonstrata in cazul in care autoritatea contractanta solicita acest lucru;

E. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA – CONTRACTE DE SERVICII

o lista a principalelor servicii prestate in ultimii 3 ani, continand valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent daca acestia din urma sunt autoritati contractante sau clienti privati;
prezentarea cel putin a unui document/contract/proces-verbal de receptie sau a unui numar maxim de documente/contracte/procese-verbale de receptie care sa confirme prestarea de servicii in valoare de __________;
o declaratie referitoare la echipamentele tehnice si la masurile aplicate in vederea asigurarii calitatii, precum si, daca este cazul, la resursele de studiu si cercetare;
o declaratie de disponibilitate a ofertantului cu privire la personalul de specialitate cu anumite certificari impuse de acte normative ce se vor mentiona;
informatii referitoare la studiile, pregatirea profesionala si calificarea personalului de conducere, precum si ale persoanelor responsabile pentru indeplinirea contractului de servicii; de exemplu: diploma de inginer/subinginer, studii superioare, bune cunostinte de limba romana si/sau engleza, CV-uri ale persoanelor responsabile pentru indeplinirea contractului, autorizatie a Inspectoratului de Stat in Constructii (I.S.C.), participarea personalului responsabil in cel putin un proiect similar;
declaratie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat si al cadrelor de conducere in ultimii 3 ani;
prezentarea certificatului ISO 14000;
informatii referitoare la utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii; de exemplu: atestate/autorizatii A.F.E.R., I.S.C.I.R., A.N.R.E..

F. CRITERII PRIVIND CAPACITATEA TEHNICA SI/SAU PROFESIONALA – CONTRACTE DE LUCRARI

o lista a lucrarilor executate in ultimii 5 ani, insotita de certificari de buna executie pentru cele mai importante lucrari; aceasta lista poate fi insotita de cel putin un document sau de un numar maxim de documente [contract(e)/proces(e) verbal(e) de receptie etc.] prin care sa se confirme executarea lucrarilor in valoare de _____ si, dupa caz, avand o capacitate de _________;
informatii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al carui angajament de participare a fost obtinut de catre candidat/ofertant, in special pentru asigurarea controlului calitatii responsabil cu controlul calitatii sau dovezi care sa ateste absolvirea cursului de management in domeniul calitatii;
informatii referitoare la studiile, pregatirea profesionala si calificarea personalului de conducere, precum si ale persoanelor responsabile pentru executia lucrarilor; se va solicita o declaratie cu privire la personalul de specialitate cu anumite certificari, dupa caz, in masura in care exista acte normative, ce se vor mentiona; de exemplu: coordonator de proiect cu experienta profesionala in constructii de infrastructura de transport rutier, dovedita prin participarea la cel putin un proiect similar; sef santier executie cu experienta profesionala in constructii de infrastructura de transport rutier, dovedita prin participarea la cel putin un proiect similar; diploma de inginer, studii superioare, bune cunostinte de limba romana si/sau engleza, CV-uri ale persoanelor responsabile pentru indeplinirea contractului; responsabil tehnic cu executia atestat de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului;
o declaratie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat si al cadrelor de conducere in ultimii 3 ani; se va solicita o declaratie cu privire la personalul de specialitate cu anumite certificari, dupa caz, in masura in care exista acte normative, ce se vor mentiona;
prezentarea certificatului ISO 14000;
o declaratie referitoare la utilajele, instalatiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru indeplinirea corespunzatoare a contractului de lucrari; de exemplu: documentul care atesta detinerea (dotarea proprie/inchirierea sau alte forme de punere la dispozitie) a utilajelor, instalatiilor, echipamentelor tehnice si laboratoarelor implicate in realizarea contractului;
declaratie privind subcontractantul/subcontractantii, partile din contract pe care acesta/acestia urmeaza sa le indeplineasca, datele de recunoastere ale acestuia/acestora si, dupa caz, acordul acestuia/acestora.

INDEPLINIREA CRITERIILOR DE CATRE GRUPUL DE OPERATORI ECONOMICI

Ordinul cuprinde un tabel ce detaliaza modul in care se considera indeplinite criteriile de calificare de catre ofertantul individual, membrii asocierii, subcontractantii si/sau tertii sustinatori.

A.N.R.M.A.P. precizeaza ca, in cadrul aceleiasi oferte/proceduri, un operator economic poate indeplini atat calitatea de subcontractant, cat si pe cea de tert sustinator, prin prezentarea de documente edificatoare in acest sens. De asemenea, indiferent daca exista un singur sau mai multi sustinatori, cerinta privind cifra de afaceri sau cea privind experienta similara va fi indeplinita in intregime de catre o singura persoana respectiv un singur tert sustinator.

EXEMPLE DE SOLICITARI ERONATE

Ordinul include trei exemple de cerinte impuse in mod eronat operatorilor economici de catre autoritatile contractante in privinta criteriilor de calificare si selectie, a factorilor de evaluare, a cerintelor de natura tehnica ale caietului de sarcini.

A. CERINTA A CAIETULUI DE SARCINI IN MOD ERONAT ASIMILATA UNEI CERINTE DE CALIFICARE SI SELECTIE

Astfel, standardele de tipul ISO 19752 pentru masurarea capacitatii cartuselor de toner monocrom sau echivalent, ISO 19758 pentru masurarea capacitatii cartuselor de toner color sau echivalent, eliberate de organisme acreditate in domeniu, precum si altele asemenea, nu sunt standarde generice care sa fie raportate la capacitatea operatorului economic de a indeplini contractul, ci sunt standarde care certifica faptul ca produsul care va fi achizitionat respecta nivelul de calitate stabilit prin acestea, fiind solicitate in vederea acoperirii necesitatilor autoritatii contractante.

Prin urmare, solicitarea prezentarii standardelor de genul ISO 19752, ISO 19758 drept cerinte de calificare la nivelul fisei de date a achizitiei este eronata, aceste standarde reprezentand cerinte ce se pot regasi in prevederile caietului de sarcini.

B. CERINTE DE CALIFICARE SI SELECTIE FRECVENT APRECIATE CA FACTORI DE EVALUARE

Nu constituie factori de evaluare, ci criterii de calificare si selectie urmatoarele cerinte impuse de autoritatile contractante:

raspandirea statiilor de alimentare cu combustibil in teritoriu (gradul de acoperire, numarul de statii din teritoriu);
experienta expertilor sau numarul de proiecte realizate;
solicitarea mostrelor.

C. CERINTA MINIMA DE CALIFICARE SI SELECTIE ERONAT SOLICITATA

“Programul calitatii aferent lucrarii”, “Planul de management al mediului”, respectiv “Planul de securitate si sanatate in munca” se intocmesc prin raportare la obiectul specific al contractului ce urmeaza a fi atribuit, in vederea atingerii obiectivelor privind calitatea pentru o anumita lucrare sau constructie si nu pot fi solicitate drept cerinte de calificare.

NOILE NORME IN BAZA CARORA U.C.V.A.P. VERIFICA PROCEDURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR DE ACHIZITIE PUBLICA

2011-12-07T11:30:00.000+02:00

In M.Of. nr. 677 din data de 23 septembrie 2011 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 921/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii (denumite in continuare “Norme”).

Noile Norme au fost adoptate ca urmare a modificarilor substantiale aduse O.U.G. nr. 30/2006 prin O.U.G. nr. 52/2011, la data de 10 iunie 2011, circumscriindu-se, asadar, aceluiasi scop de adoptare a unor masuri urgente pentru prevenirea corectiilor financiare ce ar putea fi aplicate Romaniei de catre Comisia Europeana cu ocazia verificarilor efectuate asupra modului de atribuire a contractelor de achizitie publica finantate din fonduri comunitare nerambursabile.

La data intrarii in vigoare a Normelor, H.G. nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 30/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 661 din 1 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost abrogate.

Normele detaliaza in principal:

etapele procesului de achizitie publica supuse verificarii;
criteriile de selectie a procedurilor de atribuire supuse verificarii;
asigurarea conformitatii cu legislatia din domeniul achizitiilor publice;
activitatea de verificare;
solicitarea punctelor de vedere de la A.N.R.M.A.P.

ETAPELE PROCESULUI DE ACHIZITIE PUBLICA SUPUSE VERIFICARII

Etapele procesului de achizitie publica supuse verificarii procedurale, derulate dupa publicarea anuntului/invitatiei de participare si pana la semnarea contractului, in functie de tipul procedurii de atribuire, sunt:

etapa de dupa publicarea anuntului/invitatiei de participare, respectiv de dupa transmiterea invitatiei de participare la negociere, si pana la sedinta de deschidere a ofertelor/candidaturilor, respectiv pana la inceperea negocierii;
sedinta de deschidere a ofertelor/candidaturilor, dupa caz;
derularea evaluarii ofertelor/selectiei candidaturilor/negocierii ofertelor;
stabilirea ofertei castigatoare si intocmirea Raportului procedurii de atribuire.

In situatia exceptionala de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, reglementata prin art. 122 lit. i) si art. 252 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 – lucrari sau servicii suplimentare/aditionale – in vederea verificarii etapelor procesului de achizitie mentionate, se au in vedere si motivatiile prevazute in nota justificativa privind alegerea procedurii.

CRITERIILE DE SELECTIE A PROCEDURILOR DE ATRIBUIRE SUPUSE VERIFICARII

Metodologia de selectie are la baza urmatoarele criterii in temeiul carora se efectueaza verificarea procesului de atribuire a contractelor:

sursa de finantare a contractului ce urmeaza a fi incheiat – se vor selecta cu prioritate procedurile initiate de autoritatile contractante pentru atribuirea contractelor finantate din fonduri comunitare nerambursabile;
tipul procedurii de atribuire – se vor avea in vedere procedurile prevazute la art. 18 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv licitatie deschisa, licitatie restransa, dialog competitiv, negociere cu/fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, cerere de oferte;
tipul contractului ce urmeaza a fi incheiat – se vor selecta procedurile de atribuire in ordinea complexitatii, astfel: contracte de lucrari, contracte de servicii, contracte de furnizare;
valoarea estimata a contractului de achizitie publica – se vor selecta procedurile de atribuire in ordinea descrescatoare a valorii estimate a contractelor ce urmeaza a fi incheiate;
istoricul si experienta autoritatii contractante/entitatii juridice in domeniul achizitiilor publice – selectia se va efectua in functie de rezultatul analizei asupra numarului neconformitatilor inregistrate in ultimii 3 ani in evidenta Unitatii pentru coordonarea si verificarea achizitiilor publice (denumita in continuare “U.C.V.A.P.”)/compartimentelor de verificare a achizitiilor publice (denumite in continuare “C.V.A.P.”), precum si a remedierii sau nu a acestora de catre autoritatea contractanta/entitatea juridica.

Criteriile de selectie se vor aplica zilnic, in ordinea prevazuta mai sus, asupra:

anunturilor/invitatiilor de participare publicate in ziua precedenta in Sistemul electronic al achizitiilor publice (denumit in continuare “S.E.A.P.”);
instiintarilor primite de la autoritatile contractante/entitatile juridice pentru initierea negocierilor fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, inregistrate la U.C.V.A.P. in ziua precedenta.

Toate procedurile de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare initiate de autoritatile contractante/entitatile juridice in baza art. 122 lit. i) sau art. 252 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 – lucrari sau servicii suplimentare/aditionale – sunt cuprinse, prin exceptie, in mod obligatoriu, in programul de verificare lunara.

ASIGURAREA CONFORMITATII CU LEGISLATIA DIN DOMENIUL ACHIZITIILOR PUBLICE

Asigurarea conformitatii cu legislatia din domeniul achizitiilor publice a procedurilor de atribuire presupune:

respectarea etapelor ce trebuie parcurse de autoritatea contractanta/entitatea juridica in functie de tipul procedurii de atribuire, dupa publicarea anuntului/invitatiei de participare/transmiterea invitatiei de participare si pana la semnarea contractului;
exercitarea de catre Comisia de evaluare a atributiilor prevazute de legislatia specifica;
aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a)-e) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal, recunoasterea reciproca, transparenta, proportionalitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.

In timpul derularii procedurii de atribuire, asigurarea conformitatii documentelor intocmite de Comisia de evaluare presupune:

completarea si verificarea tuturor informatiilor prevazute a fi cuprinse in documentele intocmite pe parcursul derularii procedurii de atribuire;
prezentarea modului de desfasurare a deschiderii/evaluarii/negocierii ofertelor si a modului de aplicare a criteriului de atribuire ofertelor admisibile;
evidentierea indeplinirii obligatiei Comisiei de evaluare de a analiza si a verifica indeplinirea criteriilor de calificare de catre fiecare ofertant, de a analiza si a verifica fiecare oferta atat din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cat si din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implica, prin mentionarea succinta, dar precisa a modului concret de indeplinire a cerintelor, asa cum au fost solicitate prin anuntul de participare si prin documentatia de atribuire.

ACTIVITATEA DE VERIFICARE

Activitatea de verificare procedurala in domeniul achizitiilor publice se exercita de U.C.V.A.P. si C.V.A.P. pe baza de programe de verificare lunare intocmite de cea dintai si aprobate de Ministrul Finantelor Publice.

U.C.V.A.P./C.V.A.P. verifica derularea etapelor procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, precum si documentele aferente, exercitand un rol preventiv si proactiv prin detectarea neconformitatilor cu legislatia din domeniu si recomandarea masurilor de remediere a acestora, in timpul derularii procedurii de atribuire. Pentru verificarea unei proceduri de atribuire este desemnata o echipa de verificare formata, de regula, din 2 observatori.

Opinia U.C.V.A.P./C.V.A.P. asupra derularii procedurii de atribuire poate fi:

“cu observatii”, situatie in care sunt descrise observatiile constand in neconformitati neremediate, sau
“fara observatii”, atunci cand procedura de atribuire s-a desfasurat fara afectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica.

Opinia U.C.V.A.P. este inscrisa in Raportul procedurii de atribuire sub semnatura directorului general si stampila U.C.V.A.P.. Opinia C.V.A.P. este inscrisa in Raportul procedurii de atribuire sub semnatura sefului de serviciu/birou/compartiment, dupa caz, si stampila C.V.A.P..

De indata ce observatorii constata o neconformitate in derularea procedurii de atribuire, o vor aduce la cunostinta presedintelui Comisiei de evaluare, mai intai verbal, mentionand si masurile necesare pentru remedierea acesteia. In cazul in care Comisia de evaluare nu remediaza neconformitatea constatata, observatorii vor inscrie respectiva neconformitate in documentele intocmite de Comisia de evaluare, impreuna cu masurile de remediere, in prezenta membrilor acesteia. Dupa inscrierea observatiilor, Comisia de evaluare are din nou posibilitatea sa remedieze neconformitatea constatata de observatori.

Autoritatea contractanta/entitatea juridica va transmite U.C.V.A.P./C.V.A.P. impreuna cu Raportul procedurii de atribuire aprobat si punctul de vedere fata de decizia luata in situatia in care Raportul procedurii de atribuire a fost “cu observatii” si aprobat.

In situatia in care opinia U.C.V.A.P./C.V.A.P. este “cu observatii”, cuprinzand descrierea neconformitatilor constatate, conducatorul autoritatii contractante poate:

sa dispuna reluarea procesului de evaluare de catre Comisia de evaluare in vederea remedierii neconformitatilor respective;
sa aprobe Raportul procedurii de atribuire.

Autoritatea contractanta/entitatea juridica are obligatia de a transmite U.C.V.A.P./C.V.A.P. o copie a Raportului procedurii de atribuire aprobat, impreuna cu punctul de vedere al autoritatii contractante/entitatii juridice cu privire la aspectele de neconformitate consemnate de catre observatorii desemnati care nu au fost remediate.

Autoritatea contractanta/entitatea juridica este responsabila pentru deciziile adoptate pe parcursul procesului de atribuire a contractului, cu respectarea tuturor dispozitiilor legale aplicabile.

SOLICITAREA PUNCTELOR DE VEDERE DE LA A.N.R.M.A.P.

Pe parcursul derularii activitatii de verificare, observatorii pot transmite Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice solicitari de puncte de vedere cu privire la modul de interpretare a prevederilor legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Solicitarile se transmit prin intermediul U.C.V.A.P., iar modalitatea de colaborare, precum si termenele pentru primirea punctelor de vedere vor fi cuprinse in protocolul de colaborare ce se va incheia in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (7) din O.U.G. nr. 30/2006.

Solicitarea punctelor de vedere ale observatorilor nu poate depasi termenul de 3 zile de la data identificarii unei probleme. Acest demers se va comunica autoritatii contractante sau Comisiei de evaluare, dupa caz, pentru a oferi acesteia posibilitatea de a pune la dispozitie documentele relevante pe care le considera necesare, in vederea formularii unui punct de vedere complet.

A.N.R.M.A.P. CLARIFICA DEFINITIA CONTRACTELOR SECTORIALE

2011-12-07T11:29:00.003+02:00

In M.Of. nr. 735 din data de 19 octombrie 2011 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 553/2011 pentru interpretarea art. 243 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Potrivit art. 243 din O.U.G. nr. 34/2006, ordonanta nu se aplica pentru contractele atribuite de catre autoritatea contractanta care se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 8 lit. d) sau e) si care au ca obiect achizitia de produse, servicii sau lucrari destinate desfasurarii altor activitati decat activitatile relevante.

Pentru clarificarea dispozitiilor antementionate, ordinul astfel adoptat a avut in vedere:

O.U.G. nr. 34/2006 si
Hotararea Curtii Europene de Justitie in Cauza C-393/06 Ing. Aigner, Wasser-Warme-Umwelt GmbH impotriva Fernwarme Wien GmbH, prin care s-a statuat ca o entitate contractanta, in sensul Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii in sectoarele apei, energiei, transporturilor si serviciilor postale, este obligata sa aplice procedura prevazuta de directiva numai la atribuirea contractelor care au legatura cu activitatile pe care aceasta entitate le desfasoara in unul sau in mai multe dintre sectoarele prevazute la articolele 3-7 din directiva mentionata.

Asadar, potrivit Ordinului nr. 553/2011, contractele sectoriale au fost definite ca fiind acele contracte care se atribuie de catre o autoritate contractanta dintre cele definite la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006, in scopul desfasurarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica “apa”, “energie”, “transport” si “posta”.

Contractul sectorial are ca obiect achizitia de produse, servicii sau lucrari care sunt destinate, in mod direct ori indirect, realizarii/sustinerii activitatii relevante. In acest sens sunt considerate contracte sectoriale si acele contracte ce au ca obiect dobandirea de produse/servicii/lucrari destinate functionarii autoritatii contractante din punct de vedere administrativ-organizatoric.

Pentru a fi exceptate de la obligatia aplicarii prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, in baza art. 243 din O.U.G. nr. 34/2006, este necesar ca produsele/serviciile/lucrarile care fac obiectul contractului respectiv sa fie destinate desfasurarii altei/altor activitati efectuate de entitatea contractanta care nu are si calitatea de autoritate contractanta, alta/altele decat activitatile relevante.

Din noul act normativ fac parte doua anexe ce contin:

exemple de contracte atribuite de autoritatea contractanta care au ca obiect achizitia de produse/servicii/lucrari destinate altor activitati decat activitatile relevante si, respectiv,
exemple de contracte atribuite de autoritatea contractanta care conduc direct sau indirect la desfasurarea activitatii relevante.

Astfel, cu titlu exemplificativ, contracte atribuite de autoritatea contractanta care au ca obiect achizitia de produse/servicii/lucrari destinate altor activitati decat activitatile relevante (Anexa 1 la Ordin) sunt cele in care:

autoritatea contractanta, pe langa activitatea relevanta in sectorul de utilitate publica “transport”, realizeaza achizitiile necesare administrarii/constructiei unui hotel pe care il detine sau doreste sa il construiasca;
autoritatea contractanta, pe langa activitatea relevanta in sectorul de utilitate publica “posta”, achizitioneaza produse/servicii/lucrari legate de gestionarea/administrarea/functionarea unei ferme de animale pe care aceasta o detine.

In mod similar, exemple de contracte atribuite de autoritatea contractanta care conduc direct sau indirect la desfasurarea activitatii relevante (Anexa 2 la Ordin) pot fi cele in care:

o autoritate contractanta ce efectueaza o activitate relevanta in sectorul de utilitate publica „energie” are obligatia ca pentru achizitionarea serviciilor de arhivare ori a serviciilor de paza ori a serviciilor de asistenta juridica sa aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006, deoarece aceste servicii sunt necesare/contribuie in mod indirect la realizarea activitatii relevante pe care aceasta o desfasoara;
autoritatea contractanta efectueaza o activitate relevanta in sectorul de utilitate publica “apa” si achizitioneaza servicii de audit; in acest caz, autoritatea contractanta are obligatia sa aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006, deoarece serviciile de audit sunt legate de activitatea relevanta pe care aceasta o desfasoara;
autoritatea contractanta efectueaza o activitate relevanta in sectorul de utilitate publica “energie” si achizitioneaza echipamente de lucru si protectie; autoritatea contractanta are obligatia sa aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006, deoarece utilizarea produselor este legata de activitatea relevanta pe care aceasta o desfasoara.

Cum se fraudeaza licitatiile publice in Romania

2011-07-26T15:08:00.000+03:00

Licitatii trucate in Romania? Da, se intampla, este o realitate. Pentru unii deja face parte din "cultura nationala". Iar aceasta realitate face mai mult rau decat ne putem inchipui. Pentru ca nu este vorba numai despre banii pe care statul roman ii pierde pentru ca plateste pentru anumite bunuri/lucrari/servicii cat nu face. Aceasta constientizare a faptului ca majoritatea licitatiilor sunt "aranjate" face ca multe firme mici, care ar putea fi competitive in fata marilor companii, sa renunte sa participe la procedurile de achizitii publice.
Si aceasta nu este numai o simpla banuiala. Este un fapt verificat, prin propria experienta. Am incercat sa ne oferim serviciile in domeniul achizitiilor publice catre diferite firme mici, care nu si-ar permite sa aiba un departament sau nici macar un angajt specializat in domeniul achizitiilor publice. Ne-am lovit in cea mai mare parte de refuzuri. Si nu pentru ca ne-ar fi fost pusa la indoiala calitatea serviciilor oferite. Si pur si simplu pentru ca acele firme mici nu considerau ca este profitabil sa participe la licitatiile publice. Fiecare isi cunoaste competitorii din domeniul propriu de activitate, si stie care dintre ei este "abonat" la banii publici. Prin urmare, considera cheltuielile ocazionate de participarea la licitatii - sume nu foarte mari, dar semnificative pentru micile companii - inutile, in conditiile in care nu pot genera profit.
Prin urmare, am luat decizia de a crea un ghid al modalitatilor de fraudare a licitatiilor, astfel incat cei interesati sa poata identifica procedurile frauduloase si sa poata lua atitudine in fata lor.
Incepand de maine, va vom prezenta care sunt modalitati utilizate pentru a truca o licitatie.

Interpretarea unor dispozitii din legislatia achizitiilor publice

2011-07-15T11:14:00.002+03:00

In M.Of. nr. 464 din data de 1 iulie 2011 a fost publicat Ordinul

presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea

Achizitiilor Publice nr. 313/2011 cu privire la interpretarea anumitor

dispozitii privind procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica,

a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de

concesiune de servicii.

Ordinul a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial, respectiv 1

iulie 2011.

Ordinul reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

- documentele justificative aferente achizitiilor directe;

- regulile aplicabile entitatilor juridice fara calitate de autoritate contractanta.

Documentele justificative aferente achizitiilor directe

Potrivit Ordinului, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA,

este inferioara sau egala cu echivalentul in lei a 15.000 euro, autoritatii

contractante nu ii pot fi solicitate alte documente decat cele prevazute de

legislatia in domeniul achizitiilor publice, respectiv factura si/sau contractul

in cazul documentelor justificative.

Regulile aplicabile entitatilor juridice fara calitate de autoritate

contractanta

Ordinul clarifica si situatia entitatilor juridice fara calitatea de autoritate

contractanta, care atribuie contracte de lucrari sau servicii:

- care nu sunt finantate/subventionate de catre o autoritate contractanta in proportie mai mare de 50%;

- si ale caror valori estimate nu sunt egale cu sau mai mari decat

pragurile de 4.845.000 euro, in cazul contractelor de lucrari,

respectiv 193.000 euro in cazul contractelor de servicii.

Astfel, in aceste situatii, nu se aplica dispozitiile Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a

contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune

de servicii.

In acelasi timp, se prevede ca orice document emis de catre alte

organisme/autoritati, cu exceptia Autoritatii Nationale pentru

Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, prin care se impune

respectarea de catre entitatile juridice mentionate mai sus a regulilor

privind derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie

publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de

concesiune de servicii, nu produce efecte juridice.

Ghidul Comisiei Europene cu privire la aspectele sociale in achizitii publice

2011-07-01T11:36:00.002+03:00

La data de 28 ianuarie 2011, Comisia Europeana a publicat un nou ghid
in materie de achizitii publice, respectiv Ghidul cu privire la luarea in
considerare a aspectelor de ordin social.
Scopul declarat al Ghidului consta in:
§ cresterea gradului de constientizare de catre autoritatile
contractante a beneficiilor realizarii de achizitii publice responsabile
din punct de vedere social;
§ clarificarea intr-un mod practic a posibilitatilor pe care cadrul legal
in vigoare la nivel UE le ofera autoritatilor publice pentru a lua in
considerare aspectele de ordin social.
Achizitiile publice responsabile din punct de vedere social sunt definite ca
fiind achizitiile publice care au in vedere considerente de ordin social,
precum: oportunitati de angajare; conditii decente de munca;
respectarea drepturilor sociale si legate de munca; incluziune sociala
(inclusiv persoane cu dizabilitati); egalitate de tratament;
responsabilitatea sociala a companiilor.
De asemenea, Ghidul arata ca exista in prezent patru modalitati
principale in care problemele sociale sunt tratate in achizitii publice.
Astfel, o prima modalitate se refera la ipoteza in care achizitorul decide
sa includa anumite criterii sociale in obiectul contractului si/sau in caietul
de sarcini pe care ofertantul trebuie sa le respecte. Intr-o a doua
abordare, ofertantilor li se interzice, in anumite conditii, sa castige
contracte publice daca nu au reusit sa atinga in trecut anumite standarde
de comportament social. O alta modalitate vizeaza luarea in considerare
a anumitor aspecte de ordin social in stabilirea criteriului de atribuire.
Cea de-a patra abordare se concentreaza pe etapa ulterioara atribuirii
contractului. Aceasta presupune ca operatorul economic caruia i se
atribuie contractul sa respecte anumite conditii pe parcursul executarii
contractului.
Ghidul detaliaza fiecare dintre cele patru abordari atat prin prisma
prevederilor legale aplicabile, cat si a exemplelor practice si a
jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Autoritatile
contractante pot identifica asadar sugestii pentru redactarea
specificatiilor tehnice, criteriilor de calificare, criteriului de atribuire si
clauzelor contractuale.
La elaborarea acestui Ghid, Comisia a consultat autoritati publice din
statele membre precum si alte parti interesate.