A fi sau a nu fi prieteni cu colegii nostri: intre mit si realitate

De multe ori, credem ca nu putem colabora profesional cu persoanele care nu ne sunt similare. Aceasta convingere vine, de fapt, dintr-o proiectie a noastra – dorinta de a lucra cu oameni care vad lucrurile ca noi, pentru ca ne este mai usor sa construim in acest mod.

Asadar, desi e un mit acela ca nu putem lucra cu persoanele diferite de noi, este un mare adevar ca e important sa ne conectam la nivel uman cu ei, pentru a putea ajunge la un consens in ceea ce priveste munca de zi cu zi. E o utopie sa credem ca vom gasi peste tot numai persoane care au aceleasi valori cu noi sau ca am putea sa ii aducem pe toti la un punct comun, confortabil noua. Totusi, atat timp cat putem crea intelegere, respect si apreciere, indiferent de diferente, putem ajunge la o diversitate benefica pentru tot ceea ce construim din punct de vedere profesional. Aceasta co-participare e cea care creeaza un climat plin de energie, creativitate si nenumarate posibilitati.

A cui e responsabilitatea – intre individ si organizatie

Desigur, sa ne asteptam ca cineva din exterior – organizatia, in aceasta situatie – sa vina sa ne faca ceva pentru a crea de la sine acest climat al unitatii este, din nou, o atitudine care nu ne ajuta. Pe de alta parte, e nevoie ca organizatiile sa inteleaga ca, desi teambuilding-urile si alte actiuni in comuni sunt importante, nu ele reprezinta solutia pentru o deschidere mai mare si o intelegere mai buna a membrilor echipelor organizationale. Asadar, ce e de facut?

In ceea ce priveste responsabilitatea personala, e important sa pornim de la dorinta noastra de a ne apropia de celalalt, in ciuda lucrurilor care ne despart. De aceea, atunci cand vorbim despre conectarea la colegii nostri, e nevoie ca, in primul rand, sa intelegem ce anume il motiveaza pe cel din fata noastra. Apoi, ce ii place sa faca si, nu in ultimul rand, care sunt lucrurile in care crede. Avand toate aceste lucruri in minte, e esential sa ne uitam la ele fara judecata, deoarece oamenii sunt diferiti, iar lectiile lor de viata sunt, de asemenea, foarte diferite. Daca incercam la nesfarsit sa ii schimbam pe ceilalti, exista toate sansele ca acestia sa respinga modul nostru de a vedea lucrurile si chiar sa provocam mai multe disensiuni decat inainte.

Legat de organizatii, e necesar ca acestea sa ofere un spatiu mai mare pentru conversatiile deschise si oneste despre ce se intampla in interiorul echipelor. De asemenea, e important sa inteleaga ca nu mai suntem in paradigma de „la serviciu, nu e necesar sa fim prieteni” – oamenii vin, isi fac treaba si apoi pleaca. Acest lucru nu ne mai face bine. E cert faptul ca cele mai bune rezultate au loc atunci cand oamenii se simt conectati unul la celalalt, cand simt ca impreuna construiesc ceva mai mare si cand vad ca unitatea ii face sa creasca. Ca sa ajunga la aceste sentimente, este important sa se accepte si sa se inteleaga. Momentele in care isi vor spune deschis si fara repros punctele de vedere ajuta la crearea acestui spatiu benefic pentru ei si, in egala masura, pentru rezultatele organizationale. De aceea, odata cu acest spatiu, vine si o responsabilizare mai puternica si asumata a individului – tine de noi sa facem alegeri si sa ne comunicam ecologic punctul de vedere.

Responsabilitatea personala. Dialog si confruntari directe

Cum am putea face primii pasi pentru a ne conecta mai puternic la ceilalti? Va propun un exercitiu ce poate fi pus in aplicare imediat, in organizatiile din care facem parte. Putem alege, pentru inceput, trei persoane de la care sa incercam sa aflam care sunt lucrurile cele mai importante pentru ele – sa discutam si sa aflam cel putin trei aspecte esentiale, pornind dintr-o perspectiva de autenticitate si acceptare totala. Apoi, e important sa declaram si noi lucrurile importante care ne definesc pe noi. Uterior, putem sa construim relatia noastra avand aceste sase aspecte in minte.

Dar daca simtim ca ne blocam si ca persoana cealalta nu face si ea pasi catre noi? In acest caz, e necesara o confruntare. Verbalizarea e foarte importanta – „Eu depun un efort pentru a te intelege si a te respecta; eu ma simt nerespectat”. Apoi, e nevoie sa aducem exemple concrete si sa vorbim de la capatul nostru de relatie – cum ne simtim noi, nu cum este cealalta persoana.

Din experienta mea profesionala, am intalnit deseori expati care se confruntau cu dificultatea de a crea o relatie ecologica cu noua echipa pe care o conduceau. De asemenea, lucrurile erau dificile si in cazul directorilor generali adusi din afara companiei. In cele din urma, fiecare dintre acesti lideri a reusit sa isi uneasca echipa, respectand toate lucrurile de mai sus, cu deschidere si dorinta de a crea valoare alaturi de ceilalti.

Relatiile cu membrii echipei noastre – lectii de viata

In cele din urma, aceste situatii de neintelegere pot fi, de multe ori, lectii extraordinare care ne dezvaluie lucruri despre noi insine – despre care sunt valorile noastre, unde ne pozitionam in raport cu anumite situatii si ce anume am dori sa schimbam la noi. Va invit sa nu intoarceti spatele la primul obstacol – „Nu imi place si gata. Nu e nimic de facut” –, ci sa cautati raspunsuri, sa discutati deschis si sa transformati, astfel, realitatea din jurul vostru.

 

Autor: Lilia Dicu

Sursa: cariereonline.ro