Cutiuta cu iluzii

Cum îi arat cat il iubesc?

2012-01-31T15:33:00.001+02:00

    Este o intrebare venita de la o ascultatoare, de-a mea, dar pentru ca eu mi-am luat o pauza la radio, voi raspunde aici pe blogul meu meu, incercand sa o multumesc macar asa, daca la microfon, nu o fac deocamdata...in minte imi vin versurile de la melodia Evei Kiss"Cuvinte nespuse"...asa ca un prim raspuns pe care i l-as fi dat imediat...Eva, spune la un moment"citeste-mi in priviri, cuvintele nespuse...asculta-mi zambetul ce mi l-ai daruit...nu cere mereu mereu dovada de iubire...cand sufletul meu ti l-am vandut demult"...superb spus!!!...nu-i asa?
Ok..dar asta nu cred ca o multumeste pe ascultatoarea mea...asa ca voi continua spunandu-i ca insasi comportamentul, gesturile pe care le faci zilnic vis-a-vis de acea persoana pot spune multe, asculta-l, fii alaturi de el...sustine-i ideile(daca evident ele rezoneaza cu ale tale),acorda-i incredere, e foarte importanta intr-o relatie...fara ea, se duce usor la vale totul...daca este aproape de tine, petrece cu el o noapte macar, pregateste-i o cina romantica... sau, pregateste-i micul dejun, asa cum nu l-a avut el niciodata...ei! bine... asta nu se poate uita repede...mai ales daca a fost pe placul lui...daruieste cu sinceritate totul, pune pasiune si lasa-te dusa de val....momentele acelea de tandrete, sunt momentele perfecte care ne fac fericiti...
    Sigur nu facem asta dupa retete...nu se pot emite retete in ale iubirii, suntem unici si ne manifestam trairile in mod diferit, sunt singura insa ca o sa-i placa si sa te lasi putin"invatata"...sa mai faci si cum vrea el...sa-l lasi sa simta ca el a adus lucruri noi in viata ta...ca e foarte important si ca da! e cel pe care l-ai asteptat...!
   Mie spre exemplu nu-mi trebuiesc neaparat cuvinte de iubire, desi, poate ele vin...intr-o forma sau alta, simt insa ca ma iubeste cineva cand ma respecta, ma apara, ma protejeaza, nu ma lasa in "gura lupului" dimpotriva, el are un fel nostim de a-mi raspunde cand sunt in astfel de situatii...imi spune cam asa cand ma simt ranita si il sun:
-Buna ziua, ati nimerit exact unde doreati...pentru 1 metru de pansament , apasati pe tasta 1 , pentru doi metri , apasati pe tasta 2....
    -hehehe!! te risti?... epuizezi tot stocul de pansament?
   Si, pe bune, ca-l epuizeaza daca e cazul... dar, nu ajung cu el asa departe...la primul" metru"...imi trece supararea, pentru ca stie sa imi arate ca-mi este aproape, ca-i pasa de ce mi se intampla si atunci, vrei o dovada mai mare?exista poate un intreg arsenal, dar, important este sa fii tu insati...sa nu te pacalesti si nici sa nu incerci sa-l pacalesti...fii asa si o sa ajungi sa-l faci sa-ti manince din palma!
   Poate voi continua intr-un alt articol...acum, chiar trebuie sa plec...pe curand! si " succesuri"...! ;)

Horoscop" matrimonial"

2012-01-31T08:14:00.001+02:00

Am primit azi prin e-mail un horoscop interesant, sub forma de anunturi matrimoniale, se potriveste ca lumea la emisiunea mea, "Cupidon la ceas de noapte" ..M-am gandit sa il postez, poate fac un bine cuiva si ii dau o sursa de inspiratie.

Enjoy!

Berbec
Veşnic tânăr, caut o persoană care să nu obosească, nici măcar când o alerg prin casă. Nu am prejudecăţi şi am obiceiul de a fi direct, fără ocolişuri. Mă aprind repede, nu stau pe gânduri ca nehotărâţii aia din Balanţă si nu pierd vremea cu un preludiu interminabil ca Racii. Avantajul este că ştiu ce vreau şi acţionez ca atare. Dacă mă iei cu nu ştiu câte crize interioare ce te împiedică să fii fericit, uită-te la Peşti că s-ar putea să fie mai receptivi. Eu îţi aduc optimismul, încrederea în forţele proprii şi multă distracţie în dormitor. Am menţionat dormitor, dar poate fi la fel de bine un lift, iarba din parc, un copac sau maşina. Sunt generos şi săritor la nevoie, nu mă prefac că plouă atunci când ţi s-a stricat maşina sau ai rămas fără medicamente. Te susţin în tot ce întreprinzi fiindcă nu-mi place să tai frunza la câini şi să mă plâng de un destin eşuat lamentabil. Nu garantez însă fidelitatea mea, nu am ce face, sunt cea mai aprinsă creatură din univers. Am uneori reputaţia de scandalagiu, dar eu nu ţin furia ca ranchiunoşii aia de Scorpioni, aşa ca mai bine scurt şi intens, decât epuizant şi pe termen lung. Îmi place să fiu cocoloşit ca un copil uneori, aşa că nu fi rece… dar nici prea caldă, pentru că îmi place să cuceresc, să fiu provocat, să fac surprize, nu să mă culc pe o ureche şi să mă bucur de cămin ca plictisitorii ăia de Tauri. Ador excursiile, munţii, grădina zoologică, provocările şi toate jocurile cu suspans. Dacă vrei intensitate, caută-mă!

Taur
Da, am citit anunţul de mai sus al Berbecului… obositoare fiinţă! Nu stă locului, deloc. Eu sunt un om serios şi ştiu că o relaţie se formează în timp, cu pricepere şi răbdare. Nu ard până la scrum ca Berbecul şi nu scriu poezii de vrăjeală ca Gemenii. La mine durează până iau hotărâri, dar sunt pe termen lung sau definitive. Apreciez o masă gustoasă, o atmosferă romantică, mângâierile, nu sunt genul de „una scurtă pe coridor” ca bezmeticii de Săgetători.Trebuie să îţi spun că am tabieturi, nu mă deranjează rutina şi nu îmi plac prea mult schimbările de orice fel. Asta e de bine, cu mine nu te trezeşti în situaţii imprevizibile sau obositoare de genul ieşirilor în club la 2 noaptea sau exerciţii de yoga la 5 dimineaţa. Cum mă găseşti azi, sunt şi mâine. Nu încerca idei abracadabrante de genul „libertate fără frontiere”, eu înţeleg prin cuplu o viaţă în comun, cu bune sau cu rele, cu ieşiri în parc, vizite, bunici, rate, copii, nu fiecare cu lumea lui şi să filozofam despre spiritul neîngrădit. Mă enervez greu. Eu nu sar ca ars precum Berbecul şi nu vorbesc fără minte ca Săgetătorul. Aşa că, dacă ai nevoie de o persoană calmă, de încredere şi naturală, eu sunt aceea. Recunosc, nu prea spun direct ce mă nemulţumeşte, trebuie să mai lucrez la acest capitol. Îmi place arta, mă plimb cu drag prin pădure, culegem floricele şi ascultăm muzică lentă. Dacă vrei stabilitate, caută-mă!

Gemeni
Sunt un fluture viu colorat şi cu mine te vei simţi cea mai iubită făptură. Mergem peste tot, zburăm pretutindeni. Nu garantez că ajungem undeva, dar eu sunt adeptul zicalei „trăieşte clipa”, nu sunt rigid precum Taurul. Nu am reţineri ca scorţoşii aia de Capricorni, eu râd cu tine, vorbesc, te sun, dar trebuie să fii o persoană activă social, cu simţul umorului şi fără prea multe complexe. Dacă eşti inteligentă, mă cucereşti, însă încearcă să nu mă eclipsezi, altfel îmi iei ce am eu mai de preţ, informaţiile multe şi diverse pe care le folosesc în momentele-cheie. Eu îţi declar iubirea nebună, nu aştept ca Taurul până îţi cade părul de nervi şi nici nu mă retrag ca Racul la primul semn de duritate. Ei bine, cred în libertatea emoţiilor şi a sentimentelor, de aceea te voi înţelege dacă a doua zi nu mă mai iubeşti, doar aşa pot fi şi eu câteodată. Solicitările de orice fel mă sâcâie, mai ales daca sunt prea multe… şi nu te ţin legată de piciorul patului ca Taurul! Excesele emoţionale mă ţin doar zece minute, prin urmare dacă eşti în căutarea unei povesti romantice fă-le cu mâna Racilor sau Peştilor. Sunt spontan, amuzant şi irezistibil. În pat am imaginaţie. Ştiu valoarea unei surprize. Caut pe cineva care să mergă la teatru, la bibliotecă şi în discoteci. Dacă doreşti varietate, caută-mă!

Rac
Nu aş merge cu un Geamăn nicio clipă, nu are profunzime şi nu ştie ce este aceea trăire interioară. Dacă vrei aventură, du-te spre Lei sau spre Săgetători. Nu te iau ca să te las şi nu te împart cu nimeni. Eu te ocrotesc, sunt grijuliu, atent şi îţi intuiesc stările de spirit. Nu mă uit prin tine ca Geamănul, ci la tine, la expresivitatea ochilor tăi. Nu ştiu dacă tu cauţi un om sensibil, dar mi-ar plăcea să mă suporţi aşa cum sunt, am uneori capricii şi mă supăr ca un copil… vrei să fii din când în când mama mea?Pun suflet şi nu mi-e deloc indiferent ce se petrece în lumea pe care noi o construim. Dacă vrei siguranţă şi intimitate, dacă „acasă” are greutate pentru tine, eu sunt omul potrivit. Nu te dezbrac precum apucatul de Berbec şi nici nu fac din amor un experiment ca Geamănul. Eu aduc lumânări, încui uşile, trag perdeaua şi ador preludiul îndelungat. Mă deschid cam greu, sunt uşor timid, dar ştiu să iau iniţiativă când trebuie. Dacă şi tu cauţi pe cineva care să nu fie prea independent, dacă ţi se pare normal să ieşi în oraş cu iubitul, nu cu prietenii, sunt aici. Eu nu „dau papucii” uşor ca cei din Gemeni sau Vărsător, dar am nevoie de tandreţe, răbdare şi multa înţelegere. Prefer să mergem la mare, să contemplăm apusul, să creştem căţei sau pisici şi să luăm din când în când cina cu mamele noastre. Daca vrei siguranţă, caută-mă!

Leu
Lăsaţi-l pe Rac cu emoţiile lui adânci cu tot! Viaţa este aici, acum şi trebuie trăită din plin. În plus, este prea econom, pe când eu sunt generos, te duc la cel mai select restaurant, îţi iau cel mai scump parfum, iar dacă totuşi nu îmi permit (deh, i se mai petrece şi Leului) promit să ai măcar senzaţia că din clipă în clipă urmează să te îmbogăţeşti. Eu nu stau între patru pereţi ca Racul sau ca Fecioara, eu îţi arăt viaţa de noapte, ultimele noutăţi în oraş şi te prezint ca pe o regină cercului meu de prieteni. Or fi Gemenii jucăuşi, dar eu sunt şi jucăuş şi hotărât, nu sunt instabil ca ei. Dacă vrei un îndrăgostit palid şi cuminte, ia o Fecioară, eu sunt romantic până în vârful urechilor şi apreciez poezia, serenadele sub clar de lună, mesajele pe telefon bombastice. Da, nu îmi place să îmi tai elanul vorbindu-mi despre datorii, facturi sau să mă compari cu nu ştiu cine, ar fi bine să mă lauzi măcar din când în când. Nu caut o femeie care să mă pună la colţ, să mă educe, să mă cheme acasă ţipând. Eu sunt până la urmă şeful şi îmi place să mi se dea atenţia cuvenită. Sunt optimist, am voie bună, omenos şi pot purta cu tine orice fel de conversaţie. Nu spun minciuni ca Geamănul şi nu sunt evaziv ca Peştele. Eu merg direct la ţintă şi dau dovadă de corectitudine. Îmi plac petrecerile, jocurile de noroc, filmele, spectacolele şi tot ce presupune umor şi creativitate. Dacă doreşti romantism, caută-mă!

Fecioara
Cu impulsurile de moment ale arogantului de Leu, nu ajungem nicăieri. Viaţa nu este un haos, ci un proiect planificat raţional. Sunt un om cumpătat, dar dacă ai răbdare şi nu zâmbeşti ca o păpuşă Barbie în faţa glumelor nesărate ale Geamănului, vei vedea că am destule fantezii. Eu nu le risipesc pe oricine. Mi-aş dori să fi elegantă şi să nu vorbeşti indecent, fiindcă nici eu nu apar la întâlnire cu părul vâlvoi ca Vărsătorul. Sunt atent la igienă şi la impresia pe care o fac, nu te primesc la mine acasă, invitându-te să te aşezi pe un pat plin cu rufe şi cărţi ca dezordonatul de Săgetător. Nu sunt superficial, nu renunţ imediat, tocmai fiindcă eu îmi analizez bine sentimentele şi mă implic după ce sunt sigur că relaţia este potrivită. Ştiu că o viaţă conjugală presupune şi datorii sau responsabilităţi, mă laşi pe mine să ţin evidenţa cheltuielilor, să organizez mese festive sau altele de gen, eu nu dau buzna pe uşă ca iresponsabilii de Săgetători sau Vărsători. Sunt fidel, grijuliu cu sănătatea şi viaţa ta casnică. Nu mă abţin să nu critic, dar sfaturile mele îţi pot fi de un real folos. Amorul spontan nu mă atrage prea mult. În schimb, am răbdare şi tehnicile mele se îmbunătăţesc, nu fac ca Gemenii sau Săgetătorii, să dau tot ce am mai bun şi apoi să stau pe margine. Mă atrage tot ce ţine de sănătate, natură, animale, alimentaţie. Dacă doreşti seriozitate, caută-mă!

Balanţa
Cum poate cineva să rămână alături de un om atât de riguros ca Fecioara? Eu nu sunt nici egoist ca Berbecul, nici lipsit de tact ca Săgetătorul. Eu ştiu să îţi înţeleg punctul de vedere, aceasta este cheia armoniei într-un cuplu, nu? Ce înseamnă aia să baţi cu pumnul în masă, să fugi pe uşă sau să jigneşti ca la uşa cortului? Ce-i drept, mă decid cam greu, sunt destul de pretenţios. Nu stau foarte bine la capitolul fidelitate, dar uită-te şi tu la Julio Iglesias, cum ar fi putut o astfel de Balanţă să fie bărbatul unei singure femei? Sunt galant şi mă îmbrac cu stil. Nimeni nu se pricepe mai bine ca mine să creeze o atmosferă erotică. Aşa că pregăteşte-te să fii curtată cu rafinament! Ce-i drept, uneori spun „nu te vreau, dar n-ai voie să mai fii cu nimeni!”, asta pentru sunt indecis, ba aş fi cu tine, ba nu, ba te iubesc, ba mi se pare. Dar cel puţin, nu iau decizii pripite ca Berbecii sau Leii. Sunt maestru în conversaţii, nu sunt impulsiv, ci diplomat şi echilibrat. Ştiu ce înseamnă să dăruieşti, să împarţi şi să nu îl împovărezi pe celalalt. Îmi plac discuţiile deschise, manifestările artistice, o vestimentaţie cu gust, dansul şi tot ce înseamnă tandreţe. Dacă doreşti echilibru, caută-mă!

Scorpion
Eu nu mă joc, ci fac strategii, eu nu flirtez, ci fac obsesii. Iubirea înseamnă furtună, emoţii intense, coborâre în infern şi extaz în paradis. Daca nu eşti o natură erotică, nu mă căuta, eu nu vorbesc despre amor ca Geamănul, ci trec la fapte. Sunt discret şi pun mare preţ pe încredere, nu mă apuc să spun altora toate poveştile tale intime şi nici nu doresc să mi se facă acest lucru. Eu nu scriu pagini întregi, ca Gemenii sau Săgetătorii despre ceea ce simt pentru tine, dar în interior fierb ca un vulcan. Vreau o fuzionare magică, mistică, nu o aprindere de paie. Sunt loial şi merg până la capăt într-o relaţie indiferent de obstacole. Nu mă răni, nu mă dezamăgi, fiindcă nu îmi trece ca la Berbec, nu uit ca Geamănul şi nu sunt dispus la prea multe dialoguri ca Balanţa. Am viata mea secretă şi mi se pare normal, trebuie să rămână mereu ceva enigmatic în fiinţa noastră. Dacă îţi place să discuţi despre natura umană, mistere, ocultism, istorie, sunt omul potrivit. Nu mă tem de pericol, de pasiunea extremă, nu dau cinci paşi înapoi când mă aştepţi în dormitor cu jucării erotice necunoscute. Dar nu mă înşela, umili sau trata cu indiferenţă, te voi părăsi sau te voi chinui fiindcă am o natura făcută pentru totul sau nimic. Dacă doreşti pasiune, caută-mă!

Săgetător
Dacă vrei să o iei razna, da, duceţi-vă la Scorpion! Hai să fim serioşi, şi eu sunt romantic şi sensibil, dar nu fac o criză din orice dezamăgire şi nu intru în turnuri de fildeş pentru orice sentiment neîmpărtăşit. În viaţă trebuie să te simţi liber, amorul este o plăcere, iubirea o trăire spirituală.Eu sunt amuzant, energic, comunicativ, fire sportivă, vreau o iubită cu care să explorez lumea, nu să mă încui în casă ca Racul. Dacă vrei un ritual de cucerire prelungit, ia-l pe răbdătorul de Capricorn, eu caut o persoană la fel de lipsită de pudoare şi de false prejudecăţi. Eu te ciupesc de funduleţ pe ringul de dans şi te întreb direct: „La mine sau la tine?” Cu mine, nu ţi se vor lungi urechile aşteptând, fiindcă eu nu am chestionare de evaluare ca Fecioara şi nu mă întreb unde va duce totul ca un Capricorn. Nu îmi plac discuţiile grave, ia-l pe Scorpion, eu vreau să ne minunam de natură, să ne uitam la meciuri sau documentare despre OZN-uri, să organizam petreceri. Eu nu sunt posesiv ca Taurul, nu vreau să te ştiu acasă ca Scorpionul, îţi respect independenţa şi mă bucur când râzi şi treci prin viaţă cu fruntea sus. Nu agreez rutina, nu îmi place să mă obligi să fac ceva, dar mă pricep să îţi demonstrez că nu trebuie să te gândeşti cu încrâncenare la ziua de mâine. Dacă visezi să călătoreşti, dacă râzi la bancuri fără să devii superficială făcându-le, sunt persoana potrivită. Daca vrei aventură, caută-mă!

Capricorn
Eu nu intru în relaţii dacă nu sunt sigur de faptul că avem planuri comune. Nu îmi plac excesele emoţionale, mă derutează, iar eu am nevoie de linişte să muncesc, am o carieră de construit. Pentru capricii de copil, duceţi-vă la Rac, eu sunt un om matur şi ofer siguranţă şi protecţie. Nu mă pricep la declaraţii siropoase ca Leul sau Peştele, dar eu demonstrez prin fapte, nu prin vorbe. Când ei îţi vor spune că eşti „steaua de pe cer”, eu îţi voi plăti rata la frigider care îţi stătea ca un ghimpe în minte. Dacă vrei aventuri de o noapte, ai greşit omul. Dar ador să fac dragoste, sunt pasional şi senzual. Iau angajamentele în serios, dar devin ca un sloi de gheaţă când mă faci de râs în public, îmi desconsideri părerile, iar dacă mă înşeli, dormim în paturi separate până la divorţ. Sunt sincer, corect şi nu îmi place să păcălesc sau să fac jocuri duble. Nu risipesc banii ca nesocotitul de Săgetător, nu pierd nopţile la jocuri de noroc ca Leul, nu inventez poveşti să îmi ascund viciile ca Gemenii.Îmi place tot ce este vechi (clădiri, obiecte), muzica clasică, bibliotecile, spaţiile unde poţi medita în voie, potecile de munte. Dacă vrei protecţie, caută-mă!

Vărsător
La mine găseşti fantezie, trăiri şi emoţii libere ca pasărea cerului. Nu am nevoie de o contopire emoţională totală ca Racii sau Peştii şi nu te controlez ca un Scorpion sau un Capricorn. Eu cred că o relaţie de iubire porneşte în primul rând de la o prietenie sinceră şi se bazează pe respectarea libertăţii celuilalt. Sunt inteligent, distractiv, curios şi îmi place tot ce este neobişnuit şi exotic. Prin urmare, dacă vrei o viaţă domestică şi blândă, nu sunt eu cel potrivit. Nu ştiu ce sunt inhibiţiile sau tabuurile, aşa că vei petrece cu mine clipe magice… nu ţi se pare cotidianul sufocant?! Am alergie faţă de tot ce înseamnă obligaţii şi emoţii violente, dar cu mine te vei simţi relaxată, neîngrădită şi vei avea parte de sex fierbinte. Înţeleg nevoia ta de a relaţiona cu alţii, fiindcă şi eu ies des cu amicii, vorbesc mult la telefon şi îi susţin atunci când au nevoie. Am simţul umorului şi ştiu să te surprind cu fel de fel de momente plăcute şi incitante.Îmi place aventura, să stăm de vorbă ceasuri întregi şi să plecăm în excursii pline de neprevăzut. Daca vrei nonconformism, caută-mă!

Peşti
Eu sunt altruist, sensibil şi ştiu că iertarea are două mari case, în biserică şi într-o iubire puternică. La mine nimic nu este simplu, nu planific, nu promit solemn, nu te părăsesc, dar nici nu garantez stabilitate. În schimb, creez atmosferă de poveste, conversaţii şoptite, lumină difuză, cine romantice. Ştiu să mângâi tandru şi îţi înţeleg orice stare de spirit. Dacă nu eşti visătoare, nu te uita la mine, eu mă sufoc în lumea asta materială şi cred că sentimentul se naşte din poezia sufletului nostru… dacă vrei un tip practic şi ambiţios, ia-l pe Capricorn, eu înţeleg cel mai bine lumea emoţiilor. Se spune că am trăiri înşelătoare, dar nu te voi plictisi ca Fecioara şi nici nu te voi brusca precum Leul. Nu suport răceala, indiferenţa sau cruzimea, pe mine nu mă vei vedea râzând cinic precum Geamănul, trântindu-ţi telefonul în nas ca Berbecul sau tratându-ţi raţional şi ironic trăirile complexe precum Vărsătorul. Pot fi curajos când ai nevoie şi mă sacrific pentru orice ideal în care tu crezi. Îmi place marea, ador poezia, muzica lui Chopin, pictura, baletul şi amorul plin de imaginaţie. Dacă doreşti emoţie, caută-mă!

Iluzii desarte...

2012-01-30T15:39:00.003+02:00

   Vise, dorinte, tristeti, bucurii...impliniri, le simtim, le traim si fac parte din viata noastra...uneori proportiile fac nota concordanta cu tine, alteori...nu mai poti sa le gestionezi...iti scapa de sub control , pur si simplu!...dar cred ca mai bine sa ajungi sa regreti ceva ce ai facut decat ce nu ai facut sau ai fi vrut sa faci dar te-ai decis prea tarziu, e bine sa poti lua propriile tale decizii , sa nu te lasi influentat de cei din jur chiar daca te expui riscului... riscului de a fi catalogat cum ca te "scalzi in mocirla"...iar daca asta imi aduce mie fericirea...pot sa ma sclad in cele mai adanci namoluri, cui ii pasa ? ...am avut poate parte de cele mai mai placute momente, momente de neuitat, momente pe care le-as fi pierdut daca as fi ales sa fac ce-mi spun altii si nu ceea ce imi doresc eu!
    Desi, poate pentru acele clipe de fericire treci prin stari insuportabile, prin deceptii si insomnii, simti uneori ca totul din jur e impotriva ta, impotriva binelui tau...speri insa intr-un echilibru, speri intr-o zi mai buna, dar cand echilibrul tau ti se da peste cap...ce-i de facut?...dar de ce as mai pune intrebari retorice...?pretuiesc ce-a fost frumos, in rest " recycle bin", fara dece-uri si fara 1000 de intrebari...momentele vin si pleaca, cele care m-au umplut de fericire si buna dispozitie, n-am cum sa le arunc, le iau cu mine, mai departe si nici nu ma invinuiesc pentru ca am permis lucrurilor neplacute sa se intample, poate s-au intamplat cu folos, un picior in fund, inseamna un pas inainte! Voi trai mai departe cu aceeasi dorinta de a-mi atinge steaua mea...mi-am schimbat gandirea, si pot multumi unei persoane ca m-a ajutat mult sa fiu asa, Olga cea de acum...care nu mai curata oua nimanui...si daca spun ca m-am schimbat, e pentru ca am realizat ca trebuia sa ma schimb...am visat prea mult cu ochii deschisi...prefer sa visez cu ochii inchisi, fara cosmaruri, noaptea, si doar atunci!
   Acest om a avut un rol important in viata mea...mi-a schimbat perceptia asupra tot ce exista si mi-a aratat prin fapte ca viata mea poate insemna mai mult decat atat, decat ce fac in prezent si nu sunt multumita!...astfel ca..indiferent de consecinte merg doar inainte, incerc sa-mi dovedesc mie ca pot sa fiu ce vreau sa fiu pot sa am ce-mi doresc, pot sa ma ridic din nou si pot sa-mi gasesc locul in aceasta lume...
    Auzisem zilele trecute cateva versuri la o emisiune la TV, recitate de un actor cunoscut, sunau cam asa...:
Lasa-ma sa gresesc, sa invat din greselile mele...lasa-ma sa cad sa pot sa ma ridic singura...
      Lasa-ma....pe drumul meu!...una calda si una rece.."azi cad ..si maine ma ridic.." vorba Laurei Stoica.

Putin despre nepasare...

2012-01-28T12:37:00.000+02:00

       ”Nepăsarea este bună când nu-ți pasă de zădărnicii: de gura lumii, care multe spune și puține știe cu adevărat, de preacinstirea celor necinstiți, de pisicile negre care îți taie drumul, de faptul că plouă, de cât sunt oamenii de răi, tu socotindu-te întotdeauna altfel, de necuviința slujbașilor, de pălăgrăgeala dregătorilor, de prea multe muște, de îmbulzeala pe care, totuși, o sporești și tu, de conspirațiile mondiale, de fustele prea scurte sau prea lungi, de cine s-a avut bine cu cine, de câinii vagabonzi. De câte și mai câte, inclusiv de soartă, când de fapt soarta ta ești tocmai tu, care foarte puțin te cunoști și, din această neștiință, tot dai vina pe un concept nebulos."...asa spune Petre Cretia in "Eseuri morale"...eu vreau sa ma leg de nepasarile alea marunte care ne distrug viata uneori, de faptul ca ne multumim sa spunem"las-o, ba ca merge asa,...ne-am obisnuit cu ea..."exact cum spun baietii de la Marfar...daca ne spunem parerea, suntem catalogati drept oameni certareti, desi fara opinii, cred ca uitam sa ne amintim din cand in cand ca mai avem si noi coloana vertebrala...si maine e o zi...vorba lui Scarlet O'Hara....de ce as drege azi totul?..ma fac ca-i ok...un soi de miopie pragmatica si totul e perfect...multumiti cei din jur de mine , multumita si eu, ca deh, n-am deranjat cu nimic pe nimeni...
     In nepasarea asta vesela poate totusi cineva ajunge sa dea socoteala, cine pica la socoteala? lesne de inteles, cel caruia ii pasa... asta in neputinta noastra de a ne identifica cu altii, in comuna noastra umanitate, daca poate fi numita asa...ajungi un tap ispasitor , tocmai pentru ca poate ai apreciat consecintele actelor tale asupra celor de langa tine, ca ti-a pasat de tot ce se intampla, hmm! si pana la urma ajungi sa crezi ca e o cheltuiala de energie prosteasca si trista, te arunci in vrajbe si ura, rea vointa, urmata de sentimente energice de dusmanie...cei din jur incep cu proteste, mai mult sau mai putin intemeiate....dar esti pe drumul cel bun, pentru ca le-ai starnit "pasarea"...e de bine! si ajungi la concluzia ca nepasarea fata de altii, inseamna la o adica nepasarea fata de tine insati...
   Vreau sa pun o intrebare nepasarea devine o autoagresiune...? sau e o atitudine corecta?..ramanem in "Magadascar..."cum spun baietii din clip?
      Astept parerile voastre, pareri care vor fi citite in timpul emisiunii de miercuri la "Cutiuta cu iluzii", la Radio R Romania ..www.radior.eu/
      Si pentru ca-mi pasa....ia luati niste branzoici, facute de subsemnata! ;)

Cu nimeni nu te-as inlocui

2012-01-26T14:38:00.001+02:00

       Actori pe scena vietii, astia suntem ...azi insa mi-am pus intrebarea, oare ce s-ar intampla..daca ar fi sa inlocuiesc pe una din persoanele dragi sufletului meu, cum m-as simti?
      N-as reusi...pentru ca fiecare spectacol al vietii se plateste scump, chiar daca reprezentatia e free, gratis, oricat ti-ai masca sentimentele, nu poti sa nu dai de slabiciunea aia umana, slabiciunea cu care ai creditat tot ce aveai mai bun...si cand dai tot ce ai mai bun...tu cu ce ramai? ajungi sa nu mai crezi nici macar in tine! oferi un spectacol fara aplauze...desi, ai simtit lumina reflectoarele ...succesul nu a fost pe masura asteptarilor tale...luminile, au fost doar sa te orbeasca pret de catva timp...iar ce mi se pare mai grav e ca ajungem sa ne confectionam masti chiar si pentru noi insine, ne mintim ,le purtam cu dezinvoltura, mandri chiar in fata lumii, de frica sa nu fim descoperiti, noi, cei adevarati, adica - invidiosi, mincinosi, egocentristi,gelosi, batjocoritori si indiferenti...transformam adevarul in minciuna si minciuna in adevar...degeaba liberul arbitru te trage de ureche si-ti spune" gresit!...nu faci bine ..off!! masca asta nu te prinde!...arunca masca!"...nu reusesti...ar fi prea dureros sa te lasi dezvelit. Intrebarea mea e ce te faci cand toate durerile pe care le ascunzi sub masca te inneaca ..iar tu ca persoana cauti cu disperare fiinta care poate sa-ti semene , un om care sa te asculte...sa te ajute sa te ridici?
     Putini oameni ajung sa priveasca in jurul lor, nepasarea face mai multe victime decat orice alte catastrofe ale naturii...ar trebui decretat cod portocaliu...feriti-va, asadar, purtati masca care va avantajeaza pe voi...nu pe cei din jurul vostru!

Sursa imagine: http://jokeshop.ro/produse/144-masti/3052-masca-persiana-negru--auriu.html

Avem barbatii pe care ii meritam?

2012-01-24T00:17:00.002+02:00

           Pornind de la o discutie purtata cu un amic, am ajuns la concluzia ca vremurile sunt intoarse rau pe dos.....mai sa fie! ne-am luptat atat timp pentru drepturile noastre dragelor, si acum , acum ce facem? nu mai suntem cele de odinioara, aproape ca s-au inversat rolurile, preluam aproape tot de la ei...si atunci ma intreb cum sa le mai dam voie lor dragilor barbati sa mai fie galanti?...sa sara in ajutorul nostru, sa ne protejeze?...imi amintesc ce gresela am facut si eu, m-am inhamat la treburi barbatesti , fara sa realizez, ca facand odata o treaba de barbat, putea sa fie "aplaudata", si chiar mai mult socotita la o adica ca mi se cuvine...hm!! dar...odata creat un precedent greu mai poti sa redresezi situatia...
          Apreciez femeile care stiu sa fie papusi, diafane, delicate, care beneficiaza din plin de gentiletea si comportamnetul galant al barbatilor, pai...astea d-le stiu ce vor de la viata! roiesc barbatii umili in jurul lor, sunt tratate ca niste regine... eu , personal n-am avut parte de asa ceva..si nici nu stiu daca imi doresc un astfel de barbat vreodata...barbatul demn, dar protector, da...asta da!
A nu se intelege ca nu apreciez eleganta in maniere, departe gandul! sunt atenta la aceste detalii, ba chiar contrariata cand vad ca unii barbati sar calul, jignesc mult prea usor si din prea multa barbatie, dovedesc lipsa de politete, incercand sa consume relatia ca de la egal la egal si uite asa se pierde sublimul gesturilor, farmecul relatiei, incarcatura emotionala, simtirea adevarata a ceea ce inseamna barbat si femeie.
       Barbatii de azi cred ca au uitat ceva...au uitat de cuvintele care trebuiesc rostite in momentele potrivite, au uitat ca noi femeile nu ne dorim lucruri mari, dimpotriva...simple, care uneori fac mai mult decat toate bogatiile lumii, nu exagerari...nu cuvinte belicoase, ci caldura si apropierea unui suflet ce stie sa simta un alt suflet...rara avis! n-ai sa vezi asa ceva!
      Azi majoritatea alearga dupa sex,dupa o potentiala partenera pe care o pot avea cat se poate de discret, fara obligatii prea mari, ei nu inteleg un lucru, ca relatia sexuala nu este atat de importanta pentru noi femeile, sau daca este, este pe un plan secundar, indispensabile sunt alte lucruri, pretuirea pe care ei ne-o dau, umarul de urgenta pe care vrei sa-ti asezi capul atunci cand simti ca nu mai poti, protectia , mangaierea care poate fi un adevarat balsam pentru tine ca femeie atunci cand te simti vulnerabila.
     Poate am uitat si noi sa fim femei adevarate? abordam un ton mai agresiv incercand sa parem mai puternice in ochii lor (desi fizic suntem delicate) in loc sa fim suave si feminine?

Fericire versus nefericire

2012-01-21T18:38:00.000+02:00

      Ciudati mai suntem noi oamenii, niciodata nu suntem multumiti cu ceea ce suntem si cu ceea ce ne-a daruit existenta, suntem vesnic orientati spre altceva, putini oameni ajung sa spuna"gata, mi-e suficient atat..." si ma voi referi la persoana mea,... cand dau de fericire, apoi dragilor, eu una chiar trebuie sa ma declar o hamesita, am acest mare defect, sa nu-mi ajunga, si sa nu ma mai satur... sigur, ma straduiesc in acest sens sa dau tot ceea ce potentialul meu detine...nu fac rabat, ba dimpotriva!
      De-o vreme observ insa ca eu dar si cei din jurul meu incearca sa faca si ce vor altii, asta pentru ca parca nu te induri sa spui NU...doar ca atunci cand nu esti in stare sa spui NU, nici acel DA ...nu are prea mare valoare....incerci sa cauti, sa faci mai mult, sa fii ceea ce vor altii sa fii, lumea pare fericita, dar, culmea e ca in timp vezi ca e doar o masca, si uite asa, ne pacalim unii pe altii, eu ca fericesc acea persoana iar ea imi lasa impresia ca e fericita...sunt poate iluziile care ni le creeaza distanta.Cu cat te apropii mai mult iti dai seama ca nu e chiar asa cum ai crezut, oamenii raman distantati, chiar si prietenii, ba chiar si iubitii, un amic chiar imi spunea ca o apropiere prea mare lui i se pare periculoasa, ca atare prefera distanta, in momentul in care e prea fericit, e o masura de protectie , de siguranta...
       O fi vorba de instincul de conservare, vor unii sa iasa in evidenta prin aceasta maniera, isi spun ca daca nu se evidentiaza printr-un anume comportament n-au sanse de supravietuire? ...se pare ca e greu sa scapam de determinarea a milioanelor de ani traiti in frica de a nu fi mancati la masa de pranz de" pradatorul " cu dintii mai mari!
       Azi, ma intreb, daca fericirea mea, nu cumva este o sursa de nefericire pentru altii?...poate am poftit la rodul din curtea celui de langa mine , fara sa ma lupt sa obtin propriul meu rod...dar sa nu intelegeti gresit, eu sunt deja imuna, am trecut prin prea multe situatii in ultima vreme, incat chiar nu mai pot sa imbratisez nefericirea, si chiar daca ea cocheteaza cu mine, nu este un modus vivendi!...cum vine asa pleaca!..ea este o stare... am azi puterea sa spun NU, si apoi la o adica nefericirea nu inseamna sfarsitul, ci mai degraba te pregateste pentru o schimbare, bipolaritatea de care vorbeam in articolul precedent, albul si negru, din viata noastra, intercalarea, alternanta ne fac sa simtim ce inseamna sa fii cu adevarat fericit!...asadar imi iubesc chiar si nefericirea temporara!

      Acum , nu prea stiu cine sunt cu adevarat , dar nici nu-mi propun sa aflu prea repede...ma mai caut, ma mai descopar, ma uimesc uneori cu puterea cu care infrunt tristetea, durerea, singuratatea...si lista ar putea continua!

Curajul inseamna bravura?

2012-01-14T15:25:00.000+02:00

     De cand ma stiu, am admirat oamenii curajosi, oamenii care stiu sa infrunte viata, in toate impostazele pe care ea le ofera ... simteam ca n-am aceasta atitudine, pentru ca eram incarcata cu calcule , cu gandul ce se intampla daca fac asta intr-un anumit moment, si ajungeam sa cred ca este o nesabuinta sa-l pun in aplicare...asadar, ramanean fara prea multe ganduri pe loc...ma gandeam ca pierd si implicit nu -mi castig admiratia celor din jur...asta pentru ca mereu am vrut sa plac la toata lumea, sa nu supar pe nimeni, sa fie toata lumea multumita...
     Abia de curand am descoperit ca de fapt curajul este cel care te duce mai repede la inima cuiva...de ce? pur si simplu pentru ca a fi curajos inseamna de fapt sa infrunti fara frica amenintarile, provocarile, greutatea durerii pe care ti-o produc uneori anumite persoane cu care imparti cele cotidiene...inseamna sa continui chiar daca in gandul tau iti spui"fir'ar sa fie...imi bag picioru' in tot si-n toate!"...pentru ca obstacole, apar mereu, apar si daune morale, care aproape te ingenuncheaza la un moment dat, iti asumi insa onestitatea si in pofida ranilor sangerinde te duci mai departe, inseamna poate bravura,.... nu realizezi pe moment, e adevarat...mergi mai departe, abia cand ai ajuns la rezolvarea problemei, ti-ai dat seama ca cele care te-au propulsat au fost vitalitatea , entuziasmul si vigoare cu care ai urmarit telul.
    Poate aceasta trasatura de caracter nu a fost distribuita de Cel de sus in egala masura fiecaruia dintre noi...dar ma intreb acum , el poate fi cultivat in timp? mai ales daca alaturi iti este o persoana curajoasa care incearca sa-ti deschida ochii, sa-ti spuna ca defapt chemarea interioara uneori te poate amagi...
Sigur, nu ma refer la curajul fizic, el nu mai este promovat azi, in lumea moderna, e vorba de curajul moral, cel care iti ajuta la mentinerea integritatii si autenticitatii chiar cu riscul de a-ti pierde prietenii , apoi ma refer la acel curaj psihologic, de a-ti infrunta chiar si moartea la un moment dat, (da...!stiu ce inseamna si asta,...am descoperit in urma cu cativa ani, fiara din mine...!) sau poate doar o dizabilitate pe care ai dobandit-o in timp....si uite asa uneori devi curajos peste noapte , fara sa prinzi de veste!
    Vreau azi sa-mi celebrez curajul ...sa recunosc ca nu mai sunt o lasa, nu mai am slabiciunile pe care le aveam...admir curajul unor femei care in ciuda delicatetii lor aparente reusesc sa ramana curajoase chiar si cand au fost tradate, parasite, indurerate, cu rani sangerinde, dar, au mers mai departe sau poate au avut disponibilitatea, flexibilitatea de a suporta situatia incercand sa infrumuseteze acel urat al situatiei.
     Cineva m-a intrebat azi ..cat de normal ti se pare sa fi curajoasa? nu gasesc o modalitate de a-i raspunde...vreau doar sa-i spun ca intr-o lume care ti se pare uneori anormala poti oare sa mai definesti normalul?...unii reactioneaza curajos din orgoliu, altii din motive diferite dar eu am realizat ca cel mai mare curaj este cel al acceptarii, mi-am acceptat si frica si atacurile de panica pe care le aveam la un moment dat...curajul de a spune lucruilor pe nume, nu voalat, ca s-ar putea ca cei carora te adresezi sa nu priceapa...nu sunt facuta pentru gesturi extraordinare, dar sunt facuta sa inteleg ceva, ca pot spera in mai bine, ca monotonia vietii, are si culoare daca eu vreau s-o vad...acum aici vreau sa dau un semn al pretuirii mele   celor care m-au ajutat sa ma descopar...ii pup si-i imbratisez si le multumesc....curajul inseamna si sa ai puterea de-a recunoaste meritele altora, m-au ajutat sa nu raman intepenita in "adevarul propriu".... MULTUMESC!!

Un gand de iarna

2012-01-12T11:15:00.001+02:00

Iarna ... cer gri, aproape in fiecare zi...miroase a ger, dar, fara zapada...plictisitor, nu?
Daca unii se crizeaza la vederea zapezii , gandindu-se la pericolul in trafic, la efortul depus pentru degajarea ei, spre a nu ingreuna accesul pe strazi, maturatul ei de pe aleile din jurul casei... mie, albul ei imi aduce liniste, ma bucuram ca un copil cand stateam la casa din Negresti, eram prima care ieseam afara sa scutur tuia, sa nu cumva sa-mi rupa greutatea zapezii crengile mai fragede, maturam aleea din jurul casei...si daca se forma un strop de polei, ma jucam ca un copil...de-mi zicea sotul meu , D-zeu sa-l ierte : "Olga,cand o sa te faci si tu odata mare?", nooo!! slabe sanse...n-ai sa vezi...!!! si chiar nu mai are cum sa vada...poate doar daca ingerii mai arunca o privire din cand in cand pe pamant...

Banuiesc insa ca edilii orasului nu se plang de asa ceva, ba dimpotriva...n-au probleme cu transportul in oras, nu ii injura nimeni ca utilajele nu functioneaza cum trebuie...au timp de un vin cald la munte daca tot vor zapada, nu? si apoi, ce daca? au o scuza...la o adica ...se iau dupa textele mai marelui de la carma tarii ,"iarna , nu-i ca vara"...mda...a descoperit piatra filosofala omu' asta! cum le stie el pe toate!! :))..dar oare poate sa-mi raspunda si mie...unde sunt zapezile de altadata????

.Nuuu!!! nu a nins!!

imaginile sunt de anul trecut de la Huta - Certeze, si parcul muzeului Tarii Oasului unde m-au purtat pasii vreme de 20 de ani... sa ninga mult, mult!!! asta vreau!!!!"si-apoi sa ninga mult ca-n fratii Grimm si sub zapezi de bronz sa ne iubïm"...vorba cantecului...

           Ce frumos spunea Paunescu:
" Atunci visez, frumoasa, sa apari
   La marile instante ale iernii
     Cand primele ninsori or sa se cearna
     Atunci va fi mai greu de cei plecati
   Atunci sa canti peste al vietii zat
   Atunci sa-ti fluturi bratul peste iarna. "

Cuget, deci exist!

2012-01-09T12:10:00.000+02:00

Daaa!!! cuget, deci exist vorba lui Descartes, de ce as fi suparata? ca doar o data traim cu acest nume si cu aceste suflete si chipuri...
Vorbeam mai zilele trecute cu o prietena pe YM, si am ajuns la o concluzie legat de supararile care noi uneori le avem legate de comportamentul celor din jur, am realizat ca e greu , aproape un act de curaj sa-ti raspunzi sincer, liberul arbitru insa e pe pozitie, te ajuta!...m-a ajutat si pe mine...

Nu mai incape indoiala ca, ceea ce vine in "realitatea" noastra ni se datoreaza noua, mai putin unor factori externi, pentru ca daca eu sunt suparata in interiorul meu atrag ca un magnet tot mai multe situatii care sa genereze alte suparari, alte trairi negative si la ce mi-ar folosi?...e un exercitiu greu uneori, greu sa depasesti injuraturile cuiva, strigatele cuiva, greu de acceptat un lucru nelalocul lui pe care un coleg enervant spre exemplu ti-l spune in momentul X ,declansand debuseul unei suparari interioare, ...ok! ma supar pe Y dar, ajung in final la faza in care constientizez ca in subsidiar ma macina altceva, mult mai vital...tocmai de aceea vreau sa-mi aleg gandurile.... nu le mai gazduiesc pe cele nocive, merg mai departe cu seninatate, nu mai incerc sa "controlez" lumea exterioara, imi controlez lumea mea interioara... cu cat ma voi simti mai bine in ea, cu atat mai mult voi rezona cu "gradina sufletului " meu, n-am sa las " buruienile" sa creasca, le voi inlatura din prima faza, altfel va trebui sa o ud cu lacrimi, si ar fi pacat, radacinile batrine, adanci, lasa goluri...vreau liniste si echilibru!
In cartea, “Iubirea inseamna renuntarea la frica”, Gerald G. Jampolsky scrie tare frumos:

"Mintea este la fel ca o camera de luat vederi care proiecteaza starea noastra de spirit asupra lumii exterioare. Atunci cand mintea noastra este plina de ganduri negative, noi percepem lumea exterioara si pe ceilalti oameni in culori intunecate si sumbre. In schimb, daca mintea noastra este impacata si senina, lumea si oamenii ne apar in culori luminoase si dintr-o perspectiva placuta."

O saptamana implinitoare, cu multa bucurie, cu ganduri frumoase, imbracate numai in zambete...multa iubire si rasfat...asta va doresc din toata inima!

Ingerul meu

2012-01-08T19:55:00.000+02:00

Ganduri

2012-01-08T12:24:00.000+02:00

Cupidon la ceas de noapte

2012-01-06T14:41:00.009+02:00

      Azi voi avea un nou format de emisiune... aceasta emisiune isi doreste sa fie un spatiu in care sa veniti cu drag in momentul in care simtiti ca in sufletelul vostru, e loc de mai bine, adica sunteti dispusi spre a cunoaste pe cineva care poate sa va asigure un plus de confort emotional, sa reuseasca sa intalneasca reverberatiile sufletului vostru pe anumite coordonate, sau de ce nu? sa rezoneze perfect! dar, sa nu spun vorbe mari .. insa, s-ar putea chiar sa fie jumatatea sufletului vostru!
    Ei, si... pentru acest lucru, am pregatit o "tolba" plina de sageti fermecate, pline de iubire...muzica pe alese.....voi incerca sa fiu un cupidon, sau o mica vrajitoare, ca tot am primit de la" Katrina din Bucovina", o imagine cu o vrajitoare, foarte sugestiva de altfel, ea imi spune de multe ori ca reusesc sa o farmec cu emisiunea mea...abandoneaza lucrul la bucatarie, sau mai stiu eu ce alte indeletniciri si ma asculta,e mare figura, si stiti de ce?pentru ca ea de altfel este un mare om de radio, a fost redactor sef la un radiofm...viata insa o tine departe de tara, taman in Italia.
   Dar Katrina a fost pomenita si din alt motiv, ca sa dovedesc celor care ne asculta ca omul sfinteste locul, nu radioul este cel care te cheama ci omul care face emisiunea...Eu, personal ma bucur ca am parte de astfel de oameni frumosi alaturi de mine, de frumosii-nebuni cum imi place sa le spun...
    Minunat!...adevarat, dar stiu ceva, stiu ca astfel de oameni se gasesc greu si rar...si mai ales cum imi place mie sa spun "la pachet" de ce spun asta? pentru ca uneori oamenii isi abandoneaza propria frumusete, propria bunatate..propria nebunie (in sensul frumos, evident..) si e tare pacat..sa nu gusti din nebunia vietii!
Oamenii frumosi se simt de la distanta, oamenii buni se "citesc" in ochi, iar pe frumosii nebuni ii tradeaza bucuria cu care simt ca traiesc cu adevarat!
    Ei, si acum sa trecem la actiune...reiterez, fac aceasta emisiune sa inlesnesc asadar o posibila legatura intre cei care, singuri fiind doresc sa aiba alaturi poate numai aici in aceasta agora magica numita net pe cineva cui sa-i spuna of-ul,...iar daca in urma contacului stabilit in eter cei doi doresc si o confruntare reala..as vrea sa adaug ceva...nu ofer" certificate de garantie":)) se merge pe raspunderea voastra, pe intuitiile voastre!
   Trimiteti asadar mesajele voastre si cine stie cine se va indragosti de felul in care veti concepe acel mesaj...va fi scanteia care va lumina sageata lui Cupidon...
    CA UN EXEMPLU GRAITOR...voi incepe chiar eu anuntul:
Fata" tanara" si nu prea...buna gospodina, pedanta, descurcareata, caut pe cineva care sa ma faca sa-mi pastrez veselia, activitatea, cotidiana, entuziasmul..dragostea de viata!
    Atentie!!!!...nu caut iubire imposibila, pentru ca o uit greu...imi trebuie tone de mancare
nesanatoasa si zeci de kilometri apoi sa dau jos kg. care le asimilez, mancand ca sa -mi treaca dracii din stomac...ca mie acolo mi se aseaza...dragutii de ei!;)
   Drogul asta numit uitare e scump fratilor, costa!
Ar fi dragut sa stiu ca nu sunt singura care pateste asa ceva...sa nu-mi plang de mila!
Ei, dar, pana primesc raspunsurile voastre, incerc sa ma bucur de savoarea unei bucati de ciocolata amaruie...ah, metabolismul asta al meu, ciudat mai este!
   Huuh !!!!....in loc sa-mi vad de treburile mele o sa ziceti ca umblu dupa cai verzi pe pereti, pai dragilor, voi mi-ati sugerat asta, incercand sa-mi cereti id-ul unei persoane care v-a fermecat prin felul in care a exprimat un gand...o parere..in timpul emisiunilor mele...deci ingaduinta, nu dati cu barda!
    Incerc doar sa fiu - Vocea gandurilor voastre cu adevarat!
Sa nu regretati niciodata daca veti indrazni azi sa fiti deschisi cu mine, nu vreau sa fie o emisiune patetica...nu!!! ci una in care sa facem haz de necaz...si mai ales sa NU ne lamentam viata,ea e frumoasa daca noi stim sa o facem asa!
    Astept...
    Astept...
    Astept...
Unde anume????? la Radio rromania, azi 6 ianuarie 2012, intre orele 21.00-24.00
Pentru a putea asculta click aici:
Radio R Romania
Pentru dedicatii muzicale, mesaje, adaugati id:
radiorromania
Auditie placuta!!!!

Ceatza, oameni , prietenie...

2012-01-05T02:55:00.001+02:00

Din nou cu ganduri pe varfuri de degete, care nu-mi dau pace, se pare ca prezicere astrelor e cat se poate de in picioare, incepe sa faca pasi, daca inceputul meu de an a fost unul mai putin vesel, daca prima zi, n-a fost cea pe care mi-am dorit-o din niciun punct de vedere...vreau sa spun ca , azi, nu sunt chiar de plans..(si inca n-am trecut la planul sugerat de Vocea de departe cu nuca care contine gandul pe care trebuie sa-l arunc in ape, sa se duca, departe, departe...) pentru ca bagajul prietenilor mei s-a imbogatit in mod fabulos, am descoperit un OM care poate sa ma faca sa vad lucrurile printr-un alt unghi decat pana acum, a reusit in cateva ore sa dezvolte un alt tipar de gandire, care chiar daca la inceput mi s-a parut diferit de al meu, mintea mea l-a conjugat dupa o regula care culmea am stabilit-o de comun acord! Poate ca acest OM, n-a aparut intamplator, ci poate trebuia sa apara,intr-o buna zi... imi era dor de un astfel de om, un CINEVA ...care sa ma scuture putin, sa-mi spuna asa cum imi spune el"Aloooooo, asculta-ma si pe mine...acum e randul meu...incearca sa ma asculti, si, abia dupa, sa-mi spui daca am dreptate sau nu?"...astfel de oameni ii iei cu tine in" bagaj"ii porti peste tot si nu te mai saturi de ei, odata cunoscuti ii pastrezi pe viata in sufletul tau...stii ca au aparut cand aveai mare nevoie de ei, si ti-au oferit in mod dezinteresat prietenia.
Imi amintesc un citat legat de prietenie a lui Nichita Stanescu "prietenia nu este un dor, ci o prezenta"...prin traducere ar spune cam ce spune si proverbul acela cu"prietenul la nevoie se cunoaste"...de ce spune dor? pentru ca defapt ar trebui sa fie permanenta daca e prietenie, dar "prezenta" in acest caz nu este neaparat materiala, nu este umarul pe care imi pun capul; ci una mai degraba morala, una care face mai mult decat trei in carne si oase care sunt alaturi de tine...asta e sentimentul care ma incearca fata de aceasta persoana. L-am simtit ca-mi ia parca cu mana greul situatiei prin care am trecut in zilele trecute, si culmea stiti care e? l-am strigat doar in sufletul meu...m-o fi auzit oare? sufletele se aud ? cum reusesc sa se" intalneasca" cand au nevoie unul de altul????mi se pare absolut special totul...cum pot sa te simta unii oameni...Prietenia nu inseamna doar a-l ajuta pe celalalt la nevoie, ci a-l incuraja in momentele grele, am primit o mana intinsa de unde nici nu ma asteptam...si culmea are si un apelativ cu care mi se adreseaza cand incheiem discutiile pe YM, imi spune"prietene" ... eu, il iau prin similitudine cu "Zoe, fii barbata", desi nu e genul lui Tipatescu, e un alt gen de barbat, total diferit, care reuseste sa ma faca sa ma simt mai sigura si mai puternica ca pana acum...nu pot decat sa-i multumesc, ... repet, imi era dor de un astfel de OM!

Ca sa vezi si ..., sa crezi!

2012-01-03T11:45:00.000+02:00

Sunt TAUR, azi am consultat horoscopul zodiei, si ca sa vezi ce-am gasit.... toate bune si frumoase in ceea ce priveste zodia mea!...voi credeti in horoscop?si daca da...va ajuta??

Horoscop zodia Taur, luna ianuarie 2012: Dragoste si cuplu

Acum e-acum! Sa vedem cum te descurci cu naravasul Marte in casa iubirii si a erotismului!

Marte se afla in casa dragostei Taurului inca din noiembrie, dar pana acum, chiar daca te-a mai infierbantat, a fost destul de cooperant. Pe masura ce avansezi in ianuarie 2012, Marte va deveni tot mai greu de strunit si este posibil sa te implice intr-un mare vartej pasional.

Marte are puterea sa-ti infranga toate retinerile si intentiile de cumintenie si sa-ti scoata la suprafata cele mai primare, fruste si indecente dorinte, cu o forta care te poate uimi si destabiliza. Are nevoie de adrenalina! Are nevoie nu doar de o viguroasa manifestare erotica, ci si de aventura, de romantism arzator, de gesturi nebunesti.

Daca te tin balamalele, intra in joc! Daca nu, consuma-ti energia prin sport, iar pasiunea prin talent si creatie.

Horoscop zodia Taur, luna ianuarie 2012: Cariera si bani

Te afli intr-o perioada in care aspiratiile pot prinde forma. Corabia plina de sperante a lui Neptun, care navigheaza prin casa carierei Taurului, isi gaseste o ancora de nadejde in temeinicul Saturn, aflat la post, in casa muncii.

Eforturile rodesc, ai satisfactii, ai impliniri. Mai ales in prima partea a lunii ianuarie 2012, cand Venus, stapana casei muncii, i se alatura lui Neptun, formand cu restul hartii o configuratie rara si aducatoare de noroc.

Acum ai ocazia sa-ti promovezi imaginea intr-un mod unic, sa-ti pui in valoare calitatile cu multa maiestrie. Profita!

Ar fi bine sa nu ratezi nicio ocazie in care te-ai putea remarca, in care ceilalti (dar mai ales sefii si colaboratorii) ti-ar putea constientiza valoarea. Farmecul si relatiile te ajuta.

In partea a doua a lunii ianuarie 2012 poti conta pe popularitate, sprijin si protectie.

Financiar te descurci bine, iar saptamana a doua iti poate aduce chiar niste rezolvari deosebite.

Horoscop zodia Taur, luna ianuarie 2012: Sanatate si moral

Ai atata energie, incat ai putea sa dai si altora, fara sa te resimti. ?i chiar ar fi bine sa poti da.

Ideea este ca surplusul trebuie consumat, fiindca altfel te poate impinge la tot felul de excese care pot produce dezechilibre fie fizice, fie comportamentale, dar cu repercusiuni asupra fizicului.

Fa cat mai multa miscare!

Horoscop zodia Taur, luna ianuarie 2012: Sfatul eAstrolog.ro

Ganduri paguboase

2012-01-02T00:12:00.002+02:00

     Am zile cand ma simt pur si simplu subjugata de ganduri, incerc sa ma scutur de ele, dar nu-mi iese...si ma simt impersonala, ganduri deviante care nu-mi prea dau pace...culmea e ca s-a nimerit chiar azi de inceput de an...dar, e Sf. Vasile, si candva era in casa mea mare bucurie, sarbatoream ziua onomastica a sotului meu, casa era plina de prieteni, fini, vecini....acum, D-zeu sa-l ierte,   l-am innecat in gandul meu cu potop de lacrimi...si parca mi s-au ingustat toate orizonturile si am starea aceea paguboasa, deficienta,caut zadarnic speranta oarba a unei iluzorii scapari....nici muzica nu m-a mai ajutat,nimic,nimic nu mi-a schimbat starea...
    Poate gandurile vor pleca odata cu noaptea, ma voi ruga Lui sa-mi risipeasca amaraciunea, sa-mi aduca o zi cu mai multa lumina in suflet, o zi in care sufletul meu sa fie corelat in cotidian, asa cum merita..,,gandurile mele sa se redirectioneze, sa nu mai plang, sa nu-mi mai fie dor de el atat de tare, sa inteleg odata pentru totdeauna ca nu pot da manivela timpului inapoi, desi mi-as dori sa fac acest lucru, macar pentru cateva ore...sa pot sa-i spun cu sufletul la gura tot ce am facut in acesti 5 ani si jumatate de cand el este acolo sus la ceruri si nu pot decat in vise sa-i vorbesc....(dar, si acelea foarte rare...).
Un lucru mi-e clar, viata ne rascoleste de cele mai multe ori, exact cand nu e cazul! lovindu-ne in momentele cele mai nepotrivite... dar ma intreb, cine alege momentele noi sau ea? ....Eu?...nuuu!!!eu chiar nu mi-am dorit sa fiu trista in prima zi a anului...s-a intamplat, pur si simplu!
    M-am saturat de singuratate, m-am saturat de ganduri triste, nu fac casa buna cu mine!...nu le mai vreau!!!! duca-se!

Intre armonie si "hopuri"...

2011-12-29T18:39:00.000+02:00

Ascult Yanni & Enya - Dance with a stranger, muzica lor ma fericeste de fiecare data, orice lucru frumos, de altfel nu poate decat sa ne bucure, de fiecare data cand am o stare mai putin senina, ma "ascund" in spatele muzicii, ea ma lumineaza pe loc... devin alta persoana!

Ce bine ar fi sa gasim un sprijin in toate problemele cotidiene, sa gasim pe loc un refugiu, pana trece pericolul... toti cautam un sens in viata, toti dorim o viata frumoasa, dorim armonie, intelegere...dar, inevitabil apar si hopuri, care ne creeaza un dezechilibru...si urasc uneori mintea omului care se pare ca asa a fost setata sa inghesuie ca intr-un rezervor urias toate trairile, oamenii, faptele lor... si,cum, bine spunea M. Eliade o actiune din prezent poate fi reflexul uneia din trecut(l'eternel retour), sunt tentata sa recidivez,...hm!! si imi spun"ce vrei, Olga? oameni suntem si suntem supusi greselilor..."vrem sa armonizam lucrurile, dar ne ies contrar dorintelor noastre uneori, dar, de altfel, termenul "armonie" desemneaza o stare de echilibru intre doua contrarii. Nu-mi doresc lucruri lineare, dar,...parca eu prea sunt prapastioasa! gasesc atatea "hopuri" ma pot desemna campioana chiar!!!...ma arunc cu ochii inchisi, sau visez cu ochii deschisi...nu stiu sigur nici eu... cert este un lucru...le nimeresc al naibii de bine!

Mi-am dat seama ca de altfel eu ma las"traita"....fara nicio impotrivire...accept si lucruri care uneori nu au sens, si, pur si simplu ma ia valul...ma stapanesc dependentele(activitatea pe radio, muzica,cafeaua, si lista ar putea continua...), caut asadar mai cu seama placerea decat sanatatea mea ...,arareori ma intreb insa daca ce fac este folositor sufletului meu, e indreptat asupra binelui meu sau a celor din jur..."barometrul" sufletului meu, pe care il mai consult din cand in cand, facandu-mi o scurta introspectie, imi spune ca e multa iubire acolo si chiar daca mai calc stramb si mai nimeresc un hop...nu e chiar dezastruos...si uite asa ma duc mai departe..."tot inainte" ca in salutul acela pioneresc...

Off, Doamne....ce bine ar fi sa fie GPS -uri sufletesti (un soft cu o harta...), care sa ne atentioneze...sa ne opreasca din drum, sa ne spuna" maine, ia-o la dreapta, sub nicio forma stanga, e nociva pentru tine!"

Sursa imagine:internet

Indrazneata ...dar rezonabila

2011-12-28T14:49:00.000+02:00

      Am incercat zilele trecut sa completez un test spre a-mi "masura"indrazneala, daca pot s-o numesc asa...de ce am facut acest lucru? din simplu motiv, ca uneori cei din jurul meu m-au catalogat asa, adica o fata indrazneata, nu stiu insa daca pot sa ma regasesc intru-totul in acest cuvant,pentru ca de multe ori, imi este frica si de umbra mea....
Testul l-am gasit pe net si pentru ca autoarea are mare dreptate cand spune ca fiecare din noi am facut macar odata un gest cu o farama de nebunie, gest care poate ne-a dat peste cap...sau poate care a ramas memorabil pentru ca a fostul gestul vietii noastre, am sa dau link spre acel test, merita facut!
      Asta evident in ideea ca inca nu stiti exact cam cum stau lucrurile in ce va priveste, eu l-am facut si am tras concluzia, ca mai am de muncit, de upgradat la acest capitol...asta pentru ca nu sunt o femeie dominatoare, n-am o carisma devastatoare si nici un farmec care sa dea peste cap pe cineva...iar de subjugat, femei si barbati deopotriva cum spune autoarea nici vorba, mai degraba, reusesc sa temperez spiritele prin rabdarea cu care m-a inzestrat Cel de sus....o fi bine, o fi rau? asta sunt!
     Asadar, las link spre acel articol:
http://www.kudika.ro/articol/special/4393/Test-Cat-de-indrazneata-esti.html
     Mai jos, dau copy paste la rezultatul testului facut de mine...aici ma incadrez!

Majoritate de B: Indrazneata, dar rezonabila
Da, nu....eziti intotdeauna un pic! Nici lasa, nici impulsiva, reflectezi mereu inainte de a actiona. Cand te arunci, nu iti scapa nimic pentru ca esti familiarizata cu toate implicatiile ( doar ai calculat totul in amanunt! ) . Punctele tale forte? Spiritul de reflectie, moderatia si perseverenta. Ceea ce inseamna o mare forta de caracter. Esti mai mult muncitoare decat seducatoare, nu iti plac relatiile fulgeratoare, preferi medii placide si armonioase. Arta ta de seductie este mai putin vizibila, dar nu mai putin eficace. Stii ce vrei si foarte rar se intampla sa-ti ratezi tinta! Putina nebunie si-ar putea face insa loc si in viata ta! Go for it!


     Fug asadar in cautarea nebuniei sa nu ma prinda Anul Nou saraca! :)) poate prind un negustor care se indura si de mine...

Asteptari si impliniri in Ajun de Craciun

2011-12-24T13:51:00.003+02:00

   Citind azi blogul unei prietene virtuale, Monica Olteanu , o buna colega de radio, de la primul meu radio, la care am functionat, mi-am dat seama ca pe undeva dorintele noastre au fost foarte apropiate, (nu intamplator am ramas prietene)...ei, bine!Monica si-a dorit un domeniu in aceasta agora numita net, si uite ca minunea s-a intamplat!... a primit cadou de la prietenul ei, tocmai ce-si dorea....minunat...nu-i asa?
   Toate bune pana aici, si chiar daca eu nu am scris dorinta, Mosul mi-a ghicit-o, am primit si eu un domeniu pe care deocamdata nu-l fac public pentru ca mai este ceva de lucru "pe ici pe colo, prin punctele esentiale"vorba lui Caragiale",il mai impart cu cineva acest domeniu, tocmai pentru ca el, adica domeniul va gazdui ceva care mie imi place mult, lesne de ghicit daca va ganditi mai bine care este pasiunea mea!
   Sanatate si iubire, dar mai ales rasfat, am dorit mereu tuturor ,prietenilor, cunostintelor, asta tocmai pentru ca imi doream mie acest lucru, har Domnului, nu ma pot plange, Papusarul Sef, ma tine in brate, imi da semne ca ma asculta in tot ce-l rog sa-mi aduca...
    Vad ca Monicai ii plac papusile cu cap de portelan, la mine este un hobby vechi, am ajuns la 200 de papusi cu cap de portelan, am urmarit ca din fiecare tara pe unde am fost sa cumpar asa ceva...acum as vrea sa-i implinesc dorinta Monicai, ea isi doreste "o papusa cu cap de portelan, imbracata frumos", reproduc exact textul din blogul ei, o sa mai aiba o surpriza,si, pentru ca e surpriza,nu o dezvalui acum!
    Ei, bine, daca citeam mai repede blogul ei, poate eram mai prompta cu gestul, dar pentru ca distanta Satu Mare- Bucuresti nu e una neglijabila, darul va intarzia putin...SPER SA FIE INTELEGATOARE!...mai ales ca ea incheie lista asa:

"Mosule sper ca 12 luni sunt destule pentru a fi toate cantarite si analizate si aduse la momentul lor!"

Repet indemnul meu, doriti-va putin, D-zeu sa va dea mult!

Craciun cu bucurie in suflet!

Sarbatori fericite!

"Scuzele nu tin de foame"...

2011-12-21T14:00:00.002+02:00

     Titlul este un pasaj din comentariul facut de Magda la articolul trecut cand legat de magicul "Multumesc" si-a dat cu parerea, si spunea cum ca, citez din comment: "scuzele nu imi tin de foame" sau la locul de munca "daca seful imi spune 'multumesc pentru efortul depus', acest lucru nu imi plateste chiria"...si toate acestea pentru ca astazi totul se cantareste in recompense materiale....."
   Ma intreb insa daca o fi chiar asa...e bine oare sa cantarim totul prin prisma pecuniarului? oare scuzele(in cazul in care sunt spuse cu sinceritate si din suflet, autorul lor realizand cu adevarat ca a gresit, nu fac bine sufletelor persoanelor carora le sunt adresate?
Eu zic ca da...cer si le accept de fiecare data cand sunt oportune, evident!
     Si acum sa nu fiu inteleasa gresit, nu sunt o oportunista! Doamne fereste! dar suntem oameni si cred ca toti suntem supusi greselilor, sunt greseli care le comitem si le regretam in secunda urmatoare, si atunci cred ca merita acceptate scuzele...si acum, sa nu fie confundate cele doua cuvinte, adica scuzele cu iertarea...desi sinonime, cuvintele sunt conectate cu diferite stari sufletesti.
   Pentru ca e bine sa intram cu bine in noul an, sa avem sufletele senine si curate va propun sa cereti scuze dar si sa acceptati !

Ce inseamna sa spui "Multumesc"?

2011-12-19T14:20:00.002+02:00

     Azi in timpul emisiunii de dimineata am primit un mesaj din partea unui ascultator , e vorba de domnul Dan Toma care imi trimite o povestiora cu talc care suna asa:

" I se paru ca apa avea gustul celui mai bun si mai limpede vin pe care-l gustase vreodata. Umplu un ulcior pe care-l avea cu el si se intoarse in graba acasa.
      "Iata darul meu", le spuse parintilor. "Un ulcior de vin, doar pentru voi."
      Parintii au gustat apa si, desi nu simteau decat gustul apei, i-au zambit si i-au multumit din inima.
      "Saptamana viitoare va voi aduce un altul", le spuse baiatul. Si asa a facut, multe saptamani la rand.
       Batranii au intrat in joc: au baut apa cu mult entuziasm si erau bucurosi sa vada bucuria inflorind pe chipul fiului lor. Astfel, s-a intamplat ceva nemaipomenit: bolile si ridurile le-au disparut, ca si cum acea apa ar fi avut ceva miraculos.

       Este minunea cuvantului "multumesc". Sunt persoane care spala, , calca, gatesc pentru altii, timp de zece, douazeci, treizeci de ani. Le tin companie, ii ingrijesc, ii iubesc zi de zi si totusi, n-au auzit niciodata spunandu-li-se "multumesc!". Multumesc inseamna sa-ti dai seama ca celalalt exista cu adevarat ."
       Grozava povestioara, ne pune pe ganduri, ne face sa realizam cat de important este acest cuvant pentru noi toti, important si totusi uneori sarim peste el....uitand ca acest cuvant intareste o relatie, ne face mai fericiti si evident ne da incredere mai mare in noi...
      Sigur, formularea tine de personalitatea fiecaruia dintre noi, fiecare multumeste in felul sau, cercetatorii americani au ajuns insa la o concluzie , afirmand ca acest gest de recunostinta este cea mai puternica actiune pe care o putem face, uite ce spune unul dintre acesti oameni de stiinta:
„Exprimarea recunoştinţei este o reacţie emoţională şi un fel de a privi lumea. Avem control asupra acestui aspect", spune Emmons, potrivit ABC News.
        Pentru a fi mai convingator, Emmons a rugat cativa studenti sa scrie intr-un jurnal, in fiecare zi, cinci lucruri pentru care sunt recunoscatori, pe altii i-a rugat sa treaca in jurnal nemultumirile.
        Dupa trei saptamani , studentii care si-au notat lucrurile ce i-au facut sa spuna"multumesc" au afirmat ca se simt mult mai fericiti si mai impliniti, in schimb cei care si-au notat nemultumirile, s-au declarat nesatisfacuti, nefericiti.
       Un alt cercetator, profesorul Steven Toepfer, de la Universitatea de stat din Kent, si-a rugat studentii sa trimita scrisori spre toti cei care le-au influentat viata in mod pozitiv, ei, bine... starea lor de spirit a fost una de mare bine...cu cat scriau mai multe scrisori binele crestea, astfel incat toate aceste studii ne demonstreaza ca atunci cand suntem recunoscatori cuiva, starea noastra de bine creste in mod vadit, ne ajuta sa ne bucuram de lucrurile frumoase si sa ajungem sa fim satisfacuti cu efort minim, si acum va intreb cat de greu va este sa spuneti acest lucru, cand tot ce ni se intampla in cotidian o impune? Eu zic ca aceasta resursa, ar trebui sa ne insoteasca mereu...sa nu uitam de ea niciodata si ne bucuram, bucurandu-i pe altii.
     Profit de acest articol, spre a multumi tuturor cititorilor mei, pentru efortul pe care l-au facut zabovind cateva minute pe blog, multumesc din suflet pentru gandurile frumoase pe care mi le-au lasat pe pagina , pentru sufletul minunat pe care l-am descoperit in multi dintre voi, pentru toti care ma asculta la radio ma inclin si spun:


               Multumesc din suflet!

Superficialitatea ne tine legati la ochi?

2011-12-18T13:26:00.002+02:00

Stateam in dimineata asta si ma gandeam ca poate in ultima vreme am uitat ca trebuie sa-mi doresc mai mult, ma multumesc cu cat mi se ofera si am incetat pur si simplu" sa mai dau din coate", sa-mi fac loc de mai bine..ma multumesc cu diminetile mele langa o muzica placuta, cu cafeluta in fata si trai nenica, nici gand sa-mi schimb atitudinea!
   Am inceput sa uit de muntele de vise, de iluziile care ma inaltau, de visurile care mi le faceam...ma gandesc doar la clipa de fata si atat! O fi de vina anotimpul? iarna care a debutat cu ploi si cer gri, am uitat eu sa privesc in sufletul meu mai des?... sau poate am privit prea mult si m-am multumit cu linistea din suflet? greu de spus...acolo este totusi soare....lumina, chiar daca....
    Poate am devenit o superficiala, sentimentele mele sunt focuri de paie, asa cum mi s-a mai spus, apar si se sting repede...si totusi, nu sunt simulacruri , trairile mele exista, ca devin volatile mai devreme decat mi-as dori, o fi vina mea?
    A nu se intelege ca sunt lenesa, nu! nu din cauza lenei ma comport asa...gasesc zilnic sa fac lucruri ce imi fac mare placere...si totusi...
    Ma sperie ultima mea lectura - "Eseuri morale" a lui Petru Cretia (motiv care m-a pus pe scris acum...) care spune asa:
"Cei cărora le place să trăiască aşa au totuşi cumva sentimentul unei carenţe fundamentale şi atunci caută o compensaţie în falsa profunzime, în folosirea, fără o lungă strădanie a cugetului, a câtorva vorbe care sună adânc, a câtorva idei, pline de gând la origine, şi apoi golite, deteriorate şi tocite de folosirea lor de către asemenea trişti veleitari."
Am devenit oare veleitara?

Radio ProDiaspora - va ureaza La Multi Ani!

2011-12-15T22:58:00.002+02:00

Ganduri in preajma sarbatorilor

2011-12-14T21:37:00.002+02:00

       Sarbatorile de iarna au un farmec anume, le-am asteptat de fiecare data cu mare drag, ne invata cu adevarat sa credem in frumos, sa traim sentimentul de impreuna alaturi de cei dragi, trecem peste ce-a fost si incercam sa credem cu adevarat in noi..ma intreb insa ce se intampla cu persoane singure? cum asteapta ele aceasta perioada a sarbatorilor de iarna, pentru ca este cumplit sa nu imparti aceste bucurii cu nimeni!
     Pentru persoanele care nu au jumatatea langa ele si mai ales pentru cele care s-au despartit de curand sentimentul de singuratate este si mai acut, asta pentru ca acum mai mult ca niciodata dorim interactiune emotionala, afectiune si intimitate , vrem sa primim, dar, si sa daruim...acum cand e ceasul bilantului, minusul acesta atarna extrem de tare, ajunge chiar sa doboare echilibrul multor persoane, cazand in depresii la gandul ca fericirea mult asteptata nu le-a fost harazita nici in acest an...se gandesc ca sarutul sub crenguta de vasc si sampania de la miezul noptii ramane doar un lucru ravnit, dar neimplinit! Marturisesc ca m-au asediat si pe mine astfel de ganduri, nu e simplu deloc sa-ti infrunti conditia, iti trebuie tarie de caracter ,calm si mai ales incredere in tine....sa te impaci cu gandul ca aspiratiile romantice nu pot fi atinse de fiecare data!
     E greu sa gasesti resurse, dar, nu imposibil...pentru mine spre exemplu aceasta perioada a facut sa-mi faciliteze drumul cunosterii de sine, n-am luat-o si n-o iau ca pe un dezastru, stiu ca daca nu faceam greselile pe care le-am facut poate azi nu eram singura, dar, la drept vorbind singura nu m-am simtit niciodata, am avut prieteni care m-au rasfatat cu mesaje si telefoane in acesta perioada, sper sa mi se intample si in acest an la fel, sa tina legatura cu mine, sa nu ma uite!
      Sunt multe cele pe care, anul ce tocmai se incheie, le va lua cu el si vor ramane nespuse si nemarturisite...sunt multe cele pe care nu vom dori sa le transferam cu noi in noul an si vom dori sa le dam uitarii, un gand ascuns, o soapta, un gest care ne-a tradat...dar nu vom lasa la poarta anului ce tocmai pleaca dragostea, iubirea de semeni, ea ne va insoti mereu, doresc asadar tuturor celor singuri acum in prag de sarbatori sa priveasca cu speranta si incredere in viitor, sa petreaca macar cu ochii mintii alaturi de persoanele pe care poate dintr-un motiv sau altul nu le pot avea aproape....
lasati un gand bun si o rugaciune pentru toti cei care nu se pot bucura dupa datina de aceste zile.
Doriti-va putin, Mosul sa va dea mai mult!!!!

Cel mai frumos cadou de sarbatori...

2011-12-12T00:21:00.002+02:00

Am revenit azi dimineata din Italia, e adevarat ca drumul n-a fost unul dintre cele mai fericite, a durat cam mult de aceasta data dar...totul e bine cand se sfarseste cu bine, ce mai conteaza daca el s-a derulat pret de o zi si o noapte?...daca fac o medie cu drumul spre Italia care a fost facut cu masina in exact 8 ore,e chiar acceptabil... (ore in care am si mancat si am baut cate-o cafeluta sau un suc la localurile de pe autostrada)dar Camelia este o fata deosebita , conduce foarte bine si unde mai pui ca si caii putere au ajutat-o... pe drum i-am propus sa participe la formula 2 ca tot locuieste la Imola, aproape de pista...in fine, mai glumim!
Ca tot suntem in spiritul sarbatorilor de iarna care vin cu daruri multe, cu bucurii nesfarsite, astept parerile voastre, legat de darurile potrivite pentru cei dragi sufletelor voastre, va fi tema emisiunii de maine seara, ce daruri ati vrea sa primiti si ce daruri credeti ca ar bucura pe cei apropiati voua?..pentru ca, nu-i asa ca bucuria de-a darui uneori este mai mare decat cea de-a primi... puteti darui gandurile voastre cuiva drag...cred ca bucuria ar fi reciproca, eu asa simt mereu cand imi astern gandurile celor dragi mie... ascultati melodia din clipul de mai jos si indrazniti sa ma contraziceti!