Despre nimicuri

Roboti Google si intamplari cu blonzi

2012-10-13T21:39:00.000+01:00

Se pare ca am cam suparat roboteii Google cu articolul anterior, altfel nu-mi explic prezenta lor atat de numeroasa pe blogul meu. Statcounter numara si numara, dar jumatate dintre vizitatori sunt din Mountain View, California, acolo unde se afla sediul Google si nu pot fi decat roboti ai motorului de cautare. S-ar putea sa-mi indexeze paginile acum pentru ca am inceput sa scriu mai des, dupa o pauza destul de lunga, alta explicatie nu am.

Off topic, astazi am vazut o domnisoara parcand neregulamentar un Audi A6 pe prima banda a celei mai circulate strazi din oras, iesind tacticos din masina, ocolind-o prin spate si sarind rapid inapoi in ea pe usa din dreapta, pentru a trage frana de mana. Prea tarziu, bolidul parcursese deja vreo 2 metri si s-a oprit in bara din spate a unei rable condusa de un mosulica. Si nici macar nu era blonda.
N-am ras prea tare, pentru ca acum cateva zile mi s-a intamplat si mie sa cred ca am uitat cheia in masina inchisa si cum rezerva n-o am aici, ma si vedeam spargandu-mi un geam. Pana la urma cheia imi era in hanorac, ci nu in buzunarul pantalonilor, unde o pun de obicei cand stau pe la terase. Si nici eu nu sunt blond.

Google Translate e pudic

2012-10-12T16:29:00.004+01:00

Scriam saptamana trecuta ca imi place sa citesc bloguri ale unor oameni plecati din tara. Ultimul gasit este acesta, al unui roman care traieste la Paris. Mi-au trebuit vreo 3 zile si nopti, dar pana la urma am citit toate articolele, primele fiind scrise in 2005. Da, stiu… cam creepy… dar daca mi-a placut ce sa-i fac ? J

Cum prin prisma serviciului am si eu oarecare tangente cu Franta, printre care cursul saptamanal de limba franceza, mi s-a parut foarte interesant sa invat cateva cuvinte noi, pe care a trebuit sa le google-traduc, sa-mi pot da seama ce inseamna. Doar ca rezultatul nu a fost pe masura asteptarilor, mai ales ca traducerea in engleza implica vreo 2 fuck, pe care nu i-am regasit deloc la cea in romana.

Nu stiam ca Irina Margareta Nistor e angajata la Google.

Cum am ajuns in Portugalia

2012-10-11T17:15:00.003+01:00

Anul trecut, prin mai, am fost trimis cu serviciul pentru o luna, apoi pentru inca una in Portugalia, ca suport pentru o fabrica ce pe atunci inca se construia. Nu erau decat vreo 20 de angajati in total, care isi desfasurau activitatea in niste containere de inchiriat, plasate strategic in parcarea firmei. Deci liniile de productie (vreo 3), birourile si vestiarul erau toate in containerele alea. Va puteti inchipui ca in zilele dogoritoare de vara ar fi fost o placere sa lucrezi acolo, dar eu n-am prins decat cateva zile mai calduroase, pentru ca dupa vreo 2-3 saptamani ne-am mutat cu totul in cladirea inca neterminata. Toaleta, adica un container mai micut, era in partea cealalta a parcarii si in spatele ei se aduna lumea sa fumeze in pauza. Deci conditiile de lucru nu erau extraordinare, dar imi amintesc cu placere de acea perioada, toata lumea facea de toate si era un entuziasm specific oricarui inceput. Acum radem cand ii amintesc unei colege ca era responsabila sa alimenteze toaleta cu hartie igienica sau cand ne aducem aminte cum mancam de la McDonalds pentru ca cei de unde comandam mancarea mai uitau de noi.
Imi mai placeau si hotelul unde stateam, in mijlocul unui teren de golf mai ciudat, intins pe niste dealuri destul de abrupte, mesele cu colegii, plimbarile prin toata Portugalia si prin nordul Spaniei, mancarea traditionala portugheza si nu in ultimul rand, oceanul. Da, cred ca plajele imi plac cel mai mult aici, foarte probabil pentru ca n-am fost obisnuit cu ele in Romania. Pacat ca apa e foarte rece mai tot timpul anului.

Cum eram putini si nu avea practic cine sa faca anumite lucruri, am ajuns si eu sa lucrez la chestii de care nu eram responsabil in mod normal, dar la care se pare ca ma pricepeam cat de cat, pentru ca la sfarsitul celor doua luni mi s-a propus sa raman acolo. E interesant cum mi s-a propus, ca nu mi-au zis direct. Prima data, responsabilul financiar m-a intrebat daca mi-ar placea sa lucrez cu ei, in cazul in mi-ar face o oferta si i-am zis fara sa ma gandesc absolut deloc da. Apoi directorul m-a intrebat cand ne plimbam prin Braga daca mi-ar placea sa locuiesc acolo si doar mi-a dat de inteles ca vrea sa lucram impreuna. Iar intr-un final, sefa de la HR m-a intrebat daca nu cumva vreau sa continui cu ei, dar ca trebuie sa cer eu asta sefilor mei din Romania. Lucru pe care l-am facut si care mi s-a parut ca nu i-a bucurat prea tare si chiar n-am inteles de ce. Doar sefa mea directa m-a sprijinit cat a putut si ii multumesc pentru asta.

Ca sa n-o mai lungesc, m-am intors in tara si, dupa vreo 6 luni de incertitudini, de pregatire pe la diferite alte departamente si de facut mai nimic pe la lucru (pentru ca toata lumea stia ca trebuie sa plec, asa ca n-avea rost sa ma apuc de vreun proiect mai important), in sfarsit in februarie anul asta mi-am luat zborul catre o tara mai calda.

Am descoperit ca transferul in cadrul aceleiasi companii dar in tari diferite este un proces foarte complicat sau cel putin asa a fost pentru mine. Cred ca pana la urma totul porneste de la oameni, nu neaparat de la proceduri si mi-as fi dorit ca tot procesul asta sa fie mai simplu, mai clar si mai bine manageriat.

N-am avut niciun fel de probleme de adaptare, asta si pentru ca diferenta intre Romania si Portugalia nu e chiar atat de mare, dupa cum spuneam si in postul anterior. Plus ca am niste colegi de comitet, care nu ma fac sa ma simt diferit, eventual poate doar mai bun... Glumesc si eu :)

Mici comparatii

2012-09-28T20:00:00.001+01:00

Citesc din cand in cand bloguri ale unor emigranti, in special din Statele Unite sau Canada si sunt destule care ma fascineaza. Mi s-a intamplat sa pierd multe ore din noapte rasfoind cate un blog pana terminam toate postarile. Ma minunez de intamplarile prin care pot trece oamenii in tarile lor adoptive, de intersectarile lor cu sistemul, altul decat cel romanesc, pe care-l cunoastem cu totii. E interesant ca nu toate lucrurile par mult mai organizate decat la noi, dar parca exista o siguranta ca nu ti se poate intampla chiar orice (rau, bineinteles), ca daca ai dreptate nu vei plati amenzi aberante sau ajunge la inchisoare, ca daca vrei sa faci ceva esti macar lasat in pace, daca nu chiar incurajat. Bineinteles ca exista nuante si multe cazuri care contrazic cele de mai sus, dar ideea principala este asta.

Chiar cu mult inainte sa ajung in Portugalia stiam ca normalul lor, al occidentalilor in general, e cu cateva trepte mai sus decat al nostru, pornind de la partea financiara, nivelul de trai, infrastuctura, organizarea statului, etc. Nu o sa mai infierez politicieni sau situatii din Romania, cred ca am facut-o prea mult pe acest blog cand scriam mai des. Si probabil asta si este problema noastra, suntem prea incrancenati, prea preocupati de ziua de maine, prea vrem sa stim ce face, de ce, cu cine si cum face vecinul, prea mult vrem sa moara si capra lui si uitam sa ne traim propria viata. Sau poate viata noastra e atat de goala incat trebuie s-o umplem cu toate prostiile astea.

Portughezii in schimb sunt relaxati. Asta cred ca e cuvantul care ii caracterizeaza cel mai bine. Nu stiu daca e valabil si pentru alte natii vestice, dar aici, unde se spune ca e criza mai mare decat in Romania si nici nu se intrevede luminita de la capatului tunelului, oamenii sunt relaxati. Ii vezi pe strada, la malul oceanului, la serviciu, la sarbatorile aproape saptamanale din fiecare oras, peste tot sunt la fel. Nu stiu de unde li se trage, dar imi place foarte mult. M-am saturat sa vad oameni incruntati pe strada, cocosati de probleme. Cred ca si aici sunt aceleasi probleme, dar au un mod diferit de a vedea viata. Noi suntem pesimisti si prapastiosi, ei optimisti si se bucura de viata. Cel putin asta e impresia mea in momentul de fata, dupa vreo 9 luni in total de stat aici, poate cineva cu mai multa experienta stie altceva.

Portugalia nu e foarte mult peste noi, salariile fiind doar de vreo 3 ori mai mari, ceea ce ii face sa fie cam la coada Europei din punctul asta de vedere. Daca nu erau noile tari intrate in UE de vreo 10 ani incoace, ramaneau cam ultimii, impreuna cu grecii. Deci Portugalia nu e nici Germania, nici Franta, probabil nici macar Spania. Dar au o infrastructura foarte dezvoltata, iar dintr-un salariu minim se poate trai cat de cat rezonabil daca nu ai vreun credit la banca. In Romania nu cred ca e posibil acest lucru daca nu mai ai si alte invarteli specifice, o gaina la curte, un cartof pe razor, un porc de Craciun, un(o) sot(ie) cu un job mai bun sau parinti cotizanti la bugetul familiei.

Probabil ca o sa detaliez, dar data viitoare o sa scriu despre cum am ajuns aici, lucru destul de banal de fapt. Si inca ceva, revenind la bloguri de emigranti: eu nu ma simt deloc un «emigrant», trecerea asta dintr-o parte in alta a Europei mi s-a parut cat se poate de fireasca si nu-mi lipseste aproape nimic din ce aveam in tara. Deocamdata nu ma gandesc la cat timp voi sta aici (sau in alta tara), nici la momentul intoarcerii in Romania, care poate sa fie peste un an, peste 5 sau poate niciodata, cine stie?

Boa tarde!

2012-09-25T18:50:00.001+01:00

N-am mai scris de mult timp, ultima oara fiind prin februarie, cu cateva zile inainte sa plec din Romania. N-am avut un motiv special, probabil doar faptul ca m-am ocupat cu alte lucruri si am lasat in urma subiectele abordate de obicei: politica, enervari, Sibiu. Si cred ca am facut foarte bine. Asta nu inseamna ca nu mai stiu nimic despre ce se intampla in tara, mai intru cateodata pe site-urile de stiri romanesti. Doar ca nu ma mai enervez ca inainte.
Blogul l-am inceput acum 4 ani si ceva in ideea ca peste ceva vreme sa-mi pot citi articolele ca sa vad ce faceam si cum gandeam cand eram mai tanar. De cateva zile am inceput sa citesc si desi nu are cu ce sa-mi fie rusine, nu pot nici sa spun ca sunt foarte incantat. Probabil e adevarat ca o data cu anii ne mai desteptam si noi putin, cel putin asa sper, ca altfel nu e de bine...
Daca tot am inceput sa scriu din nou, voi avea cate ceva de spus despre viata in Portugalia, despre lucruri haioase si mai putin haioase care mi s-au intamplat, despre oamenii de aici. Dar incep data viitoare, asa ca sper sa ma tina cheful asta de scris.

Trenul si stadionul

2012-02-08T18:28:00.001+00:00

Traim vremuri interesante, atat de interesante incat sunt obligat sa scriu si eu despre ele. Iarna-i iarna prin sudul tarii si banu-i ban daca ai acces la banii statului. Doar doua exemple:
Un tren plecat in urma cu 2 zile (vreo 50 de ore) din Galati spre Bucuresti a ajuns in sfarsit la Galati. Da, nu e o greseala, dupa ce s-a inzapezit pe la Faurei, a fost intors in statia de plecare. Din cele cateva sute de pasageri s-au mai gasit vreo 20 care s-au urcat in alt tren, care sa-i duca pe o ruta ocolitoare la Bucuresti. Au probabil treburi importante in capitala, altfel nu s-ar mai fi urcat nici in primul tren, dar trebuie ca sunt si putin masochisti daca dupa 2 zile de inotat in zapada mai au incredere in CFR. Cireasa de pe tort e ca si pe ruta ocolitoare se afla in acest moment un alt tren intarziat, de data asta doar cu vreo 20 de ore! No comment, mai multe detalii gasiti aici.

Va amintiti probabil ca vara trecuta s-a inaugurat cu mare fast noul stadion national. Cel cu brazdele din meciul cu Franta. Parca vreo 200 si ceva de milioane a costat, asta si pentru ca s-a montat un acoperis retractabil, care sa apere spectatorii si gazonul de intemperiile vremii. Si aici sunt doua mici probleme: chiar cu acoperisul tras, spectatorii sufera oricum din cauza curentului si frigului, pentru ca n-au mai ramas bani si pentru inchiderea si izolarea stadionului, iar atunci cand ploua sau ninge nu se poate trage acoperisul, ca n-ar rezista greutatii precipitatiilor. Asa s-a ajuns in situatia ca desfasurarea meciului de saptamana viitoare al Stelei in cupele europene sa fie pus sub semnul intreabarii pentru ca gazonul e distrus de zapada. Intr-un stadion cu acoperis! Cititi mai multe aici.

In mod cu totul nesurprinzator, cele doua situatii de mai sus au un punct comun: in trenul inzapezit s-au aflat si cativa jucatori ai Otelului Galati, care au jucat in Liga Campionilor pe Arena Nationala.
Si inca o legatura interesanta, ca sa scriu ceva si despre noul guvern de habarnisti: ministrul de finante propus era in 2007-2008 director economic al Primariei Bucuresti, adica responsabilul direct de impartirea banilor pentru constructia stadionului. Ce mica-i lumea...

De tinut minte!

2012-02-06T09:20:00.000+00:00

Acum cateva ore Romania a scapat de cel mai slab premier si cel mai slab guvern din ultimii 20 de ani. Sigur ca n-am scapat inca de Basescu si smecheriile lui, dar acesta este primul pas. Desi marinarul va incerca sa-si faca jocurile din nou, mai devreme sau mai tarziu, cu premier tehnocrat sau nu, cu alegeri anticipate sau nu, tot va fi suspendat si demis, ceea ce trebuie sa admit ca imi va produce o nemarginita satisfactie.

Culmea ridicolului pe autostrada

2011-09-30T13:10:00.002+01:00

Exact de 1 decembrie 2009 se inaugura cu fast si participare la cel mai inalt nivel primul tronson de 42 km din autostrada Transilvania.
Prin august 2010 vedeam cum onor guvernantii nostri inaugurau cu fast centura ocolitoare "in regim de autostrada" (not!) a Lugojului. Lungimea acestei opere: 10 km.
Prin noiembrie 2010 s-au mai inaugurat 10 km din A3.
Tot anul trecut, tot cu fast si cu oficialitati, s-a deschis circulatia pe centura ocolitoare a Sibiului, 17 km de autostrada si 4 de drum national. Dupa vreo 7 ani de la inceperea proiectului, dar nimic e bun?
La inceputul lui iulie 2011 s-au dat in folosinta 4,5 km din centura ocolitoare a Clujului.
La sfarsitul lui iulie s-au inaugurat 21 km din Autostrada Soarelui, dar doar pe sensul spre mare.
In sfarsit, astazi s-a deschis cu fast si participare importanta si sensul dinspre mare al celor 21 km de mai sus.

Pana la urma, guvernul asta chiar a realizat ceva, avand in vedere performantele predecesorilor in materie de autostrazi. Si se descurca foarte bine la inaugurari. Nu conteaza ca sunt pentru 5, 10 sau 20 de km, pentru ei e foarte important sa se vada, domne', ca in sfarsit se misca ceva in tara asta. Deci e de bine. Ce ma jeneaza nitel e ca ditamai prim-ministrul tarii e prezent la toate ceremoniile astea. La absolut toate, n-a lipsit smecherul de la niciuna. Daca as fi rautacios as spune ca inaugureaza doar tronsoane pe masura lui, dar nu spun. Doar in tara noastra draga e posibil ca premierul sa inaugureze personal 4,5 km de centura sau un singur sens de 20 km de autostrada. Daca mai era vreo indoiala, asta e dovada suprema a cat de mici suntem, dar mai ales cat de liliputan gandim, cu toate ca unii dintre alesi chiar au o viziune realista a viitorului: Berceanu spunea in 2009 ca Autostrada Soarelui va fi terminata complet in primavara 2011 si totusi n-am auzit pe nimeni sa spuna ce rapid e drumul din Bucuresti la mare pe autostrada.

Bute si poporul

2011-07-10T12:01:00.002+01:00

Se vede foarte clar si de la distanta ca suntem un popor bananier... Asteptam orice performanta sportiva pentru a iesi in strada, de preferat in Piata Universitatii, de parca n-ar fi lucruri mai importante de facut. Daca n-avem bani "sa traim bine", daca n-avem infrastructura sau cultura, dam navala in strada ca niste oi ce suntem la fiecare mica bucurie pe care ne-o face cate un campion. Pana la urma, e ok sa te bucuri zgomotos pentru realizarile altuia, in vreme ce pentru nerealizarile tale sa dai vina pe ghinion sau pe altii, nu?

Bineinteles ca Lucian Bute este un campion, care prin propria sa munca si sudoare a reusit sa devina unul dintre cei mai buni boxeri ai lumii, cel mai bun la categoria sa. E normal ca gazetele de sport sa-i comenteze si sa-i promoveze meciurile, cu atat mai mult cu cat de data asta unul a avut loc in tara lui si e normal sa-i analizeze tehnica sau orice altceva legat strict de box. Dar parca exageram putin.

Lasand la o parte faima si banii pe care ii castiga, imi pare rau pentru acest sportiv exceptional. Mi se pare ca e folosit de toata lumea. Oile si berbecii din piata il folosesc pentru a-si defula frustrarile, clubul lui canadian si presa pentru a face bani, iar politicienii nostri pentru a-si face campanie electorala. Nu mai zic de mafiotul ala care apare in toate pozele cu Bute si din cauza caruia federatia romana de box a fost suspendata de catre cea internationala. Deci avem un campion mondial la profesionisti, numai bun pentru poze dupa meciuri si in acelasi timp boxul romanesc amator e la pamant pentru ca e condus de cei care se pozeaza cu Bute si care fac afaceri cu statul, cum a fost si meciul asta. E cam paradoxal, nu? Daca federatia ramane suspendata, boxerii romani vor participa la jocurile olimpice sub steagul olimpic si din nou nu e nicio problema, importanta e participarea, nu?

Despre Lucian Bute mai pot spune doar ca sper sa nu i se urce gloria la cap. O declaratie de genul Urmează unificarea centurilor şi o să o fac anul viitor! Vă promit asta! Aveţi încredere în mine! ma lasa rece. Ce treaba am eu cu ce va face la anul, cu atat mai mult sa am incredere in el pentru asta... Poate era doar euforic dupa meci si nerabdator sa ajunga in Fratelli.

Cat tupeu trebuie sa ai ca sa te apuci de organizat o gala de box cu vreo 5 milioane de euro atunci cand esti responsabil pentru dezvoltarea tarii? Cum s-a dezvoltat tara cheltuind banii aia? Au crescut autostrazi peste noapte si noi nu stim?

Asta e imaginea emblematica a meciului de aseara si a poporului nostru in general - campionul si profitorul mafiot:

No ca m-a pus necuratu' sa ma uit la stiri...

2011-06-20T22:01:00.001+01:00

Baaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!!!!!!!!!!!!!! De cat timp e asta, pe numele lui dupa parinti, Lazaroiu, ministru al muncii? Al muncii???????????????? Ministru????????????????????

Fiind de vreo 3 saptamani in Portugalia, mi-am impus sa nu mai deschid vreo pagina cu stiri din Romania si bine-am facut, ca iote ce grozavii face marinarul. Pai cum sa-l puna ministru pe ala pe care l-a dat afara acum cateva saptamani din functia de consilier???

Sa revin putin la Portugalia: saptamana trecuta au avut loc alegeri parlamentare. A castigat opozitia, s-au aliat doua partide si au facut un guvern cu 11 ministrii, din care 4 sunt independenti. Pe toti ii lauda pana si aia de-au pierdut, ca sunt top of the top din domeniile lor. Si noi il avem pe Lazaroiu ministru. In guvernul Romaniei, nu al Botswanei! Nici nu mai stiu care-i care, ca toate sunt pe dos in tara lui Basescu.

Locuri

2011-05-22T08:46:00.000+01:00

Tupeu 2011

2011-04-17T15:52:00.001+01:00

Nu e nicio noutate faptul ca romanii sunt un popor tupeist. Drept urmare, cand sunt chemati sa voteze, isi aleg reprezentanti asemenea, normal. Ca sa votezi un Basescu sau Boc, o Udrea, Ridzi sau Anastase, trebuie sa ai o mare admiratie pentru ei si tupeul lor, ba chiar mai mult, sa aspiri sa devii la fel. Mi se pare o nazuinta legitima, atata vreme cat chiar si furaciunile evidente raman fara urmari legale asupra faptuitorilor.

Astazi s-a mai consumat un episod din foiletonul "Tupeistul vorbeste - prostii plateste". Captura de mai jos este de pe hotnews.ro, o platforma de stiri portocalie pe care o frecventez destul de des, din masochism:

Explicatiuni pentru cei care n-au mancat morcovi in copilarie: in articolul de jos, postat la 14.09 este citat magnificul nostru presedinte, care spune clar, cu subiect, predicat si cateva ocari la adresa lui Blaga, ca il sustine pe Boc la presedintia PDL. Stirea imediat urmatoare, postata la 16.24, este despre un comunicat din partea presedintiei Romaniei, care ii atentioneaza pe competitorii din PDL sa nu mai invoce sprijinul sefului statului. Mai poti comenta ceva?

Tara noastra cea de toate zilele

2011-04-15T17:47:00.001+01:00

M-a pus zmeu' sa ma uit la stiri asta-seara... Si poti sa nu te enervezi? Uite alta acum: cica ai nostri guvernanti au refuzat o investitie de 8 miliarde de euro prin care se construia o linie de cale ferata de mare viteza care lega Bucuresti de Budapesta si Viena. As vrea sa aflu si ceva nou, asa ceva e la ordinea zilei.
Sa revin: dupa vreo 3 stiri cu morti, normal, aflu cu stupoare ca doi interlopi din Satu Mare, care au batut in vazul camerelor de supraveghere un bodyguard dintr-un club, sunt cercetati in libertate. Cica procurorul de caz a stabilit ca nu sunt un pericol public. Bey, da' se vad pumnii alora pe fata astuia in imaginile alea, in plus fata bodyguard-ului e varza murata. Totusi, ca sa nu bata chiar asa tare la ochi, procuroru' lu' peste le-a interzis sa poarte arme si sa frecventeze baruri si discoteci pentru o perioada de timp. Fain, nu-i asa? Pe baiatul ala nici macar nu l-au crosetat cu ceva arme, ci cu mainile goale, sub forma de pumni. Ma gandesc acum la oftica unui Becali sau Diaconescu, Patriciu sau Popoviciu, vamesi sau politisti de frontiera, ca sa nu mai zic de nefericita de asistenta de la maternitatea Giulesti, care au servit cu (ne)placere zile si saptamani de arest preventiv, pentru ca reprezentau "pericol public". De-as pleca mai repede din tara asta...

Cioran, pe scurt

2011-04-09T13:20:00.001+01:00

Zilele trecute a avut loc la Paris o licitatie in care cateva manuscrise originale ale lui Emil Cioran au fost cumparate cu 405.000 euro de catre un om de afaceri roman. La scurt timp, acesta le-a donat statului roman, punand capat si indignarii unora ca institutiile statului n-au fost in stare sa le achizitioneze prin propriile puteri. Pana la urma toata lumea a castigat: omul de afaceri - notorietate si recunostinta noastra vesnica, statul - ca are in posesie niste documente de o certa valoare culturala si buzunarele noastre - ca n-a mai fost nevoie sa cheltuim sute de mii de euro. Aici ar trebui sa fac o paranteza legata de folosirea banilor publici in interesul nostru, dar mi-ar lua prea mult timp si divaghez de la subiect.
Mai important e ca viata si opera lui Emil Cioran au revenit in prim-plan cu aceasta ocazie, chiar daca pentru putin timp. Poate nu aflam altfel ca ieri, 8 aprilie 2011, s-au implint 100 de ani de la nasterea scriitorului. Eu imi recunosc ignoranta si pot spune ca nu stiam mai nimic despre el, in afara de faptul ca s-a nascut la Rasinari si a scris o carticica, Pe culmile disperarii, pe care cineva mi-a facut-o cadou prin anul 3 de facultate si care mi-a luat vreo 2 luni s-o citesc din cauza starii de spirit sumbre, pesimiste, pe care o descria. Asadar, genul literar reprezentat de Cioran nu ma incanta deloc, dar asta nu ma impiedica sa observ, din ceea ce se scrie si se spune despre el, ca omul a fost iesit din comun.
Din pacate nu am gasit destule surse relevante despre viata lui Cioran, iar ce am gasit nu mi s-a parut chiar atat de relevant. Am vazut un documentar facut de Liiceanu in 1990, laudat de multi dar care mie mi s-a parut foarte slab ca informatie bruta si diverse articole sau filmulete pe net. Iata ce am aflat despre Cioran prin intermediul acestor surse, cu liniuta de la capat:

- in copilarie, gasea o placere deosebita sa se joace cu cranii, in special sa le foloseasca pe post de minge si lucrul asta nu i se parea morbid; groparul cimitirului din apropierea casei ii era simpatic si il fascinau inmormantarile, ceea ce arata destul de clar izvorul temelor dezbatute in scrierile sale de mai tarziu, dupa cum a si recunoscut, de altfel.
- a citit tone de carti incepand din adolescenta, lucru care il scutea de asumarea responsabilitatilor de zi cu zi
- a scris doar cinci lucrari in limba romana, restul fiind in franceza.
- la 26 de ani, in 1937, a plecat definitiv in Franta, fara a se mai intoarce vreodata, desi ar fi avut posibilitatea dupa 1989: "întotdeauna mi-e frică să revăd locurile care au contat enorm în viaţa mea".
- cartile lui nu au fost best-sellers, tirajul lor fiind de cateva mii la fiecare publicare, dar au fost apreciate in final de critici.
- a primit numeroase premii si le-a refuzat pe toate, cu exceptia primului, in perioada de inceput in Franta.
- a trait o mare parte din viata cu senzatia ca el are intotdeauna dreptate si ceilalti sunt cel putin naivi, daca nu idioti.
- in tinerete l-a simpatizat pe Hitler pentru o scurta perioada, lucru de care s-a cait mai tarziu.
- a fost coleg de facultate cu Constantin Noica si prieten cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Petre Tutea, Samuel Becket, cu care a intretinut o corespondenta foarte interesanta.
- a trait modest, neavand practic niciun loc de munca, cu exceptia celor cateva burse pe care le-a obtinut.
- a avut o prietena, Simone Boué, cu care a impartit un apartament in Paris, pe Rue de l'Odeon, nr. 21, vreme de 50 de ani si care practic l-a intretinut, din venitul ei de profesoara de engleza.

In concluzie, desi Simone Boué evoca intr-un interviu acordat lui Liiceanu in 1994 latura frumoasa si amuzanta a lui Emil Cioran, mie mi se pare ca viata lui, pe langa genialitatea incontestabila, a fost in ton cu opera sa, trista, gri, chinuita, obsesiva. Probabil ca ma insel.

No comment

2011-03-15T18:06:00.004+00:00

Dupa o luna de pauza as fi vrut sa scriu despre multe alte lucruri astazi, dar ceea ce se intampla in Japonia este mult prea tulburator pentru a fi depasit de orice alt subiect: cutremur de 9 grade pe scara Richter, tsunami devastator si dezastru nuclear...

sursa: reuters

Vine revolutia sexuala!

2011-02-14T19:32:00.000+00:00

Mare e gradina prostilor in tara asta... si e pacat ca tocmai unii din gradina minunata ne si conduc. Sa luam un exemplu cronic, cazul consilierului prezidential Sebastian Lazaroiu, care in timpul liber isi spune sociolog. Intr-un ultim studiu publicat de curand, el a descoperit motivele care au cauzat revoltele populare din Romania si de aiurea. Astfel am aflat si eu, ignorant fiind anterior, ca in 1989 barbatii romanii l-au schimbat pe Ceausescu pentru ca aveau prea multe femei in viata lor. Cum in fiecare casa se gaseau doua femei la un barbat, acesta si-a luat lumea in cap si s-a dus la revolutie. Trebuie sa recunosc, ipoteza este destul de plauzibila... De altfel, se continua, regimul comunist si-a facut-o cu mana lui, avand o politica demografica agresiv pro-natalista la sfarsitul anilor '60. Al naibii ghinion, exact in perioada aia s-au nascut mai multe fetite, care peste vreo 20 de ani si-au dus la disperare barbatii, inspirandu-le spiritul revolutionar. Si asa se leaga lucrurile, mi s-a luat un val de pe ochi, istoria e mai simpla ca niciodata.
Dar sa aprofundam putin: la sfarsitul deceniului al noualea al mileniului trecut, inflatie de fete fiind, ele incercau sa lase garda jos mai usor, pentru ca baieteii sa profite. Numai ca aici vine shpilul, regimul represiv era cu ochii-n patru dupa orice tip de activitati, inclusiv cele trupesti si astfel fetitele nu-si mai gaseau parteneri, iar baietii nu mai puteau profita de trendul national al libertinajului. Au rezistat ei ce-au rezistat, pana cand, din cauza frigului de decembrie, le-a explodat potentialul de frustrare sexuala. In concluzie:

"Impiedicarea unei revolutii sexuale a dus la o revolutie politica"

Am rezistat si eu eroic sorbind din priviri fiecare randulet din acest articol, dar nu mai pot spune aici decat ca ne asteapta o noua perioada de natalitate infloritoare prin 2019 si ca egiptenii au trait acelasi ciclu ca si noi, doar ca in cazul lor natalitatea pro-agresiva s-a intamplat undeva prin anii '80 si Mubarak i-a cules roadele de-abia acum saracu'. Asadar:

"La Cairo erau prea multi barbati frustrati"

Sa nu credeti ca am scris vreun pamflet, aproape totul e luat cu copy-paste din studiul consilierului prezidential pe probleme de planificare si analiza politica, domnul Sebastian Lazaroiu. Romania are mult prea putini astfel de oameni de caracter, profesionisti in adevaratul sens al cuvantului. Respect...

Stuff

2011-01-23T16:11:00.002+00:00

Dau din cand in cand de lucruri interesante pe netul asta mare:
- my parents were awesome e un site unde poti incarca poze din tineretile parintilor tai. Nu stiu de ce ai vrea sa faci asa ceva, dar s-au gasit deja destui amatori. Am dat si de echivalentul romanesc, care arata putin mai trist, poate si din cauza faptului ca romanii au descoperit filmul color cu vreo cateva decenii mai tarziu decat americanii.
- pe porcisme gasesti un cost aproximativ al jafului din bani publici care are loc in Romania. Sunt prezentate cazuri care apar prin ziare, deci nu e nimic probat in instanta, numai ca ceva adevar sigur e pe acolo. Pana acum s-au "furat" vreo 10 miliarde. Cineva sa-l sune pe marinar, ca sa nu se mai imprumute atata de la FMI.
- fiverrr e locul in care s-a intalnit hotul cu prostul. Hoti sunt indivizii care isi ofera serviciile, iar prosti sunt cei care le dau 5 dolari pentru activitatea prestata. Nu, nu e chiar cum credeati, romani sunt prea putini pe aici.
- great green wall este un proiect prin care se vrea construirea unei bariere de verdeata lata de cativa kilometri dintr-o parte in cealalta a Africii. de-a lungul desertului Sahara. Desi este mai mult SF, poate se va realiza in timpul vietii noastre.
- bucurestiul intr-o zi iti ofera trasee cu obiective turistice din capitala noastra care pot fi parcurse intr-o singura zi. Daca nu esti familiarizat cu Bucurestiul, aceste trasee iti pot fi de ajutor.
- acum cateva zile am fost trimis aici de catre cineva si de atunci fac si eu la fel cu altii...

Despre carburanti

2011-01-18T10:56:00.001+00:00

Dupa cum probabil stiti, pretul carburantilor a crescut in ultima vreme foarte mult, cam cu 30 %, dupa cum am tot auzit la radio. M-am interesat putin si am aflat cat plateam pe motorina folosita de mine in ianuarie 2010: 3,8 lei litrul, nici macar un euro. Destul de bine, imi spun, ca acum las la benzinarie 5 lei pentru fiecare litru alimentat. Pai da, numai ca sunt si suntem in eroare. Ne plangem acum, cand ne-a ajuns cutitul la os, dar anul trecut pe vremea asta ni se pareau normale preturile, nu? Ia sa facem o comparatie mica: salariul net al unui german este de vreo 2000 euro pe luna, iar cel al unui roman cam 350. Apoi, pretul motorinei in Germania: 1,33 euro/litru, iar in Romania: 1,19. Mi se pare mie sau ceva da cu virgula aici? N-are rost sa mai vorbim despre diferente de preturi in general, pentru ca o sa avem surpriza sa aflam ca multe lucruri sunt mai ieftine la nemti. Concluzia de bun-simt este ca ar trebui sa emigram cu totii.
Incepand de ieri, timp de 3 zile, se vrea boicotarea benzinariilor. Adica sa lasam masinile acasa si sa ne deplasam pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport in comun. Din pacate nu e pentru mine, sunt prea comod ca sa renunt la masina, chiar si pentru cateva zile. Ma gandeam ca trece protestul pe langa mine fara sa fac si eu ceva, dar astazi am primit un e-mail care-mi propune ceva mai bun: sanctionarea unui singur lant de benzinarii incepand cu 20 ianuarie, si anume OMV-Petrom. Desi alimentez doar de la ei, asta chiar pot sa fac, incepand de astazi chiar. La fel va sfatuiesc si pe voi, ar fi bine ca macar una dintre companiile astea sa vada ca miscam ceva. De fapt, desi ii doare in cot, ar fi mai bine ca guvernantii sa vada acest lucru, ca preturile carburantilor sunt mari in primul rand din cauza lor. Aici puteti vedea ca la iesirea din rafinarii preturile sunt cam la fel in toata Europa, diferenta o fac taxele si accizele, pentru care trebuie sa multumim guvernului. Multumim!

Filme de inceput de an

2011-01-09T14:15:00.002+00:00

Extract - light, de vazut intr-o zi de vara foarte calduroasa, cand nu poti iesi afara. Nu mi-a placut un singur lucru, faptul ca personajul principal plateste un tip tanar, frumos si prost sa se culce cu nevasta-sa ca sa nu se simta el vinovat daca o inseala si pana la urma el nu mai face nimic, sotia-i calca stramb de vreo 15 ori si la sfarsit se impaca. Yak!
Eastern Promises - mi-a placut foarte mult, ca de altfel toate filmele lui David Cronenberg. A avut de toate: o moarte suspecta, mafia ruseasca, o femeie frumoasa (Naomi Watts) si un final neasteptat.
In the Land of Women - tanar parasit de prietena celebra se refugiaza acasa la bunica nu tocmai normala, bulverseaza viata vecinelor si, bineinteles, isi schimba el insusi viata. Plin de clisee, dar ok.
Hot Rod - uffff... imi place foarte mult SNL, dar toti cei care lucreaza acolo si au incercat sa faca filme au esuat lamentabil. Asa si cu baiatul asta... care e foarte amuzant in rest.
The Good Night - destul de bun, recomandat celor care cred ca pot scapa de realitate visand (sau stand toata ziua pe net). Ei bine, realitatea te gaseste si te loveste oriunde te-ai ascunde.
The Informant! - mi-a placut, desi Matt Damon nu se numara printre actorii mei preferati. Iti da o idee despre cum marile corporatii fixeaza preturile la nivel mondial.
Gattaca - un SF foarte bun, fara a avea efecte speciale extraordinare, despre o lume in care doar cei perfecti din punct de vedere genetic pot sa calatoreasca in spatiu.
Kiss, Kiss, Bang, Bang - recunosc, la un moment dat nu mai stiam ce se intampla, cine pe cine a omorat sau daca tipa e ea intr-adevar sau sora ei geamana, dar pana la urma mi-a placut.
Shutter Island - poate cel mai bun film al anului trecut, la bataie cu Inception. Trebuie sa repet ca Leonardo di Caprio are doar roluri extraordinare.
Hoffa - l-am revazut dupa multi ani si rolul marelui sindicalist interpretat de Jack Nicholson mi-a amintit de Miron Cozma. Doar ca al nostru n-a sfarsit la fel, dar nici prea departe n-a fost.

O mica dezamagire

2011-01-05T19:46:00.000+00:00

Am aflat astazi cu o oarecare neplacere ca Partidul National Liberal va forma o alianta de centru-dreapta cu Partidul Conservator. Primul meu gand a fost bey, astia chiar au luat-o razna? Ce le trebuie lor o alianta cu niste unii care au 1 si ceva in sondaje si care la ultimele 3-4 alegeri au supt ca niste lipitori de la alt licurici, PSD. Dar m-am mai gandit putin si... nu, tot cred ca li s-au aburit creierii liberalilor. Conservatorii astia cu presedinte anonim au intrat in parlament numai si numai pentru ca i-au pus pesedistii pe listele lor. Nici alianta aia n-am inteles-o, dar macar nu ma interesa ce fac Nastase sau Geoana.
Am impresia ca baiatul ala cu nume de floare de la liberali a cam luat-o pe campii. L-am apreciat cand l-a sustinut fara menajamente pe Geoana in campania prezidentiala, trebuia sa fie hotarat ca sa-l bata pe Basescu. Nu i-a iesit miscarea doar pentru ca prostanacul s-a dovedit a fi de-a dreptul idiot.
Acum insa, nu inteleg cum crede Antonescu ca alianta cu conservatorii va ajuta partidul lui pe termen lung. Singurul castig ar fi sa se alieze o data si cu PSD si sa faca o opozitie unita si asa sa castige alegerile. I-as vota, ce sa fac...

2011 cu ceva schimbari pe blog

2011-01-01T16:43:00.004+00:00

Am facut acum 2-3 zile cateva modificari pe blog, in sensul ca l-am simplificat. Am renuntat la acareturile gen zelist, toate blogurile, persoane interesate sau blogcounter si o sa am doar o postare pe prima pagina. Cea mai importanta schimbare e stergerea blogroll-ului, care in ultima vreme mi-a devenit inutil. Nu mai citesc aceleasi lucruri ca acum cativa ani si in plus, nici nu mai am la fel de mult timp. Unele bloguri de acolo o sa-mi ramana in google reader, mi se pare o modalitate mai simpla de a afla lucruri ce ma intereseaza.

Pe viitor, probabil ca o sa schimb si sablonul blogului sau poate doar culorile, un fond negru cu scris gri ar fi mai potrivit.
Continutul, atata cat e, o sa ramana in aceeasi nota, adica o sa scriu despre aceleasi nimicuri, intr-un mod la fel de superficial.

All animals are equal, but some animals are more equal than others

2010-12-28T13:35:00.004+00:00

Am vazut zilele trecute la tv niste imagini care mi-au adus aminte de Ferma Animalelor. Se facea ca niste oameni petreceau in interiorul unui restaurant dintr-o statiune de munte. Nimic neobisnuit, doar ca imaginile alea erau filmate de la distanta, printre copaci, iar petrecaretii erau portocalii si sarbatoreau aniversarea unei blonde responsabile cu impartirea banilor statului. Probabil sunt eu rau intentionat, dar n-am putut sa ma abtin sa nu asociez privelistea asta cu ultima scena din Ferma Animalelor, in care animalele privesc de afara cum porcii petrec in casa fostilor stapani impreuna cu oamenii asupritori si ajung sa se transforme fizic, din porci in oameni. In cazul de fata fenomenul e invers.

Iata si o succesiune in imagini a ceea ce se intampla cu tara asta, in mod ciclic, de generatii si generatii incoace:

1. Porcii seamana discordia in turma de oi:

2. Porcii ajung, cu ajutorul oilor, dupa un vot pe alocuri democratic, sa bage zazania si in ciurdele de vaci si boi, cai, magari si alte animale:

3. Porcii sarbatoresc, ca si au ce:

Craciun Fericit!

2010-12-24T10:37:00.001+00:00

Ca de obicei in aceasta perioada a anului, Mos Craciun de-abia asteapta sa plece de la Polul Nord sa imparta cadouri copiilor cuminti. Urmariti-i traseul si poate trece si pe la voi. Sarbatori Fericite!

Si-au trecut 21

2010-12-22T07:37:00.004+00:00

Astazi se implinesc 21 de cand Romania nu mai e condusa de un dictator cunoscut si recunoscut pe plan mondial. Ca dupa atata amar de vreme avem la putere un mic tiran wannabe e alta poveste...
Cu toate neajunsurile perioadei actuale, cu criza economica, morala si culturala, cred ca trebuie sa fii putin rupt de realitate sa mai ai nostalgii comuniste. Si surpriza, multi rupti de realitate mai sunt in tara asta. Pe de o parte, majoritatea considera regimul comunist ilegitim si criminal, dar tot majoritatea au o viziune mai mult pozitiva decat negativa asupra perioadei comuniste. Stiu, notiunile astea se bat cap in cap, dar ar trebui sa fim obisnuiti sa traim in paradox.
Dupa 21 de ani, marele nostru castig e ca nu mai suntem limitati. Din toate punctele de vedere. Inainte nu aveai libertate de exprimare - acum e prea multa; inainte primeai alimente pe cartela - acum gasesti orice din plin (daca ai bani); inainte nu puteai calatori in strainatate - acum poti ajunge si in spatiu (daca ai bani); inainte nu puteai avansa in cariera daca nu erai inscris in partid, acum avansezi (daca ai rabdare, muncesti mult si ai putin noroc). Chiar daca toate acestea sunt destul de relative si subiective, atunci cand viata in Romania devine insuportabila, putem pleca in alta tara mai calduroasa. Deci e mai bine in democratie, cu marinari sau boci, cu blonde ministrese, cu manelisti sau bizoni pe sosele. Si aici e marea problema, ca am ajuns sa ne multumim cu astia.

PS: Pe cei care n-aveau macar 9-10 ani in '89 nu-i prea intereseaza cum se traia atunci si au o imagine distorsionata asupra vremurilor acelea. Si cred ca pana la urma e mai bine asa.

Democratia a infrant!

2010-12-15T14:58:00.001+00:00

Nu-mi place sa scriu despre politica si nu ma mai enervez atat de repede cand aud de matrapazlacurile celor care ne conduc tara. Trebuie sa spun totusi ca e interesant cum istoria se repeta, nu degeaba se spune ca este ciclica.
Chiar ieri sau alaltaieri a existat un moment de deja-vu in parlamentul Romaniei, cand majoritatea portocalie si-a scapat o tanara speranta devenita certitudine de bratul (scurt al) legii. Mimoza poarta numele de Monica Iacob Ridzi si probabil ati auzit de ea anul trecut, cand platea din banii nostri scene de 70.000 euro pe malul marii. A fost prinsa cu mata in sac si in alte afaceri avantajoase pentru amicii ei oranje, a masluit contracte, a incercat sa distruga dovezi dupa ce acestea au fost publicate deja, in concluzie, a fost! Tolontan stie mai bine.
Si asa ajungem in zilele noastre, cand, dupa lupte seculare de vreun an si ceva, in care PD-L a tot amanat dezbaterea in plen a acestui caz, parlamentarii nostri dragi au fost pusi fata in fata cu decizia de a aproba sau nu solicitarea procurorilor de perchezitie si urmarire penala a d-nei fost ministru.
Cat credeti ca a fost scorul? 110 - 109 si 109 - 99 pentru Serpentina. Nu cred ca exista vreo urma de surpriza, fie ea cat de mica. Au mai existat cazuri, cel al lui Adrian Nastase, de exemplu, in care oamenii lui s-au mobilizat si l-au scapat. Dar macar aia il sustineau pe fata. Perversitatea acestui regim basescian consta tocmai in ipocrizia cu care sustin sus si tare, cu Basescu, Boc si lideri de grup parlamentar in frunte, ca Ridzi trebuie anchetata, pentru ca la votul secret sa faca exact pe dos. Si apoi, culmea nesimtirii, s-a si trezit unu' sa spuna ca opozitia e de vina, ca a votat opozitia pe invers, ca sa discrediteze guvernul. Pai astia mai pot fi numiti oameni? Inteleg ca politica e un sport al minciunii, dar sa furi si sa-i acuzi pe altii ca au furat ceea ce-ai ciordit tu, e culmea nesimtirii.
Si parca taman ieri zicea marinarul ca justitia a facut cel mai mare rau acestei tari. Nu bre, matale ai facut, cu toti furaciosii tai. Goooooosfrabaaaaaa...
Asa... acum , ca m-am mai calmat, ce-ar fi s-o vedem in actiune pe vajnica luptatoare anti-coruptie Monica Iacob Ridzi, infierand in 2006 actiunile condamnabile ale PSD intru apararea lui Nastase. Enjoy:

PS: Ca de fiecare data cand imi aduc aminte de cine ne conduce tara, trebuie sa-mi multumesc in primul rand mie, pentru ca l-am votat cu amandoua mainile pe betivan in 2004, apoi naivilor si idiotilor care l-au stampilat anul trecut. Multumesc!