Nuts' Clam

Brexit - Spoof

2016-06-24T18:35:00.000+03:00

Pe 23 Iunie 2o16 s-a votat ieșirea Angliei din Uniunea Europeană. Cum nu știu prea multă politică, am făcut un spof :)

LinkedIn - spoof

2016-06-24T18:29:00.000+03:00

Unul dintre lucrurile care cu adevărat ne conectează!

Tinder - spoof

2016-06-22T21:08:00.000+03:00

Pentru ca să fim mai expliciți despre ce-i vorba :)

Suntcalm?

2016-03-23T12:05:00.000+02:00

Fost inginer diplomat de industrie metalică, actual DJ; fost blogger, actual redactor la “REVISTAZAR”; fost IRC-ist, actual coordonoator la “Românii Sunt Frumoși”; fost asistent, actual asistent; copywriter oricând, dar mai ales actual DJ.

Îmi place muzica, iar ei de mine, neavând de ales, în neutralitatea sa. Slujba mă menține pe open format și, din plăcere, voi excela, pe rând, fiecare stil; iar personal, prefer zonele calde, cum ar fi Lounge și Warm up. A fi DJ este un privilegiu, însă și o mare responsabilitate, iar căutarea echilibrului între cele două este de o satisfacție aparte. Sunt Alexandru George Dan și mă-ntreb cât de calm pot fi prin muzică :).

Frrrrrrram, DJ-ul avangardist.

2015-12-28T13:31:00.000+02:00

În marele poster prezent la Unirii (probabil și-n alte părți), putem observa un urs atât de polar încât a răsucit controllerul cu polaritatea sa. Cu alte cuvinte, controller-ul de pe care mixează muzică este ținut invers. Știam că playback poate face și o surdo-mută, dar se pare că sunt copywriteri ce nu pot dresa măcar un urs polar să remixeze bucuria cum trebuie.

Om bun - Alexandru Popescu

2015-04-10T17:21:00.000+03:00

Alexandru Popescu este un alt om frumos ce se implică în schimbarea mentalului la români. Alimentat de planul unor corporații de a căuta în România gaze de șist cu orice preț, Alexandru a luat poziție și a căutat să informeze societatea de pericolele acestei tehnologii. Nouă a avut bunăvoința să ne răspundă la câteva întrebări, pentru a ne completa peisajul actual și real în care trăim.

Cum ai aflat despre intențiile firmelor de exploatare în România?

Iniţial, în România se vorbea de explorare, exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice neavând bază legală. Am descoperit fracturarea hidraulică citind pe internet, după care am început să aprofundez problema şi, văzând cât este de nocivă pentru mediu, am început să militez pentru interzicerea ei în România. Foarte tare m-a afectat faptul că A.N.R.M. (Agenţia Naţională de Resurse Minerale) a concesionat firmelor de exploatare aproape 70 % din teritoriul României, unele dintre aceste perimetre fiind în zone turistice: Costineşti, Vama Veche, Băile Felix.

Pe scurt, ne poți descrie avantajele și dezavantajele exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică?

Metoda exploatării hidraulice este una foarte nocivă, pentru că se foloseşte o mare cantitate de apă, de până la 30 000 de m³la o singură fracturare la o sondă, care este amestecată cu câteva sute de substanţe chimice, dintre care unele sunt cancerigene. Rezultă astfel lichidul de fracturare, care este introdus în puţul de foraj cu o presiune de până la 1200 de atmosfere existând pericolul de a contamina apa din pânza freatică, solul, aerul. precum şi producerea de cutremure. România îşi poate asigura consumul din gazele naturale existente pe teritoriul ţării, ba chiar mai mult, conform datelor Guvernului României, ţara noastră a exportat ţiţei şi gaze naturale. Din cauze economice şi a preţului scăzut la gaze naturale, avem exemplul firmei Chevron, care s-a retras din România. Guvernanţii României ar trebui să se gândească pe viitor, să implementeze mai mult energiile regenerabile, pentru că rezervele fosile se vor termina în curând. Avem exemplu concret că în Statele Unite, şi nu numai, unde s-a fracturat hidraulic, s-a demonstrat că au apărut probleme majore de mediu. Ca exemplu recent, în statul California s-a raţionalizat apa.

De ce Greva foamei?

În urma ilegalităţilor comise de autorităţile române la Pungeşti, unde am fost personal, m-am hotărât ca pe data de 21 decembrie 2013 să intru în greva foamei, ca cea mai paşnică formă de protest. Am stat timp de 22 de zile sub cerul liber, în frig, în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti pentru a atrage atenţia asupra celor întâmplate acolo.

Cum s-a desfășurat aceast protest?

În toate aceste 22 de zile am fost ignorat de autorităţi, politicieni, precum şi de o mare parte a presei scrise şi audio-vizuale. În schimb, ceea ce m-a mulţumit cel mai mult şi mi-a întărit puterea de a rezista 22 de zile, a fost solidaritatea şi încurajările societăţii civile. Motto-ul acestei greve, adus de două prietene, pe care l-am adoptat imediat, a fost: „Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!”. Cu toate că a fost greu, prezenţa oamenilor m-a făcut să trec peste greutăţi şi să petrec cele mai frumoase sărbători din viaţă. Exemplul meu a făcut să schimb mentalitatea multor tineri. Aceştia au înţeles că implicarea lor în societatea civilă este benefică unei societăţi normale. În semn de solidaritate şi în numele meu, cu sloganul „Şi eu sunt Alexandru Popescu!”, mulţi oameni au stat în greva foamei pe o perioadă de 60 de zile. Din cauza unei hemoragii interne am fost nevoit să sistez greva după 22 de zile.

Care au fost reacțile Societății Civile?

Marea majoritate a oamenilor au fost de acord cu cerinţele mele care erau afişate pe un banner. Toate protestele mele au fost făcute în calitate de simplu cetăţean al acestei ţări, nu fac parte din nici o organizaţie. Pe perioada demersului meu, reacţiile oamenilor au fost pozitive. Trebuie să înţelegem că într-o democraţie reală avem dreptul la liberă exprimare.

De ce pelerinajul până la Bruxelles?

Întotdeauna am crezut că numai prin exemplul propriu poţi schimba mentalităţile oamenilor. Societatea actuală ne-a făcut să fim cam nepăsători faţă de problemele altora sau de viitor, aşa că am decis să merg pe jos aproximativ 3000 de km de la Ploieşti la Bruxelles, pentru a transmite păsurile noastre, ale românilor, în interiorul Parlamentului European, la o dată cu semnificaţie pentru România, 1 Decembrie – Ziua Naţională a României.

Cum a decurs această odisee până la Bruxelles?

Călătoria am început-o pe 30 august plecând din Ploieşti. Această călătorie a durat 88 de zile, din care 6 au fost de odihnă. Iniţial, rucsacul cântărea undeva la 20 de kg, ulterior am renunţat la anumite lucruri, pentru a reduce greutatea la aproximativ 15 kg. Pe anumite porţiuni de drum am fost însoţit de prieteni, care m-au făcut să nu fiu singur şi care m-au ajutat cu rucsacul, asta după ce pagina de Facebook a evenimentului s-a numit în mod interogativ „Alexandru Popescu – Singur pe drum?”. Greutăţile călătoriei au fost multe, amintesc aici doar câteva dintre ele: foarte multe bătături la picioare, o entorsă care m-a sâcâit aproximativ 3 săptămâni, folosind în tot acest răstimp antiinflamatoare, multe zile de mers prin ploaie, peste 40 de zile dormit la cort, multe dintre ele în noroaie, dar nimic din toate acestea nu m-a făcut să abandonez. Cu cât mă apropiam de Bruxelles, cu atât greutăţile drumului se estompau. Pe parcursul acestei călătorii, am fost ajutat de foarte mulţi oameni de diverse naţionalităţi: români, unguri, austrieci, cehi, slovaci, nemţi, francezi, belgieni, protestul meu neavând frontiere, toţi fiind de acord cu demersul meu, mesajul protestului pe care l-am avut inscripţionat pe tricouri în toate limbile ţărilor prin care am trecut fiind: „Românii nu vor cianură şi gaze de şist!”. Chiar îmi reamintesc cu plăcere, că în Cehia, un tânăr de 19 ani din Taiwan mi-a donat 500 de coroane, după ce m-a întrebat scopul demersului meu, sau în Ungaria, aşteptându-mi gazda, un tânăr de 14 ani, după discuţia purtată, mi-a adus o cafea. Momente de solidaritate au fost multe, nu le pot înşirui aici pe toate. De asemenea am fost ajutat de mulţi români din diaspora. În presa din România, protestul a fost prea puţin mediatizat, dar important a fost faptul că am explicat foarte multor oameni pe drum despre ceea ce se întâmplă în ţară. Trebuie să înţelegem că viitoarele generaţii trebuie să trăiască într-un mediu curat. Pe data de 1 decembrie 2014, de Ziua Naţională a României, cu ajutorul românilor din Bruxelles, am reuşit să intru în Parlamentul European, unde am citit un mesaj. Am avut neplăcerea să constat că nici un europarlamentar român nu a fost interesat de demersul meu şi pe tot parcursul acestei călătorii, nici o autoritate a statului român nu m-a întrebat de sănătate, mai puţin Poliţia Română, care mi-a oferit protecţie pe tot parcursul drumului în ţară şi cărora le mulţumesc. O mare bucurie mi-au făcut români din toate colţurile Europei, cât şi străini interesaţi de aceleaşi probleme care au venit să protestăm, împreună, în faţa Parlamentului European. În semn de solidaritate, Geza Tarjanyi, un englez a venit pe jos din Blackpool la Bruxelles.

Planuri de viitor?

Nu voi înceta lupta până când Parlamentul României va adopta o lege de interzicere a fracturării hidraulice şi a exploatărilor cu cianuri în România. De asemenea, voi continua să militez şi pentru alte probleme de mediu, precum tăierile ilegale de păduri, microhidrocentralele de pe râurile de munte, sau alte asemenea activităţi ce produc neajunsuri mediului înconjurător. Şi nu în ultimul rând, voi încerca să transmit tinerilor că e important să iubească şi să protejeze natura.

Trei întrebări pe care să le adresezi oamenilor.

Le este greu oamenilor, ca în fiecare zi, timp de 10 – 15 minute din timpul lor liber să se informeze? Acum marea majoritate a oamenilor are acces la internet, este simplu să te informezi.

Ce-i vei răspunde copilului tău când peste ani te va întreba: Tată / Mamă, tu ce ai făcut ca să împiedici asta? (= diverse efecte ale unor dezastre ecologice ce puteau fi evitate)

De ce după 25 de ani de aşa-zisă democraţie ne este frică să ieşim în stradă să ne apărăm drepturile?

Manual

2013-12-11T14:46:00.001+02:00

Ieșim-ieșim!

2013-09-30T09:26:00.000+03:00

Ieșim din casă pentru că ne pasă

De alte chestii-n afară de masă,

Bling-bling, biștari și aorta groasă.

Ieșim din casă pentru că ne pasă

De-o lume unită c-o trăire mănoasă

Unde fiecare om liber poa' să

Trăiască.

Notă explicaativă: K-ul este o ironie la adresa domnului Gâdea ce-i prezintă pe protestatari ca fiind niște urofili ketaminoși. Gâdea, urine big trouble, ca să zicem așa! :)

Rosia Montană Gold Corporation

2013-09-27T11:11:00.000+03:00

Citind pe wikipedia, observăm cum continuă analogia:

" The Goa'uld (pronounced [ɡoˑɑˈʔuːld] go-ah-OOLD; commonly shortened to /ɡoʊˈuːld/ go-OOLD or /ˈɡuːld/ GOOLD) are a fictional symbiotic race of ancient astronauts from the American-Canadian military science fiction television franchise Stargate. The Goa'uld are parasites from the planet P3X-888, integrated within a host, most of the time a human. The resulting creatures are a powerful race bent on galactic conquest and domination, largely without pity, compassion or remorse."

core pollution - (conform google translate) poluarea de bază

Pe 29 Sptembrie continuă drumul către Poarta Stelară cu manifestații aproape globale.

..

Badea, ești tare-n Guran?

2013-09-18T10:14:00.001+03:00

După cum știm, Mircea Badea a pozat într-o zonă cel puțin ambiguă. Cumva, vehemența obiectivă și-a mai domolit elanul odată cu protestele pentru Roșia Montană. Astfel, dintr-un motiv sau altul, prezentatorul emisiunii "În Gura Presei" a fost prins pe picior greșit, atrăgând atenția mass-mediei reale, cea nedirecționată politico-economic. Da, Mircea Badea s-a exprimat, în general, împotriva proiectului de la Roșia Montană, dar acum, când masele au reacționat în mod nemaiîntâlnit de zeci de ani vis-a-vis de această chestiune, a discreditat zeci de mii de oameni în mod nefondat. Evident, la un asemenea număr de oameni, este inevitabil să fie prezenți manipulatori, manipulați, oportuniști, hipstări (w/e that means), snobi, attention whores și alte specimene din acestea, dar totuși! Există și oameni frumoși. Mulți! Mai jos este un montaj ce evidențiază discrepanța de atitutine în timp vis-a-vis de proiectele anti-mediu acceptate de clasa politică.

La polul opus se află Moise Guran, care, într-o emisiune la TVR1 l-a executat pe domnul Victor Ponta. Cumva, lupta a fost inegală, deoarece premierul era înarmat cu 2-3 povești de lemn pe care le repeta la infinit, iar Moise Guran era dotat cu toate întrebările și răspunsurile pertinente, pe care le știm și noi, legate de problemele de mediu, de neconstituționalitatea afacerii și toate elementele ce atestă proiectul minier Roșia Montană ca fiind un genocid clar. Totuși, nu-nțeleg cum de a acceptat Victor Ponta această invitație, căci se știe despre Moise Guran că ar fi destul de franc... anyway. Mai jos este emisiunea de la TVR1, obositoare pe alocuri, în momentele în care premierul vorbește fără a exprima, dar înălțătoare-n momentele cheie.

Așadar,

Badea, dacă ești tare-n Guran,
Hai ieși frumos la maidan,
Dar vino întins, cu elan
Căci ne cunoști de peste un an.

Ne-am tot întânit, unit, reunit
Și iată ce superb a ieșit!
Așa că vino-ncoace la vorbit,
Cu pene pe dos sau scrobit,

Să iei și cățaua cu tine, e clar!
Căci vis-a-vis e protest canino-umanitar.
Și te știe lumea suflet mămos,
Hai vino să vezi cât e de frumos!

P.S.:
Dialogul se poartă în Stradă,
În mod personal.
Nicidecum la distanță,
Conectat la Canal.

De Ziua Noastră avem Reality Show! :)

2012-10-26T12:00:00.001+03:00

De ce e Ziua Noastră?

Deoarece zilnic este ziua noastră în care trăim, respirăm și primim șansa de a o lua de la capăt, de a ne învața lecțiile, de a fi fericiți. Este alegerea noastră să ne sărbătorim existența în fiecare zi.

filmare&montaj: www.tranzit.tv - aducem la constiință, schimbarea începe cu noi

Doo Feel Liike :)

2012-10-14T23:09:00.000+03:00

Marș Frumos

2012-10-11T13:13:00.000+03:00

Am primit și acordul autorităților, așadar Marș Frumos! EVENT LINK - https://www.facebook.com/events/208363225962243/ :)

Ce? ---------> Marș Frumos.
Exemplele cel mai concludente le aveți aici: https://www.facebook.com/events/110156405803299/
și aici, la Ziua Noastră (manifestare statică): http://www.facebook.com/events/271679912950109/

De ce? ---------> Pentru că dorim, putem, facem.

Cine? ---------> Oricine are ceva frumos de exprimat, fie că vorbim de artă, ecologie, socializare sau orice alt plan unde frumosul se poate dezvolta.

Cum? ---------> Pe jos, la pas lejer sau dans.

Când? ----------> Sâmbătă, 13 Octombrie 2o12, între orele 15-18,

Unde? ---------> Parcul Al. I. Cuza (fost I.O.R.), intrarea cu statuia lui Cuza.

Mijloace de transport:

Autobuz: 311
Troleibuze: 92, 79, 70

C.V. 0.2

2012-10-04T22:30:00.000+03:00

Sunt calm din când în când,

Când pot privi coincidențe :)
[ actualizat Ianuarie 2o15 ]

Ziua Noastră

2012-09-27T08:48:00.000+03:00

https://www.facebook.com/events/271679912950109/

Am primit aprobare pentru 29 Septembrie (adică Sâmbătă), înte orele 14:oo şi 19:oo, în Parcul Grădina Icoanei, aşadar the joy is also legal :). Să ne bucurăm de a Noastră Zi de vară cum ştim noi mai bine!

De ce e Ziua Noastră?

Deoarece zilnic este ziua noastră în care trăim, respirăm și primim șansa de a o lua de la capăt, de a ne învața lecțiile, de a fi fericiți. Este alegerea noastră să ne sărbătorim existența în fiecare zi.

Sâmbătă este o alta șansă de a ne bucura de ce avem și pentru a arăta cât suntem de recunoscători, astfel scoatem frumosul din noi și îl exersăm împreună. Pictăm împreună, brainstormăm împreună, concepem mesaje constructive pe care le transpunem în cuvinte, imagini, gestică, simbolu ri, scenete, zâmbete :)

Multă din energia declanșată la această Zi a Noastră va fi direcționată către următorul event ce este un marș, căci, după cum observați, ne interesează o alternanță a modului de manifestare, iar azi suntem pe zonă, mâine suntem pe drum :)

Așadar La Mulți Ani nouă! :)

Liderul nostru

2012-06-19T18:35:00.000+03:00

Liderul reprezintă un fruntaș, ceva deasupra altor componente de aceeași natură, un conducător, un principal în lumea secundarilor. Vechea paradigmă creiona liderul ca element indispensabil al existenței noastre, un deschizător de drumuri și model pentru toți ceilalți, viața fără el fiind pustiu. Viziunea nu este deloc eronată, însă este prost direcționată, deoarece această percepție a liderului se bazează exclusiv pe ceva din afara forului nostru interior, detaliu ce se reglează în noua percepție.

Multă vreme s-a decis ca fiecare grup sau mulțime să fie dirijată de un conducător, astfel, prin metode mai mult sau mai puțin democratice, se alegea un cap ce stabilea granițele între bine și rău. Însă, odată cu investirea sa, noul ales nu primea doar acordul celorlalți, ci și atenția și energia acestora, stimulente foarte puternice pentru personalitate și ego, iar de aici, după cum deseori am observat în istorie, nu erau prea mulți pași până la autosuficiență și infatuare. Totuși circumstanțele atenuante sunt determinate de fuga de responsabilitate a celorlalți, deoarece e mai lejer să știi că există un cineva mai presus de tine pe care să dai vina atunci când lucrurile nu se desfășoară în mod ideal, fie că vorbim despre o clasă politică, un patron nepriceput sau un Dumnezeu. Astfel, frica de noi și de consecințele deciziilor noastre ne-a făcut să ne refugiem în alte entități pe care să le tragem la răspundere pentru nereușite.

Dezvantajul mentalității mai sus descrise este limitarea acesteia de existența unor factori externi, iar când aceștia dispar sau se contrazic suficient de mult conștientizăm că singurii responsabili suntem noi. Observăm astfel că toate criticile direcționate către liderii și șefii ce ni s-au perindat prin viață nu erau decât sfaturi pe care ni le dădeam nouă înșine, însă nivelul de percepție respectiv nu ne permitea acceptarea ubicuității noastre. Travaliul începe abia după ce înțelegem că noi suntem singurii lideri responsabili pentru propriul prezent, deoarece trebuie să ne reconștientizăm existența prin prisma noii viziuni. Acum înțelegem că pentru a primi onoare și cinste trebuie să oferim onoare și cinste. Dacă vrem să întâlnim oameni frumoși, e musai să fim cât mai frumoși posibil. Dacă vrem să fim înconjurați de corectitudine, e indicat să fim corecți, atât cu cei din jur cât mai ales cu noi înșine, căci dezvoltarea liderului din noi presupune conștientizarea sinelui și acceptarea unui standard principial bine definit.

Acum, că ne-am (re)descoperit Liderul, ar fi bine să dăm dovadă de toleranță în ceea ce privește absența lui îndelungată, deoarece știm că dacă nu iertăm, nu putem merge mai departe, lucru deja înțeles din relațiile cu ceilalți. Oricum, față de cine să fim mai îngăduitori dacă nu de noi înșine? Și pe măsură ce descoperim liderul din noi, descoperim și noi-ul din liderii celorlalți și astfel conștientizăm că nu suntem singuri în această căutare și, mai mult, chiar avem nevoie unii de alții. Da, singura soluție rămâne propria evoluție, însă aceasta nu se produce într-un mediu izolat, ba dimpotrivă, are loc doar când facem trecerea de la Eu la Noi. Iar Noi suntem ATÂT de frumoși!

de Alexandru și Cristina DAN

Gânduri ude

2012-04-03T10:17:00.000+03:00

Indiferența ta

2012-03-10T13:17:00.001+02:00

                                                              Indiferența ta mă anihilează!
                                                                      Ce pot să fac, dacă nu vrei să faci?
                                                                      Ce pot să fiu, dacă nu vrei să fim
                                                                      Mai mult decât o șleahtă de buimaci?

                                                                      Deci Sâmbătă ne-așteaptă Strada
                                                                      Să ne strigăm cu toți cuvântul:
                                                                     "Noi vrem o existență fără ACTA!
                                                                      Noi vrem ca liber să ne fie gândul!"

Dragă Mamă

2012-03-09T13:29:00.001+02:00

Dragă Mamă,

                                       Mi-au spus cu toții că aleg unde mă nasc, ce sunt, ce semăn, ce culeg
                                       Și că sunt apt pentru a fi ceea ce sunt cu-adevărat: un om.
                                       Atunci mi-am spus eu mie să mă nasc aici, român printre ai mei români,
                                       Unde mi-e drag să fiu, unde mi-e clar că sunt, unde e ceru-n vârf de dom.

                                       Aici, pădurea-i soră cu pelasgul, eteru-i olm de șofrănel,
                                       Auzul ne e susure de ape, oftatul: tril de ciocârlii.
                                       Privirea ni se-ntinde-n alte zări, prizând din propria anamneză,
                                       Iar piepturile noastre caste pulsează-n cor un infinit de Românii.

                                       Zvâcnim și noi din țară-n țară, căci ce-i aicea nu-i p-afară,
                                       Că pe la ei e cald și bine, cu lapte și covrigi și miere,
                                       Dar când ne prind în mrejele nălucii, ne înrobesc de propriul scop
                                       Și adormim strângând din dinți, atenți cum suflul nostru piere.

                                       Știm, Mamă, că ne vrei, să fim cu toți la pieptul tău. La fel și noi,
                                       Gândim să regăsim liantul ce ni l-au scurs din vene odioșii
                                       Dorind să ne alieneze, dorind să ne omoare intrinsec,
                                       Dar nu au izbutit, căci NOI suntem românii, calzii și frumoșii.

                                       Acum, însă e nouă nuanța graiului cântat la unison
                                       Când evoluția e blazon, iar libertatea-i argument;
                                       Acum, când nu mai gâfâim un gând impus în gât și minte,
                                       Mesajul nostru-i creativ, e clar, adevărat și coerent.

                                     Mă bucur, mamă, să te văd zâmbind, probabil pentru prima oară.
                                     După atât amar de timp, ne întâlnim, acum, cu-adevărat:
                                     Tu, pașnică și răbdătoare, captată-n a istoriei tiradă,
                               Eu, calm și optimist român, cu suflet bun, cu gând curat.

                                       Simțind ce simt, fiind ce sunt, mă bucur că exist printre ai mei
                                       Când dragostea de sine și de noi aprinde viața-n propria flamă.
                                       E un moment ce vine din prezent către prezent pentru Apoi,
                                       E un moment când sincer te iubesc. Deci La Mulți Ani, patrie Mamă!

Scrisoare către Prezent

2012-02-24T10:21:00.000+02:00

                                                    STOP ACTA - Scrisoare către Prezent

                                                                E cald și e frumos ca prima dată.
                                                                Azi, e mai multă lume adunată
                                                                Să nege o lege alterată
                                                                Ce ne dorește mintea sufocată.
                                                                Mulțimea nu mai e așa de idioată
                                                                Cum ne învață media. Nu o dată
                                                                ACTA s-a zis că este anulată.
                                                                Clar! O minciună gogonată.
                                                                Și chiar de vestea e adevărată,
                                                                Vor încerca și altădată
                                                                O lege așa... mai asortată
                                                                Cu sângele de pe cravată.
                                                                Acum o zi sau trei, la știri fu dată
                                                                O informație că-i o altă
                                                                Idee foarte discutată
                                                                De ONU și este delicată
                                                                Poziția noastră. Dintr-o dată
                                                                S-a estompat vederea democrată,
                                                                Iar Capii cu a lor gândire scelerată
                                                                Vor iarăși lumea deturnată
                                                                Către o pace în sclavie scufundată.

                                                        Lumina este pașnic afișată
                                                                Pe chip, iar inima-i gravată
                                                                De melodia fină și bisată
                                                                A libertății mult visată.
                                                                Azi, e mai multă lume adunată
                                                                De vocea ei reanimată,
                                                                Ce-a fost un timp mitificată.
                                                                Cu noi aici e țara toată,
                                                                Iar noi suntem cu ea, deci iată
                                                                Cum respirăm cu toți odată
                                                                Trăind prezentul laolaltă.
                                                                E cald și e frumos ca prima dată.

Sursă poză(.eps)

The Calling

2012-02-19T14:21:00.001+02:00

NO ACTA

2012-02-19T14:16:00.001+02:00

Roșia Montană

2012-02-19T14:10:00.001+02:00

Blinded?

2012-02-15T15:10:00.001+02:00

Pas cu pas

2012-02-15T14:28:00.001+02:00