Dincolo de erorile grosolane de viziune, lipsurile şi nepriceperea în organizarea şi managementul sistemului de impozitare, ce caracterizează ultimele două decenii, vor rămâne probleme de nerezolvat ce vor impune în final o reformă radicală şi o modernizare a tuturor sistemelor de impozite. Aceasta reformă inevitabilă se va referi la impozitele asupra muncii vii, cele asupra proprietăţii imobiliare şi bunurilor, a taxelor pe circulaţia mărfurilor sau a câştigurilor de capital.

Aş dori să prezint în cele ce urmează, una din erori şi repercursiunile acesteia pe termen lung, cu un exemplu din istorie. Citeam, nu cu mult timp în urmă, o carte a d-lui Paleologu despre familiile boiereşti, care prezenta o situaţie din secolul XV-XVI din Valahia. Ţăranii munteni liberi (vecini), au fost obligaţi din cauza sistemului fiscal înrobitor al statului din acea vreme, să-şi vândă proprietăţile imobiliare şi terenul boierilor, devenind astfel legaţi – moşneni. Acest fenomen era urmare a faptului că aceştia din urmă beneficiau de un sistem fiscal mai avantajos, agonisind astfel averi imobiliare importante – sate întregi. Această concetrare a averilor funciare în mâna boierilor a avut ca efect nu numai sărăcirea locuitorilor satelor în primă instanţă, ci şi scăderea coeziunii şi a forţei militare şi politice a statului de la acea vreme. Cred că acest exemplu edificator de armonizare fiscală se va replica şi azi – cei bogaţi şi cu averi imobiliare semnificative vor avea posibilitatea şi mijloacele să se îmbogăţească în continuare, să-şi optimizeze fiscal nivelul impozitelor, cum e normal. Iar ceilalţi, cu posibilităţi mai reduse – tinerii în mod special, vor plăti factura incompetenţei autorităţilor, şi vor uza de dreptul fundamental al oamenilor de a trăi într-o ţară bine administrată şi care are respect faţă de drepturile lor, şi asta mai ales acum, în plină eră a globalizării.

Ca rezultat, România va fi mai slabă, coeziunea socială mai scăzută şi se va aşeza confortabil fără concurenţă pe ultimul loc între ţările UE ca nivel de viaţă şi civilizaţie.

Singura şansă – după părerea mea, – şi care ar fi bine să se întâmple în perspectiva imediată, ar fi ca unul din efectele crizei financiare să fie consolidarea şi uniformizarea sistemelor fiscale europene, când probabil vom ajunge la un nivel de impozitare sustenabil, transparent şi echitabil pe tot teritoriul comunităţii şi vom putea profita astfel şi noi, românii, de efectele lui.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Failure to balance the budget deficit by decent expenditure restraining measures, makes the government to take crisis decisions with unpredictable negative effects on the future. One of these decisions is higher taxation, practically taxing multiple real estate property owners. The real estate property tax system in Romania is clearly deficient, and has an empirical ground, so it must be modernized and brought into line with its market value, which is one of the issues we have raised several times since a few years ago. But from this to discourage with duties the owners of several properties, or real estate investors who saved or borrowed and invested, for their own comfort and economic security, is a long way. How can we speak of supporting or encouraging the real estate industry, then to take such pro-cyclic actions with devastating long-term effects?

By these fiscal policies there are promoted again the immediate consumption and personal loan credit and not the long-term investments that should represent the normal evolution in the development of a modern society. Obviously, investors are taking note of this situation and will take appropriate decisions so that the intention of boosting budget revenues will not be successful. Rental market should be encouraged in terms of increased population mobility imposed by market economy law and which can not grow without real estate investors. Rental taxes should represent an important support for the local communities’ budget and an investment source for land urbanization, creating conditions for future real estate property development.

Let’s see now some specifications regarding the evolution of the crisis we face: if the economic difficulties from the 90’s overtook people at a low level of debt, now it will wreak havoc in families in Romania who were heavily indebted, and if the banking system has been successful compared to the year before, and delayed, taking the shock of bad loans, we can not say the same thing about 2010 and 2011, which will be the real endurance test.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Imposibilitatea de a echilibra deficitul bugetar prin măsuri decente, de limitare a cheltuielilor, face ca guvernul să ia decizii de criză cu efecte negative greu de anticipat pe viitor. Una din aceste decizii este suprataxarea, practic accizarea deținătorilor de mai multe proprietăți imobiliare. Sistemul de impozitare al proprietăților imobiliare din România este evident deficitar, are o bază empirică, trebuie modernizat și pus în concordanță cu valoarea de piață a acestora, acesta fiind unul din aspectele pe care le-am semnalat de mai multe ori încă de acum câțiva ani. Dar de aici până la a descuraja prin accize pe deținătorii de mai multe proprietăți, investitorii imobiliari, care au economisit sau împrumutat și investit pentru confortul și siguranța lor economică, e o cale lungă. Cum putem vorbi de sprijinirea industriei imobiliare sau încurajarea ei când se iau aceste măsuri prociclice cu efecte devastatoare pe termen lung?

Prin aceste politici fiscale se încurajează din nou consumul imediat și creditul de nevoi personale și nu investițiile pe termen lung ce ar trebui să constituie evoluția normală în dezvoltarea unei societăți moderne. Evident investitorii luând act de această situație vor lua deciziile adecvate iar nivelul încasărilor la buget nu va fi cel scontat. Piața chiriilor ar trebui încurajată în condițiile mobilității crescute a populației impuse de legile economiei de piață și care nu se poate dezvolta fără investitori imobiliari. Impozitele din chirii ar trebui să constituie un suport important pentru bugetul comunităților locale și o sursă de investiții pentru urbanizarea terenurilor creând condiții pentru dezvoltări imobiliare viitoare.

Şi acum câteva precizări asupra evoluției crizei cu care ne confruntăm: dacă în anii ‘90 dificultățile economice au surprins populația la un grad de îndatorare scăzut, acum va face ravagii în familiile din România puternic îndatorate, iar dacă sistemul bancar a făcut cu brio față încercărilor din anul trecut și a temporizat, preluând șocul creditelor neperformante, nu putem spune același lucru în 2010 și 2011, care vor fi adevăratele pietre de încercare.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

The National Statistics Institute (INS) has released three indexes (total apartments, total individual buildings and the national average), based on calculations made on data gathered from notary offices. The descendant trend described by these indexes is, in my opinion, correct.

One must understand beforehand that real estate market is essentially a collection of very different goods and it isn’t what we usually call an “efficient” market. For a statistical analysis of this market, it is crucial that the approach is well-adapted to these particularities. It is not a simple task; it requires well-trained professionals and doesn’t necessarily fall in INS’s duty.

For example, the location of the property, one of the most influential factors in the market value of a property, has only two categories: capital/the rest of the country. This “forced” categorization is also applied to other characteristics of the real estate property, making futile any attempt to calculate/estimate an individual property price based on the index. But as a trend indicator (the normal and intended role), the index reaches its goal.

As for the index values published, it has to be understood that the methodology used was Laspeyres’s, which could explain the moderate variations (under 5 percent), versus the Paasche method, which could have shown a more abrupt declining of the market. In my opinion, we could see tens of percent variations until the end of this year.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

INS, cel care a prelucrat după metode științifice informațiile colectate de la birourile notariale, a furnizat cei 3 indici (total apartamente, total clădiri individuale și cel național) care se înscriu în tendința de evoluție a pieței imobiliare.

Trebuie înțeles de la început că piața imobiliară este o colecție de bunuri foarte diferite în esență și particularități, nu este o piață eficientă. Practic, pentru o analiza statistică a ei se impun criterii și abordări pentru fiecare categorie de spețe în parte, care este o activitate laborioasă, cere specialiști și nu cade în sarcina INS.

Spre exemplu, localizarea proprietății, unul dintre factorii cei mai importanți atunci când vorbim de valoarea de piață, este comasat în indicele INS în doar două categorii: capitală/provincie. Această comasare acționează și in ceea ce privește alte caracteristici ale proprietății cu influență directă asupra valorii acesteia, invalidând automat orice încercare de a estima prețul unei anumite proprietăți. Ca și indicator de evoluție în ansamblu al pieței, consider însă că indicele imobiliar își atinge scopul.

În ceea ce privește realitatea procentelor comunicate, trebuie menționat că s-a ales metodologia calculării unui indice de tip Laspeyres, care indica de obicei variatii mai domoale ale preturilor (versus indicele de tip Paasche), fapt ce poate explicita într-o oarecare măsură variațiile de sub 5 procente pe care le-a publicat INS. În opinia mea, vom vedea până la sfârșitul anului în curs scăderi de prețuri poate de zeci de procente, în funcție de caz.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Acesta este unul din cele mai îngrijorătoare semnale, care, alături de măsurile de austeritate fără precedent propuse de guvern și care au șanse mici să-și atingă ținta sunt cele mai proaste vești din această lună, cu implicații deosebite în creditare și respectiv piața rezidențială.

Creșterea alarmantă a creditelor neperformante, care pe fondul crizei se va accentua în următoarele 6-12 luni, va pune băncile în situații delicate, îndepărtând cu cel puțin 1 an momentul atât de așteptat al relansării creditării – ce tocmai a fost ratat.

Azi, chiar dacă dobânzile au scăzut puternic ajungând la nivelul anului 2007, tot mai puțini clienți se încumetă să achiziționeze locuințe cu credit ipotecar. Nici „Prima casă 2” nu o duce mai bine deoarece sunt tot mai puțini cei ce se califică în condițiile actuale, având în vedere și nivelul prețurilor pentru multe din dezvoltările imobiliare rezidențiale aflate pe piață versus veniturile celor ce doresc să le achiziționeze.

Discrepanța între cererea solvabilă și oferta competitivă este azi foarte mare și ține blocate tranzacțiile.

Una din posibilitățile de ieșire din această criză ar fi relansarea cererii solvabile. Așa cum guvernul a luat decizia de a sprijini prin programul “Rabla” industria auto, ar trebui luate măsuri mai eficiente de relansare a industriei de construcții care poate să aibă un rol important și în relansarea PIB pe baze sănătoase.

Deciziile care ar trebui luate ar fi de a găsi soluții financiare, surse de bani pentru investițiile în infrastructură și plata datoriilor către firmele de construcții pentru ca acestea să revină pe linia de plutire.

Îmbunătățirea programului „Prima casă” prin eliminarea plafonului de 60 000 euro care influențează și menține încă valorile sus, precum și oferirea celor ce achiziționează subvenționări de dobânzi, termene de grație, etc., sursa ar putea fi banii obținuți din impozitarea suplimentară a proprietăților, ce trebuie să fie dirijați tot spre sectorul rezidențial pentru a-l relansa – nu spre consum.

Dacă ar trebui să răspund la întrebarea „De unde avem bani pentru toate acestea?”, aș spune: „Statul, prin diferite ministere și instituții, mai administrează prost și clientelar companii din sectorul energetic de pildă, sau deține participații semnificative, care ar fi atractive la privatizare și ar crea surse pentru o relansare economică bine gândită și pe baze sănătoase.”

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

There are a few real estate websites (with significant traffic) that present many properties offers, market analysis and also a real estate index for Bucharest – but most of the times all these contradict one another.

It usually comes to this because of the unverified information these websites build their articles on; almost every single article is centered around real estate offers. And those offers are, of course, sustained by the interest and wishes of the owner, therefore they are strongly influenced (during this economic crisis) by the positive information the authorities presented in the first quarter of 2010, and not by the real trading prices of the market, as it would have been advisable. These real prices I’m referring to accurately reflect the supply-demand relation at this present time. This whole situation therefore created is caused by the lack of transparency in the real estate industry and also by the limited number of independent and professional analysts.

As the recent information regarding the number of transactions, the default loans situation and also the whole economic situation is quite dark, coming up with sayings like “the properties price in that city increased by 5%” shows lack of professionalism, and those involved prove ethical deficiencies.

The real estate market is not very efficient, having a significant gap between supply and demand and the properties are characterized by unique features, hence the lack of accuracy and relevance in calculating overall medium prices. Using only the real estate offers for market analysis is also a mistake that can lead to important errors and to public misinformation, consequently. The Romanian National Bank considered creating a real estate index, in partnership with the public notaries and INSSE, and this represents an important first step towards the market transparency, but this single act can not become a remedy by itself. The real solution is to follow the standard used in the well-developed countries so that all the involved institutions could transparently provide the necessary information, while the real estate consultants base their analysis on clear, accurate and objective data, resulted from properties transactions only.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

• a tax base set on empirical and egalitarian methods, which leads to inequity
• an exaggerate difference in taxes of the same property, regardless its owner (individual or company)

A reasonable solution to this problem could be the decision taken by the Ministry of Finance to change the whole tax system (and the tax base respectively), beginning with the market value of the property. Although this is going to be a very complex process, which is going to consume will power, time, effort and money, it would definitely resolve many of the budgetary issues and it would also create solid premises for the correct real estate market alignment when it comes to the tax value of properties, depending on objective criteria such as location and intrinsic quality of the property.
With this change in approach, the properties tax values could double or even triple, making the budget revenues therefore obtained grow significantly.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA

Nu există societate dezvoltată cu principii de piață și respect față de proprietatea privată care să nu impoziteze proprietățile imobiliare în concordanță cu valoarea de piață a acestora.
În România există azi 2 discrepanțe majore în impozitarea proprietăților în afară de nivelul foarte scăzut al acestuia și anume:

• o bază de impozitare stabilită pe căi empirice și egalitariste ce produce inechitate;
• o diferențiere exagerată a impozitelor pentru aceeași proprietate dacă este deținută de o persoană fizică sau una juridică.

O soluție echitabilă ar fi decizia Ministerului de Finanțe de a schimba sistemul de impozitare (respectiv baza de impozit) plecând de la valoarea de piață a proprietății. Deși este un proces complex ce necesită voință, timp, efort și costuri, ar rezolva multe din problemele bugetare și ar crea bune premize în alinierea corectă în piața imobiliară a valorii de impozitare a proprietăților.

Dr. ec. Adrian Crivii, FRICS, MAA