dental-sience-medicine

Despre sangerarea gingivala

noreply@blogger.com (teanc) — Thu, 15 Sep 2011 09:18:00 +0000

Ia aceasta postare as dori sa scriu cateva lamuriri in ceea ce priveste sangerarea gingivala. In reclamele pe care le vedem sau citim se tot vorbeste despre aceasta teama.
Cauzele sangerarii gingivale sunt multiple:
- periaj dentar incorect sau insuficient efectuat sau chiar absent pe anumite perioade de timp determina acumularea de placa bacteriana pe suprafetele dentare si in consecinta inflamatia gingiei ( manifestata clinic prin gingie rosie, violacee si sangerare spontana, la cele mai mici atingeri sau la periaj);
- depozite de tartru ;
- carii netratate sau incorect tratate;
- lucrari protetice incorecte, neadaptate marginal;
- anumite stari fizilogice sau patologice ( prin fragilitatea capilara generalizata inainte si in timpul menstruatiei; sarcina; diabet; boli cardiace, epilepsie, etc);
- anumite medicamente .
Doar o pasta de dinti special conceputa pentru sangerarea gingivala nu are nici un efect. Trebuie efectuat un consult dentar, iar medicul dentist este in masura sa va recomande tratamentul corect adaptat problemelor individuale. Bineinteles ca va va recomanda o tehnica corecta de periaj si pasta de dinti, apa de gura , metode de igienizare profesionala.
Netratata la timp simpla sangerare gingivala, semn al unei gingivite, va evolua spre forme mai severe de gingivita si parodontopatii.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Sincere regrets to Japan. Sincere regrets for the losses suffered.

noreply@blogger.com (teanc) — Sat, 12 Mar 2011 05:34:00 +0000

Sincere regrete poporului japonez. Din cauza cutremurului de 8,9 pe Richter si a marelui Tsunami eu sufar pentru poporul vostru, sunt indurerat de pirederile suferite si de dezastrul prin care trec. Sunt alaturi de toti cei in suferinta.
semneaza: administrator blog.

--------------------------------------------------------------------------------

Sincere regrets to the Japanese people. Beacouse of the earthquake of 8.9 on the Richter and the great tsunami i am suffering for your people, I am hurt beacouse of the losses suffered and beacouse of the disaster suffered. I'm with all those who suffer, who are grieving the loss suffered and all japanese.
Signs: Blog Administrator

---------------------------------------------------------------------------------

Traducere din Engleză în Japoneză
誠実な日本人に後悔している。リヒターの8.9の地震のBeacouse、大きな津波が私はあなたの人々の苦しみ、私は苦しみ、災害のbeacouseが被った損失のbeacouseを傷つけています。私は誰の損失は、すべて日本語と苦しんで悲しんでいる人に苦しむすべての人としています。
看板：ブログ管理者

{{ Seijitsuna nipponjin ni kōkai shite iru. Rihitā no 8. 9 No jishin no Beacouse, ōkina tsunami ga watashi wa anata no hitobito no kurushimi, watashi wa kurushimi, saigai no beacouse ga kōmutta sonshitsu no beacouse o kizutsukete imasu. Watashi wa dare no sonshitsu wa, subete nihongo to kurushinde kanashinde iru hito ni kurushimu subete no hito to shite imasu.
Kanban: Burogu kanri-sha }}

PROFILAXIA

noreply@blogger.com (teanc) — Tue, 12 Oct 2010 07:29:00 +0000

Se ocupa cu prevenirea problemelor stomatologice.Ca in orice domeniu este mult mai bine, ieftin si usor sa previ decat sa tratezi.

Stomatologia are doua mari probleme : cariile si boala parodontala. Ambele pornesc de la forme foarte simple, minore , ce evolueaza in lipsa unui tratament spre pierderea dintilor cu sau fara durere, de intensitate mai mare sau mai mica.

In stomatologie preventia consta in consult periodic, recomandabil o data la 6 luni. Consta intr-o atenta observare o dintilor, gingiilor, mucoasei. Este bine sa se incheie cu un detartraj si periaj profesional si sfaturi ale medicului cu privire la igiena orala, recomandarea unei anumite paste de dinti , apa de gura, ata dentara. Se pot face recomandari si in privita alimentatiei si modul de consum al dulciurilor si bauturilor acide.

Profilaxia cariei incepe inca din timpul vietii intrauterine, cand viitoarele mamici ar trebui ca din luna a 4a de sarcina sa ia tablete cu fluor. Copii pana la 12-14 ani ar trbui deasemana sa ia zilnic tablete cu fluor pentru o mai buna mineralizare a smaltului. Apoi se folosesc paste de dinti un un indice de cel putin 1450 ppm de flour, geluri cu fluor.

Se pot face in cabinet fluorizari la copii cu risc crescut de carie si nu numai. Tot pentru profilaxia cariei se fac sigilari dentare la dintii definitivi.
Foarte important, pentru prevenirea cariilor la dintii definitivi este necesar sa se rezolve cariile dintilor de lapte. Intre 6 si 12 -13 ani sunt pe arcade ambele dentitii. Se stie ca in carii sunt multe bacterii ce pot adera de dintii definitivi in eruptie, a caror mineralizare nu a atins maturitatea. Si bineinteles, tratamentul cariilor incipiente, intr-un stadiu superficial, prin stoparea evolutiei lor.

Profilaxia bolii parodontale se realizeaza printr-o igiena riguroasa atat la cabinetul dentar prin detartraj si periaj profesional cat si personala , folosind o tehnica corecta de periaj, pasta de dinti adecvata , a apei de gura, atei dentare . Prin detartraj se indeparteaza microbii de pe suprafetele dentare si din santul gingival, obtinandu-se o foarte buna igienizare a cavitatii bucale. Tartrul este iritant gingival si loc de aderare a placii bacteriene. El intretine boala parodontala.

Este extrem de important sa avem o legatura periodica stransa cu medicul dentist. Orice problema dentara amanata se complica si pot aparea repercursiuni in organism.

Mergeti la dentist o data la 6 luni pentru sanatatea dumneavoastra!

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

ORTODONTIA

noreply@blogger.com (teanc) — Tue, 12 Oct 2010 07:21:00 +0000

Ortodontia este ramura stomatologiei care trateaza lipsa de aliniere a dintilor, rotatiile dentare inestetice, lipsa de congruenta a arcadelor.

Se constata o frecventa crescuta a problemelor de incongruenta dento-alveolara la copii si adolescenti. Acestea au impact puternic asupra psihicului si personalitatii lor. Cei mai multi se feresc sa rada, chiar sa vorbeasca din cauza nealinierilor dentare.

Parintii trebuie sa isi urmaresaca de mici copii si sa se adreseze unui medic dentist pentru a corecta la timp aceste probleme. Este foarte important ca parintii sa urmareasca eruptia dintilor de lapte si apoi a dintilor definitivi, sa observe modul de respiratie al copiilor( respiratia orala , adica cu gura deschisa, este incorecta si cu repercursiuni asupra dezvoltarii corecte a maxilarelor si in timp apar probleme ortodontice) , chiar si modul de inghitire poate determina probleme ortodontice ( copii, dupa eruptia dintilor de lapte, nu trebuie sa inghita cu limba intre arcade ci in spatele dintilor) . Orice obicei vicios, suptul degetului mare sau oricare alt deget, tinerea in gura a diferitelor obiecte, suzeta dupa 1 an si jumatate, pot produce dezvoltari incorecte ale maxilarelor si musculaturii fetei cu manifestari ortodontice. De aceea parintii trebuie sa isi urmareasca copii si daca observa obiceiuri incorecte sa se adreseze medicului specialist.

Foarte important de mentionat: o dezvoltare corecta a oaselor si musculaturii fetei incepe dupa nastere prin alapatarea la san a copilului, determinand astfel mezializarea mandibulei. Este modul natural si firesc de raportare corecta a maxilarelor prin efortul muscular depus in timpul alaptarii copilului. In cazul in care din diferite motive nu este posibila alaptarea la san a copilului se recomanda folosirea tetinelor ortodontice.Oricum efectul nu este acelasi cu al alapatului, dar sunt mai eficiente decat tetinele obisnuite.

Inghesuirile dentare determina probleme mari. Igiena nu se poate realiza coresponzator si se grefeaza usor carii pe dintii inghesuiti. In timp apar si problem ale parodontiului de sustinere cu gingivite si parodontite superficiale, ce evolueaza spre formele profunde ce pot duce pana la pierderea dintilor. Deasemenea masticatia este deficitara.

Tratamentul ortodontic se impune daca:
-dintii temporari se pierd mai repede decat varsta cronologica;
-sunt prezente inghesuiri dentare;
-sunt prezente spatieri dentare, de exemplu strungaraeata;
-ai dintii strambi;
-ai dintii erupti in afara crestei dentare;
-ai problem cu dintii crecuti in plus sau sunt absenti.

Cu cat se incepe mai devreme tratamentul ortodontic cu atat rezultatele vor fi mai bune. La copii pana in 10-12 ani se pun aparate mobile. Dupa 12 ani sunt eficiente aparatele fixe. In general aparatele ortodontice au component metalice, dar partea metalica si elasticele pot fi divers colorate, incolore sau la culoarea dintilor .Exist si o tehnica liguala , de fixare a aparatelor ortodontice, mult mai estetica, dar si mai costisitoare, cu rezultate bune.
Tratamentul orodontic este mai eficient in perioada de crestere a maxilarelor, pana spre 20 de ani, insa este binevenit la orice varsta. In literalura de specialitate exista cazuri de purtatori de aparate ortodontice si la 60 de ani.

Este bine sa veniti la un control stomatologic al copilului dumeavoastra inaintea varstei de 7 ani, pentru a se aprecia un eventual ``risc ortodontic`` .

PEDODONTIA SAU STOMATOLOGIA INFANTILA

noreply@blogger.com (teanc) — Tue, 12 Oct 2010 07:15:00 +0000

Este ramura medicinei dentare care se ocupa cu tratamentul stomatologic la dintii de lapte si dentitia permanenta tanara.
Dentitia de lapte cuprinde 20 de dinti repartizati cate 10 pe fiecare arcada. Primii dinti incep sa erupa in jurul varstei de 6 -8 luni. Primii dinti sunt incisivii centrali inferiori, apoi superiorii, urmeaza incisivii lateralii, primii\i molarii, caninii si molarii doi . Se observa mari abateri de la eruptia cronologica normala, in ultimii ani. De asemenea, pot exista dinti pe arcada chiar de la nastere - dintii natali sau pot sa erupa in prima luna de viata – dintii neonatali.

Sunt bine cunoscute problemele eruptiei dentare la copii:
-cresterea fluxului salivar;
-dorinta copilului de a introduce degetele sau diferite obiecte in gura;
-iratibilitate, agitatie;
-perturbarea somnului;
-inapetenta;
-cresterea ingerarii de lichide;
-febra, uneori mare insotita de convulsii ( mai ales la eruptia caninilor sau molarilor);
-diaree.
Este foarte important de stiut ca atat dentitia de lapte cat si cea definitiva incepe sa se formeze si sa se mineralizeze in timpul vietii intrauterine. Deci este foarte important aportul de calciu si fluor pe perioada saricinii.
Ingrijirea dintilor incepe odata cu primul erupt.
Periajul dentar la copii este circular.la ambele arcade, pe ambele parti ale dintilor si pe suprafetele cu care mesteca alimentele. Se folosete o cantitate mica de pasta de dinti, cat un bob de mazare. Se recomanda pastele de dinti cu continut scazut de flour, etapizate pe grupe de varste.

Dentitia definitiva cuprinde 32 de dinti. Foarte important de stiu: primul dinte definitiv care erupe pe arcada este MOLARUL DE 6 ANI. In general erup primii molarii inferiori. El erupe , dupa cum ii spune si numele in jurul varstei de 6 ani, in spatele molarilor de lapte. Este mai mare si usor mai galbui. Parintii pot usor sa il recunoasca, deoarece pe arcada copilului apar 3 molari, ultimul fiind mai mare. Aceast molar poate sa se carieze si sa fie exrtras, prin confuzie cu un molar de lapte. Este un dinte foarte important doeoarece pe el se face raportarea ocluziei si studiile ortodontice.
Urmeaza in ordinea eruptiei, incisivii centrali inferiori, superiori, incisivii laterali, premolarii unu superiori, caninii, premolarii unu inferiori, premolarii doi inferiori, premolarii doi superiori, molarii de 12 ani si molarii de minte.
Problemele stomatologice la dentitia de lapte si cea definitive tanara sunt cariile simple, care netratate se pot complica prin evolutia catre nerv si inflamatia si infectarea acestuia, mergand pana la gangrene. Infectiile se pot manifesta sub forma unor abcese subperiostale, localizate la nivel gingival, sau abcese de loji ale fetei.
La copii mici este frecvent intalnita caria de biberon . Aceasta apare datorita obiceiului de a consuma lichide indulcite ( ceai, lapte, sucuri, etc) atat pe timpul zilei cat si seara inainte de culcare si chiar pe timpul noptii. Sunt copii care stau toata ziua cu biberonul in gura. Trebuie renuntat la acest obicei!! Sunt copii de 1, 2, 3 ani care au dinti de lapte doar sub forma de resturi radiculare datorita evolutiei cariei de biberon!!!

Este important ca dintii temporari sa fie mentinuti pe arcada pana in momentul inlocuirii lor . Dintii temporari cariati trebuie tratati pentru ca sunt focare de streptococi raspunzatori de aparitia cariilor si pe dintii definitivi prezenti in gura. Intre 6 si 12-13 ani dintii temporari si definitivi tineri sunt pe arcada.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

TARTRUL DENTAR

noreply@blogger.com (teanc) — Wed, 14 Jul 2010 12:43:00 +0000

Tartrul dentar reprezinta un complex organo-mineral aderent de suprafetele dentare sau lucrari protetice, fixe sau mobile, aparate ortodontice, rezultat prin mineralizarea placii bacteriene.

Exista
-tartrul supragingival sau salivar - un depozil organo-mineral de culoare alb-galben, consistenta redusa la inceput.In timp prin mineralizarea sa devine mai aderant si culoarea vireaza spre maron-negru;
-tartrul subgingival sau seric de culoare maroniu inchis spre negru, foarte aderent, de consistenta crescuta, greu de dislocat.

Tartrul se depune de la varste tinere primul care apre fiind cel supragingival. Tartrul se formeaza pe structurile placii bacteriene preexistente prin mineralizarea ei.Placa bacteriana are o capacitate de a ingloba calciul pana la de 20 de ori mai mare decat in saliva. ritmul de depunere a tartrului depinde de localizarea dintelui, variatiile individuale ale fluxului salivar, natura alimentelor si particularitatile masticatiei ( tartrul se depune pe partea mai putin folosita in masticatie).
Tartrul dentar este un factor favorizant in producerea inflamatiei parodontale, prin rolul mecanic de mentinere a placii bacteriene in contact strans, chiar iritant, prin cresterea sa in volum, cu tesuturile parodontale si impiedica accesul mijloacelor de curatire artificiala si de autocuratire a placii bacteriene.

Zonele de predilectie pentru depunerea tartrului supragingival:
-suprafata linguala a frontalilior inferiori( pe spatele dintilor inferiori) fiind orificiile canalului Warthon, al glandelor sublinguale;
-suprafata vestibulara a molarilor superiori, une se deschide canalul Stenon al parotidelor;
- suprafata ocluzala a molarior care nu au antagonisti.

In concluzie, tartrul este un factor iritant al tesuturilor din jurul dintilor, intretinand inflamatia lor si in timp , prin depunerea succesiva, determina retractie gingiei si expunerea radacinii dentare.
Se recomanda detartrajul dentar o data la sase luni.Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

DETARTRAJUL CU ULTRASUNETE

noreply@blogger.com (teanc) — Wed, 14 Jul 2010 12:23:00 +0000

Detartrajul cu ultrasunete este o metoda profesionala de igiena bucala.Este metoda prin care se indeparteaza tartrul supragingival, de pe suprafetele dentare, si partial tartrul subgingival, situat imediat sub marginea gingivala libera.
Detartrajul cu ultrasunete indeparteaza si petele colorate depuse pe suprafata smaltului si tartrul din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm.
Avantajele detartrajului cu ultrasunete:
- metoda moderna, eficienta, ergonomica;
-actiune netraumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale;
-posibilitatea de a fi utilizat in afectiuni gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitatii capilare;
-indepartarea depozitelor pigmentare de pe suprafata dentara;
-nedureros.

Nota: Dupa detartrajul cu ultrasunete se recomanda periajul profesional pentru netezirea suprafetelor dentare.
Este recomandat ca o data la sase luni, la controlul periodic dentar, sa se faca un detartraj cu ultrasunete si un periaj profesional, pentru o igiena bucala corespunzatoare pentru prevenirea bolii parodontale si a cariilor dentare.
Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

PANDISPAN - bucatarie naturista pentru femeile insarcinate

noreply@blogger.com (teanc) — Fri, 30 Apr 2010 14:19:00 +0000

Ingrediente (8 portii) :

200gr faina; 200gr+ unt moale; 1 lingurita praf de copt; 250gr zahar tos; 4 oua; 2 linguri de lapte; 150ml de smantana dulce; 1/2 de lingurita de esenta de vanilie; 100gr gem de prune; zahar pudra .

Preparare : ...

sursa: calendar Fares;
Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Indicatii dupa extractie

noreply@blogger.com (teanc) — Thu, 15 Apr 2010 06:33:00 +0000

Dupa o extractie, medicul pune un pansament supraalveolar. Acest pansament trebuie sa stea strans 2-3 ore. Dupa indepartarea pansamentului nu se trage din alveola, acolo se formeaza un cheag, primul stadiu de vindecare.

Nu se fumeaza 24 de ore, pentru a nu se infecta locul extractiei.

NU SE CONSUMA LACTATE 48-72 DE ORE. Ele fermenteaza

Se consuma alimente moi ( pilaf, piure, supe, compoturi, banane , etc), la temperatura camerei, nu fierbinti sau reci.
Clatiri cu apa de gura; ceai de musetel si salvie.

Spatatul dintilor se reia a doua zi dupa extractie cu miscari blande in zona extractiei. Nu trebuie sa se depoziteze resturi alimentare pe dinti si in locul de extractie.

Dupa caz medicul dentist recomanda antibiotice si antiinflamatoare ( paracetamol, algocalmin, Nurofen ).

Daca s-a facut sutura, firele se scot la 7-10 zile.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Scobitorile

noreply@blogger.com (teanc) — Tue, 16 Mar 2010 06:55:00 +0000

Foarte multe persoane folosesc scobitorile ca mijloc de igiena bucala.
Este foarte important de stiut ca ele sunt indicate pentru indepartarea placii bacteriene si a resturilor de alimente din spatiile interdentare libere prin retractia papilei gingivale, adica retractia gingiei dintre dintii. In spatiile ocupate de papila ( de gingie ) sunt contraindicate deoarece produc trauma, rana asupra ei.
Pentru curatarea interdentara la pacientii cu gingia sanatoasa si fara spatii interdentare se foloseste ata dentara si bineinteles periajul dentar. A se vedea mai jos postarea cu utilizarea atei dentare.

In imagine vedem la ce altceva putem folosi scobitorile.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

1 si 8 Martie ... sarbatoarea Martisorului

noreply@blogger.com (teanc) — Mon, 01 Mar 2010 13:55:00 +0000

LA MULTI ANI !

Pentru toate doamnele si domnisoarele care serbeaza Martisorul .

Fiind o sarbatoare a femeii va urez o primavara cu soare si multe zambete, multa sanatate si bucurii.

administrator blog.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Guma de mestecat

noreply@blogger.com (teanc) — Thu, 25 Feb 2010 09:58:00 +0000

Despre mult controversta guma de mestecat... multi sunt pro, multi sunt contra, parintii nostri ne spun ca nu e frumos sa mestecam guma . Ce spun specialistii?

Ei bine, guma de mestecat chiar e utila in mentinerea igienei bucale, DAR NU INLOCUIESTE PERIAJUL DINTILOR, sa fie foarte clar. Este folositoare atunci cand nu avem posibilitatea sa ne spalam pe dinti: dupa o gustare la scoala sau facultate, in tren, la servici ( desi fie vorba e indicat sa avem o periuta de dinti si la servici ), etc.
Guma de mestecat participa la curatirea gurii de resturile alimentelor prin mobilizarea musculaturii masticatorii, prin cresterea fluxului de saliva si a ph-ului din gura dupa masa. Astfel, muschii si saliva realizeaza o autocuratire a suprafetelor dentare.
E bine de stiut ce cele mai bune sunt gumele de mestecat cu XILITOL, ceilalti indulcitori ( aspartam, sorbitol, etc ) in timp determina o adaptare a florei microbiene si devin ei insisi ``hrana`` pt bacterii, asa ca nu au efectul scontat.
Pentru a obtine efctul dorit, anticarie, GUMA SE MESTECA 20 DE MINUTE DUPA MASA, timp suficient. Atfel se evita si hiperaciditatea gastrica.

Si inca ceva...
...puteti mesteca guma chiar daca aveti ``plombe`` in gura. O plomba bine adaptata nu va fi scoasa de guma, in schimb una prost adaptata va iesi. E mai bine sa mestecam guma si sa ne iasa plombele incorect adaptate, pentru ca astfel le vom schimba si nu vor dezvolta carii pe sub plomba.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Reteta NATURISTA si MEDICALA ... postata pe doua bloguri

noreply@blogger.com (teanc) — Sun, 21 Feb 2010 07:40:00 +0000

INGREDIENTE :

4 pui de aproximativ 500g (despicati de-a lungul spinarii si aplatizati); 700g cartofi (taiati felii subtiri); 350g mere verzi (feliate); 1 ceapa (taiata solzisori); 1 foaie de dafin; 3 fire de patrunjel (maruntite); 1 tija de telina (feliata fin); coaja rasa de portocala; 1/2 de lingurita de (pe rand) cuisoare, enibahar, scortisoara, si piper; 300ml suc proaspat de portocala; 1 lingura ulei de masline; 2 linguri de pesmet; miezul unei portocale feliat .

MOD DE PREPARARE :

Se pun intr-o tava mare unsa cu ulei cartofii, merele, si ceapa.
Se amesteca 30 de secunde si apoi se adauga dafinul, patrunjelul telina, coaja de portocala, si vegetalele aromatice.
Se aseaza puii cu pielea in sus, se toarna peste ei sucul de portocala, apoi se ung cu ulei si se presara cu pesmet.
Se coc la cuptor pana cand sunt crocanti si aurii, iar legumele sunt moi.
La final se scoate foaia de dafin.

Astfel reteta e gata si va urez...
POFTA BUNA ! Bon appétit ! شهية طيبة ! 盂兰盆胃口好 ! Hyvää ruokahalua! Buen provecho!

Reteta este publicata si pe http://food-and-nature.blogspot.com/ fiind si o reteta naturista si nu numai medicala !

my blogs :
http://f-c-a-p.blogspot.com/
http://iosif-romanov.blogspot.com/ >>> NOU

in curand reteta de bucatarie speciala pt ameliorarea bolilor cardiace !!!

noreply@blogger.com (teanc) — Sat, 20 Feb 2010 06:05:00 +0000

Reteta va cuprinde ingrediente pentru mai multe portii .

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Aromaterapie pentru nas infundat ...

noreply@blogger.com (teanc) — Sat, 20 Feb 2010 05:40:00 +0000

Solutia de uleiuri esentiale usureaza respiratia(poate contine eucalipt, cimbru, mentol, anetol)si reuneste proprietati antibacteriene, antivirale, mucolitice, si antispastice, ceea ce conduce la un efect puternic decongestionant si, dezobstruant nazal si bronsic.
Se poate aborda fie sub forma de inhalatii sau in candela de aromaterapie.
Uleiurile esentiale de Pin, Brad, sau TI-Tree, au efect antiseptic respirator, decongestionant, si antiinflamator fiind eficiente in raceala, gripa, laringita, bronsita, tuse, si sinuzita.
Se pun 4 - 5 picaturi de ulei esential intr-un litru de apa foarte fierbinte si se inspira timp de maxim 10 minute vaporii care ies din apa, dar aveti grija sa aveti capul acoperit cu un prosop.

Reteta a fost oferita unei reviste de firma FARES.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

Ce poti face in caz de migrene usoare (mici dureri de cap)

noreply@blogger.com (teanc) — Fri, 19 Feb 2010 06:46:00 +0000

Exista plante, ca alternative lipsite de efecte secundare nedorite la medicamente, ce pot face ceva pentru a va ajuta sa scapati de migrenele usoare / mici dureri de cap :

a) tinctura de levantica ... acest extract (concentrat) se dilueaza pentru a se putea face gargara. Se pot unge si tamplele. Daca migrena este percutanta, se poate chiar consuma, luand zece picaturi / de 2 ori pe zi, intre mese principale.

b) infuzie de busuioc ... se pun 5gr de planta intr-o cana cu apa clocotita; iar dupa cateva minute strecurati. Beti ceaiul dupa masa de pranz.

c) infuzie de musetel ... puneti 8 inflorescente intr-o cana cu apa clocotita; iar dupa cateva minute strecurati. A se bea maxim 2 cani pe zi.

d) infuzie de ciubotica-cucului ... se pun 5gr de planta intr-o cana cu apa clocotita; iar dupa cateva minute strecurati. A se bea maxim 2 cani pe zi.

Blog nou : http://iosif-romanov.blogspot.com/

LA MULTI ANI ! - HAPPY NEW YEAR !

noreply@blogger.com (teanc) — Fri, 01 Jan 2010 07:39:00 +0000

Administrator blog: "Tuturor vizitatorilor mei le urez cu drag si din suflet : LA MULTI ANI! sau pentru ceilalti HAPPY NEW YEAR !!! Va multumesc pentru amabilitatea de a vizita blogurile mele, sper sa va foloseasca ce ati citit si vazut."

Candidoza bucala

noreply@blogger.com (teanc) — Wed, 30 Dec 2009 07:33:00 +0000

Este cea mai frecventa micoza a cavitatii bucale. Este produsa se fungi din genul Candida.Cel mai frecvent este produsa de Candida Albicans, dar bineinteles, sunt posibili cauzatori si alte specii ale acestui gen.

Candida albicans este un saprofit al cavitatii bucale.Ea poate deveni patogena producand infectii acute sau cronice.Important de retinut esta ca in general candidoza bucala este o afectiune relativ rara, fiind determinata de prezenta unor factori locali sau generali favorizanti.

Factori locali:
- xerostomie ( flux salivar redus sau absent );
- corticoterapie topica ( locala );
- igiena bucala proasta;
- fumatul;
- proteze dentare acrilice vechi, prost adaptate;
- leziuni cronice de mucoasa;
- scaderea ph-ului bucal.

Factori generali:
- imaturitatea imunitara a nou-nascutului/ deshidratare;
- afectiuni endocrine ( diabet, boala Addison, hipoparatiroidism );
- sarcina, contraceptivele oralee;
- corticoterapia generale;
- casexie, malnutritie;
- imunosupresie ( medicamentoasa/ HIV );
- chimioterapia, radioterapia;
antibiotice cu specru larg.

Clinic exista:
- forme localizate de candidoza:
a)Candidoza acuta
a.1) forma pseudomembranoasa: mucoasa este rosie-gestionata cu un depozit alb-galbui pe suprafata. Depozitele pot fi inlaturate ( spre deosebire de afte ) lasand o suprafata intens congestiva sau eroziuni.Pot fi localizate pe mucoasa obrazului, fata dorsala a limbii, valul palatin ( uneori se pot extinde spre faringe ). Semne clinice: pacientii aciza usturime, senzataia de uscaciune a gurii, gust alterat.
a.2) forma atrofica predomina leziunile eritematoase.Mucoasa este de coloare rosie-vie putand prezenta ici-colodepozite albiciase. Simptomatologia este mai grava decat in forma precedenta, datorita inflamatiei si eroziunulor asociate.
a.3) Forme limitate partiale:
- glosita dupa antibiotice: limba este congestionata, depapilata pe zone intinse, uneori pe fata dorsala;
- cheilita angulara: localizata la nivelulu comisurilor bucale ( coltul gurii ) prezinta eroziuni, fisuri si cruste pe un fond congestiv;
- candidoza palatului: insoteste uneori candidoza limbii ca o leziune in oglinda.
CANDIDOZA ACUTA POATE PREZENTA AMBELE TIPURI DE LEZIUNI, ERITEMATOASA CAT SI FALSE MEMBRANE, INTRINCATE IN PROPORTII VARIATE SI DE INTENSITATI DIFERITE.

b) Candidoza cronica
b.1) forma atrofica este specifica purtatorilor de proteze. Mucoasa de sub proteza apare subtiata, atrofica, congestionata ( rosie ) catifelata.Leziunea e strict localizata sub proteza.Poate fi insotita si de cheilita angulara.
b.2) forma hiperplazica este caracterizata de leziuni de culoare alba- sidefata care nu poate fi indepartata prin stergere.Existe zone de predilectie pentru aceasta forma: zona retrocomisurala, palatul dur, fata dorsala a limbii.

- forma generalizata de candidoza este o forma cutaneo- mucoasa, forma foarte rara care intereseza atat pielea cat si fanerele si mucoasa bucala. Cauza este reprezentata de tulburari endocrine. La nivelul cavitatii bucale leziunile sunt cronice, de tip leucoplazic, de intindere si opacitate variabila. Depozitele nu pot fi inlaturate prin stergere. Sediul de predilectie este pe mucoasa jugala ( obrazului )in jumatatea anterioara, pe limba, palatul dur. Uneori se asociaza cu cheilita angulara. Afectiunea este rebela la tratament, vindecarile sunt instabile.

Diagnosticul de candidoza se pune obligatoriu prin coroborarea semnelor clinice cu datele de laborator.

Tratamentul :
- factorilor favorizanti generali: controlul afectiunilor generalr( diabet, casexie )si conducerea corecta a tratamentelor generatoare de candidoza ( chimioterapie, radioterapie, etc)
- factorilor favorizanti locali: igiena corecta a cavitatii bocale si a protezelor, eliminarea tratamentelor locale favorizante, tratamentul xerostomiei. Protezele dentare se tin peste noapte in solutii antiseptice ( cloramnina, hipoclorit, clorhexidina ). Protezele nedezinfectate constituie o sursa permanenta de autoreinfectare, prin microorganismele cantonate in porii din structura lor.

Tratamentul antifungic:
- local: Antifungice - micostatin ( NISTATIN, STAMICIN )IN SUSPENSII PENTRU CLATIT, TABLETE PENTRU SUPT, POMADA PENTRU LEZIUNI CUTANATE; amfotericin B ( FUNGISTONE, FUNGILIN ), Clotrimazol, Miconazol ( DAKTARIN ), violet de gentiana.. Ca tratament adjuvant se pot face clatiri ale cavitatii buicale cu ceai de musetel bicarbonatat, pentru alcalinizarea mediului bucal.

- general :pentru candidoza cutaneo-mucoasa sau formelor grave de candidoza bucala sau la pacientii imunodeficienti. Tratamentul trebuie efectuat cu prudenta datorita efectelor toxice si medulare ale medicatiei. Este indicata o colaborare intre medicul generalist si stomatolog.

Gingivita de sarcina

noreply@blogger.com (teanc) — Wed, 02 Dec 2009 17:41:00 +0000

Perioada sarcinii este una foarte delicata pntru intreg organismul. Modificarile hormonale din aceasta prioada au rasunet si la nivelul cavitatii bucale, putand sa apara gingivita de sarcina. Oricum pe perioada sarcinii sunt frecvente sangerarile gingivale, datorita fragilitatii capilare.

Simptomatologia gingivitei de sarcina este reprezentata de tumefactia ( marirea in volum ) si sangerarea gingivala.
Gingia este marita de volum, neteda sau boselata, licioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte; culoarea ei variaza de la rosu viu-stralucitor la rosu-violaceu. Sangereaza la cele mai mici atingeri. Durerile sunt prezente doar in caz de acutizari prin suprainfectare. Pot apare pungi parodontale adevarate, ce determina o mobilitate patologica putand merge pana la avulsia dintilor ( in cazuri foarte grave ).

Tratamentul consta in indepartarea placii bacteriene si tartrului in stadii cat mai precoce de sarcina prin detartraj si periaj profesional, INSTRUIREA GRAVIDEI PENTRU O IGIENA BUCALA CORECTA SI COTIDIANA PE TOATE PERIOADA SARCINII, lucru suficient pentru prevenirea gingivitei

Prevenirea aparitiei cariei precoce la copii

noreply@blogger.com (teanc) — Thu, 29 Oct 2009 17:19:00 +0000

CARIA ESTE O BOALA CARE POATE FII PREVENITA PRIN MASURI SIMPLE DE IGIENA LA DOMICILIU.

Pentru a prevenii caria precoce la copii se recomanda ( conform Academiei Europene de Stomatologie Pedriatica EAPD ):
- UN CONTROL STOMATOLOGIC IN PRIMUL AN DE VIATA, PENTRU A SE PUTEA PRECONIZA TENDINTA LA CARIE;

- PERIEREA ZILNICA A DINTILOR COPILULUI INCA DIN MOMENTUL ERUPTIEI;

- APLICATII DE GELURI FLUORURATE PENTRU COPII CU RISC CRESCUT DE APARITIE A CARIEI PRECOCE;

- REDUCEREA OBICEIURILOR CE CONTRIBUIE LA TRANSMITEREA PRECOCE A STREPTOCOCULUI MUTANS ( principalul microorganism implicat in aparitia cariei ; COPILUL SA FOLOSEASCA PROPRIA VESELA SI PROPRIILE TACAMURI, SA NU I SE DEA MANCARE MESTECATA DE PARINTI, ETC);

- DESCURAJAREA APORTULUI FRECVENT DE LICHIDE DULCI , MAI ALES INAINTE DE CULCARE.

Nivelul de flour din pasta de dinti pentru a avea efect de cariopreventie trebuie sa fie:
- 500ppm intre 6 luni si 2 ani;
- 1000ppm intre 2 ani si 6 ani;
- 1450ppm peste 6 ani.

Pentru copii sub 6 ani se foloseste o cantitate de pasta de dinti cat un bob de mazare, iar la cei peste 6 ani nu mai mult 1-2 cm.

ATA DENTARA ( DENTAL FLOSS )

noreply@blogger.com (teanc) — Fri, 02 Oct 2009 06:08:00 +0000

Folosire firului de matase ( ata dentara ) in spatii interdentare

Exista o mare varietate de fire dentare : groase, subtiri, cu suprafata cerata sau nu, in manunchiuri de filamente sau panglica ingusta.

Mod de utilizare:
-se rupe o portiune de fir de 30-50 cm;
-se infasoara firul dentar pe degetul mare si artator sau mijlociu astfel incat intre degete sa ramana o portiune libera de fir de 2-3 cm;
-portiunea libera se introduce interdentar, daca exista un contact strans interdentar, se controleaza presiunea de impingere a firului pentru a nu leza papila interdentara;
-firul este tinut in tensiune, usor curbat pe suprafata laterala a unuia din dintii ce formeaza spatiul interdentar in care am introdus firul de ata si este deplasat de 5-6 ori in sus si in jos in plan vertical.Apoi facem aceasi miscare verticala pe suprafata laterala a celuilalt dinte din spatiul interdentar in care ne aflam, evitand traumatismul papilei interdentare;
-dupa ce am curatat fetele laterale ale dintilor dintr-un spatiu interdentar, scoatem firul de aici si ne mutam la urmatorul spatiu interdentar, pana am cuprins toate suprafetele laterale ale tuturor dintilor din gura;
-firul dentar scamosat se deplaseaza pana cand intre degete avem portiuni integre.

Curatarea dintilor cu ata dentara se recomanda a se efectua dupa periajul de seara, pentru o igiena riguroasa a dintilor. Astfel se indeparteaza resturile alimentare si placa bacteriana din toate zonele cavitatii bucale si nu mai exista resurse de hrana pentru microorganismele cu potential cariogen. Perioada de somn nocturn este cea mai favorabila pentru microorganismele din gura in producerea de carii si afectiuni parodontale, deoarece scade la minim fluxul de saliva ( care spala suprafetele dentare de resturi alimentare ), musculatura obrajilor este in repaus ( ea produce o autocuratire in timpul vorbirii, masticatiei ).In conditii de temperatura constanta, umiditate si intuneric si resturi alimentare ( adica hrana pentru ele ) bacteriile se inmultesc si se hranesc producand metaboliti ce demineralizeaza prismele de smalt, in timp aparand cariile.Este de datoria noastra sa rupem acest cerc vicios prin igiena bucala riguroasa seara, inainte de culcare.

La inceput va fi mai greu sa utilizati ata dentara.Nu descurajati, perseverati si in timp veti capata dexteritate. Mult succes!

CLORHEXIDINA

noreply@blogger.com (teanc) — Fri, 02 Oct 2009 05:38:00 +0000

Clorhexidina este un antiseptic de electie impotriva placii bacteriene datorita absorbtiei si mentinerii prelungite pe suprafetele dentare. Are o puternica incarcatura cationica ce ii confera abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele dentare si bacteriene. Acesta legaturi produc modificari ale permeabilitatii celulare microbiene cu pertrurbarea nutritiei. Totodata se ataseaza de glicoproteinele salivare, reducand formarea placii bacteriene. Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore in functie de gradul de absorbtie si mentinere pe suprafetele dentare.

Clorhexidina se foloseste pentru prevenirea aparitiei cariilor ( clatiri ale cavitatii bucale cu ape de gura cu clorhexidina 10-14 zile, se repeta dupa 6 luni ), la persoanele cu placa microbiana prezenta pe suprafetele dentare, gingivite acute, abcese parodontale marginale, gingivite cronice si parodontite marginale cronice, dupa interventii chirurgicale in sfera buco-maxilo-faciala, postextractional.

Efecte secundare:
- depunerea crescuta de tartru supragingival ( controale periodice la 6 luni );
-coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor coronare ( plombelor )fizionomice, suprafata dorsala a limbii;
-modificari pasagere ale senzatiei gustative, gust metalic, amar;
-iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale;
-reactii alergice.

Clorhexidina se foloseste perioade scurte de timp (10-14 zile ), in alternanta cu ingrijirile uzuale prin periaj dentar. Este un antimicrobian exrem de activ asupra placii bacteriene si nu dezvolta in timp rezistenta din partea microorganismelor bucale.

Nu se utilizeaza pe perioada sarcinii si alaparii produse ce contin clorhexidina.

PERIAJUL DENTAR

noreply@blogger.com (teanc) — Mon, 28 Sep 2009 14:30:00 +0000

Periajul dentar reprezinta principalul mijloc de indepartare a placii bacteriene de pe suprafata dintilor, constituind astfel o metoda de profilaxie a cariilor si a bolii parodontale. Astfel fiecare persoana in parte prin igiena bucala zilnica participa la mentinerea sanatatii dintilor, a gingilor si a parodontiului profund. Aceasta deoareca se intrerupe circuitul imbolnavirilor dentare si parodontale prin indepartarea factorului principal implicat in aparitia cariilor si a bolii parodontale: placa bacteriana .

Placa bacteriana dentara reprezinta o agregare bacteriana aderenta pe suprafata dintilor ce nu se poate indeparta prin jet de apa sau simpla clatire. Formarea placii bacteriene incepe la o ora dupa periaj prin depunerea unei pelicule prin absorbtia de proteine din saliva pe suprafata prismelor de hidroxiapatita ale smaltului dintilor, datorita interactiunii electrostatice dintre ionii de calciu si gruparile fosfat cu macromolecule din saliva incarcate de sens contrar.Placa bacteriana realizeaza o acumulare maxima dupa circa 30 de zile, in functie de anumiti factori favorizanti, cum sunt anumite alimente, igiena bucala, inghesuirile dentare, malpozitii dentare. Prezenta placii bacteriene pe suprafata dintilor prin produsii de metabolism rezultati provoaca demineralizarea smaltului iar in timp aparitia cariilor. Prin periaj se indeparteaza placa bacteriana si totodata pastele de dinti fluorurate, elibereaza fluorul in cavitatea bucala producand o remineralizare a structurii smaltului.

Pentru periaj se folosesc periutele dentare si pastele de dinti.
Se recomanda folosirea periilor din peri naturali, spalate bine dupa fiecare utilizare, scuturate si puse la uscat in pahar, schimbate la primele semne de uzura ( inmuiere si rarire a filamentelor ), de obicei la intervale de 4-8 luni, sau perii din plastic, de consistenta moale ( soft ) sau medie ( medium ), cu capul taiat drept, rectiliniu sau rotunjit, cu 3 sau 4 randuri de tufe.Capul periutei sa fie cat mai mic pentru a putea patrunde si in zona molarilor ( maselelor ) si a realiza un periaj eficient.

Frecventa periajului
Este foarte important periajul de seara si cel de dimineata, in restul zilei clatiri ale gurii, folosirea atei interdentare, a gumei de mestecat sunt suficiente.``Ce este mult strica``, vorba proverbului. Un periaj intempestiv, apasare puternica determina retractii gingivale cu desoperirea radacinii dintilor, leziuni cuneiforme si traumatimul gingiei.

PERIAJUL DE SEARA ESTE OBLIGATORIU
, dupa masa, inainte de culcare.Mentinerea placii bacteriene si a resturilor alimentare pe suprafata dintilor in conditii constante de temperatura si umiditate, cand fluxul de saliva este redus la minim, partile moi sunt in repaus, favorizeaza dezvoltarea unei flore microbiene si potentare actiunii patogene a unor tulpini asupra dintilor si parodoniului. Mai pe intelesul tuturor spus, bacteriile din cavitatea bucala au un adevarat festin, nefiind stingherite nici de saliva, nici de actiunea de autocuratire a muschilor obrazului, si se produc metaboliti cu potential cariogen.

Periajul de dimineata , inainte de masa, actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul, circulatia si vascularizatia gingiei ( ``gimnastica de dimineata`` )

Timpul de periaj corespunzator este de 3-5 minute.Dupa folosire peria se spala bundent si se degajeaza apa se pe filamente prin scuturare energica sau jet de aer.Periajul se incepe din una din cele 4 zone molare ( de masele ): dreapa sus, drepta jos, stanga sus, stanga jos.Se recomanda ca de fiecare data sa se inceapa din alta parte, pentru a nu se termina mereu cu aceasi zona, deorece zona cu care se incepe este mai temeinic periata, iar cea cu care se incheie periajul este mai neglijata.De aceea se recomanda un rotaj al zonelor , la fiecare periaj.

Deci, se incepe , se zicem cu zona molara dreapta jos, periuta cuprinde un grup de 3 dinti.Periuta se pune cat mai in spate pentru a peria si ultimul molar de pe arcada.Facem 8-10 miscari de periere si ne mutam pe urmatorul grup de 3 dinti, cuprinzand si jumatate din ultimiul dinte al grupului de dinti anterior.Continuam pe grupe de 2-3 dinti cu cat 8-10 miscari de periere pentru fiecare grup in parte, pana terminam arcada pe partea dinspre obraz si ne intoarcem pe partea cealalta, dinspre limba sau cerul gurii, in functie de arcada pe care o periem, si luam la fel pe grupuri dintii.Dupa ce am periat dintii de pe o arcada pe ambele parti, ne mutam la arcada cealalta pastrand aceleasi reguli: grupuri de 2-3 dinti,cuprindem jumatate din ultimul dinte al grupului anterior, cate 8-10 miscari pe grup. La sfarsitul periajului clatim energic si eliminam apa cu spuma de la pasta prin deschiderea larga a gurii.

Cea mai recomadata si utilizata metoda de periere este cea a ruloului. Se pun perii de la periuta in unghi de 45 de grade pe gingie exact deasupra dintilor,se face o miscare dinspre gingie spre parte cu care mestecam alimentele a dintilor printr-o usoara miscare de rotatie a incheieturii mainii.Nu trebuie sa se exercite presiune pe dinti.Pentru a controla forta mainii, cotul mainii se tine cat mai aproape de corp.In zonele frontale, la dintii din fata, pe partea dinspre limba, periuta se pune in pozitie verzicala si se fac miscari dinspre gingie spre muchia cu care muscam alimentele.

La copii periajul este circuluar, dinspre o arcada spre cealalta.

SA NU VA SPALATI PE DINTI PRIN MISCARI ORIZONTALE, pentru ca in timp se disloca prismele de smalt, si apar carii de colet.

Pastele de dinti trebuie sa aiba cel putin 1450ppm de fluor pentru a avea o actiune profilactica.

Pentru intrebari, nelamuriri si sugestii astept sa imi scrieti

HERPESUL BUCAL

noreply@blogger.com (teanc) — Wed, 26 Aug 2009 10:49:00 +0000

Infectarea cu virusul herpetic este deosebit de frecventa; conform statisticilor, 70 - 80 % din populatia in varsta este purtatoare de virus. Infectia herpetica este produsa de Virusul Herpes Simplex I la nivelul mucoasei bucale si Virusul Herpes Simplex II la nivelul mucoasei genitale.
Contaminarea cu virusul herpetic se face in copilarie sau adolescenta prin contact direct ( sarut, obiecte – lingura, cana , pahar, etc ) cu personae contaminate.
Dupa contact are loc o perioada de incubatie ce dureaza de la cateva zile pana la 2 saptamani. Ulterior apare asa numita gingivo-stomatita herpetica primara. Ea se caracterizeaza printr-o eruptie de vezicule cu lichid clar pe un fond eritematos ( mucoasa rosie ) ce poate fi localizata in orice zona a cavitatii bucale ( gingii, palat dur sau moale, rosu de buza )sau la intalnirea buzei cu tegumentul. Starea generala este moderat afectata, poate apare febra, cefalee ( dureri de cap ), adenopatie satelita. In cateva zile veziculele se sparg si apare o ulceratie cu contur policiclic, care se vindeca treptat fara cicatrici in 7 - 12 zile.
La copii mici gingivo-stomatita herpetica primara produce agitatie, febra, reducerea apetitului datorita durerilor la nivelul mucoasei bucale.

O data cu vindecarea spontana, virusul herpetic se retrage de-a lungul filetelor nervoase, si ramane cantonat la nivelul ganglionului trigeminal Gasser putandu-se reactiva oricand.De aceea si denumirea de virus herpetic – din grecescul herpeion care inseamna ascuns.

Reactivarea sa se produce de diversi factori declansatori, specifici fiecarui individ : expunerea la soare, la frig, temperatuti extreme, vant puternic, praf, ingestia anumitor alimente, trauma locale, ciclul menstrual, stress, imunodepresia ( terapeutica la pacientii cu transplant de organe , leucemii , boli autoimune sau tumori , la pacientii infectati cu HIV, limfoame, etc ).Reactivarea sa produce infectia herpetice secundara. Eruptia se produce in acelasi loc de mucoasa , fiind precedata de simptome bine cunoscute de persoanele cu herpes : senzatie de prurit ( mancarime ), arsura, usturimi, durere, urmate de aparitia eruptiei tipice : buchete de vezicule pe fond eritematos ( roseata in jurul veziculelor ) si edemul local ( umflarea limitata ) al mucoasei. Veziculele se sparg si apar mici ulceratii cu contur policiclic, neregulat care se vindeca spontan fara cicatrici,ramanand o perioada o macula ( pata ) rosie. Particulele virale se retrag pe traiectul nervos in ganglionul Gasser. Se considera ca toate infectiile herpetice secundare sunt reactivari virale proprii, nu prin contact cu virusuri straine.

Numarul reactivarilor este variabil de la cateva pe an pana la una pe luna si au tendinta de a se rari o data cu inintarea in varsta( dupa varsta de 18 ani ) .

Virusul herpetic secundar produce rareori infectii bucale, el fiind implicat in patologia genital.
Numeroase cercetari sI observatii atribuie un rol oncogen virusului herpetic genital, el fiind implicat in aparitia carcinoamelor de col uterin. In schimb , pana in prezent nu exista dovezi concludente ca virusul Herpes Simplex I ar fi implicat in producerea carcinoamelor bucale.

TRATAMENTUL trebuie instituit rapid pentru a preveni extinderea leziunilor. Se foloseste Acyclovirul unguent 5% in aplicatii topice prin usoare miscari circulare ( pentru ca substanta sa patrunda in mucoasa )de 4-5 ori pe zi.In infectiile grave se administreaza tablete de acyclovir pe cale generala. Se pot folosi si )plasturii antiherpetici ( Compeed ) care acopera foarte bine leziunile si astfel se limiteaza raspandirea virusului .

Se cunoaste intr-o mai mica masura faptul ca exista mai multe tipuri de virusuri herpetice.

Din aceeasi familie cu virusul herpetic care apare pe buze si se numeste HSV-1 (herpes simplex virus 1) face parte si virusul Varicelo-Zosterian, care declanseaza varicela - boala a copilariei. Dupa perioada de infectare, acest virus se comporta la fel ca ceilalti. Ramane in organism intr-o forma latenta si, cand organismul este slabit, in etapa de adult sau chiar la o varsta mai inaintata, declanseaza boala numita Zona Zoster, care nu numai ca este neplacuta, cu un aspect urat, dar este si foarte dureroasa. In schimb, virusul numit la fel de simplu, HSV-2 (herpes simplex virus 2), afecteaza organele genitale, cauzand in aceste zone vezicule si chiar ulceratii; se raspandeste pe cale genitala si la nastere poate cauza complicatii.

AFTELE BUCALE

noreply@blogger.com (teanc) — Tue, 18 Aug 2009 19:00:00 +0000

Reprezinta o afectiune raspandita a mucoasei bucale.
Clinic se impart in – afte minore
- afte majore
- afte herpetiforme
Ele apar la 20-60% din populatie, cu o frecventa mai mare la femei. Etiologia lor este necunoscuta. Cativa factori par a fi implicati in aparitia aftelor : factori imunologici, factori microbieni ( Streptococul tip 2 A si streptococul sangvis – produc o hipersensibilitate locala ), virusuri ( la cei cu HIV, virusurile herpetic si adenovirusurile sunt implicate in aparitia aftelor ), factori alergici ( anumite substante alimentare penetreaza mucoasa cavitatii orale si determina modificari de antigenitate epiteliala, de exemplu alunele, ciocolata, branzeturile, mierea, etc ), factori nutritionali ( deficientele de vitamina B12, acid folic si fier ).

Aspectul clinic al aftelor:
-la debut – mici zone eritematoase cu senzatie de arsura sau usturime,
-dupa 12-14 ore apare ulceratia tipica a aftelor : ulceratie rotund ovalara, contur net, margini nereliefate, fund plat acoperit de depozit de fibrina alb-galbui, de jur imprejur prezinta un halou rosu congestiv, cu mucoasa vecina edematiata. Important este ca ulceratiile nu sunt precedate de vezicule sau bule.Dimensiunile lor sunt intre 2-8 mm. sunt dureroase si produc tulburari functionale.
Ele apar frecvent pe mucoasa labial, jugala, marginile si fata inferioara a limbii, fund de sac vestibular, planseul bucal, palatal moale si pilierii amigdalieni.
Nu prezinta adenopatie satelita.
Durata leziunilor este de 1-2 saptamani. Evulotia lor este in pusee mai rare sau mai dese, la intervale variabile de timp.

AFTELE MINORE: AU DIAMETRUL INTRE 4-8 MM, SUNT DUREROASE, REPREZINTA FORMA CEA MAI FRECVENTA, IN GENERAL APAR UN SAU DOUA AFTE BINE DELIMITATE, dureaza 7-10 zile, se vindeca fara cicatrici.

AFTELE MAJORE: au diametrul mai mare de 1 cm, au aspect crateriform, contur neregulat, margini reliefate, sunt inconjurate de halou congestiv, nu sangereaza, se pot vindeca prin cicatici rectractile, datorita diametrului mare . Apar cu precadere pe limba, palat, pilierii amigdalieni, mucoasa buzelor . Starea generala nu este afectata, dar produc tulburari functionale : dificultati in deglutitie ( inghitire, cele de pe limba, palat, pilierii amigdalieni ), fonatie( vorbire, cele de pe mucoasa buzelor, limbii ), masticatie.

AFTELE HERPETIFORME : eruptii de mici ulceratii cu diametrul de 1-3 mm, grupate; sunt foarte dureroase, dispar spontan dupa 1-2 saptamani , sunt frecvent localizate pe mucoasa buzelor . Spre deosebire de eruptia herpetica, nu sunt precedate de vezicule si nu contin particule virale.

Tratamentul nu este satisfacator , deoarece etiologia lor este in mare parte necunoscuta.Tratamentul se individualizeaza in functie de forma clinica, graviatatea leziunilor si activitatea individuala a pacientilor. Trebuie recomandat pacientilor sa evite alimentele cunoscute in generarea aftelor: branzeturile fermentate, ciocolata, alunele, nucile, condimentele, etc . Trebuiesc suprimate spinele iritative locale ( lucrari protetice incorect adaptate, largi ) si focarele de infectie dentare.

Tratamentul local:

-Corticoizii prin efecul lor antiinflamator scurteaza evolutia aftelor, grabesc vindecarea si amelioreaza simptomatologia;

-Antisepticele in prevenirea suprainfectarii aftelor : Clorhexidina ( Eludril, Hetril, Plack-Out, Corsodyl, Curasept );

-Anestezicele locale pentru reducerea durerilor : Xilina adaugata in formulele magistrale ( colutorii, bai de gura );

-Causticele locale : Nitrat de argint 20-30% sau Acid Tricloracetic 10-15% in atingeri strict ale ulceratiilor.Se face o aplicatie pe zi, timp de 3-4 zile.