<?xml version='1.0' encoding='UTF-8'?><?xml-stylesheet href="http://www.blogger.com/styles/atom.css" type="text/css"?><feed xmlns='http://www.w3.org/2005/Atom' xmlns:openSearch='http://a9.com/-/spec/opensearchrss/1.0/' xmlns:blogger='http://schemas.google.com/blogger/2008' xmlns:georss='http://www.georss.org/georss' xmlns:gd="http://schemas.google.com/g/2005" xmlns:thr='http://purl.org/syndication/thread/1.0'><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023</id><updated>2025-07-05T23:24:10.156-07:00</updated><category term="www.google.com"/><category term="www.kappa.ro"/><category term="google.com"/><category term="Rolul diplomatilor in promovarea democraţiei www.google.com"/><category term="Romania"/><category term="www.google.com Calea inovatiei ii conduce pe oameni pe calea reusitei. www.google.com"/><category term="ratiune"/><category term="Dreptul International"/><category term="agresiune"/><category term="razboi"/><category term="G8 Toyako 2008"/><category term="vremuri de criza"/><category term="Aung Suu Kyi"/><category term="Cetatenii Europei îsi doresc o Uniune Europeana care sa le slujeasca interesele si sa le protejeze drepturile sociale"/><category term="Doamna Madeleine Albright"/><category term="Georgia"/><category term="Iran"/><category term="Moldova"/><category term="Premiului नोबेल"/><category term="a declansat razboiul impotriva Rusiei"/><category term="dezvoltarea tineretului"/><category term="diplomaţइ"/><category term="google.कॉम"/><category term="interesele SUA si ale membrilor Aliantei"/><category term="international"/><category term="jurnalişटी"/><category term="www.goo"/><category term="गाजे"/><title type='text'>Destainuiri ale prezentului</title><subtitle type='html'>Destainuiri ale prezentului se doreste a fi o cale de acces spre o lume deschisa, in care principala valoare o au oamenii. Doreste sa descrie tabloul national si international al lumii in care traim.</subtitle><link rel='http://schemas.google.com/g/2005#feed' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/posts/default'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default?redirect=false'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/'/><link rel='hub' href='http://pubsubhubbub.appspot.com/'/><link rel='next' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default?start-index=26&amp;max-results=25&amp;redirect=false'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><generator version='7.00' uri='http://www.blogger.com'>Blogger</generator><openSearch:totalResults>250</openSearch:totalResults><openSearch:startIndex>1</openSearch:startIndex><openSearch:itemsPerPage>25</openSearch:itemsPerPage><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-8303548224875045363</id><published>2014-11-17T23:27:00.001-08:00</published><updated>2014-11-17T23:27:50.162-08:00</updated><title type='text'>De iti este greu sa fii OM !</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
Incerc sa-mi fac o zi placuta atat cat reusesc, sau cel putin sa ii simt zambind pe cei ce imi citesc randurile.&lt;br /&gt; Incerc sa raspund unei provocari pe care, voi prietenii mei, ati lansat-o. De pilda imi spunea cineva ca :&lt;br /&gt;
 &quot;Totul vorbeşte, numai oamenii nu ştiu să asculte......Dar dacă trebuie
 să asculte bârfe sau calomii, imediat îşi deschid urechile&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;. &lt;br /&gt;
 Nu înţeleg de ce sunt aşa stupizi: sunt atâtea lucruri fru­moase de 
ascultat, de privit, de înţeles, de ce se opresc tot timpul asupra a 
ceea ce este inutil şi meschin?&quot;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
 Probabil nu odata ati auzit expresi ca : .....&lt;b&gt;De iti este greu sa fii OM ! &lt;/b&gt;sau &lt;br /&gt;&lt;b&gt;De iti este greu, tu OM sa fi !&lt;/b&gt;&lt;br /&gt;
 Am intalnit foarte des expresia  cum &quot;In ziua de astazi e foarte greu sa fii om&quot;..&lt;br /&gt; Va aduc in amintire cum strabunii nostri raspundeau printr-o invatatura lasata noua mostenire. Leagea Pamantului.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;b&gt;&lt;i&gt;Iti este greu sa fii OM ? Iti este mai simpu sa fi talhar !&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;i&gt; &lt;/i&gt;&lt;br /&gt;
&lt;i&gt;Iti este greu sa fi ca muntele cel semet si sa ridici a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara. &lt;/i&gt;&lt;br /&gt;
&lt;i&gt; Iti este greu sa fii OM si atunci alegi cu usurinta calea talharilor de drum. &lt;/i&gt;&lt;br /&gt;&lt;i&gt; Alegi sa ocolesti tot greul, sa fugi de a vietii biruinta si tot ce lasi in urma ta sa fie doar un fum ! &lt;/i&gt;&lt;br /&gt;
&lt;i&gt;
 Dar, nu uita ca aceiasi pasi cei ii faci in susul muntelui sunt la fel 
de grei ca si in josul muntelui, ia aminte ca acelasi aer este sus, ca 
si jos, la fel lumineaza soarele pe creasta semeta a muntelui , ca si pe
 pamantul cel neted..... !&lt;/i&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Consider eu, ca atunci 
cand se va intelege acest lucru vom putea si noi oamenii sa triumfam si 
sa spunem ca am mai evoluat cu un pas. &lt;br /&gt;
 Altfel omenii trecutului,
 chiar si primitivi sau antici cum ii consideram noi, ce cunosteau 
acesta lege a convietuirii, putem recunoaste ca erau mai evoluati de cat
 adunatura actuala de talhari.&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Luati aminte caci din noianul indurarii ascultati-mi, ca- mi marturisesc nevrednicia, neputinta si saracia mea cea mare.&lt;br /&gt; Pentru toate acestea sa ne rugam, sa fiti cu grija si sa fiti cu bagare de seama ca nu tot ce este de la &lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;domnul sau doamna este si de la Domnul.&lt;br /&gt;
 Luati aminte si fiti cu bagare de seama ca diavolul nu avut nicio 
problema de logare pe Facebook si va poate afecta vazandu-va in adancul 
ID-ului si pangarindu-ti puritatea si ducandu-te spre cai numai de el 
stiute. ....&lt;br /&gt; Sa fiti cu teama de a privi in ochii facebookului caci 
ei sunt poarta spre sufletul raului si nu poti stii ce ganduiri necoapte
 poti starnii !&lt;br /&gt; Ia aminte la toate aceste semne lasate in visele 
tale, ca-i samanta raului prea adanca infipta .... Ia aminte si vei 
socoti ca ea nu razbate, doar daca vei bea multa apa. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;
 Deci, ia aminte la invatatura, caci din pamant isi trage taria, 
rautatea ce te nelegiuieste intr-u viusu pe intreagul noptii, si in 
pamant te duce de nu dai ascultare. Si nu uita asta.&lt;br /&gt;
 Fii tu copil
 cinstit si mergi, de-ti ineaca gandurile pangarite de peste noapte, la 
un pahar cu vin, in sfanta bucatarie......gaseste cuvinte frumoase 
pentru prieteni, imparte zambete celor ce-i intalnesti in drumul tau 
.....De iti este greu, tu OM sa fi, si iroseste-ti timpul cu masura data
 de peste timp !&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYHipsTI27Kh9c7pEGWXAA90t9Kt-n_jFAznZPoDkhxwDMOzTXhyvga1BRGCgV2dIJXpyPEzc2ALq84ErZrH8fD0uZiIo7FbYr74TcZLfTrrtJ-7QP5ZpKXti6xRdrpbfrH81DQUfXTvxW/s1600/IMAG0048.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYHipsTI27Kh9c7pEGWXAA90t9Kt-n_jFAznZPoDkhxwDMOzTXhyvga1BRGCgV2dIJXpyPEzc2ALq84ErZrH8fD0uZiIo7FbYr74TcZLfTrrtJ-7QP5ZpKXti6xRdrpbfrH81DQUfXTvxW/s1600/IMAG0048.jpg&quot; height=&quot;320&quot; width=&quot;181&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;b&gt;Noi i-am chemat sa descopere o Romanie frumosa si ei iata cum au vazut-o !&lt;/b&gt;&lt;br /&gt;
 &lt;br /&gt;
 Romania as a country of origin and transit for trafficking in human beings&lt;br /&gt;

 These ilegal markets have particularly emerged in the areas affected by
 economic crisis, characterized by low standard of living and the lack 
of jobs. &lt;br /&gt; The origin of human trafficking victims has suffered major changes from 2012 to 2014. &lt;br /&gt;
 Thus, in 2014, the most cases of human trafficking were recorded in 
Southeast area, in the counties of Constanta, Tulcea, Braila, Galati, 
Buzau, Vrancea, in Moldova and in the south of Wallachia, especially in 
Prahova, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Teleorman and Arges. The existing
 data were also supported by the Amnesty International report which 
highlighted the high number of victims trafficked for sexual 
exploitation originated from the poor families.&lt;br /&gt; According to data 
provided by the National Agency against Trafficking in Persons, in the 
first six months of 2014, the main sources of human trafficking were the
 counties located in the West and North- West of Romania. &lt;br /&gt; Thus, the counties of Timis, Bihor, Satu Mare, Bistrita-Nasaud and Maramures have&lt;br /&gt; accounted for 158 victims, representing 42% of the trafficked persons. &lt;br /&gt;
 In the first six months of 2014, the number of identified victims has 
significantly increased especially, in the South-East area of the 
country.&lt;br /&gt; Romanian victims trafficked across borders, on top of the destinations been placed&lt;br /&gt;
 Italy and Spain with trafficked 66 victims, followed by Czech Republic 
with 31 victims, as well as Germany and Greece with 24 victims. &lt;br /&gt; 2014 data provided by the National Agency against Trafficking in Persons, it has been recorded an upward trend.&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/8303548224875045363/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/8303548224875045363' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8303548224875045363'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8303548224875045363'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2014/11/de-iti-este-greu-sa-fii-om.html' title='De iti este greu sa fii OM !'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYHipsTI27Kh9c7pEGWXAA90t9Kt-n_jFAznZPoDkhxwDMOzTXhyvga1BRGCgV2dIJXpyPEzc2ALq84ErZrH8fD0uZiIo7FbYr74TcZLfTrrtJ-7QP5ZpKXti6xRdrpbfrH81DQUfXTvxW/s72-c/IMAG0048.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-4908433064547617447</id><published>2014-11-17T23:20:00.001-08:00</published><updated>2014-11-17T23:20:20.510-08:00</updated><title type='text'>Agentul Portocaliu</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;h2 class=&quot;_5clb&quot; style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;/h2&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;mts _50f8&quot; style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;span class=&quot;timelineUnitContainer&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;b&gt;Am
 spus recent ca&amp;nbsp; este adevarat ca statele sunt guvernate doar de 
interese, dupa cum ne invata parintele curentului realist Hans Joachim 
Morgenthau..., iar pentru atingerea scopurilor, a intereselor, statele 
nu se sfiesc sa recurga la orice mijloace.&amp;nbsp; &lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;b&gt;Astazi asistam la o mare minciuna &lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;i&gt;&lt;b&gt;cu numele de EBOLA, ce nu are alt scop decat testarea de noi virusi pentru a promova noi vaccine.&lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;b&gt;Pentru
 aceasta au fost selectate statele fara aparare,&amp;nbsp; din randul tarilor 
africane ca fiind cele mai potrivite pentru efectul pandemiei 
Epidemiologic Ebola.&amp;nbsp;&lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;b&gt;De ce tocmai statele africane&amp;nbsp; ? &lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;b&gt;Simplu,
 sunt state confruntate de instabilitate politica unde, daca mor cateva 
mii de bastinasi s-ar putea sa fie un eveniment...pentru presa. Sunt 
state bogate in resurse strategice, iar pentru a potoli bataliile 
triburilor si a putea fura in voie este necesara o astfel de 
sperietoare. &lt;/b&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;Se ne intoarcem la istorie si sa aflam ca cel ce a ucis in trecut va ucide si in viitor . &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;i&gt;&lt;u&gt;Judecatorul&amp;nbsp; Jack Weinstein: &quot;Nu cred ca s-a gandit cineva prea mult , daca actiunea , contravenea s-au nu regulilor razboiului&quot;&lt;/u&gt;&lt;/i&gt;&lt;br /&gt;
Agentul
 portocaliu a fost un erbicid inventat si imbunatatit in ani &quot;40 si 
folosit intensiv in agricultura Statelor Unite , in special prin anii 
&quot;50 . &lt;br /&gt;
De fapt , este un lichid incolor , nicidecum portocaliu
 . Bidoanele in care era transportat aveau insa o dunga portocalie . Nu 
s-a inregistrat nici o problema cand a fost pulverizat peste recoltele 
din SUA .&lt;br /&gt;
 Pe la inceputul razboiului din Vietnam , cuiva i-a 
venit o idee stralucita si geniala . Militantii Frontului de Eliberare 
Nationala , miscarea nord-coreeana de gherila , se ascundeau in 
desisurile junglei si era imposibil sa-i urmaresti din aer .&lt;br /&gt;
 
Asadar , daca erbicidele erau atat de bune in agricultura pe cat se 
spunea , de ce nu ar putea fi folosite si la defrisarea junglei . Foarte
 tarziu sa constatat , a fi mortale ptr oameni ---- au afectat nu numai 
trupele de gherila Vietcong , ci si populatia civila si militarii 
americani si australieni care luptau in jungla . Desi inca se mai zbate 
intens pe marginea responsabilitatii , putini se indoiesc ca vina ptr 
toate acestea apartine celor care nu s-au obosit sa cerceteze ce se 
arunca din aer/avion si , dorinta nebuneasca de a grabi deznodamantul 
razboiului . &lt;br /&gt;
Efectele contaminarii se fac resimtite si dupa 
cateva zeci de ani , in special in jurul regiunii DaNang , unde se nasc 
copii cu fel de fel de malformatii .&amp;nbsp;Mai degraba &amp;nbsp;a fost un razboi 
chimical&amp;nbsp; , decat lupta corp la corp . Mai putem spunem ca a fost o 
nedreptate adusa luptatorului . &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Agentul portocaliu
 este o combinatie a doua substante chimice , care distruge plantele , 
dereglandu-le metabolismul . Una dintre substante tinda sa produca mari 
cantitati de dioxina , care , in doze mari , este letala ptr om&amp;nbsp; . 
Perioada de injumatatire a dioxinei din sol este de cel putin 3 ani 
.Dintre locuitorii din Bin-Hoa , linga orasul Ho si Min , 95%din ei &amp;nbsp;au 
in sange de 200 de ori mai multa dioxina decat doza normala . &lt;br /&gt;
Cu
 toate ca s-a negat legatura dintre agentul portocaliu si pagubele 
produse , nu a fost sugerata nici o alta cauza a acestui grad extrem de 
ridicat de toxicitate . Guvernul SUA neaga si astazi ca ar exista vreo 
proba care sa demonstreze aceasta legatura --- iar pe cealalta parte ---
 regulile Aministratiei ptr Veterani privind Plata Despagubarilor catre 
veterani si familiile acestora sustin o pozitie total diferita . Este 
posibil sa fi fost afectati numai cei care au venit in contact direct cu
 erbicidul . De fapt , imprastierea substantei nu este periculoasa in 
sine , dar efectul ei asupra lantului alimentar se resimte peste 
generatii . &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Estimarile prudente sustin ca 150000 
de copii vietnamezi au malformatii fizice produse de contaminarea 
agentului portocaliu . Pe 12-aprilie-1961 , Walt W Rostow , consilier pe
 probleme de politica externa , i-a inmanat presedintelul Kennedy un 
memoriu recomandand noua scenarii de lucru , inclusiv propunerea de a 
trimite in Vietnam o echipa de cercetatori din industria de armament ptr
 a testa eficienta tehnicilor si dispozitivelor finalizate , s-au 
,&amp;nbsp;aflate inca in curs de cercetare . Erbicidarea aeriana era una dintre 
tehnicile nespecificate in document . In mai , Casa Alba a aprobat 
memoriul si , in august 1961 , a inceput testarea noilor tehnici de 
lupta . &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ministerul Apararii de atunci , Robert 
McNammara , a aprobat in noiembrie 1961 lansarea Operatiunii numite 
,,,Curcubeul Erbicidelor-1961-1971&#39;&#39;&#39; si dupa aceea&amp;nbsp;, au fost lansati 
agentii , purpuriu si cel roz . Se pare ca agentul portocaliu a fost 
testat de armata de cateva ori la finele anilor &quot;50 , insa nu s-au 
efectuat teste experimentale pe scara larga , nici macar pe animale . 
Testele au incetat dupa ce au fost puse in evidenta efecte 
carcinogenice/cancerigene la sobolani . &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
S-a 
dovedit foarte eficient cand a folosit intr-o aplicatie militara numita 
Operatiunea ,,Ranch Hand&#39;&#39; --- parte a operatiunii ,,Trail Dust&#39;&#39;--- in 
care se urmarea distrugerea culturii agricole si a vegetatiei de pe 
marginea drumului si de pe malul apelor . Fiecare avion putea distruge ,
 1,4 km patrati de padure cu o singura incarcatura , fiind necesare nici
 -4- minute ptr a arunca -cca 3780- de litri-[3,78 tone] de agent 
portocaliu/incolor . Deseori avioanele zburau in formatie de 3 . In 
ciuda defrisarii pe scara larga , militantii Vietcong au continuat sa-si
 procure fara nici-o problema hrana de care aveau nevoie si erau mult 
prea priceputi in a se ascunde prin jungla ptr a putea fi prinsi ca 
urmare a operatiunilor de defrisare a vegetatiei de pe marginea 
drumurilor . Pe de alta parte , soldatii americani care patrulau puteau 
fi reperati cu usurinta , devenind niste tinte miscatoare . In octombrie
 1967 , Corporatia Rand , cea care a dezvoltat planurile initiale din 
1961 , a elaborat doua memorii in care spunea ca programul nu a redus 
substantial cantitatea de orez consumata de trupele Vietcong si nici 
alimentele de care aveau nevoie acestea ---- dar in schimb le-a facut 
rau locuitorilor din apropierea culturilor distruse de erbicid . Seful 
Statului Major al trupelor reunite a ignorat rapoartele si a ordonat 
continuarea imprastierii agentului portocaliu-[substanta incolora] . 
Ultima misiune a Operatiunii Ranch Hand s-a desfasurat in ianuarie 1971 ,
 la 10 ani dupa ce fusese initiata ---- si la 4 ani dupa aparitia 
semnelor de intrebare . Cert este ca , chimicalele/erbicide au fost 
folosite cel mai intens in 1968 , pe cand confruntarile atingeau punctul
 maxim .-----------------------FARA NICI O RASPUNDERE.--------------In 
2005 , judecatorul curtii Fedrale , Jack Weinstein , el insusi unul 
dintre sustinatorii actiunilor judecatoresti in interes colectiv , a 
fost silit sa respinga o plangere depusa in numele a -4- milioane de 
vietnamezi impotriva companiilor care au fabricat agentul portocaliu . 
Multe dintre aceste companii ajunsese in 1984 la o intelegere cu 
veteranii americani , platind -180- milioane de dolari daune . &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Decizia
 judecatorului sustinea ca firmele contractoare nu aveau controlul 
asupra modului in care erbicidele erau folosite si , nici vreo 
responsabilitate , de vreme ce substantele fusesera produse ptr a ucide 
plante , fara sa existe&amp;nbsp;vreo intentie care sa aduca vreun prejudiciu 
oamenilor ---- din aceasta cauza&amp;nbsp;---- nu a putut fi dovedita , cum ca , 
ar fi fost o intentie criminala din partea companiilor . Problema era ca
 , s-a folosit substanta , de 4 ori mai mult in concentratia erbicidului
 , ceea ce insemna ca depasea nivelul de siguranta al agentului . 
Vietnamezii nu puteau actiona in instanta guvernul american , desi la 
nivel interguvernamental s-au facut pasi insemnati ptr diminuarea 
efectelor dezastrului . Eroarea majora apartine lui Robert McNammara , 
ptr ca a folosit erbicidul ca arma de exterminare , si nu ptr ce a ce 
trebuia el folosit . Intr-un interviu publicat in ,,Observer&#39;&#39; din 
19-mai-2002 el exprima in felul urmator : ,,,Nu cred ca s-a gandit 
cineva prea mult , daca actiunea , contravenea s-au nu regulilor 
razboiului --- si nici gradul de toxicitate al substantei , nu era 
foarte bine cunoscut&#39;&#39;&#39; .&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dr. Darius Stan &lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/4908433064547617447/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/4908433064547617447' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4908433064547617447'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4908433064547617447'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2014/11/agentul-portocaliu.html' title='Agentul Portocaliu'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-8829956856378127447</id><published>2013-04-11T02:06:00.001-07:00</published><updated>2013-04-11T02:06:29.736-07:00</updated><title type='text'>Diplomatia in linia intii a frontului pentru calmarea amenintarilor directe la adresa securitatii sociale.</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;

&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcbeSfOAcxjVy6fmI7JYMyDGAAasSNU2pj71naFtZEqPUxV9SCJSNOls6FTnF9Ul-Tw4mxdMg3z0e6FUuG9bQhhUJtCxvJdulWk_fx_vu2Gzgi6DW1pXKaSMBsZv_M5-OMlH-9mcx291nI/s1600/Darius+1+(3).JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;240&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcbeSfOAcxjVy6fmI7JYMyDGAAasSNU2pj71naFtZEqPUxV9SCJSNOls6FTnF9Ul-Tw4mxdMg3z0e6FUuG9bQhhUJtCxvJdulWk_fx_vu2Gzgi6DW1pXKaSMBsZv_M5-OMlH-9mcx291nI/s320/Darius+1+(3).JPG&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt 36pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%;&quot;&gt;A&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%;&quot;&gt;proape printr-o lege a firii in fiecare etapa, secol,&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;pare a se invi&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;la nivelul fiecarei entitati sociale&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;personalitati cu vointa si puterea
intelectuala de a modela intregul sistem international portivit propriilor sale
valori. Abordarea moderna a relatiilor internationale bazate pe statul –natiune
si motivate de de interese nationale .a elaborat conceptual de echilibru al
puteri care a dominat diplomatia influentand relatiile internationale
hotarator.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;P&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;rivita cu admiratie din exterior , ca pe o activitate plina de
granduare ,dat fiind ceremonialul in care se desfasuara , este de fapt o
complexa activitate zilnica plina de neprevazut, ce recomanda un&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;studiu aprofundat asupra diverselor
problematici existente . Omul in cursul evolutiei sale , a parcurs stadii
diferite de de adaptare in relatiile sociale , economice, in raporturile sale
cu alte grupuri sociale,&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;ce au adus
forme variate&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;de exploatare si in
consecinta interese si structuri diferite de evolutie bazate pe interesul
grupului social&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;.&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;Diplomatia este acea arta&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;ce aduce o expunere, o promovare , a
politicilor unui stat intr-un alt stat, numit stat acreditar . Altfel spus o
prezentare consensuala a intereselor unui stat, prin reprezentanti sai ,pe teritoriul
altui stat.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Stradania diplomatilor
de a reprezenta cat mai bine interesele reciproce ale statului ce il
reprezinta, si ale&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;statului unde sunt
trimisi ,necesita o informare atenta si permanenta pentru a actiona in
conformitate cu acestea.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Diplomatia este o
negociere permanenta&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;cu statul acreditar
avand o desfasurare diversificata . Ea nu se desfasoara doar la masa
tratativelor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Un diplomat trebuie sa
stie ca a negocia nu inseamna doar insistenta . El stie ca daca interesele nu
converg , orice stradanie este in zadar . Caci statele nu au legaturi
dezinteresate&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;, au decat politici
guvernate de interese.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Din cele mai vechi
timpuri s-a recurs la diplomatie pentru a aplana starile de tensiune , starile
conflictuale ,pentru a normalize relatiile dintre state .&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;Potrivit lui Hernry Kissinger care defineste
diplomatia ca fiind “o ajustare a diferendelor prin negociere “acest process
este posibil numai in cadru sistemului international care prevaleaza
legitimitatea . Cand mijloacele diplomatice&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;inceteaza a fi utilizate in rezolvarea diferendelor , expunerea fortei
nu va intarzia sa apara,distrugand bunul cel mai de pret al oricarei natiuni . &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;“Pacea este un fenomen
viu de miscare ,infaptuit treptat, un scop o directie si nici vorba de odihna
si delasare”&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;definea Nicolae Titulescu
pacea prin&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;prisma&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;diplomatica.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Diplomatul este chemat
sa reprezinte statul sau ,fara de care misiunea si nici el ca functionar de
stat nu ar avea ratiuni de existenta ,si caruia ii este raspunzator pentru tot
ce inteprinde in numele acestuia. Rolul diplomatului este de a face cunoscute
drepturile legatime ,stabilirea unei colaborari de durata si de promovare a
intereselor statului pe care il reprezinta .&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Regulile juritice ce
guverneaza diplomatia cuprind in adancul lor practici urmate de catre state
indealungul mileniilor &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;El trebuie sa aibe in
vedere totalitatea formelor de desfasurare a misiuni sale. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;Intr-o alta prezentare
Diplomatia poate fi reprezentata “Ca o institutie dinamica menita sa faciliteze
scopurile nationale si internationale ale natiunilor, fie ele teluri
fundamentale ,interese vitale sau obiective politice concrete “.Ea actioneaza
ca un mijloc de aliniere a unor interese corelative si acomodare a deosebirilor
internationale .&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;N&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: &amp;quot;Lucida Sans Unicode&amp;quot;;&quot;&gt;icolae &lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;T&lt;/b&gt;itulescu prezenta interesul national
privit din punct de vedere&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;diplomatic”
Opolitica profunda nationala ale carei reguli , metode si teluri isi trag
originea din interesele patriei “&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Times New Roman; font-size: small;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;strong&gt;Evenimentele
din saptamana a II-a luna a patra 2013&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;margin-left: 36pt; mso-line-height-alt: 11.65pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-indent: -18pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: Symbol; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-list: Ignore;&quot;&gt;·&lt;span style=&quot;font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 7pt/normal &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Cea de-a 67-a reuniune a Organizatiei
Natiunilor Unite a adoptat, tratatul privind comertul international cu arme,
care reglementeaza armele conventionale. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In
momentul de fata, volumul comertului armelor conventionale ajunge la peste o
suta miliarde de dolari americani, la nivel mondial. Documentul a fost adoptat
cu 154 voturi pentru, 3 impotriva si 23 abtineri. Dintre acestea, Coreea de
Nord, Iranul si Siria au votat impotriva, iar Rusia, India si China s-au abtinut.
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;China,
justificativ a precizat ca nu sustine ajungerea fortata la un tratat
multilateral de control al armelor in cadrul adunarii ONU. S-a mai spus ca documentul
ar putea deveni un precedent negativ pentru viitoarele negocieri multilaterale
privind controlul armamentului.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Times New Roman; font-size: small;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;margin-left: 36pt; mso-line-height-alt: 11.65pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-indent: -18pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: Symbol; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-list: Ignore;&quot;&gt;·&lt;span style=&quot;font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 7pt/normal &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Solicitarea Coreei de Nord de evacuare
a cetatenilor straini intensifica tensiunile in peninsula coreeana, a declarat,
marti, purtatorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Oficialul
american a aratat intr-o conferinta de presa, ca avertizarea Coreei de Nord
sunt &quot;vorbe care nu ajuta&quot;, si care izoleaza aceasta tara si mai
mult. Declaratiile provocatoare ale Phenianului, au fost facute in tiparul obisnuit
de actiune a acestuia, a mai spus oficialul american, indemnind din nou
conducerea Coreei de Nord sa aleaga calea pasnica de actiune si sa-si asumare
responsabilitatile ce-i revin pe plan international. Carney a mai spus ca SUA a
optat pentru luarea de masuri graduale. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Ministrul
rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat, marti, intr-un interviu acordat
presei, ca incalcarea de catre Coreea de Nord a deciziilor Consiliului de
Securitate al ONU este inacceptabila. In contextul situatiei din regiune foarte
incordate, efectuarea de teste nucleare si lansari de rachete sunt actiunile
provocatoare, iar acuzatiile reciproce vor influenta negativ. Partea rusa se va
implica pentru ameliorarea situatiei din peninsula, incurajând partile
implicate sa relanseze negocierile in sase. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Sapte tari
membre ale Uniunii Europene au decis sa nu isi retraga personalul din Coreea de
Nord. UE va lua in calcul inasprirea sanctiunilor daca Phenianul va incerca o
noua lansare de racheta sau un test nuclear.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Times New Roman; font-size: small;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;margin-left: 36pt; mso-line-height-alt: 11.65pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-indent: -18pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: Symbol; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-list: Ignore;&quot;&gt;·&lt;span style=&quot;font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 7pt/normal &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Ministrii de externe din G8 s-au reunit
pe 10 aprilie la Londra, pentru a discuta o serie de probleme majore printre
care modalitatile de prevenire a unor posibile conflicte militare si
coordonarea in astfel de situatii, a actiunilor comune ale celor opt puteri , a
declarat marti ministrul britanic al afacerilor externe, William Hague. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Sefii
diplomatiilor analizeaza situatiile din Siria, Iran, Orientul Mijlociu si
Peninsula Coreeana. G8 intentioneaza sa gestioneze situatiile tot mai
tensionate din aceste regiuni, folosindu-si propria influenta in acest scop, a
mai spus Hague. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Vorbind
despre criza din Siria, seful diplomatiei britanice a subliniat ca Londra si
Parisul vor continua sa sprijine opozitia siriana. Cu privire la situatia din
Peninsula Coreeana, Hague a urgentat guvernul de la Phenian sa coopereze
constructiv cu comunitatea internationala pentru a se evita inrautatirea situatiei
regionale. De asemenea, puterile occidentale nu exclud posibilitatea de a
impune noi sanctiuni Iranului, daca acesta va persista in activitatile de imbogatire
a uraniului, a adaugat Hague.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Times New Roman; font-size: small;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;margin-left: 36pt; mso-line-height-alt: 11.65pt; mso-list: l0 level1 lfo1; tab-stops: list 36.0pt; text-indent: -18pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: Symbol; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-list: Ignore;&quot;&gt;·&lt;span style=&quot;font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font: 7pt/normal &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;12 persoane din misiunea ONU trimisa in
Sudanul de Sud au fost ucisi, marti, in statul Jonglei. Victimele sunt cinci
militari indieni dintr-un contingent de mentinere a pacii si sapte civili. Cel
putin alte 9 persoane au fost ranite, conform declaratiei misiunii. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Purtatorul
de cuvânt al fortelor Sudanului de Sud, Philip Aguer, a informat ca incidentul
a avut loc intre Pibor si Bor iar atacatorii sunt militanti localnici
antiguvernamentali. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Secretarul
General al ONU, Ban Ki-moon a condamnat vehement atacul, reafirmânt ca actiunea
in cauza e o crima de razboi. Ministerul de Externe din India a anuntat ca
corpurile celor cinci militari vor fi repatriate. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;Heading31&quot; style=&quot;background: rgb(255, 243, 219); line-height: 15.6pt; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.blogger.com/null&quot; name=&quot;6832093313401203095&quot;&gt;&lt;/a&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;http://destainuirialeprezentului.blogspot.ro/2009/04/www.google.com&quot;&gt;&lt;span class=&quot;Hyperlink6&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;&lt;strong&gt;Linistitele cotloane ale paradisurilor
au devenit linia intii a frontului ca o amenintare directa la adresa
securitatii sociale.&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-line-height-alt: 11.65pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGHlEtqJ09qgVQoYmX4dYYQbjkwdDQtXZBAaZEIbfnytPUuBKqhGZ3NQj841X5YvP8xGyI-oRvjM1-nlujPeKZdENPwZUOP8LJ2XY1w9a-jmAL1VGNZVErOgzVKqH7tCKeBPAtNpaVigZb/s1600-h/Raiurile+lumii+Occidentale.jpg&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; text-decoration: none; text-underline: none;&quot;&gt;&lt;v:shapetype coordsize=&quot;21600,21600&quot; filled=&quot;f&quot; id=&quot;_x0000_t75&quot; o:preferrelative=&quot;t&quot; o:spt=&quot;75&quot; path=&quot;m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe&quot; stroked=&quot;f&quot;&gt;
 &lt;v:stroke joinstyle=&quot;miter&quot;&gt;
 &lt;v:formulas&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;if lineDrawn pixelLineWidth 0&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 1 0&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;sum 0 0 @1&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;prod @2 1 2&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelWidth&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;prod @3 21600 pixelHeight&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;sum @0 0 1&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;prod @6 1 2&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelWidth&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;sum @8 21600 0&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;prod @7 21600 pixelHeight&quot;&gt;
  &lt;v:f eqn=&quot;sum @10 21600 0&quot;&gt;
 &lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:f&gt;&lt;/v:formulas&gt;
 &lt;v:path gradientshapeok=&quot;t&quot; o:connecttype=&quot;rect&quot; o:extrusionok=&quot;f&quot;&gt;
 &lt;o:lock aspectratio=&quot;t&quot; v:ext=&quot;edit&quot;&gt;
&lt;/o:lock&gt;&lt;/v:path&gt;&lt;/v:stroke&gt;&lt;/v:shapetype&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
Ne vom astepta la escaladarea violentelor dupa imediata intalnire a celor mai
puternice industrializate state, de la sumit-ul G20 Londra, ce va face
evidentiabile efecte vizibile imediate in zona economica. Concluzionand ca
efect iminent ca pacea durabila poate fi dezvoltata numai intr-o lume
controlabila, s-au pronuntat impotriva existentei paradisurilor fiscale,
sociale ... etc. De fapt fiecare cauta sa vaneaze sau sa slabeasca pietele
libere ale competitorilor . Toate marile puteri au inteles ca ar fi timpul ca
efectele elegantei si tolerantei din trecut sa fie lasate la
&quot;garderoba&quot; diplomatiei, si sa atace frontal pentru cucerirea unor
noi piete de desfacere. Lumea are nevoie de banii, locuri de munca, zone libere
de baremurile riguroase ale unei economii controlate. Piete noi, unde
investitorii sa se poata cupla imediat la necesitatile si informatiile venite
si sa sporeasca influenta in zona asigurand un teritoriu de absorbtie pentru a
depasi problemele financiare din statul de origine. Daca economiile locale au
fost lovite din plin de confruntarile din ultima perioada, pietele
internationale au reactionat indirect, dar la fel de prompt fata de ultimele
evenimenteo masiva reactie de respingere a oricarei forme de schimbare. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Principalul lucru pe care paradisurile fiscale il ofera companiilor straine
este discretia. Dependenta lor de capitalul strain i-a facut pe critici sa le
considere vinovate de tolerarea crimei si fraudei. &lt;br /&gt;
Dictatori precum filipinezul Ferdinand Marcos si indonezianul Mohammed Suharto,
s-au dovedit a fii finantatorii a numeroase masacre precum si sustinatori ai
comertului negru cu armament si au numele legate de paradisurile fiscale.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Occidentalii protectorii paradisurilor fiscale. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Majoritatea celor 33 de paradisuri fiscale sint mici teritorii, foste sau
actuale protectorate ale lumii Occidentale.&lt;br /&gt;
Rezultate ale marilor decolonizari din 1970, aceste state au avantajul
mostenirii sistemului legal si institutiilor britanice, al cunoasterii limbii
engleze si al pastrarii legaturilor cu Londra, nu de mult principalul centru
financiar mondial. &lt;br /&gt;
In perioada decolonizarii, evolutia lor catre actualele paradisuri a fost sprijinita
de Marea Britanie, deoarece aceasta scutea Londra de ajutoarele financiare pe
care trebuia sa le trimita in colonii si protectorate. &lt;br /&gt;
Astfel, Barbados si Mauritius au ajuns sa nu mai depinda de plantatiile de
trestie de zahar, devenind, de jure, paradisuri fiscale in 1970, respectiv
1992, la scurt timp dupa obtinerea independentei. &lt;br /&gt;
Principiul gravitatiei si Triunghiul Bermudelor &lt;br /&gt;
In conformitate cu principiul gravitatiei &quot; tot ce se ridica de la sol,
cade se intoarce pe sol &quot; si este logic sa fie asa, doar ca sunt aspecte
care aveam impresia ca ies din aceste tipare. Si aceasta pentru ca nu aveam
cunostinta intregului. Despre povestile iscate cu avioane si vapoare disparute
pentru totdeuna in Triunghiul Bermudelor toata lumea a citit pe saturate, dar
despre faptul ca aceste disparitii se intorceau inzecite prin beneficii
financiare in trezoreria unor firme nu aveam de unde sa cunosc. Deci iata ca se
adevereste ca cea ce se pierdea intr-o poveste se recastiga in alta parte.
Conform unui studiu al Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare,
doar cele 33 de paradisuri fiscale pro-ocidentale detin intre 5 si 7.000 de
miliarde de dolari si gestioneaza 8% din capitalul mondial, de 5 ori mai mult
decit acum 20 de ani. Paradoxal cu toate cunoasterile noastre, dar in aceste
conditii, Insulele Bermude au devenit cea mai bogata tara din lume, cu un PIB
pe cap de locuitor de 70.000 de dolari, fata de 43.000 de dolari cat ar fi in
cazul SUA. &lt;br /&gt;
S-au evidentiat tot felul de campanii pentru eradicarea &quot;precisa a
paradisurilor&quot; pentru dezvoltarea unei lumii durabile si mai ales
controlabile. Dar dupa cum stim sunt doar campanii. &quot;Paradisurile fiscale
au declarat razboi contribuabililor americani&quot;, considera senatorul
american Carl Levin, aratind ca SUA pierd anual 70 de miliarde de dolari din
taxele pe care companiile americane inregistrate in aceste paradisuri ar trebui
sa le cedeze fiscului SUA. Autoritatile canadiene sint ingrijorate de cele 88
de miliarde de dolari investiti de firmele nationale in paradisurile fiscale,
ceea ce reprezinta a cincea parte din investitiile straine directe ale Canadei.
In acesta situatie si cu o atitudine similara dovedesc si statele europene,
care se tem ca lipsa contributiilor fiscale ale marilor companii le va
impiedica sa intretina o populatie aflata in curs de imbatrinire. La aceasta se
adauga efectele secundare ale globalizarii finantelor, precum evaziunea
fiscala, spalarea banilor si finantarea terorismului. &quot;Chiar daca
paradisurile fiscale ar disparea, ceva similar ar aparea imediat in locul
lor&quot;, arata, pentru &quot;The Economist&quot;, Mihir Desai, de la Harvard
Business School, explicind ca ele reprezinta un produs inevitabil al
globalizarii. Totodata, economistii considera ca existenta paradisurilor
fiscale fereste guvernele marilor state de pericolul unui imens surplus
financiar. Investitorii sustin ca, in competitia economica globala, incluzind
state cu regimuri fiscale diverse, reducerea taxelor a devenit o cheie a
sucesului marilor firme, iar paradisurile fiscale sint cea mai simpla solutie
legala. In apararea lor, micile &quot;paradisuri&quot; arata ca aplica reguli
stricte impotriva spalarii banilor si verifica firmele ce doresc sa apeleze la
serviciile lor, astfel incit sa nu foloseasca, spre exemplu, munca minorilor si
sa respecte legislatia internationala.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Paradisurile sociale o realitate absoluta &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Despre paradisurile fiscale nu mai e mai nimic de scris. Se stie aproape totul
despre ele. &lt;br /&gt;
Mai putin s-a scris despre paradisurile sociale, adica acele zone in care
costurile cu forta de munca sfideaza orice concurenta - insulele asiatice,
cateva mici state din America Latina, pana si unele tari membre UE. &lt;br /&gt;
In aceste zone, multinationalele vin sa isi planteze afacerile din simple
ratiuni de costuri, chiar daca acolo de unde pleaca lasa someri si agraveaza
problemele sociale la un nivel care dezechilibreaza bugetele locale.&lt;br /&gt;
Un studiu concentrator &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;st1:stockticker&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;CIA&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/st1:stockticker&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt; arata cu degetul spre zona de interes in directia statelor
Asiei de Sud-Est. Astfel, in vreme ce salariul orar mediu al unui muncitor
american este de 24,59$, omologul lui filipinez ia 1,1$, iar omologul srilankez
ia 0,61$.&lt;br /&gt;
Prezumnia ca „Albirea” muncii va mai intarzia, a inaintat si mai ales ca acum,
in perioade mai sensibile din punct de vedere economic, fiecare cauta metode
cat mai ieftine de a produce cat mai mult, impingand pana la limita legalitatii
costul cu ora de munca. &lt;br /&gt;
Sigur ca nu trebuie sa mergi pana-n Asia ca sa te poti convinge. Putem urmarii
acest aspect si pe piata din partea de Sud -Est a Euroasiei.&lt;br /&gt;
Lista neagra a paradisurilor sociale (sub 2$/ora): Bulgaria, China, Costa Rica,
India, Indonezia, Malaezia, Myanmar, Filipine, Salvador, Sri Lanka, Vietnam,
Thailanda.&lt;br /&gt;
Lista gri a paradisurilor sociale (intre 2-10 dolari /ora): Brazilia, Estonia,
Lituania, Portugalia, Polonia, Romania, Slovacia.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Autor :&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb2&quot; style=&quot;background: rgb(255, 243, 219); margin: 0cm 0cm 7.2pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;Dr. Darius
Stan&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Times New Roman; font-size: small;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/8829956856378127447/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/8829956856378127447' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8829956856378127447'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8829956856378127447'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2013/04/diplomatia-in-linia-intii-frontului.html' title='Diplomatia in linia intii a frontului pentru calmarea amenintarilor directe la adresa securitatii sociale.'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcbeSfOAcxjVy6fmI7JYMyDGAAasSNU2pj71naFtZEqPUxV9SCJSNOls6FTnF9Ul-Tw4mxdMg3z0e6FUuG9bQhhUJtCxvJdulWk_fx_vu2Gzgi6DW1pXKaSMBsZv_M5-OMlH-9mcx291nI/s72-c/Darius+1+(3).JPG" height="72" width="72"/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-4494899920172745853</id><published>2013-04-02T02:27:00.001-07:00</published><updated>2013-04-11T02:08:08.411-07:00</updated><title type='text'> PUTEREA DIPLOMAŢIEI ŞI DIPLOMAŢIA PUTERII </title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP-LcKTLdWINSGn2Sll-SkE-4NmuIerGRDh3H5ml_8t2AhuoW8jePuuFjwNCGE-LQkM46FY0eFMRlTtWQCcyFPNhMZ0LnXmecZ_EZw69h-5y11lwcJmCpbbSnMQ1rUOyGGEgJeVvo5mkDo/s1600/Darius+1+(3).JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;240&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP-LcKTLdWINSGn2Sll-SkE-4NmuIerGRDh3H5ml_8t2AhuoW8jePuuFjwNCGE-LQkM46FY0eFMRlTtWQCcyFPNhMZ0LnXmecZ_EZw69h-5y11lwcJmCpbbSnMQ1rUOyGGEgJeVvo5mkDo/s320/Darius+1+(3).JPG&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;h1 style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: small;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal; mso-bidi-font-size: 13.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;De dragul colegilor ce mau insotit cu onoare peste timpuri si din partea carora am primit rugamintea sa-mi prezint dinnou teza doctorala intitulată&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 13.0pt; mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-weight: normal;&quot;&gt;PUTEREA DIPLOMAŢIEI ŞI DIPLOMAŢIA PUTERII.&amp;nbsp; Pentru unii dintre&amp;nbsp; cititori, poate fi un subiect de reflexie al contemporanului.&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/h1&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Debutul noului mileniu caracterizat prin dezvoltarea exponenţială a
proceselor de integrare şi globalizare, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;trecerea de la o lume unipolară la una
multipolară, noile provocări internaţionale precum terorismul şi crizele
securităţii internaţionale &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;a adus schimbări majore atât în
domeniul vieţii politice şi economice dar şi în cadrul relaţiilor diplomatice
şi consulare. Aceste schimbări majore ale relaţiilor diplomatice privesc atât
obiectivele urmărite precum şi metodele pe care le aplică şi scara
evenimentelor ce apelează la intervenţia ei.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Lucrarea intitulată &lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;Puterea diplomaţiei şi diplomaţia puterii,&lt;/i&gt;
doreşte să evidenţieze importanţa reprezentării diplomatice în relaţiile cu
alte state sau alte entităţi ale relaţiilor internaţionale, dar şi rolul din ce
în ce mai pregnant al diplomaţiei în crearea şi dezvoltarea continuă a unui
cadru de desfăşurare a relaţiilor internaţionale în conformitate cu valorile
progresist-umaniste acceptate de majoritatea actorilor comunităţii
internaţionale&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 13.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyTextIndent&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;articoltext&quot;&gt;Tot mai multe teorii concurează, mai ales după sfârşitul
războiului rece, să demonstreze că rolul statului în relaţiile internaţionale,
într-un sistem caracterizat de interdependente complexe, s-a încheiat şi că
atribuţiile acestuia pot fi cu succes înlocuite de organizaţiile regionale. Pe
de altă parte, unii teoreticieni cum este Andrew Moravcsik cred că
organizaţiile interguvernamentale pot să maximizeze interesele statelor pe care
le compun. Într-o lume globală lucrurile ar trebui să funcţioneze în acest sens
iar diplomaţia este instrumentul necesar al realizării acestor obiective.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;Teza examinează această problematică pe parcursul a cinci
capitole din care ultimul este destinat concluziilor, propunerilor şi
consideraţiilor personale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;Capitolul
I &lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 13.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;este
intitulat&lt;/span&gt;&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 14.0pt;&quot;&gt;Diplomaţia – între teorie şi
realităţile relaţiilor internaţionale&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;, structurat la
rândul său pe trei secţiuni.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;O primă secţiune
cuprinde repere şi coordonate ale evoluţiei diplomaţiei şi doreşte de asemenea
să vină cu precizări privind delimitările conceptuale ale noţiunii de diplomaţie
aşa cum a fost surprinsă aceasta în literatura de specialitate.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;Complexitatea diplomaţiei a plasat acest
concept la graniţa dintre ştiinţă şi artă, &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;relevant pentru demersul
nostru este şi faptul că, Nicolae Titulescu aprecia că “diplomaţia sintetizează
mai multe ştiinţe”, pe care “arta diplomaţilor le pune în operă în complexele
tratative în care sunt angajaţi”.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;La intrebarea în
ce masură diplomaţia este mai apropiată de domeniul ştiinţelor sau artelor,
s-au oferit raspunsuri variate. În multe din definiţiile diplomaţiei, referirea
la artă are loc însă în accepţia de „capacitate, pricepere, ştiinţa de a purta
negocieri” sau de a conduce “relaţiile internaţionale”.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Transformările politice, economice şi sociale din secolul XX se răsfrâng
asupra desfăşurării relaţiilor internaţionale cu consecinţe directe asupra
caracterului diplomaţiei, asupra conţinutului, metodelor şi formelor ei. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 14.0pt; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Cu precădere, în a doua parte a mileniului II, diplomaţia s-a afirmat ca o
componentă necesară a structurii relaţiilor internaţionale, ca o activitate
care se realizează prin folosirea unor mijloace specifice (reprezentanţe
diplomatice permanente, tratative, bune oficii, convorbiri şi contacte
diplomatice). Amplificarea fenomenului globalizării precum şi dezvoltarea
proceselor de integrare economică şi politice regionale au dus la o dezvoltare
fără precedent în istoria umanităţii a relaţiilor internaţionale şi pe cale de
consecinţă la dezvoltarea diplomaţiei sub toate formele sale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;Nu în ultimul rând sunt abordate aspecte ce privesc diplomaţia
ca o instituţie dinamică pentru promovarea obiectivelor naţionale şi internaţionale
a naţiunilor precum şi una din exigenţele majore ale performanţei diplomatice şi
anume educaţia pentru pace.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;Consider că este absolut necesar prezentarea unor elemente
ce fixează principalele repere ale raportului dintre dreptul internaţional şi
dreptul intern cu consecinţe asupra metodelor şi mijloacelor dipomatice
moderne.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;Secţiunea 2 &lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;&quot;&gt;Relaţiile
internaţionale ale societăţilor şi promovarea intereselor în epoca globalizării&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;&quot;&gt; este menită a face trecerea de la conceptele teoretice la
realităţile societăţii internaţionale. Chiar dacă conceptul societăţii internaţionale
este contestat ne raliem opiniilor care susţin conturarea acestei realităţi în
cadrul relaţiilor internaţionale contemporane. Prin urmare, considerăm de mare
relevanţă pentru subiectul cercetării noastre analizarea impactului
cristalizării intereselor globale asupra ordinii publice internaţionale &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;&quot;&gt;Creionarea unor intereselor globale necesită lămurirea
conlucrării dreptului internaţional şi a diplomaţiei în direcţia promovării
acestora.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;&lt;strong&gt;Capitolul II Diplomaţia şi sfidările lumii
contemporane &lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 10.0pt;&quot;&gt;prezintă pe parcursul a trei secţiuni
modul în care evoluţia şi dezvoltarea diplomaţiei a fost influenţată de marile
sfidări la adresa lumii contemporane şi rolul acesteia în cadrul preocupărilor
societăţii internaţionale de a depăşi aceste sfidări sau de a identifica
posibile soluţii la problematica ridicată de acestea.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;Previziunea asupra unei colaborări
armonioase&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;între statele secolului XXI
dar şi ale viitorului nu este posibilă fără cunoaşterea stadiului actual al
mondializării statelor, al sfidărilor, eşecurilor, speranţelor şi
oportunităţilor lor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-size: 13.0pt;&quot;&gt;Am identificat trei dintre probleme cu cel mai mare impact
asupra dezvoltării viitoare a societăţii internaţionale şi anume inegalitatea
dezvoltării şi a resurselor aflate la dispoziţia statelor, problemele
contemporane asupra securităţii mediului precum şi probleme actuale privind
producţia şi comerţul cu armament ca fiind una din principalele cauze potenţiale
a încurajării escaladării conflictelor armate. În cadrul acestui capitol am
evidenţiat rolul diplomaţiei şi potenţialul său în direcţia eliminării
disproporţiilor economice existente, a reducerii efectelor schimbărilor
climatice precum şi în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor dezarmării.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Capitolul III &lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;PT-BR&quot; style=&quot;font-size: 12pt; mso-ansi-language: PT-BR;&quot;&gt;Tentaţia hegemonică
a statelor în cadrul relaţiilor internaţionale &lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span lang=&quot;PT-BR&quot; style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: PT-BR;&quot;&gt;prezintă pe
parcursul a două secţiuni principalele trăsături ale comunităţii internaţionale
de la unilateralism la multilateralism şi impactul globalizării asupra
diplomaţiei secolului XXI şi modul de adaptare la această evoluţie a relaţiilor
internaţionale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Am încercat să
identific principalele coordonate ale sistemului internaţional unilateral post
Război Rece, al cărui principal exponent este SUA precum şi mijloace folosite
pentru promovarea intereselor sale geostrategice şi economice şi aici am
analizat şi modul de impunere a sancţiunilor economice unilaterale ca mijloc de
impunere a politicii externe a SUA în defavoarea posibilităţilor oferite de
diplomaţia internaţională.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;În timp ce politica regională a europenilor se îndreaptă
spre o lume ordonată de legi, reglementări, negocieri şi cooperare
internaţională, în care mecanismele clasice de putere cad pe un plan secundar,
Statele Unite ale Americii continuă să-şi exercite puterea într-un sistem
internaţional anarhic, în care regulile sunt neviabile şi în care securitatea
şi ordinea liberală continuă să fie rezultatul posedării şi utilizării puterii
militare. Din această cauză, Robert Kagan este sceptic şi apreciază că „&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;viitorul pare a aparţine unei lumi cu
tensiuni în creştere”.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;Considerăm că un rol activ în soluţionarea a principalelor
crize internaţionale (criza mondială a lumii post-petrol, criza mondială
economică actuală etc) a secolului XXI, poate fi reprezentat de diplomaţia
internaţională&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;prin dezvoltarea
diplomaţiei multilaterale şi crearea cadrului necesar pentru desfăşurarea de
conferinţe diplomatice internaţionale. Actuala criză financiară care a
declanşat cea mai gravă criză economică de la marea recesiune din 1930 este pe
cale să redefinească relaţiile economice internaţionale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyTextIndent3&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-size: 12pt;&quot;&gt;Aşa cum spunea
Boutros Boutros-Ghali: “ Prin aceste Conferinţe, dezvoltarea şi cooperarea vor
fi revitalizate şi reinventate. ONU, institutiile mondiale,&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;statele membre şi diplomatii acestora (…)
delegaţii la aceste conferinţe decid asupra modelelor de cooperare pentru
generaţiile viitoare.”&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Într-o
împrejurare similară&lt;a href=&quot;http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1262304448150351023#_ftn1&quot; name=&quot;_ftnref1&quot; style=&quot;mso-footnote-id: ftn1;&quot; title=&quot;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;MsoFootnoteReference&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-special-character: footnote;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;MsoFootnoteReference&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-fareast-language: EN-US;&quot;&gt;[1]&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;,
ambasadorul ONU Dumitru Mazilu constata meritul forurilor globale în a acţiona
fără de odihna sau indiferenţa a ţărilor donatoare, a opiniei publice mondiale,
precum şi statelor membre faţă de probleme care tind să rămână vitale, chiar şi
atunci când scade atenţia politică de care se bucură.&lt;span style=&quot;color: #231f20;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyTextIndent&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Conferinţele
globale internaţionale nu sunt locuri de luare a unor decizii obligatorii.
Rolul definitoriu al acestor întruniri diplomatice este de a acţiona în numele
comunităţii internaţionale, de a aduce în atenţie idei aflate în competiţie,
politici sau acţiuni ale participanţilor la procesele politice internaţionale,
dar şi ca o sursă de legitimare.&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyTextIndent2&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;layout-grid-mode: line;&quot;&gt;În aceste condiţii, o activitate diplomatică susţinută prin cooptarea
tuturor statelor aflate în criză în cadrul unor forme de procese de integrare
economică poate reprezenta o soluţie la această problemă, soluţie în acord cu
normele şi principiile ONU.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Astfel,
universală şi reprezentativă, diplomaţia în noul mileniu îşi menţine relevanţa
prin afirmarea unei potenţiale construcţii a unei conştiinţe colective prin
promovarea unor noi principii şi valori comune pentru reafirmarea
multilateralismului în dimensiunea sa contemporană, în contextul globalizării.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;Capitolul
IV &lt;/b&gt;&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;Rolul diplomaţilor si a instituţiilor internaţionale în
dezvoltarea&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;conceptului de guvernare
mondială&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/i&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
În acest
capitol am dorit să prezint în cadrul a două secţiuni evoluţia Diplomaţiei &lt;span lang=&quot;PT-BR&quot; style=&quot;mso-ansi-language: PT-BR;&quot;&gt;în contextul redefinirii sistemului
internaţional&lt;/span&gt; precum şi unul din obiectivele prioritare ale diplomaţiei
secolului XXI şi anume promovarea democraţiei.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-fareast-font-family: TimesNewRoman;&quot;&gt;Privitor la prima secţiune am analizat sistemul internaţional care
a cunoscut evoluţii şi a căpătat trăsături diferite de ceea ce cunoaştem din
tiparele oferite de teoriile relaţiilor internaţionale. Criza internaţională
cauzată de conflictul ruso-georgian din august 2008 a dus la transformarea
sistemului internaţional care poate fi caracterizat drept un nonpolarism
instabil, pentru că este nereglementat. Nu este vorba doar despre absenţa
regulilor funcţionale codificate în dreptul internaţional, ci de acel ansamblu
de mecanisme de operare în sistemul internaţional, determinate de realitatea
dispersării şi codependenţei puterii.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-fareast-font-family: TimesNewRoman;&quot;&gt;La
o primă vedere, lumea de astăzi pare să fie multipolară. Principalele puteri
(China, Uniunea Europeană, India, Japonia, Rusia şi Statele Unite), combinate,
reunesc cam jumătate din populaţia globului, 75% din PIB-ul global şi 80% din
cheltuielile destinate apărării. Totuşi, aparenţele sunt înşelătoare. Lumea de
astăzi diferă substanţial de ceea ce numim un sistem multipolar clasic, pentru
că observam o dispersare fără precedent a puterii către numeroşi centri de
putere, dintre care doar o mică parte sunt state. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-fareast-font-family: TimesNewRoman;&quot;&gt;Autoritatea
şi puterea statelor este astăzi împărţită cu actorii principali ai
globalizării: organizaţii globale şi regionale, ONG-uri, corporaţii
internaţionale. Lumea nonpolară este şi o consecinţă a fenomenului de
globalizare.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-fareast-font-family: TimesNewRoman;&quot;&gt;Raporturile
dintre state vor fi, de aceea, din ce în ce mai selective şi mai conjuncturale.
Va fi mai greu să operăm clasificări riguroase de tipul state adversare-state
aliate; vom avea situaţii în care anumite state vor coopera dar şi momente în
care se vor afla pe poziţii complet divergente. Creşte importanţa
consultărilor, dar în primul rând a abilităţii de a construi coaliţii
flexibile, coaliţii ale contextului. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Alianţele cu geometrie variabilă a acestor poli de
putere relativ simetrici sau, în orice caz, cu capacitate competitivă globală,
va crea mecanismul de contraponderi apt să garanteze echilibrul, securitatea şi
stabilitatea universale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Diplomaţia ne arată ca schimbările cu adevărat
durabile se datorează adaptării organice şi inteligente, nu revoluţiilor bruşte
şi intense.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;Putem împărtăşi elementele de ameliorare
a guvernării globale pe care le sugerează economistul diplomat &lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;NormalCharChar&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Jean-François
Rischard&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;, respectiv
recunoaşterea şi acceptarea legitimităţii guvernării în reţea, în care
structurile ierarhice nu mai sunt absolute, teritorialitatea nu mai inhibă
acţiunea comună, iar puterea publică,&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;lumea afacerilor şi societatea civilă nu mai sunt separate în mod
artificial.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyTextIndent2&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Analiza diplomaţiei privind
promovarea bunei guvernări dintre state conduce în mod necesar&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;la interogaţii&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;asupra modalităţilor aplicate de guvernele
statelor prin care se poate promova guvernarea democratică.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBlockText&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 3.7pt 0pt 0cm; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;PT-BR&quot; style=&quot;font-size: 12pt; font-style: normal; font-weight: normal;&quot;&gt;Chiar
dacă nu se poate imagina o societate planetară care să funcţioneze prin
instituţii democratice de tipul celor care funcţionează&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;în&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;ţările&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;civilizate, aspiraţia spre
o astfel de instituţionalizare democratică trebuie să anime eforturile
organizaţiei mondiale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoBodyTextIndent2&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Intuind dificultăţile
conceptuale şi implicit politice&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;ale
diplomaţilor în tentativa sa de operare imparţială cu acest concept,
profesorul&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;Caporaso observă&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;că democraţia nu este un concept care se
înţelege de la sine şi că nu implică în mod necesar un set omogen&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;de indicatori&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;operaţionali. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Dezvoltarea conceptuală, în sensul redefinirii
democraţiei în condiţiile proprii, specifice şi restrictive ale sistemului ONU,
avea să fie facilitată de o iniţiativă românească. O apreciere clară a valorii
conceptuale a rezoluţiei 2000/47, intitulată „Promovarea şi consolidarea
democraţiei, iniţiată şi promovată de România în Comisia Drepturilor Omului, şi
ulterior, în Adunarea Generală a ONU&lt;a href=&quot;http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1262304448150351023#_ftn2&quot; name=&quot;_ftnref2&quot; style=&quot;mso-footnote-id: ftn2;&quot; title=&quot;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;MsoFootnoteReference&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-special-character: footnote;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;MsoFootnoteReference&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-fareast-language: RO;&quot;&gt;[2]&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;, este
exprimată de Christian Tomuschat: &lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;„După
ce Adunarea Generală&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;a&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;votat&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;rezoluţia 55/96, nu mai rămâne aproape&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;nimic de făcut pe planul principiilor”&lt;/i&gt;.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Natura democratică a multor ţări membre şi mai ales
valorile comune ale umanităţii promovate de ONU, permit stabilirea unei
conexiuni între popoare şi organizaţie.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Egalitatea de principiu a statelor nu înseamnă doar o
democraţie a guvernelor între ele. Cu toate acestea, destinul ONU este să
exprime, să apere şi să promoveze edificarea unei comunităţi la nivel global.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-style: italic;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-style: italic;&quot;&gt;Capitolul
V&lt;i&gt; &lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-style: italic;&quot;&gt;prezintă
principalele &lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;i&gt;Momente semnificative
ale diplomaţiei româneşti&lt;/i&gt; &lt;/b&gt;a căror analiză a fost împărţită pe trei
secţiuni şi anume diplomaţia unirii şi diplomaţia interbelică, o altă secţiune
se referă la diplomaţia românească în perioada Războiului Rece şi ultima
priveşte diplomaţia noastră după anul 1989 şi perspectivele sale de afirmare în
spaţiul euro-atlantic.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Recunoaşterea
oficială a Unirii din 1859 care a fost rezultatul unor eforturi diplomatice
fără precedent pentru noi s-a făcut în cadrul Conferinţei de la Paris din aprilie
1859 când, în tandem, Austria şi Turcia nu recunoşteau actul săvârşit de
români. În cea de-a treia şedinţă a Conferinţei, Unirea Principatelor primea
recunoaşterea unanimă, la 11 mai 1859 Austria reluând relaţiile oficioase cu
noul stat de la Dunăre.&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt;După
1918, Nicolae Titulescu avea să fie între cei care se vor pune în întregime în
slujba consolidării statului naţional roman. Va conduce politica externă
românească cu răspunderea omului de stat, atent la evenimentele care semnalau
creşterea pericolelor pentru ţara sa şi pentru celelalte state mici şi
mijlocii, cu încredere nestrămutata în destinul României, bazat pe îndeplinirea
cu bună credinţă a angajamentelor sale internaţionale şi pe primatul legii în
relaţiile dintre state.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt;Dimensiunea
europeană a reprezentat un adevărat stindard al viziunilor şi comportamentului
lui Nicolae Titulescu. Acesta a fost nu numai un mare român ci, totodată, şi un
mare european.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;Normal&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Nicolae
Titulescu, delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor, începând din
1924, Ministrul Afacerilor Externe (între 1927-1928 şi 1932-1936) şi preşedinte
al Adunării Societăţii Naţiunilor în 1930 şi în 1931, strălucit diplomat şi
orator, a făcut să se audă vocea României în relaţiile internaţionale. Nicolae
Titulescu, prin gândirea sa activă, prin capacitatea sa vizionară, reprezintă
un premergător strălucit al valorilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor
Unite. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Vespasian
Pella - unul dintre iniţiatorii proiectului unei curţi penale internaţionale
permanente - a fost un strălucit reprezentant al României la Liga Naţiunilor.
„Astfel, a fost delegat al României la mai multe sesiuni ale acestei
organizaţii internaţionale, la &lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;Conferinţa
pentru dezarmare&lt;/i&gt;, a fost raportor al mai multor comisii internaţionale care
au funcţionat în cadrul Ligii Naţiunilor. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
În perioada
imediat următoare evenimentelor revoluţionare din decembrie 1989, diplomaţia
românească a cunoscut importante schimbări, determinate de evoluţiile interne,
pe de o parte, şi de noul context internaţional, pe de altă parte.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
La Conferinţa
internaţională de la Praga din aprilie 1991, diplomaţia română a propus
înfiinţarea unei Uniuni a Europei Centrale şi de Est ca structură eficientă de
asigurare a securităţii ţărilor din această zonă până la crearea unui sistem
general-european de securitate.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Identificarea
coordonatelor diplomaţiei româneşti postdecembriste pune în lumină voinţa
politică de a dezvolta relaţiile politice cu statele Europei Occidentale şi cu
NATO, integrarea euroatlantică fiind &quot;&lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;obiectivul
politic fundamental şi prioritar&lt;/i&gt;&quot; asumat de toate guvernele care s-au
succedat la conducerea ţării dupa 22 decembrie 1989.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
În condiţiile
schimbării strategiei marilor puteri occidentale, în special a SUA, după
atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, România a început să ocupe un loc
mai important în ecuaţiile politice ale marilor puteri.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt;La început de secol al XXI-lea,
odată cu integrarea în Uniunea Europeană, diplomaţia românească a ajuns într-un
moment mai relaxat, în care succesul ei depinde nu atât de constrângerile
externe, cât de înţelepciunea deciziilor luate la Bucureşti.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt;Acest surplus va creşte pe
măsură ce capitolele de integrare în structurile politice şi de securitate
euro-atlantice vor avansa. În pasul următor este posibilă o politică externă
mai pragmatică spre Răsărit. După integrarea în NATO şi integrarea în UE,
discursul public diplomatic românesc ar trebui îndreptat către dosare mai
delicate puse în aşteptare pentru un timp precum situaţia din Republica Moldova
(Transnistria) şi a etnicilor români din Ucraina.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt;Dacă racordarea României la
oleoductul care va transporta petrolul din regiunea caspică spre Europa este,
să spunem, un proiect constructiv, cu miză reală, Tezaurul de la Moscova,
Canalul Bîstroe sau Transnistria sunt cazuri care implică o abordare mai inteligentă,
negocieri îndelungate şi chiar fermitate şi consecvenţă.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Participarea
diplomaţiei române la activitatea mecanismelor comunitare în materie ar putea
prilejui o contribuţie la dezvoltarea de strategii, poziţii şi acţiuni comune,
în vederea prevenirii diferendelor şi soluţionării crizelor din sfera
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a valorificării unor
instrumente precum &lt;i&gt;European Initiative for Democratisation and Human Rights&lt;/i&gt;.
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
În zona Mării
Negre, România şi-a propus susţinerea constituirii unui spaţiu de stabilitate,
securitate, prosperitate şi democraţie, conectat în mod funcţional şi benefic
la procesele europene şi globale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;De ce Marea Neagră este o miză a diplomaţiei româneşti ? &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;Pentru simplul fapt că Marea Neagră reprezintă în momentul
acesta cea mai importantă provocare aflată la graniţa noastră de securitate cu
estul. Suntem graniţa Uniunii Europene şi a NATO. Este un spaţiu cu probleme
serioase de securitate, care nu are nici pe departe destinul Mediteranei, nu
este o mare internaţională, liberă şi are nevoie de un surplus de prezenţă
strategică.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;Dosarul canalului Bâstroe este şi a devenit o problemă
europeană şi nu doar a raporturilor bilaterale dintre Bucureşti şi Kiev, drept
pentru care cerem soluţii europene.&lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; mso-bidi-font-style: italic;&quot;&gt;Insula &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; mso-bidi-font-style: italic; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt;Şerpilor&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; mso-fareast-font-family: Arial; mso-fareast-language: AR-SA;&quot;&gt; – este, după spusele unora,
petrolul din zonă.&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;România a câştigat,
la Curtea Internaţională de Justiţie, în procesul de delimitare a spaţiilor
maritime şi a zonelor economice exclusive între cele două ţări. Decizia a fost
luată la Haga în 2009 după ce, timp de peste şase ani, cele 34 de runde de
negocieri purtate între cele două state au rămas fără rezultat.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Dimensiunea
economică a politicii externe a României trebuie consolidată şi nuanţată
într-un ritm accelerat. Acest obiectiv general incumbă două dimensiuni
principale: integrarea informaţiilor şi analizei economice în adoptarea
deciziilor politice, într-un circuit continuu între nivelul de lucru (în
Centrală şi la misiuni) şi nivelul decizional specific fiecărui dosar;
dezvoltarea activităţilor diplomatice relevante pentru promovarea intereselor
economice ale României în sensul atragerii de investiţii străine şi al
promovării investiţiilor româneşti.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
În spaţiul
european, diplomaţia românească dezvolta relaţii de parteneriat strategic cu
Marea Britanie,&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;Italia, Spania şi
Ungaria, un parteneriat strategic în domeniul economic cu Germania şi un
parteneriat pentru Europa, în relaţia cu Franţa. De asemenea, funcţionează
mecanisme de cooperare, axate pe problematica afacerilor europene, cu Irlanda,
Spania, Portugalia, Finlanda, Grecia, Italia, Suedia şi Austria. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
În relaţiile
cu SUA, acţiunile diplomaţiei româneşti vizează în mod prioritar realizarea
unui dialog politic amplu şi cuprinzător şi abordarea în dialogul politic a
temelor principale ale agendei internaţionale şi diversificarea formelor de
consultare bilaterală.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Totodată,
diplomaţia românească urmăreste dinamizarea, extinderea şi diversificarea
relaţiilor cu statele din regiunea Asia-Pacific şi cu principalele organizaţii
regionale, în plan politic, economic şi al securităţii, printr-o consolidare şi
promovare a poziţiei de contributor la politica UE faţă de această regiune.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Raporturile
României cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt accelerate şi
diversificate, pe baze pragmatice, cu scopul asigurării unor surse de
aprovizionare alternativă cu petrol şi gaze naturale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Pentru
reînscrierea relaţiilor României cu America Latină pe o traiectorie ascendentă,
vor fi urmărite transmiterea unui mesaj politic ferm privind interesul României
de a revitaliza relaţiile bilaterale cu ţările din America Latină şi asumarea
de către România a mecanismelor de concertare politică şi cooperare economică
existente între UE şi ţările din America Latină.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Având în
vedere creşterea şi consolidarea comunităţilor româneşti din străinătate, ca
urmare a emigraţiei în ţările occidentale, precum şi cerinţele şi aşteptările
la adresa diplomaţiei României, politica faţă de cetăţenii români aflaţi în
afara ţării şi etnicii români cetăţeni ai altor state va deveni tot mai
importantă şi vizibilă.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Într-o lume în
care globalizarea are un impact decisiv asupra vieţii colectivităţilor şi
indivizilor, diplomaţia publică devine un element tot mai important de
sprijinire a realizării obiectivelor de politică externă.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;Concluzii
si propuneri de lege ferenda&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Dezvoltarea
proceselor de integrare şi globalizare aduc schimbări majore nu doar în planul
vieţii economice şi politice internaţionale ci şi asupra relaţiilor diplomatice
desfăşurate de toţi actorii comunităţii internaţionale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Înţelegând
faptul că harta politică a lumii este o dimensiune dinamică în care s-au
schimbat şi se vor produce schimbări în multe privinţe prin încheierea şi
desfacerea alianţelor, prin întocmirea şi semnarea de noi acorduri şi tratate,
prin noi înţelegeri şi noi forme de cooperare instituite, care nu de puţine ori
au fost încălcate sau modificate necesitatea implicării diplomaţiei va continua
să fie intr-o continuă creştere .&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Diplomaţia ajuta la dezvoltarea şi promovarea
intereselor economice&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Instituţiile diplomaţiei universale şi statele sale
membre furnizează actual mai mult de 56% din totalitatea asistenţei oficiale
pentru dezvoltare livrată de ţările industrializate importante.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.blogger.com/null&quot; name=&quot;_Toc176665050&quot;&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-weight: bold; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Perspectiva asigurării îmbunătăţirii nivelului de trai a ţărilor sărace&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/a&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;mso-no-proof: yes;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Obiectivul primordial al cooperării pentru dezvoltare
al comunităţii internaţionale este eradicarea sărăciei în contextul dezvoltării
durabile, inclusiv continuarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (OMD).&lt;/span&gt;
&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;Diplomaţia
poate asigura echilibrul avantajelor&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Diplomaţia şi
diplomaţii au făcut dovada că sunt &lt;span style=&quot;mso-no-proof: yes;&quot;&gt;interesaţi în
mod special de protejarea intereselor ţărilor în curs de dezvoltare şi a
recunoscut de mult timp că schimburile comerciale pot promova creşterea
economică şi capacitatea de producţie a acestora.&lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-weight: bold; mso-no-proof: yes;&quot;&gt;Diplomaţia unei politici
externe şi de securitate proactivă&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Considerăm că,
în perioada necesară soluţionării tuturor problemelor (de la cele juridice la
cele politice) care împiedică afirmarea UE ca un veritabil actor global din
toate punctele de vedere, diplomaţia românească ar trebui să acţioneze pentru
asigurarea securităţii României în cadrul mai larg al securităţii UE care la
rândul ar trebui construită împreună cu ONU, NATO şi OSCE şi mai puţin în
cadrul altor proiecte mai mult sau mai puţin oneste. În acest sens,
preşedintele Medvedev a lansat la 5 iunie 2008 la Berlin, ideea unui nou tratat
de securitate în Europa, care să înlocuiască Actul final de la Helsinki
argumentând că actuala arhitectură de securitate a Europei nu a trecut testele
de soliditate în timpul recentelor evenimente şi că trebuie să corespundă unui
sistem multipolar al relaţiilor internaţionale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Prin urmare,
considerăm necesar ca UE să participe la consolidarea şi dezvoltarea sistemului
de securitate supraetajat bazat pe colaborarea strânsă între ONU, NATO, UE şi
OSCE bazat pe respectarea Cartei ONU. În vederea folosirii întregului potenţial
de care dispune UE în vederea consolidării acestui sistem de securitate în
Europa precum şi în vecinătatea acesteia, considerăm necesar ca UE să ocupe un
loc în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în vederea facilitării luării
deciziilor atât de necesare pentru pacea internaţională.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Rolul
diplomaţilor în acest sens se întrevede ca fiind în promovarea normelor
dreptului internaţional – de reglementare a relaţiilor internaţionale,
impunându-le guvernanţilor statelor să adopte o anumită conduită strâns legată
de conceptul de securitate şi stabilitate a societăţii internaţionale, într-un
sens larg. Respectarea Dreptului internaţional este „garantul” ordinii publice
internaţionale, evitând astfel injusteţea în relaţiile internaţionale.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;NormalChar&quot; style=&quot;line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Credem în
necesitatea existenţei diplomaţiei şi în capacitatea sa instrumentală de a
sprijini şi promova interesele şi drepturile statelor. Poate ar fi de dorit ca &lt;i style=&quot;mso-bidi-font-style: normal;&quot;&gt;diplomaţia română&lt;/i&gt; să fie mai activă pe
plan internaţional şi să militeze pentru un Cod internaţional de conduită a
statelor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;Statutul corpului diplomatic şi consular.
Propuneri de lege ferenda&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Pentru
atingerea obiectivelor propuse de diplomaţia românească este necesar acordarea
întregii atenţii recrutării, formării şi creării şi consolidării unui corp
diplomatic de cel mai înalt nivel.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Considerăm
necesar consolidarea Statutului Corpului diplomatic şi consular care în prezent
ridică aspecte juridice controversate ce necesită noi şi solide soluţii
juridice.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Reglementarea
juridică actuală a Statutului Corpului diplomatic şi consular încadrează
personalul ce îşi desfăşoară activitatea în serviciile diplomatice şi consulare
în categoria funcţionarilor publici cu statut special. În literatura de
specialitate s-au constatat confuzii şi interpretări contradictorii privind
membrii corpului diplomatic şi consular care au fost prezentaţi fie ca personal
contractual şi în acelaşi timp şi ca funcţionari publici.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 36pt;&quot;&gt;
Considerăm că
o soluţie mai potrivită şi cu mai multă acurateţe pentru rezolvarea acestor
aspecte juridice controversate ar fi stipularea în mod expres, în cadrul
Statutului corpului diplomatic şi consular, a calităţii de funcţionar public cu
statut special. Includerea membrilor corpului diplomatic şi consular în
categoria funcţionarilor public cu statut special se poate face în rândul
acestora chiar într-o categorie aparte care să corespundă tuturor cerinţelor
acestei nobile profesiuni de diplomat.&lt;b&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;mso-element: footnote-list;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;hr align=&quot;left&quot; size=&quot;1&quot; width=&quot;33%&quot; /&gt;
&lt;div id=&quot;ftn1&quot; style=&quot;mso-element: footnote;&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;MsoFootnoteText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1262304448150351023#_ftnref1&quot; name=&quot;_ftn1&quot; style=&quot;mso-footnote-id: ftn1;&quot; title=&quot;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;NormalCharChar&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; font-size: 9pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-special-character: footnote;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;NormalCharChar&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; font-size: 9pt; mso-fareast-font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;;&quot;&gt;[1]&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span class=&quot;NormalCharChar&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; font-size: 9pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;Dumitru MAZILU&lt;/b&gt; la simpozionul cu tema &quot;&lt;i&gt;Reforma O.N.U. şi
provocarile lumii contemporane&lt;/i&gt;&quot; desfăşurat la Bucuresti, în
organizarea Uniunii Juristilor din România la data de 2 iunie 2005 - în
contextul argumentarii unei restructurari a Consiliului de Securitate&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;FR&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 9.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-size: x-small;&quot;&gt;. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;div id=&quot;ftn2&quot; style=&quot;mso-element: footnote;&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;MsoFootnoteText&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=1262304448150351023#_ftnref2&quot; name=&quot;_ftn2&quot; style=&quot;mso-footnote-id: ftn2;&quot; title=&quot;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;MsoFootnoteReference&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;EN-US&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 9.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-special-character: footnote;&quot;&gt;&lt;span class=&quot;MsoFootnoteReference&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;EN-US&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; font-size: 10pt; mso-ansi-language: EN-US; mso-bidi-font-size: 9.0pt; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-fareast-language: EN-US;&quot;&gt;[2]&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/a&gt;&lt;span style=&quot;font-size: x-small;&quot;&gt;&lt;span lang=&quot;FR&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 9.0pt;&quot;&gt; Un text similar a fost adoptat de Adunarea General&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;EN-US&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 9.0pt;&quot;&gt;ă &lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;FR&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Times New Roman&amp;quot;; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 9.0pt;&quot;&gt;ca rezoluţia 55/96.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/4494899920172745853/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/4494899920172745853' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4494899920172745853'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4494899920172745853'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2013/04/puterea-diplomatiei-si-diplomatia.html' title=' PUTEREA DIPLOMAŢIEI ŞI DIPLOMAŢIA PUTERII '/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgP-LcKTLdWINSGn2Sll-SkE-4NmuIerGRDh3H5ml_8t2AhuoW8jePuuFjwNCGE-LQkM46FY0eFMRlTtWQCcyFPNhMZ0LnXmecZ_EZw69h-5y11lwcJmCpbbSnMQ1rUOyGGEgJeVvo5mkDo/s72-c/Darius+1+(3).JPG" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-4017298003198215594</id><published>2013-02-27T07:59:00.001-08:00</published><updated>2013-04-11T02:16:35.378-07:00</updated><title type='text'>1. Valuri de influenta pentru fiecare palma de pamant </title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhe0OXA2A9AVa3ulybcsMMd9t_584frf675eO4B-Mh0qv8NEaFX2avAXwiZ9X3i8ovj71_BfdOQOL2WWpe0bbjDrr02JzDWpK5p49Xhuwis297GdB2xdZo85NYocWWNWB4C6aU8oecPJ0lf/s1600/IMG_2802.JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;640&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhe0OXA2A9AVa3ulybcsMMd9t_584frf675eO4B-Mh0qv8NEaFX2avAXwiZ9X3i8ovj71_BfdOQOL2WWpe0bbjDrr02JzDWpK5p49Xhuwis297GdB2xdZo85NYocWWNWB4C6aU8oecPJ0lf/s640/IMG_2802.JPG&quot; width=&quot;275&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;1. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt;&quot;&gt;Cand scriu aceste randuri ma gandesc cu tristete la vietile ce
sunt curmate in cele 375 de conflicte din intreaga lume. Oamenii au fost supusi
la grele incercari de-a lungul veacurilor si trebuie sa intelegem asta.&lt;/span&gt;&lt;b&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt;&quot;&gt;In primul rand doresc sa imi exprim dezacordul pentru prezentarea
unui conflict armat sub forma unui joc pe calculator sau a unui meci sportiv. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;2. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 14pt;&quot;&gt;In saptamânile urmatoare, reprezentanti ai guvernului de la Damasc
si ai opozitiei siriene ar putea sa analizeze, la Moscova, sansele Incetarii conflictului.
&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Dar influenta Rusiei este limitata, iar spatiu de manevra pentru initierea
unui dialog nu exista.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Avertismentul Moscovei la adresa
Damasc-ului este limpede. &quot;Dupa vorbe ar trebui sa urmeze fapte
concrete&quot;, a afirmat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe. Lavrov i-a
cerut regimului Assad sa ia In considerare oportunitatile privind dialogul cu
opozitia siriana. Seful diplomatiei ruse a calificat conflictul care dureaza
deja de doi ani de zile si care s-a soldat cu moartea a peste 70.000 de persoane
drept &quot;o cale de nimicire a poporului sirian&quot;. Dupa ce a blocat toate
rezolutiile ONU contra regimului Assad, Rusia face acum eforturi de mediere
Intre guvernul de la Damasc si reprezentantii insurgentilor. In saptamânile
urmatoare, la Moscova ar urma sa soseasca ministrul sirian de externe, Walid
al-Muallim, si liderul opozitiei, Moas al-Chatib. In orice caz, cei doi oaspeti
straini sunt asteptati In zile diferite.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Secretarul general al Ligii Arabe,
Nabil al-Arabi, i-a cerut Rusiei sa-si exercite influenta asupra Damasc-ului In
vederea solutionarii conflictului. Pe lânga iranieni, conducerea siriana nu se
mai bazeaza decât pe sprijinul rusilor. &quot;Rusii au o oarecare influenta la
Damasc fiindca livreaza In continuare arme si tot felul de materiale, regimului
sirian&quot;, sustine Dimitri Trenin, director al centrului moscovit al
Fundatiei Carnegie pentru Pace. In plus, Moscova Ii ofera suport politic si
moral regimului Assad - adauga Trenin. In cazul In care conducerea siriana ar
refuza dialogul cu opozitia, Rusia si-ar putea reduce sprijinul, exercitând
astfel presiuni.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Influenta Rusiei este limitata&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Totusi, Moscova nu poate lansa cereri
directe catre Damasc. In câteva rânduri, Kremlin-ul i-a solicitat lui Assad sa
se aseze la masa negocierilor cu opozitia, Insa nimic nu s-a schimbat. &quot;Nu
cred ca Rusia este In masura sa determine conducerea siriana sa faca niste pasi
pe care aceasta nu doreste sa-i faca Intrucât ar putea Insemna sfârsitul
regimului&quot;, afirma Heiko Wimmen, expert al Fundatiei &quot;Stiinta si
Politica&quot; din Berlin. In cazul In care Rusia ar Incerca sa se impuna,
relatia dintre cele doua state ar avea de suferit. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Pe lânga puterea slaba de a se impune,
Kremlinului s-ar putea sa-i lipsesca si vointa de a face presiuni masive asupra
lui Assad. In regiune, In afara de Siria, Rusia nu mai are niciun prieten.
Moscova nu vrea sa renunte la parteneriatul cu Damasc-ul cu toate ca, inclusiv
politicienii din Federatie, admit faptul ca, pentru regimul sirian, situatia
devine tot mai amenintatoare.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;In ciuda legaturilor dintre cele doua
tari, Trenin nu crede ca Rusia si Siria au o relatie strânsa: &quot;Assad nu a
fost niciodata un apropiat al Rusiei. Tatal sau a avut legaturi cu rusii, pe
vremea Razboiului Rece.&quot; De la disparitia tensiunilor Intre Est si Vest, Rusia
nu se mai implica In aceeasi maniera In intriga geopolitica din Orientul
Mijlociu. Atitudinea Kremlin-ului fata de conflictul sirian, respectiv blocarea
rezolutiilor ONU, a urmarit Impiedicarea unei interventii a SUA sau a NATO In
Siria. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Opozitia siriana - unii da, altii ba &lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;In opinia lui Wimmen, sansele ca
ambele parti siriene aflate In conflict sa poarte convorbiri la Moscova sunt
minime. In timp ce adversarii lui Assad ar vrea sa Inlature actualul regim cât
mai repede cu putinta, conducerea de la Damasc tine cu dintii de putere. In
aceste conditii este greu de initiat un dialog. Intr-o Sirie democratica, clasa
aflata la putere n-ar mai avea niciun viitor - sustine expertul Fundatiei
&quot;Stiinta si Politica&quot;. Mai devreme sau mai târziu, Assad si apropiatii
sai ar fi trasi la raspundere pentru faptele lor. Se Intelege, deci, ca regimul
nu vrea nicicum sa renunte.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;In tabara insurgentilor, diverse
grupuri se cearta Intre ele pe marginea unui potential dialog, chiar si
indirect, cu guvernul de la Damasc. &quot;Domnul Assad si clica sa - cu ei nu
se poate discuta! In orice caz, cu ei nu poti sa discuti decât In ce fel vor sa
zboare mai repede din functii&quot; - descrie Wimmen, atitudinea opozitiei
siriene. In rândurile Coalitiei Nationale Siriene se spune ca invitati la dialog
ar putea fi numai acei reprezentanti ai guvernului care nu au mâinile patate de
sânge. Expertii sunt de parere ca gasirea unui asemenea partener este o iluzie
caci razboiul dureaza de prea multa vreme. Deocamdata, specialistii cred ca un
dialog ar esua. Chiar daca Inceputul ar putea parea promitator, partile ar
sfârsi prin a se Invinui reciproc.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Ministrii John Kerry si Serghei Lavrov
au avut ocazia sa demonstreze, la Berlin, un lucru la care putini ar fi
Indraznit sa spere: cel putin In chestiunea siriana, SUA si Rusia ar fi de
aceeasi parte a baricadei.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Conform ministrului de externe Serghei
Lavrov, SUA si Rusia vor depune eforturi comune In vederea initierii unui
dialog Intre conducerea de la Damasc si opozitia siriana.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;&quot;Cele doua state vor face tot
ceea ce le sta In putere pentru a pune capat violentelor din Siria&quot;, a
afirmat seful diplomatiei ruse dupa Intâlnirea lui cu omologul sau american,
secretarul de stat, John Kerry. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;Lavrov
a lansat un apel Coalitiei Nationale Siriene (reprezentând opozitia fata de regimul
Assad) cerându-i sa ia In considerare oferta de dialog Inaintata de catre
executivul de la Damasc. &lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;El a adaugat ca numai sirienii ar fi In stare sa
solutioneze problemele Siriei. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Rusia se numara printre ultimele tari
care Il mai sprijina pe presedintele Baschar al-Assad. In Consiliul de
Securitate al ONU, Moscova a blocat, In repetate rânduri, orice rezolutii
contra regimului sirian. Conform ONU, In conflictul care dureaza de aproape doi
ani si-au pierdut viata aproximativ 70.000 de persoane. &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;La Inceputul saptamânii, conducerea de
la Damasc a aratat, pentru prima oara, o disponibilitate de negociere cu
insurgentii. Dar opozitia siriana conditioneaza tratativele de retragerea din
functie a presedintelui Assad si a trupelor militare din mijlocul civililor.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Saptamâna aceasta, reprezentantii
Coalitiei Nationale Siriene sunt asteptati la o reuniune, organizata la Roma,
la care va lua parte si grupul &quot;Prietenii Siriei&quot;- format din
organizatii internationale, state occidentale si arabe care se opun regimului
Assad. Discutiile se vor concentra In jurul ajutoarelor ce ar putea fi concret
oferite opozitiei siriene.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;b&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Conditiile opozitiei siriene&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Dar drumul catre rezolvarea
sângerosului conflict e spinos din cauza ca insurgentii sunt dezamagiti de
comunitatea internationala. Opozitia siriana cere lumii sa renunte la vorbe si
sa treaca la fapte, ajutând In lupta contra tiranicului regim aflat la putere.
Initial, Coalitia Nationala Siriana nici n-a vrut sa ia parte la Intâlnirea
programata joi (28.02) pe teritoriul Italiei.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Totusi, reprezentantii ei vor fi
prezenti la Roma gratie interventiei secretarului de stat american, John Kerry.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;Conform
publicatiei online &quot;All4Syria&quot;, care se opune regimului de la Damasc,
oferta de tratative a presedintelui Assad a avut rolul de a consolida pozitia
lui Lavrov In discutiile privind posibile solutii pentru stingerea conflictului
sirian, purtate de ministrul rus cu omologul sau american, John Kerry.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;In ciuda pierderilor destul de mari,
insurgentii preiau controlul asupra tot mai multor regiuni siriene. In
eventualitatea unor negocieri de pace, n-ar fi exclus ca Assad sa fie dispus sa
dea curs uneia din cele doua conditii impuse de catre presedintele Coalitiei
Nationale, Moas al-Chatib.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;Opozitia cere prelungirea cu doi ani a
validitatii pasapoartelor sirienilor refugiati sau aflati In exil. In discutie
mai intra si actele de identitate expirate. Din cauza documentelor In neregula,
multi sirieni care traiesc In afara granitelor sunt amenintati cu expulzarea In
tara de origine. Al-Chatib mai cere eliberarea din Inchisori a circa 160.000 de
detinuti politici.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/4017298003198215594/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/4017298003198215594' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4017298003198215594'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4017298003198215594'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2013/02/1-valuri-de-influenta-pentru-fiecare.html' title='1. Valuri de influenta pentru fiecare palma de pamant '/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhe0OXA2A9AVa3ulybcsMMd9t_584frf675eO4B-Mh0qv8NEaFX2avAXwiZ9X3i8ovj71_BfdOQOL2WWpe0bbjDrr02JzDWpK5p49Xhuwis297GdB2xdZo85NYocWWNWB4C6aU8oecPJ0lf/s72-c/IMG_2802.JPG" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-842267960798339540</id><published>2013-02-07T06:43:00.000-08:00</published><updated>2013-02-07T06:43:59.131-08:00</updated><title type='text'>Vaccinati prin mijloace mediatice </title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8d6WuIBIvYduE9UlSzBovew8ADR2myoICuwXLlPImb_yPnu0onhDg3EO1Te5nScuTrfCgjcy5hIaHY3jU09KwtDGJqlO99sOpjeX4i32B7PKykznHBVLcRxcplWpf3dDzjg0QGHgGvCLU/s1600/P1000264.JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;240&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8d6WuIBIvYduE9UlSzBovew8ADR2myoICuwXLlPImb_yPnu0onhDg3EO1Te5nScuTrfCgjcy5hIaHY3jU09KwtDGJqlO99sOpjeX4i32B7PKykznHBVLcRxcplWpf3dDzjg0QGHgGvCLU/s320/P1000264.JPG&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt;&quot;&gt;Nu
mai departe de zilele trecute cei de la Institutului German pentru Economie din
Berlin inserau un studiu care dorea sa demonstreze ca exista o relatie evidenta
de cauzalitate intre veniturile oamenilor si longevitatea vietii. Concluzia
cercetarii este data de un factor asigurator al veniturilor ce ne fac viata mai
lunga, iar acest factor asigurator il reprezinta hrana.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Urmarind efectele civilizatiei de astazi, in
Romania, constatam o degradare a vointei consolidarii principalei industrii ce
odinioara ocupa 60% din activitatea populatiei. Industria agricola careia ii
datoram existenta noastra de astazi, dar si careia ii datoram un puternic avant
economic al trecutului. Indepartarea taranilor romani de la principala activitate
ce le asigura hrana, dar si un potential factor de comert demn de invidiat, s-a
perimat printr-o lovitura de concept. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Explicatiile primite conform carora generatia
actuala depaseste traditionalul perimat si se informeaza zi de zi pentru a cunoaste
si actiona in consecinta, imi face impresia doar a unui nour de fum menit sa
atraga atentiain mod eronat. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Spunem ca tanara generatie ar trebui sa fie o
generatie bine informata, dar informarea acesteia este derurata doar catre
parghiile de manipulare. Spunem ca tanara generatie ar trebui sa fie o
generatie ce consuma doar produse „&lt;/span&gt;&lt;st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;ECO&lt;/span&gt;&lt;/st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;” ce nu mai sunt produse de mult
de pamantul roditor al gliei ce ne-a plamadit. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Spunem ca generatia actuala este o generatie a cetatenilor
pseudo-europeni cu drepturi limitate in ceea ce inseamna dezvoltarea unor
industrii locale.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial; font-size: 22pt;&quot;&gt; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Spunem ca avem la dispozitie unelte informationale, ce ne pot aduce la
cunostinta si in control, informatii specializate din orice domeniu.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial; font-size: 22pt;&quot;&gt; &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In realitate avem doar o impresie ca putem controla
totul prin simplitatea utilizarii unor concepte. In fapt nu avem nimic din
toate cele ce inchipuite de civilizatia actuala si doar posibilitatea de
manevrare. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Suntem la comanda termenilor scenografici de &lt;/span&gt;&lt;st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;ECO&lt;/span&gt;&lt;/st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt; si &lt;/span&gt;&lt;st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;BIO&lt;/span&gt;&lt;/st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;. Astazi, intrerupem productia
de miere traditionala pentru a ne actualiza prin import cu familii de albine &lt;/span&gt;&lt;st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;BIO&lt;/span&gt;&lt;/st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;. Pamantul nostru, ce a asigurat
existenta peste milenii, nu mai poate produce cereale fara o dependenta de
aprovizionare cu seminte &lt;/span&gt;&lt;st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;ECO&lt;/span&gt;&lt;/st1:stockticker&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Nici produsele lactate nu mai corespund,
cautandu-se o vina a nebuniei cornutelelor de pe pasunile noastre.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Toate aceste injectari nocive isi au izvorul
printr-o bombardare continua la nivelul populatiei si intoxicare prin mijloace
media de informare. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Spun aceste lucruri pentru ca in Romania nu
sfaturile specialistilor, oricat de mediatizate ar fi ele, pot influenta
comportamentul populatiei. Ganditi-va ca a fost nevoie de ceva mai mult. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Cu siguranta nu astazi am aflat cum se intampla in
Romania atunci cand injectarea maselor trece prin filtrul mediatic.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial; font-size: 22pt;&quot;&gt;&lt;br /&gt;
&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial; font-size: 18pt;&quot;&gt;&lt;br /&gt;
&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Este de notorietate faptul ca prin ecranele mediatice ne transformam ne
modulam cerintelor. &lt;br /&gt;
Ca un barometru perfect calibrat au functionat „cozile raitingurilor vaccinari
mediatizate&quot; pentru a masura caldurile si furtunile din capul unei
societati lovite de pareza mediatizata. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Intr-o epoca a consumismului, anual sunt create
fobii ce conduc masele prin prezentarea a mii de cazuri de gripa cu virusul
AH1N1, intoxicari cu „oua stresate”, gaini cianurate si nici nu mai stii ce
termeni mai poate nascoci mintea celor avizi de profit. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In prezent in Romania aceste cazuri de paralizare a
constiintei sociale s-au dublat peste noapte pentru a justifica „o igienizare „
manifestata simultan pentru toti potenti urbani. Nu mai cunoastem gustul
produselor de alta data, facute in gospodariile de la tara invelite rudimentar
pe care mosi si stramosi nostri le aveau in desaga. Astazi ,reusim sa
recunoastem cu usurinta ambalajul frumos colorat al produselor din supermarket
si nu din pravalii.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In Romania gasim astazi o generatie bine informata,
ce stie ca vacuta mov nu poate inebunii ca cea din batatura bunicilor, la fel
cum ouale Kinder nu pot fi stresate ca ouale pasarilor din gospodariile
satesti.&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In Romania gasim astazi o generatie bine informata,
ce stie ca stresul poate provenii de la culoarea rosie a corecturi dascalilor,
dar si poate atrage atentia cumparatorilor prin ambalajul armonizat cu rosul
costumatiei lui Spider-man.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Astfel suntem transformati in milioane de brate, intinse
avid catre injectarea de zi cu zi. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In fiecare an un concept-sindrom apare alaturi de
un nou vaccin ce stimuleaza piata sub pretextul ca virusul sufera tot timpul
mutatii. Cat despre testele facute in acest imens laborator al subjugarii niciodata
nu exista suficient de mult timp, dar alternativa este sa asteptam. Iar daca
asteptam, epidemia va creste si Dumnezeu stie cati oameni vor putea muri.&lt;br /&gt;
Caci noua generatie bine informata, trebuie sa astepte cu docilitate serul
minune, ce prin informare ne va controla in curand si respiratia. &lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/842267960798339540/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/842267960798339540' title='2 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/842267960798339540'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/842267960798339540'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2013/02/vaccinati-prin-mijloace-mediatice.html' title='Vaccinati prin mijloace mediatice '/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8d6WuIBIvYduE9UlSzBovew8ADR2myoICuwXLlPImb_yPnu0onhDg3EO1Te5nScuTrfCgjcy5hIaHY3jU09KwtDGJqlO99sOpjeX4i32B7PKykznHBVLcRxcplWpf3dDzjg0QGHgGvCLU/s72-c/P1000264.JPG" height="72" width="72"/><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-1020104130855063514</id><published>2013-01-29T07:20:00.001-08:00</published><updated>2013-01-29T07:20:17.667-08:00</updated><title type='text'>Scrisoare de pe frontul vietilor. Armoniile transformarilor</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4x6epAzuAQoUK699puhE16H3LTcKZsUDsDu3ZlpjxAHTTxYBMLQbPC_6macClgm7BdlJ0l8-P0pcApbH491ZMmKgj4-xx6X3GiBeMxvPw6MewYqs0DsOnQ47ak9KKHbjhke1IoxNnXNio/s1600/Adonis.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;183&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4x6epAzuAQoUK699puhE16H3LTcKZsUDsDu3ZlpjxAHTTxYBMLQbPC_6macClgm7BdlJ0l8-P0pcApbH491ZMmKgj4-xx6X3GiBeMxvPw6MewYqs0DsOnQ47ak9KKHbjhke1IoxNnXNio/s320/Adonis.jpg&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;strong&gt;&lt;i&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; font-weight: normal; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Times; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;Spuneam ca anul in care tocmai
am pornit, ne va darui intelepciune&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/strong&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt; si ca in anul acesta ne vom implini prin &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt;&quot;&gt;eforturi de
autodezvoltare ca adaptare fireasca la conditile in care traim. Sau alfel spus,
in anul ce tocmai l-am inceput cu &lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;sperante,&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt;&quot;&gt; ne vom folosi intreaga forta pe care o avem la dispozitie prin
intelepciunea si inteligenta pentru a exista&lt;/span&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Dar, unde vom gasi aceste
energi pentru a le canaliza catre aceste forte?&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Eu unul consider ca fiecare dintre noi, va gasi
resursele necesare pentru a se adapta conditiilor impuse de nou. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Sa ne amintim, pilda marelui filozof german,
Imanuel Kant (1724-1804) &lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;care explica ce
inseamna reusita in educatie pentru un individ . „O dezvoltare crescatoare a intregii
perfectiuni pe care natura individului o comporta&quot; cladind astfel o socializare
in trepte a tinerei generatii constituind un mijloc pentru mentinerea
continuitatii sociale a vietii. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Astfel, vom avea de scris o singura formula a
existentei noastre. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;b style=&quot;mso-bidi-font-weight: normal;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Adaptare.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/b&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Goliti de energia anului trecut &lt;/span&gt;&lt;i&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;in care omenirea a regenerat, cu
ajutorul unor redenumiri a valorilor ce compun speranta de viata a generatiilor
urmatoare, confruntati cu oportunismul multora din jur,&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt; a venit momentul in care sa speram la o adaptare in care ne
implinim prin vointa Domnului. &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: Arial; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Apoi ca supravietuitori, mai
trebuie spus ca avem obligatia sa avem credinta in cea ce suntem. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Va indemn sa credeti intr-o
existenta a o&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; letter-spacing: -0.35pt; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;menirii ce s-a ridicat printr-o lupta perpetua pentru existenta si pentru
care pacea eterna va ramane doar o promisiune a vesniciei&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; letter-spacing: -0.55pt; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-weight: bold;&quot;&gt;. &lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Va indemn sa credeti intr-o
existenta a sacralitati fiintei umane, ce va renaste mai puternica, ori de cate
ori va fi necesar.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Va indemn sa credeti, pe voi
toti semenii mei intr-o randuiala a implinirilor.&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In anul trecut, fiind un om cu credinta, nu mi-am
putut abtine exprimarea, in cea ce priveste dezacordul unor actiuni pe care,
sincer, le consider distrugatoare de existenta creatoare. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Apoi am realizat cum zi dupa
zi incep sa-mi dobandesc cunoasterea in cea ce inseamna bogatia mea.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Bucuria mi-a fost cu atat mai
mare cand ma realizam, oarecum privilegiat in randuiala Domnului si neanteleasa
noua oamenilor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;Caci
am cerut caldura intovarasirii si am primit caldura oamenilor, am cerut sa ma realizez
printre ei si am primit sa implinim visuri comune ce vor aduce liniste si pace
multora. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Am cerut sa ma renasc si am
realizat ca ma pot renaste, doar lasand trecutul in urma si ca doar cei curati
se vor putea implinii sau adapta intrand in fluxul naturii inconjuratoare. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Zi dupa zi constientizam cum
ne golim si ne umplem cu cea ce viata ne daruieste. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Realizam pe rand, cum nu mai
avem trecut si nimic din maretia trecutului, dar avem bogatia trairilor si
experienta prezentului.&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In locul trecutului raman
amintiri.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Amintiri ce pot compune complexul
experimental al existentei noastre. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;In fiecare zi mergand pe
drumurile redobandirii mele ma zugravesc intr-un mod nou. In fiecare zi voi fi
cu credinta in reusita existentei.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Voi fi cu credinta ca din lacrimile
intunecate ale trecutului, vor aparea zorii zambetelor ce ne va aduna impreuna,
intovarasiti in aceeasi credinta. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Imi spun ca trebuie doar sa
avem curajul sa credem ca momentele de dificultate de astazi sunt trecatoare si
nu ne zugravesc imaginea in negativ si doar o contureaza.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Imi spun in fiecare zi ca
trebuie doar s&lt;span style=&quot;color: black;&quot;&gt;a avem curajul sa recunoastem ca nu
apartinem visarilor trecutului si ca exista o chemare profunda de a ne ancora
cu dorinta in prezent. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Asadar ne trebuie
credinta si curajul pentru a ne regasi in viitor.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: Arial; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 22pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Dr. Darius Stan &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/1020104130855063514/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/1020104130855063514' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1020104130855063514'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1020104130855063514'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2013/01/scrisoare-de-pe-frontul-vietilor.html' title='Scrisoare de pe frontul vietilor. Armoniile transformarilor'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4x6epAzuAQoUK699puhE16H3LTcKZsUDsDu3ZlpjxAHTTxYBMLQbPC_6macClgm7BdlJ0l8-P0pcApbH491ZMmKgj4-xx6X3GiBeMxvPw6MewYqs0DsOnQ47ak9KKHbjhke1IoxNnXNio/s72-c/Adonis.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-921458682538637487</id><published>2012-12-14T02:37:00.002-08:00</published><updated>2013-01-09T04:15:04.984-08:00</updated><title type='text'>Anul Sarpelui de apa ne va darui intelepciune</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4ZfuAayjjR7uHtg6vDgp5cKvba5neLIJn_v-nhX92G43AfmxH4NR-r-NPDE6Q_chKlaQcmBds-uPXSMPlJFMnAh1bP-dpXEnknZqMgusx1hml6XgiKgIgpszXY1vcQujaPpNUUL4wPNIN/s1600/anul-sarpelui-de-apa-2013.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;640&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4ZfuAayjjR7uHtg6vDgp5cKvba5neLIJn_v-nhX92G43AfmxH4NR-r-NPDE6Q_chKlaQcmBds-uPXSMPlJFMnAh1bP-dpXEnknZqMgusx1hml6XgiKgIgpszXY1vcQujaPpNUUL4wPNIN/s640/anul-sarpelui-de-apa-2013.jpg&quot; width=&quot;640&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;i&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;&lt;br /&gt;Spuneam la inceputul anului 2012, sau Anul Dragonului ca va urma un an al regenerarii omenirii. Reamintesc ca nici in anul trecut nu m-am aventurat in analize aprofundate, sa spun daca aceasta regenerare va fi facuta prin schimbari bruste sau line, prin schimbari dramatice sau de-a dreptul apocaliptice cum le prevedeau unii. Cu echilbrul cuvenit am dorit sa cunoastem doar ca , ne va fi dat sa ne fortificam abilitatile sociale, dat fiind faptul ca va trebui sa ne confruntam cu oportunismul multora din jur. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span lang=&quot;IT&quot; style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;De asemenea, spuneam ca astfel de situatii vor fi numeroase pentru noi toti, si facand apel la curaj si rezistenta spuneam ca doar cei puternici vor trebui sa iasa invingatori din aceste confruntari. &lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;Caci anul 2012, a fost un an in care omenirea a regenerat, cu ajutorul unei redenumiri a valorilor ce compun speranta de viata a generatiilor urmatoare. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Acum ar trebui sa ne asezam un pic si sa realizam, daca s-au adeverit aceste profetii. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Oricum pana in data de 10 februarie ne vom afla inca sub pecetea Anului Dragonului.&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Cum vom fii in Anul Sarpelui 2013 ?&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&amp;nbsp;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;In ziua de 10 februarie 2013 vom intra in Anul Sarpelui. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Sarpele este semnul al sasela din zodiacul chinezesc, din cele 12 semne zodiacale. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Sarpele este considerat o zodie enigmatica, intuitiva, introspectiva, rafinata. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Sub semnul zodiacal al Sarpelui vom avea un an prielnic pentru autodezvoltare, invatare. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Cunoscut fiind faptul ca in cultura occidentala, sarpele este adesea vazut ca o forta malefica, capabila de a ispiti omul si de a-l pune in situatii compromitatoare.&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;In Anul Sarpelui 2013 trebuie sa invatam cum putem sa supravietuim in conditiile raului, insa fara sa ne folosim de rau, ci de bine. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Va trebui sa facem eforturi de a iesi cu bine din situatiile dificile, critice sau din mainile raului, folosindu-ne nu de rautate si viclenie, ci de&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;intelepciune si inteligenta. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Asemeni Sarpelui, care stie ca pentru a supravietui trebuie sa-si pazeasca permanent capul (care detine si cea mai temuta arma a sa - muscatura veninoasa), tot asa si Anul Sarpelui 2013 va reprezenta pentru noi un an in care va trebui sa ne pazim mintea limpede si credinta in izbanda. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Probabil se va cere sa facem eforturi de autodezvoltare, sa ne adaptam conditiilor in care traim si sa ne folosim arma pe care o avem la dispozitie: intelepciunea si inteligenta. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Doar in felul acesta vom reusi sa facem din Anul Sarpelui un an cu adevarat bun - incercand sa supravietuim pericolelor si evenimentelor din viata noastra fara sa fim vicleni, naivi sau prosti, ci doar intelepti.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;Anul 2013, sau Anul Sarpelui sa va aduca tuturor, sanatate pentru a putea sa ne implinim prin vointa Domnului. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;br /&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;Caci impreuna vom pasi in &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO;&quot;&gt;Anul dobandirii intelepciunii.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 1cm;&quot;&gt;
&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-size: 18pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Times;&quot;&gt;&lt;br /&gt;Dr. Darius Stan&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/921458682538637487/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/921458682538637487' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/921458682538637487'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/921458682538637487'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/12/anul-sarpelui-de-apa-ne-va-darui.html' title='Anul Sarpelui de apa ne va darui intelepciune'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4ZfuAayjjR7uHtg6vDgp5cKvba5neLIJn_v-nhX92G43AfmxH4NR-r-NPDE6Q_chKlaQcmBds-uPXSMPlJFMnAh1bP-dpXEnknZqMgusx1hml6XgiKgIgpszXY1vcQujaPpNUUL4wPNIN/s72-c/anul-sarpelui-de-apa-2013.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-8821067806419677965</id><published>2012-10-09T23:36:00.001-07:00</published><updated>2012-10-09T23:36:26.476-07:00</updated><title type='text'>Diplomatia- Intre forta si stapanire </title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;

&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;O&quot; style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1;&quot; v:shape=&quot;_x0000_s1026&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;O&quot; style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1;&quot; v:shape=&quot;_x0000_s1026&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;Am prezentat adesea&amp;nbsp;studentilor, vorbind despre diplomatie, cum aceasta este forma cea mai benefica de a actiona in cea ce priveste promovarea intereselor statale. Din cele mai vechi timpuri, diplomatia a fost si continua sa fie unul dintre cele mai &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;importante instrumente de promovare si realizare a politicii externe a statelor. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;



&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;O&quot; v:shape=&quot;_x0000_s1026&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;div style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1; mso-line-spacing: &amp;quot;100 20 0&amp;quot;; mso-margin-left-alt: 216;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;Orice forma de guvernare a simtit &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;nevoia unei diplomatii proprii pentru &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;asi afirma si legitima interesele &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;aparandu-le si promovandu-le pe &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;acesta baza.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1; mso-line-spacing: &amp;quot;100 20 0&amp;quot;; mso-margin-left-alt: 216;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;O&quot; style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1; mso-margin-left-alt: 216;&quot; v:shape=&quot;_x0000_s1026&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;Va invit&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;sa avem o incursiune actuale asupra necesitatii constietizarii raportului dintre &lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;„putere si forta”, dintre „putere glorie&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;”dintre „mijloace si teluri”. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;O&quot; style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1; mso-margin-left-alt: 216;&quot; v:shape=&quot;_x0000_s1026&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;mso-bidi-font-family: Arial; text-shadow: auto;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;intro2&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;intro2&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;O data cu abandonarea diplomatiei si
cu trimiterea armatei la granita cu Siria, Turcia risca un razboi cu vecinul de
la sud si noi tensiuni cu liderii din Irak, Iran si Rusia. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Escaladarea crizei din Siria a fortat
partidul islamic conservator AKP, la putere in Turcia, sa adopte o politica
externa mai agresiva, alimentand temerea extinderii conflictului din regiune.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;Premierul turc Recep Tayyip
Erdogan a avertizat zilele trecute puterea de la Damasc ca tara sa nu va ezita
sa intre in razboi daca fortele siriene nu se vor abtine de la provocari.
&quot; Nu iubim razboiul, dar nu suntem departe de razboi&quot;, a declarat
Erdogan, care a adaugat: &quot;Vorba aceea: pregateste-te de razboi, daca doresti
pacea.&quot;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Avertismentul lui Erdogan a
survenit la o zi dupa ce Parlamentul Turciei a votat un mandat cu durata de un
an, care permite actiuni militare pe teritoriul Siriei in cazul in care acestea
sunt considerate necesare.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Vinerea trecuta, un obuz lansat
din Siria a ucis cinci civili in orasul turcesc Akcalkale. De atunci, armata turca
riposteaza la orice foc de arma lansat din tara vecina. Puterea de la Damasc a
declarat ca tirul de vineri a fost unul accidental, comis in timpul unor operatiuni
impotriva unor opozanti inarmati. Ankara considera in schimb ca a fost vorba de
o provocare deliberata.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Turcia si Siria s-au bombardat
reciproc duminica pentru a patra zi consecutiv. Ankara a continuat masarea de
trupe la granita cu Siria, starnind temeri legate de o escaladare a
conflictului.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Ministrul turc de Externe, Ahmet
Davutoglu, a declarat sambata trecuta ca autorizatia de interventie pe
teritoriul Siriei, data de Parlament, are rolul de a descuraja Siria sa recurga
la violenta impotriva tarii sale. &quot;&quot;Acest pas nu a fost facut din
dorinta de a incepe un razboi. Dar, orice atac impotriva Turciei va fi de acum inainte
inabusit&quot;, a declarat Davutoglu.&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Sondajele demoscopice demonstreaza
ca majoritatea turcilor este impotriva unui razboi cu Siria, iar numerosi
observatori sunt de parere ca nici Turcia si nici Siria nu doresc un razboi.
Totusi, posibile noi atacuri la granita comuna raman un imens factor de risc.
Ankara a semnalat ca va lansa o operatiune transfrontaliera daca se va simti
amenintata de miscarea separatista kurda PKK, si a ramurii sale din Siria,
Partidul Uniunii Democratice ( PYD). &lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;Exista de asemenea temerea ca inrautatirea
raporturilor dintre Turcia si Siria va produce o inrautatire a relatiilor cu
Irak, Iran, si Rusia, tari care sunt aliate cu Siria.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Guvernul de la Ankara s-a
preocupat in ultimul deceniu, de cand la putere se afla partidul conservator
AKP, de extinderea zonei sale de influenta. &lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;Pana in 2011, Turcia si Siria au
fost aliate, iar Davutoglu a efectuat zeci de vizite la Damasc. Dupa izbucnirea
razboiului civil in Siria, in martie 2011, Turcia a incercat sa-l convinga pe
presedintele sirian, Bashar el Assad, sa adopte reforme. Refuzul reformelor si
folosirea disproportionata a fortei impotriva demonstrantilor a determinat
Ankara sa-si revizuiasca pozitia fata de tara vecina. &lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;color: #783f04; font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;NormalWeb5&quot; style=&quot;background: white; margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Georgia;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;Guvernul turc a oferit intre
timp un insemnat sprijin opozitiei din Siria, acordand inclusiv sprijin
logistic unor grupari armate de opozitie.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&amp;nbsp;
&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;div style=&quot;mso-char-wrap: 1; mso-kinsoku-overflow: 1; mso-line-spacing: &amp;quot;100 50 0&amp;quot;; mso-margin-left-alt: 216;&quot;&gt;
&lt;strong&gt;&lt;span style=&quot;color: #783f04;&quot;&gt;Dr. Darius Stan&lt;/span&gt;&lt;/strong&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/8821067806419677965/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/8821067806419677965' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8821067806419677965'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8821067806419677965'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/10/diplomatia-intre-forta-si-stapanire.html' title='Diplomatia- Intre forta si stapanire '/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-2489480379586060993</id><published>2012-07-31T08:12:00.000-07:00</published><updated>2012-07-31T08:27:32.575-07:00</updated><title type='text'>Jocurile societatilor - Segregationismul</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #333333; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Tahoma;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;strong&gt;Crearea problemei&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: #333333; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Tahoma;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Referendumul cu pricina &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;color: black; line-height: 150%;&quot;&gt;Modificate si re-re -modificate
in ultimele trei saptamani, regulile procesului de votare de la referendumul 29
iulie 2012 nu mai sunt foarte clare nici pentru cei care au incercat sa
urmareasca cat mai atent intreaga tevatura cu ordonante de urgente, decizii ale
Curtii Constitutionale si legi trecute prin Parlament. In plus am asistat la o
practica mai mult decat atipica „ neprezentarea la vot”. &lt;br /&gt;
Referendumul ar fi fost &lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;validat doar
daca la vot ar fi participa 50% plus unul dintre cetatenii cu drept de vot
inscrisi in listele electorale. Aici avem problema de a se cunoaste numarul
populatiei cu drept de vot . &lt;/span&gt;Participarea la referendum a fost de
46,23%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian
Băsescu, anunt facut de Biroul Electoral Central, după centralizarea datelor
din 99,97% din secţiile de votare.&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;strong&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; font-weight: normal; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;strong&gt;Romania este statul in care nici populatia nu este
cunoscuta&lt;/strong&gt; &lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/strong&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Daca ne
uitam prin toate forumurile internationale vom afla cu stupoare ca nu exista o
populatie care raspunda principiilor statului de drept. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Conform
datelor recensamantului populatia Romanilor ar putea fii de 18.milioane de
persoane. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;In
declaratia statului catre Country Report Rankings populatia Romaniei ar putea
fi de 21, 3 milioane de persoane. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;In
rapoartele Business Country suntem prezentati aproximativ ca 14,4 de suflete. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Dupa cei
de la INS Institutul National de Statistica in Romania suntem in Romania
l9.042.936 persoane data de 2 februarie 2012. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;Pe urma
mai gasim un „ numarul provizoriu al populatiei stabile din Romania”.&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Va rog
sa ma intelegeti ca sunt argumentat, in cea ce pot spune cu privire la Romania.
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;i&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;br /&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;
&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/i&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Cu
siguranta tara misterelor si a incertitudinii este aici pe undeva prin Romania
. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Doar in
Romania statistica este o institutie a probabilitatilor majore. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;In acest
sistem de incoerenta, Romania se va afla in urma unor tari precum Botswana sau
Rwanda.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;margin: 0cm 0cm 0pt;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;color: black; font-family: &amp;quot;Monotype Corsiva&amp;quot;; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 12.0pt;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;Vom urmari live pe Country Rankings.....&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;span style=&quot;color: #333333; mso-bidi-font-family: Tahoma;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &lt;/strong&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;strong&gt;Tehnici de manipulare a publicului&lt;/strong&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Ne aflam
astazi in Romania. O tara bulversata de segregationism, de insuficienta
stabilitatii statului de drept. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Suntem
pusi sa ne vanam intre noi, oameni contra oameni, romani contra romani pentru a
&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;prabusii un intreg sistem de aparare sau
orice urma de reactie ce ar putea crea dificultati unor interese personale -politice.
&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;Im amintesc ca la cursurile mele, am
predat despre strategii de manipulare prin intemediul mass-mediei si in care lingvistul
nord-american Noam Chomsky reliefa intr-un punct 9 . &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;9.
A inlocui revolta cu invinovatirea. A face omul sa creada ca numai el singur
este vinovat de propia-i nenorocire, din cauza unei inteligente insuficiente
sau a eforturilor necorespunzatoare. Astfel, in loc sa se ridice impotriva
sistemului, se subestimeaza si se autoinvinovateste, ceea ce creeaza o stare
depresiva, avand ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista
revolutie.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Pentru
Chomsky, prin erodarea conceptului „libertatii” se creaza o presiune de
supunere ce ar putea fi coordonata in scopul optinerii unei „mai mari importante”
decat orice versiune a faptelor sau adevarul faptelor in sine. &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;

&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%;&quot;&gt;&lt;em&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;Asadar
va pot prezenta o perspectiva a diversiunilor intru spalarea creierului si va
invit sa judecati dumneavoastra daca ele sunt aplicate sau nu, cu voie sau fara
voie, si in Romania.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/em&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;1. Distragerea atentiei publicului de la
adevaratele probleme sociale cu subiecte lipsite de relevanta adevarata.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;2. A provoca
probleme si apoi a oferi solutii la ele. Aceasta metoda se mai numeste si
“problema-reactie-solutie”. La inceput, este creata problema pentru a genera o
anume reactie a publicului pentru ca tocmai el sa ceara masurile mai dinainte
stabilite pentru a fi acceptate.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;3. Strategia
“in trepte”. Pentru ca publicul sa accepte o masura inacceptabila, este de
ajuns sa fie aplicata progresiv, in trepte, pe o durata mai lunga de timp.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;4. Strategia actiunii cu date diferite. O alta
maniera de a obliga oamenii sa accepte o hotarare nepopulara este de a o
prezenta drept “dureroasa, dar necesara”, obtinand acordul lor acum pentru
aplicarea in viitor. Este mult mai usoara acceptarea unui sacrificiu viitor
decat al unuia apropiat. Intai, pentru ca efortul nu trebuie facut imediat,
apoi, pentru ca publicul are mereu tendinta de a nadajdui ca totul va merge mai
bine maine si ca sacrificiul cerut va putea fi evitat. In fine, aceasta maniera
lasa timp oamenilor pentru a se obisnui cu ideea schimbarii, pe care o va
accepta cu resemnare la momentul cuvenit. Exemplu: trecerea la moneda euro si
pierderea suveranitatii monetare si economice, acceptata intre 1992-1995 si
aplicata din 2002.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;5. A te
adresa publicului ca si cand ar fi copii. Cea mai mare parte a publicitatii
foloseste discursuri, argumente, personaje simpliste, ca si cum audienta este
formata din copii ori din handicapati mental. “Daca ne adresam unei persoane ca
si cand ar avea varsta de 12 ani, atunci aceasta, prin sugestie si cu o
oarecare probabilitate, va avea un raspuns sau o reactie tot atat de lipsite de
simt critic ca a unui copil de 12 ani”, spune Chomsky.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;6. A face
apel mai mult la partea emotionala decat la gandire. Este o tehnica clasica
pentru a opri analiza rationala si deci simtul critic al oamenilor. In plus,
folosirea emotionalului deschide accesul la subconstient, pentru introducerea
unor idei, dorinte, spaime… &lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;7. Mentinerea oamenilor in nestiinta si prostie.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;8. A
incuraja publicul sa se complaca in mediocritate. A incuraja publicul sa&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp; &lt;/span&gt;creada ca e bine sa fii prost, vulgar si
incult. A-l indopa cu telenovele, reality show-uri etc.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;9. A inlocui
revolta cu invinovatirea. A face omul sa creada ca numai el singur este vinovat
de propia-i nenorocire, din cauza unei inteligente insuficiente sau a
eforturilor necorespunzatoare. Astfel, in loc sa se ridice impotriva
sistemului, se subestimeaza si se autoinvinovateste, ceea ce creeaza o stare
depresiva, avand ca efect abtinerea de la actiune. Si, fara actiune, nu exista
revolutie.&lt;o:p&gt;&lt;/o:p&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;span style=&quot;mso-spacerun: yes;&quot;&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;10. A
cunoaste oamenii mai bine decat se cunosc ei insisi. In ultimii 50 de ani,
progresele stiintei au creat o prapastie crescanda intre cunostintele
publicului si acelea detinute de elitele conducatoare. gratie biologiei,
neurobiologiei si psihologiei aplicate, sistemul a ajuns la cunoasterea
avansata a fapturii omenesti.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;&quot;&gt;&lt;br /&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;MsoNormal&quot; style=&quot;line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: left;&quot;&gt;
&lt;span style=&quot;font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Arial;&quot;&gt;Dr. Darius Stan&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/2489480379586060993/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/2489480379586060993' title='2 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/2489480379586060993'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/2489480379586060993'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/07/jocurile-societatilor-segregationismul.html' title='Jocurile societatilor - Segregationismul'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-8490083270699965842</id><published>2012-07-28T08:24:00.001-07:00</published><updated>2012-07-29T00:56:02.103-07:00</updated><title type='text'>Frati Romani, va cer sa va ganditi si sa luptati!</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot; id=&quot;id_5014012b95ad10d69706922&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2Qiih1qdMYDhV2pUR0F9Wlzi5PltYUO6ODNjSCbcFqHy-QeW9GREDplFtJc_C16Tgj3k4xTl64w9YGPYwx6T7zGDoVEtoi1fU5t-1R2xlFUHDxSI6zcJ4nVA8XuC59zWSqfufPJyNS9JD/s1600/Darius+Stan.jpeg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;306&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2Qiih1qdMYDhV2pUR0F9Wlzi5PltYUO6ODNjSCbcFqHy-QeW9GREDplFtJc_C16Tgj3k4xTl64w9YGPYwx6T7zGDoVEtoi1fU5t-1R2xlFUHDxSI6zcJ4nVA8XuC59zWSqfufPJyNS9JD/s320/Darius+Stan.jpeg&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe 29 iulie 2012, istoria natiunii, ne cheama sa ne dovedim unitatea.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am spus si spun in continuare ca Dumnezeu este mare si a totputernic! M-am rugat si ma rog, pentru toti romanii ce au parasit frumusetile universului omeniei si si-au indreptat piatra blestemului politic catre semenii lor. &lt;br /&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt; Fiece persoana, fiece suflet de pe pamint are radacini ce vin din trecut. Romania, romanilor este creatia sfanta pentru noi totii pentru intregul neam. Romania este creatia sfanta a voinei Domnului pentru noi toti cei ce avem in constiinta trairile istorice ale acestei natiuni.&lt;br /&gt; Fratilor romani, nu uitati ca nici o partida politica nu-ti poate garanta existenta sau fericirea. Bruma de arginti, pe care o primiti pentru a va vinde natiunea nu va garanta existenta. &lt;br /&gt; Pe 29 iulie 2012, este sansa noastra de a decide. Este sansa poporului roman de a dovedi unitate.&lt;br /&gt; 29 iulie 2012, va fi ziua in care noi toti, putem deschide o noua poarta a fagaduintei ce sta in calea Romaniei.  29 iulie 2012 va fi ziua in care, romanii vor scrie in paginile istoriei omenirii. 29 iulie 2012 va fi reperul din care va rezulta o zii epocala in constiinta umanitatii , sau doar o borna pierduta in paginile calendarului. &lt;br /&gt; Este adevarat ca in ultima perioada am asistat la pierderea unitatii natiunii Romane fiind considerati doar ca un semn abstract al neputitei noastre de a face ceva pentru Romania. S-a dorit si se doreste prin aceasta dezbinare, ca inca o zi istorica de carton sa fie creata, anihiland orice dorinta de a se avea o natiune puternica. S-au creat aceste dezbinari pentru a servi individualismului politic si a trece in derizoriu orice vointa nationala. &lt;br /&gt; Putem observa cum suntem derutati de multitudinea reperelor create in fals:   Avem miliardari de carton, generali inventati peste noapte, simulanti de toate felurile, securisti transformati in luptatori pentru dreptate, bolsevici cu fata de burghezi sau aristocrati, revolutionari falsi, elite culturale create in fals....etc.&lt;br /&gt; Frati Romani, este timpul sa va ganditi!  Sa va ganditi cum modul acesta de a merge prin istorie,  condamnand Romania la sub-mediocritate perpetua nu va asigura nimic generatiilor urmatoare.&lt;br /&gt; Frati Romani, va cer sa va ganditi si sa luptati! Sa luptati pentru fixarea sensurilor natiunii Romane.&lt;br /&gt; Frati Romani, istoria acestei natiuni, ne cheama sa ne dovedim unitatea. &lt;br /&gt;  Noaptea aceasta este scurta si ziua de maine va izvora din placerea romanilor de pretutindeni. &lt;br /&gt;  Frati Romani, va astept sa ne imbratisam intr-o noua Era. O Era a implinirilor natiunii Romane. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Pacea si Lumina mea fie peste gandul fratiilor voastre, iar Iubirea sa va ajute in cele de dorit.&lt;br /&gt; Dr. Darius Stan&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/8490083270699965842/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/8490083270699965842' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8490083270699965842'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8490083270699965842'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/07/frati-romani-va-cer-sa-va-ganditi-si-sa.html' title='Frati Romani, va cer sa va ganditi si sa luptati!'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2Qiih1qdMYDhV2pUR0F9Wlzi5PltYUO6ODNjSCbcFqHy-QeW9GREDplFtJc_C16Tgj3k4xTl64w9YGPYwx6T7zGDoVEtoi1fU5t-1R2xlFUHDxSI6zcJ4nVA8XuC59zWSqfufPJyNS9JD/s72-c/Darius+Stan.jpeg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-1108762662926016111</id><published>2012-07-25T23:46:00.001-07:00</published><updated>2012-07-25T23:46:27.515-07:00</updated><title type='text'>Suntem ingrijorati sa auzim de ce se intampla in Romania !</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot; id=&quot;id_5010e43df19902222736438&quot;&gt;
In ultima perioada am observat cum a de devenit o practica comuna in a se denatura orice informatie, facandu-se pronuntari anticipate . Astazi, cum toti se pricep la toate si la nimic, din dorinta de a se face auziti , dornici de senzational sunt actionate niste parghii propagandistice fara nici un scop. &lt;br /&gt; Exact cum la cea mai performanta uzina atomica, ar fi pusi sa lucreze numai persoane cu dizab&lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;ilitati mintale. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Astazi va scriu dint-o lume complet nebuna.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; 1. Delegația Fondului Monetar Internațional, care ar fi trebuit să ajungă în România pe 24 iulie, își amână vizita până după referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.&lt;br /&gt;  (DA, avem in obiectiv)&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; 2. România este criticată după suspendarea preşedintelui Băsescu. Totusi, Angela Merkel, intrebata despre cum vede situatia din Romania a raspuns : &quot;Uneori e nevoie să fii dur ca să schimbi ceva &quot;. &lt;br /&gt; ( Duritatea depinde de intelegerea sau in neantelegerea celui  schimbat)&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;  3. Premierul României a declarat la Realitatea TV ca pleaca la Chişinău ca să semneze acordul privind realizarea proiectului de construcţie a gazoductului Ungheni - Iaşi dar şi pentru proiectele de realizeare a liniilor electrice de interconexiune. &lt;br /&gt; (Deci angajaza ?)&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; 4. Victor Ponta nu este vinovat de plagiat, a stabilit raportul Consiliului Naţional de Etică. &lt;br /&gt; &quot;În urma analizelor efectuate s-a stabilit că procedurile în urma cărora dl. Victor Ponta a obţinut titlul de doctor în ştiinţe juridice au fost în acord cu legislaţia în vigoare în anul 2003 şi nu se poate susţine acuzaţia de plagiat&quot;, se arată în raport. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; ( Ce patesc cei care au aruncat cu noroi fara noima, producand mizeria asta segregationista cu plagiatele ?? )&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Luati act de cunoastere in cea ce inseamna pronuntarea  anticipata&amp;nbsp; cu moft de jurnalist.&lt;br /&gt; Citez sa nu se spuna ca l-am plagiat......desi...&lt;br /&gt; &quot;......Suntem ingrijorati sa auzim ca Primul Ministru al Romaniei, dl Vasile Ponta, si-a plagiat teza de doctorat si minte in curriculum vitae. Suntem alarmati cind un partid mare din Romania, PDL, il desemneaza ca si presedinte al ei pe dl Vasile Blaga......Ne ingrijoreaza oportunismul politic din Romania. De citeva luni observam oportunisti la pinda asteptind oportunitatea propice pentru a ajunge ei in fata, acuzind pe cei dinaintea lor de lipsa de integritate, afirmind ca ei insisi sunt integri, si crezind ca ei vor putea face o treaba mai buna ca cei pe care doresc sa-i inlocuiasca.  Suntem surprinsi si alarmati ca partidele politice din Romania au in fruntea lor astfel de personalitati lipsite de valorile cele mai esentiale – moralitatea si integritatea. &quot;&lt;/span&gt;PDL a hotarat sa boicoteze referendumul de la 29 iulie, iar decizia formatiunii de centru-dreapta se prefigurase in ultimele zile.       &lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;longText&quot;&gt;
 Adversarii cuplului Ponta -Antonescu, au inclinat in ultimele zile tot mai clar in favoarea boicotarii referendumului de la 29 iulie. Dupa o faza de sperante in posibilitatea derularii unui plebiscit onest si a mobilizarii electoratului impotriva loviturii de stat date la Bucuresti, Traian Basescu a schimbat luni seara macazul, acceptand in mare masura ideea invalidarii referendumului si evitarii demiterii prin refuzul prezentarii la urne.&lt;br /&gt;
 Declaratiile televizate rostite luni seara de presedintele suspendat la B1 au marcat o cotitura importanta. Ele nu sunt defel lipsite de logica.&lt;br /&gt;
 Basescu promitea pana acum sa devina cel mai frecvent ales presedinte din istorie. Dar chiar si puterile lui electorale proverbiale, miraculoase, umplandu-i de inavuabile angoase pe dusmani, sunt, iata, limitate.&lt;br /&gt;
 Dar, sa recapitulam.&lt;br /&gt;
 Dupa o suita de actiuni larg condamnate acasa si in Europa, USL a impus tarii un al patrulea vot de validare a prezentei la Cotroceni a lui Traian Basescu, pentru suspendarea caruia premierul plagiator si aliatii sai au invocat motive cu totul neconvingatoare si, ca atare, prea putin legitime. Pentru un lider aflat doar la al doilea sau mandat prezidential nu e putin lucru sa fie chemat de patru ori sa se confrunte cu votul popular.&lt;br /&gt;
 Iar pentru un presedinte care s-a auto-condamnat la impopularitate, sacrificandu-si simpatia de care se bucura in randul populatiei pe altarul sustinerii unui program de austeritate salvator pentru romani, dar dezastruos in materie de PR, testul electoral la care USL ar vrea sa-l sileasca pe Basescu si pe romani sa participe echivaleaza cu o misiune aproape imposibila.&lt;br /&gt;
 Totusi, enormitatile, gafele si atentatele antidemocratice savarsite pe banda rulanta de cuplul Ponta Antonescu in ultimele saptamani ar fi trebuit in mod normal sa schimbe datele problemei. In urma lor, Romania s-a vazut izolata mai rau in Europa si in lume decat la mineriade, instabilitatea a pus stapanire pe mediul politic si de afaceri, iar leul s-a trezit prins intr-un vartej al deprecierilor succesive. Ar fi fost firesc ca, la urne, electoratul sa amendeze sever puterea USL-ista.&lt;br /&gt;
 Dar ce mai e normal in situatia actuala? &lt;br /&gt;
Atat momentul si conditiile desfasurarii acestui referendum, in cursul caruia, odata in plus, toate televiziunile mari ii sunt virulent ostile sefului suspendat al statului si nu-i aloca timpi egali de antena, cat si masiva discreditare a liderilor puterii care, inainte de a impune plebiscitul si-au demonstrat clar si fara echivoc dispretul fata de regulile jocului democratic si fata de institutiile statului de drept, obliga la reconsiderarea referendumului propus.&lt;br /&gt;
 E aceasta consultare electorala una legitima?&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Sau, dimpotriva, risca ea sa legitimeze prin prezenta la vot ceea ce multi observatori occidentali au cotat drept o lovitura de stat parlamentara, sau constitutionala? Si cat de reala e prezumtiva lasitate care i se imputa lui Traian Basescu doar pentru ca acest om de stat, mai greu incercat decat multi altii a evocat posibilitatea boicotului?&lt;br /&gt;
 Acestea nu sunt singurele intrebari care solicita, in aceste zile, un raspuns onest.&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;E oare corect ca un presedinte sa fie retrimis in fata poporului la finalul celui de-al doilea sau mandat prezidential, dupa ce, in numele binelui comun, si-a asumat decizii pe cat de curajoase si utile, pe-atat de cordial detestate de cei multi?&lt;br /&gt;
 Toate aceste intrebari reclama de la orice observator cinstit si inteligent un raspuns negativ.&lt;br /&gt;
 Intrucat legea nu-i sileste, ca in comunism, pe cetateni sa se prezinte la urne, instrumentul boicotului e perfect legal. La fel este, ca mijloc de lupta politica, si o chemare la boicot.&lt;br /&gt;
 Apoi democratia si statul de drept nu sunt egale cu existenta, la un moment dat sau altul, a unor majoritati. &lt;br /&gt;
E posibil sa nu existe pe moment o majoritate care sa-l favorizeze pe Traian Basescu, fara ca demiterea lui din functie sa devina, in acest moment si in conditiile date, una democratica. Exista, sa nu uitam, si tiranii ale majoritatii, de care natiunile se pun la adapost edificand state de drept.&lt;br /&gt;
 In plus, orice alta decizie in afara boicotului ar fi si o prostie tactica. Desi s-a expus unor noi acuze stupide ori rauvoitoare vizand presupusa lui lasitate&lt;frica de=&quot;&quot; popor=&quot;&quot;&gt;, Basescu nu da dovada de ea &lt;lasitate&gt;daca accepta boicotul, de vreme ce a insista asupra votului obligatoriu ar insemna acceptarea unei scindari a sustinatorilor sai. O parte ar merge sa voteze si sa stampileze&lt;nu&gt;, o parte ar ramane acasa. &lt;/nu&gt;&lt;/lasitate&gt;&lt;/frica&gt;&lt;br /&gt;
&lt;frica de=&quot;&quot; popor=&quot;&quot;&gt;&lt;lasitate&gt;&lt;nu&gt;Marea nadejde si marea sansa a dusmanilor lui Basescu e tocmai aceasta diviziune a acelor romani care au inteles ca, in calitate de buni europeni, sunt chemati nu atat sa aprobe la acest referendum demiterea, in conditii dintre cele mai dubioase a presedintelui ales, cat derapajele antidemocratice ale USL. &lt;/nu&gt;&lt;/lasitate&gt;&lt;/frica&gt;&lt;br /&gt;
  Dar romanii sunt de prea multa vreme divortati de ei insisi. &lt;br /&gt;
De prea multi ani exista o scindare grava a natiunii. &lt;br /&gt;
De prea mult timp traiesc alaturi, in ura mutuala, cele trei Romanii.&lt;br /&gt;
  Una din ele este cea apolitica.&lt;br /&gt;
  Alaturi de ea se intinde o tara durata de noua clasa de mijloc, o Romanie democratica, europeana, care refuza sa gireze uri irationale si il sustine pe Traian Basescu.&lt;br /&gt;
  Impotriva ei lupta cu inversunare imparatia cleptocratiei ascunse indaratul unei ideologii si discursuri cameleonice, antieuropene, pseudo-democratice, dezinformatoare, nationalisto-comunisto-securisto-capitaliste, care incearca sa distruga nu doar separatia dintre puteri, ci de-a dreptul toate puterile situate in afara USL.&lt;br /&gt;
  Plecarea lui Traian Basescu de la Cotroceni risca sa-i dea castig de cauza celei din urma. Incat, daca nu va fi contracarat prin frauda si daca neprezentarea la urne va impiedica acest deznodamant poate fatal pentru democratia romaneasca, boicotul ar putea fi o optiune valabila.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Indiferent de actiunile segregationiste ale PDL sa nu uitam in lupta noastra faptul ca eleganta ne cere sa stam neclintiti si sa ne pastram curajul. Decenta va fi arma prin care vom cere tuturor sa ne recunoasca drepturile.&lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt; O prezenta masiva la vot va dizolva orice incalcare a dreptului unui popor de asi decide soarta prin frauda. Vom vota noi cei din Romania vointa noastra. Vointa poporului Roman. Astfel, despre Basescu putem vorbi la trecut ,atat in Romania cat si in spatiul European. Demn de mentionat este si fapul ca o intoarcere la epoca Basesciana va fi apocaliptic pentru intregul conglomerat Unional European. Ori interesele Uniuni sau a Berlinului sunt de a scoate bani din afaceri cu sau prin Romania.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Asadar, in fiecare zi ma rog pentru curajul domnilor voastre! Sa aveti puterea de a crede si de a spune tuturor cunostintele domniilor voastre despre dorinta noastra comuna!&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
***&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
Referendumul adevărului II – Sacrificarea nebunului&lt;br /&gt; &lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
Autor : Dr. &amp;nbsp;Alexandru Lapusan &lt;br /&gt;  &lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
În iarnă, când termometrul se congela la -200 C ne întrebam unde este încălzirea globală. Acum, la +420C (la umbră), când simţi că totul fierbe-n jurul tău, am aflat răspunsul. Parcă începem să acordăm mai multă atenţie celor care vorbesc despre distrugerea habitatului nostru. Vom reuşi să ne adaptăm (ca specie), vom avea timp să gasim soluţii &lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;pentru o emigrare pe alte planete sau ne vom împăca cu gândul pieirii? Dacă în urmă cu nişte săptămâni ne puneam problema excesului de ploi, acum evaluăm pierderile ce se conturează pe măsura prelungirii perioadei de arşiţă. La grâu specialiştii apreciază că avem producţii bune calitativ, însă diminuate, faţă de anul trecut, cu 20-25%.  Situaţia este mult îngrijorătoare la culturile semănate-n primăvară (porumb, floarea soarelui, furaje, etc). &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Evaluarea culturilor calamitate şi predicţii pentru situaţia în care seceta va continua este necesară pentru inerentele intervenţii ale statului în condiţiile Legii 381/2002. În cazul unor calamităţi pe areale extinse, producătorii vor trebui ajutaţi (financiar) să susţină campania de însămânţări de toamnă, baza producţiei agricole din anul viitor!  Deşi nu foarte semnificativă, măsura încadrării (între anumite ore) preţului pentru energia utilizată la irigaţii la tariful Tip B (Ord. ANRE 26/25.06.2012) este una din preocupările bune ale MADR. Totuşi cred că actele normative trebuiesc elaborate ceva mai atent (vezi Ord. MADR 146/12.07.2012 alin.2). &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Nu este acelaşi lucru să ai tarif redus între orele 20-22, cu 22-20! MADR a considerat că este bine să nu facă recomandări (de piaţă) agricultorilor, lăsându-i în special pe producătorii mici şi mijlocii la cheremul samsarilor. Nici de controale (aşa cum au promis) nu prea s-au ocupat. Până acum hărmălaia comerţului la negru este parcă mai dezvoltată ca niciodată.// În loc să ne ocupăm de ţara asta,care ne suportă cu încăpăţânare, mergem pe la curţile europene să explicăm că toţi ambasadorii şi observatorii lor sunt nişte tâmpiţi şi nu înţeleg nimic din ce se întâmplă în România. Ori la noi  nu se întâmplă nimic (bun) din &#39;89 încoa! Cei mai trecuţi prin viaţă am putea crede că, depăşiţi de vremuri, nu înţelegem blitz war-ul tinerei generaţii de politicieni. Pus bine la punct de regizori rozalii, pe care-i simţim în spatele cortinei şi, care numai de bunul mers al ţării nu se perpelesc, planul de acaparare a puterii nu a putut ascunde încălcări grave ale regulamentelor,  cutumelor parlamentare şi, cel mai rău, încălcarea ordinii constituţionale. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Fiind unul din semnatarii Constituţiei României, îmi amintesc câtă atenţie a fost acordată relaţiilor şi mecanismelor între puterile statului, elementelor de siguranţă pentru menţinerea în echilibru al raportului de forţe. Care iată se pot da peste cap în două zile dacă, cu rea credinţă,...se încalcă regulile! // În perioada următoare se va încerca o mimare a respectarii angajamentelor luate în faţa Europei însă gândul ascuns este ca lucrurile să rămână în josnicia lor. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Guvernul a emis o OUG 41/2012 prin care modifică Legea 381/2012 a referendumului, prin stabilirea unei excepţii (eliminarea cvorumului de validare) numai ptr. cazul suspendării preşedintelui. Ordonanţa nu este atacată de (singurul abilitat) noul avocat al poporului şi se preferă hăţişul parlamentar. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Chiar dacă va fi criticat, Paramentul va suporta cu stoicism blamul pentru singurul scop al USL: detronarea lui Traian Băsescu. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Miza este enormă mai ales pentru puşcăriabilii parlamentari care au votat suspendarea preşedintelui. Existand un cvorum de validare a referendumului, Băsescu are mari şanse să revină la Cotroceni chiar în condiţiile în care susţinătorii lui vor fi în minoritate. Curtea Constituţională nu a lăsat loc de echivoc în legătură cu condiţiile de validare a referendumului însă limbajul dublu (Bruxelles-Bucureşti) şi toate atitudinile zburdalnicilor politicieni mă duc cu gândul că o să le-o tragem europenilor. Şi apoi să vezi încredere, intrare în Schengen, colaborare şi investiţii! &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Oricare din variante se va consuma, excelând în  ridicol, cel puţin un actor de pe scenă va trebui să dispară. Cine va fi nebunul sacrificat?&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
***&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
Un referendum al adevărului !&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Ce campanie agricolă, ce recoltare şi valorificare a grâului, ce programe economice care să smucească ţara dintr-o indiferenţă băltită! Nici  vorbă despre astfel de „apăsari” din partea stăpânilor noştri, politicienii. Pentrucă prostimii îi trebuia o preocupare (altfel îi puteau veni idei!) trebuia găsită o soluţie. Dacă în Roma antică metoda implica circ şi pâine, l&lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;a noi, nefiind vreun interes pentru grâu şi pâine, ni se oferă doar circ...politic. Evenimentul ce a adus din nou România în topul ştirilor internaţionale a fost suspendarea preşedintelui de către parlament. &lt;br /&gt; Votul din 06 iulie (256 voturi pentru suspendare, 114 împotrivă şi două anulate) marchează un moment care poate schimba (după referendumul din 29 iulie) multe. &lt;br /&gt; În oricare din situaţii. Schimbarea la care ne aşteptăm este în rău, sau în şi mai rău, cât despre „bine”, ne-am luat gândul. &lt;br /&gt; Efectele de până acum ale acestei acţiuni politice, cele de pe parcursul campaniei electorale, dar mai ales previziunile în legătură cu ceea ce s-ar putea întâmpla după referendum (în fiecare din cele două variante) le vom trata în mai multe abordări. Înaintea analizei, o trecere-n revistă a unor momente premergătoare conflictului politic actual mi se par interesant de amintit: 1) Primul semn al luptei politice fără reguli ar fi putut fi 15 sept.2010, când la votul Legii pensiilor, Roberta Anastase a fost acuzată de fraudarea votului. &lt;br /&gt; Secretarul de şedinţă Mihai Voicu (PNL) era obligat să sesizeze imediat plenul. Abia după dezvoltarea subiectului de către presă s-a trezit şi PNL-istul că au fost plusate voturile. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Ce era să facă? Să recunoască? Din păcate în parlament se practică astfel de înţelegeri iar atunci când nimeni nu contestă, lucrurile trec. C’aşa-i la noi! În acest caz USL-ul a muşcat înţelegerea! Cauza? Ceva fonduri pentru primarii USL refuzate de Boc; 2) Lipsa de fler politic a PDL-ului, care nu a profitat de pe urma conflictului Ponta-Geoană (noiembrie 2011) determinandu-l pe acesta din urmă, după schimbarea din funcţia de preşedinte al senatului, să le rămână un opozant înverşunat.  3) Manifestările publice (ian-febr.2012), bine regizate şi mediatizate, împotriva cuplului Băsescu-Boc; 4)&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;  După demisia lui Boc, guvernarea lui Ungureanu (9 febr.-27 apr.2012) a amplificat disfuncţionalităţile din coaliţie (refuzul lui MRU de a arunca bani pe proiecte ...politice). &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; În acelaşi timp, în PDL, s-a încercat schimbarea calitativa a relaţiei cu proprii parlamentari. Chestiunea s-a dovedit un eşec materializat în votul din 27 aprilie; 5)  Investirea guvernului Ponta (7 mai 2012), cu 284 voturi pentru, spulberă coaliţia PDL-UNPR-UDMR. Începe asaltul în plan administrativ, economic (Hitroelectrica) şi se definitivează planul fulger de acaparare totală a puterii; 6) Deplasarea premierului la Bruxelles în baza unui mandat (discutabil) al Parlamentului; 7) Acţiunea de suspendare a preşedintelui: a) acţiuni pregătitoare (schimbarea preşedinţilor camerelor parlamentului); b) măsuri puciste (subordonarea Monitorului Oficial de către guvern, demiterea Avocatului Poporului, restrângerea atribuţiilor CCR prin OU, modificarea Legii referendumului prin OU); c) sedinţa comună a Camerelor reunite şi suspendarea preşedintelui.// &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Sigur, de cele mai multe ori, majoritatea decide. Uneori chiar împotriva legilor. În aceste cazuri se dezechilibrează raportul dintre puterile în stat, sau chiar se distruge un sistem. Ce-i omorât, omorât rămâne, spune o poezie. Actualul conflict politic din România influienţează şi este influienţat atât de electoratul autohton, care se va pronunţa prin votul din 29 iulie, de opinia publică internaţională (special zona UE), dar şi de marile puteri deosebit de interesate de această zonă geostrategică. Deocamdată vedem efectele imediate: blocaj total al oricăror investiţii, deprecierea leului, creşterea preţurilor, diminuarea activităţilor economice./ &lt;br /&gt; Dacă românii vor reuşi să descifreze cauzele adevărate ale nesfârşitelor bătălii politice de la noi, sunt convins că vor alege corect. Dacă mai este într-adevăr ceva de ales!  &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Ar putea fi un referendum al adevărului.  &lt;br /&gt; &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Publicat in Profitul Agricol si Magazin Salajean 15.07.2012                                                             &lt;/div&gt;
&lt;/span&gt;&lt;div class=&quot;longText&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/1108762662926016111/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/1108762662926016111' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1108762662926016111'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1108762662926016111'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/07/suntem-ingrijorati-sa-auzim-de-ce-se.html' title='Suntem ingrijorati sa auzim de ce se intampla in Romania !'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-1722225486306462868</id><published>2012-07-12T12:50:00.004-07:00</published><updated>2012-07-12T12:50:51.979-07:00</updated><title type='text'>Greselile in atidutine ale liderilor se rasfrang peste timp in pedepse asupra societatilor</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg68iovPvqpWRUM5SwRWbKvnV9Dn8QA_Nvet_2OE2BnjY-3gn0959-jJe2oOhifxTSpUcCQqrC4diAY1MBzDOfvk8B8NMGJVF8otV8UBmGuSmijDh9_lvocfslkJNP93928wk9uSt01APtH/s1600/Copy-of-Adresa-Romanian-Civic-Group-Pro-Schengen-Acreditare-Ambasador-Olanda-Presedintie.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;640&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg68iovPvqpWRUM5SwRWbKvnV9Dn8QA_Nvet_2OE2BnjY-3gn0959-jJe2oOhifxTSpUcCQqrC4diAY1MBzDOfvk8B8NMGJVF8otV8UBmGuSmijDh9_lvocfslkJNP93928wk9uSt01APtH/s640/Copy-of-Adresa-Romanian-Civic-Group-Pro-Schengen-Acreditare-Ambasador-Olanda-Presedintie.jpg&quot; width=&quot;443&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
Imi amintesc ca citisem de mult o carte care pe langa frumusetea scrieri prezenta o impotranta deosebita a invataturii capatate. Catrea despre care vorbesc in introducere se numea &quot;Principele&quot; de Niccolò Machiavelli si face recomandarile necesare pentru a fi capabil sa intelegem modul de comportament al so&lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;cietatilor si atitudinea liderilor. &lt;br /&gt; Im amintesc de asemenea cu se facea recomandarea la un moment dat „principelui&quot; sa fie cu grija si sa se inconjoare de consilieri capabili si curajosi care sa-i spuna in fata adevarul si poate recomanda caile de urmat, astfel incat cu totii sa se asume pentru reusita sau pierderea realizata. &lt;br /&gt; Si, apoi sa ne intoarcem la relatiile internationale traditionale sa ne pozitionam in zona in care Romania reusea intregeasca, intr-o diversitate, paleta liniilor comerciale. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; ***&lt;br /&gt; La data de 11 aprilie 2012 Ambasadorul agreat al Olandei la Bucuresti, Matthijs van Bonzel, este pus in impostura de a nu  comenta referitor la tergiversarea acreditarii sale de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu. Diplomatul Olandez a initiat prin Ministerului Olandez de Externe confirmand faptul ca ambasadorul Matthijs van Bonzel nu a fost lasat sa-si prezinte scrisorile de acreditare presedintelui Traian Basescu pe un termen mai mare de 6 luni. Ministerului olandez de Externe a cerut explicaţii in legătura cu amanarea acreditarii ambasadorului olandez la Bucureşti, in contextul in care cercurile diplomatice cred că România blochează acreditarea pe fondul disensiunilor privind Schengen,  &lt;br /&gt; Presedentele Romaniei, Traian Basescu, invoca faptul ca nu a cunoascut de prezenta noului ambasador al Olandei la Bucuresti. &lt;br /&gt; Un astfel de gest de ofensa diplomatica,  l-a mai caracterizat pe presedentele Romaniei, Traian Basescu in cea ce priveste aceeasi primire a ambasadorului Republicii Islamice Iran la Bucureşti, Bahador Aminian Jazi. &lt;br /&gt; ***&lt;br /&gt; In septembrie 2011, la doar o zi de la votul negativ al Olandei, tiruri cu flori si carne au fost  blocate la vama romaneasca. Oficialitatile romane invoca descoperirea unor bacterii periculoase.&lt;br /&gt;  In martie 2012 iese la bataie insusi el presedintele Traian Basescu, care declara ca Olanda &quot;face un abuz fara limite legat de un stat membru in cea ce priveste MCV-ul &quot;. &lt;br /&gt;  *** &lt;br /&gt; O luna mai apoi, este randul mezinei europarlamentarului Elena Basescu sa ia atitudine fata de opozitia Olandei. &lt;br /&gt; Ea declara in plenul Parlamentului European ca aceasta tara ( Olanda ) nu este in masura sa aduca critici Romaniei in privinta combaterii coruptiei si fraudelor. &lt;br /&gt; Precizarea decorticata  de orice incarcatura diplomatica face inconjurul Europei. &quot;O incarcatura de 40 de milioane de tigari de contrabanda, in valoare de 15 milioane de euro, a stationat patru zile, fara a fi descoperita, in portul Rotterdam din Olanda, tara membra Schengen. Acest lucru ar fi fost imposibil in portul Constanta&quot;, a sustinut Elena Basescu.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Cu astfel de atitudini as putea spune ca&amp;nbsp;indiferent de actiunile segregationiste ale PDL sau ale ex. presedintelui suspendat Traian Basescu,&amp;nbsp;sa nu uitam in lupta noastra faptul ca eleganta ne cere sa stam neclintiti si sa ne pastram curajul. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Decenta va fi arma prin care vom cere tuturor sa ne recunoasca drepturile. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;O prezenta masiva la vot va dizolva orice incalcare a dreptului unui popor de asi decide soarta prin frauda.&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&amp;nbsp;Vom vota noi cei din Romania vointa noastra. Vointa poporului Roman. Astfel, despre Basescu putem vorbi la trecut ,atat in Romania cat si in spatiul European. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Demn de mentionat este si fapul ca o intoarcere la epoca Basesciana va fi apocaliptic pentru intregul conglomerat Unional European. &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Ori interesele Uniuni Europene sunt mai presus de orice afaceri personale cu astfel de personaje din sau prin Romania.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Asadar, in fiecare zi ma rog pentru curajul domnilor voastre! &lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Sa aveti puterea de a crede si de a spune tuturor cunostintele domniilor voastre, despre dorinta noastra comuna!&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Dr. Darius Stan&lt;/span&gt;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&amp;nbsp;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/1722225486306462868/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/1722225486306462868' title='2 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1722225486306462868'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1722225486306462868'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/07/greselile-in-atidutine-ale-liderilor-se.html' title='Greselile in atidutine ale liderilor se rasfrang peste timp in pedepse asupra societatilor'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg68iovPvqpWRUM5SwRWbKvnV9Dn8QA_Nvet_2OE2BnjY-3gn0959-jJe2oOhifxTSpUcCQqrC4diAY1MBzDOfvk8B8NMGJVF8otV8UBmGuSmijDh9_lvocfslkJNP93928wk9uSt01APtH/s72-c/Copy-of-Adresa-Romanian-Civic-Group-Pro-Schengen-Acreditare-Ambasador-Olanda-Presedintie.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>2</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-4992681626604818141</id><published>2012-07-10T06:29:00.001-07:00</published><updated>2012-07-27T04:58:14.155-07:00</updated><title type='text'>Am gasit o Romanie ingenunchiata de guvernarea lui Traian</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgal6NPFxxPe0r0-6FBJ4VWV68dq-PcPzVYaycH4SE8ziBuHQUvX5gGpw4MJV5tsy8rw3uuKmOkw8UdvgCxKrpCqO6lNM6dJVdc2_BJUkkNZeGDTRpUVOaeCv0vsXJf_Cu330OV-GbuauU_/s1600/imagesCABFXJGE.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;368&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgal6NPFxxPe0r0-6FBJ4VWV68dq-PcPzVYaycH4SE8ziBuHQUvX5gGpw4MJV5tsy8rw3uuKmOkw8UdvgCxKrpCqO6lNM6dJVdc2_BJUkkNZeGDTRpUVOaeCv0vsXJf_Cu330OV-GbuauU_/s400/imagesCABFXJGE.jpg&quot; width=&quot;400&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Privind la indicatorii, Country Global Index, prin care intreaga lume urmareste 
ce se intampla in fapt in Romania, putem intelege.&lt;br /&gt;
Statul de drept nu este 
controlat de uniformitate, ia&lt;span _yuid=&quot;yui_3_1_1_3_1341923262231147&quot; class=&quot;yiv1071545273text_exposed_show&quot;&gt;r 
contractele semnate de catre autoritatile locale nu sunt intotdeauna respectate 
.&lt;br /&gt;Sistemul judiciar sufera de interferente politice ( partidul de guvernamant 
PDL) . Romania este semnatara a conventiilor internationale (Se refera la 
Tratatul Unional privind drepturile de proprietate intelectuala) dar nu pune in 
aplicare a legislatiei care protejeaza brevete, marci comerciale incalcand 
practic orice acord. Neincrederea continua ca urmare a nemultumirii opiniei 
publice din sectorul coruptiei guvernamentale. Instabilitatea este data si de 
rata exagerata a somajului 14.2% / din 21.4 million populatia declarata.&lt;br /&gt;Rata 
comertului ponderata cu un tarif mediu este scazuta ca in alte state secundare 
membre ale Uniunii Europene, dar straturile de investitii sunt diminuate de 
bariere netarifare puse de localnici in calea creşterilor costurilor de comert. 
&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Investitiile straine sunt incurajate oficial, dar, in practica, sunt 
descurajati toti investitorii de inconsecventa de reglementarilor, 
imprevizibilitatea schimbarilor politice , si non-transparentei. Cu un nivel de 
intermediere financiara scazut, Romania, ramane unul dintre statele Unionale cu 
gradul cel mai mare de risc din regiune. &lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho5e0tjOKC_B4C1UAUY0pns_yWw24F3Mx6uLf5ADqimXKJKgHUx28mADCaS-5qxjiH5e0o4YPKkpIi24bCdhwHxyZnPkB7KHJTfl2kxmyVDpvtj3pefueIn02X7h0h9pRSyYft5Y0S_IFF/s1600/imagesCAI2RNGK.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;266&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho5e0tjOKC_B4C1UAUY0pns_yWw24F3Mx6uLf5ADqimXKJKgHUx28mADCaS-5qxjiH5e0o4YPKkpIi24bCdhwHxyZnPkB7KHJTfl2kxmyVDpvtj3pefueIn02X7h0h9pRSyYft5Y0S_IFF/s400/imagesCAI2RNGK.jpg&quot; width=&quot;400&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;span _yuid=&quot;yui_3_1_1_3_1341923262231147&quot; class=&quot;yiv1071545273text_exposed_show&quot;&gt;&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Harta adevarului este scrisa in indicatori economici ce definesc un contur al statului regasit in  actualitate.&lt;br /&gt;
Romania CGI&lt;br /&gt;
INDEX YEAR 2012 
OVERALL SCORE 64.4 &lt;br /&gt;
BUSINESS FREEDOM 70.5 TRADE FREEDOM 87.1 FISCAL FREEDOM 
87.4 GOVERNMENT SPENDING 55.1 MONETARY FREEDOM 74.3 MONETARY FREEDOM 80.0 
&lt;br /&gt;
INVESTMENT FREEDOM 50.0 PROPERTY RIGHTS 40.0 FREEDOM FROM CORRUPTION 37.0 
CORR 62.6&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Eu am crezut si voi crede neincetat in dorinta societatii mondiale decat in alegerea norodului. &lt;br /&gt;
Asa cred unii ca lucrurile mari  sunt facute de oamenii ce au competente marii, iar cei mici vor alege ce vor cei mari. &lt;br /&gt;
La sumitul G20 de la Londra din 2009 toate marile puteri au inteles ca ar fi timpul ca efectele elegantei si tolerantei din trecut sa fie lasate la &quot;garderoba&quot; diplomatiei, si sa atace frontal pentru cucerirea unor noi piete de desfacere. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lumea de astazi are nevoie de banii, locuri de munca, zone libere de baremurile riguroase ale unei economii controlate. &lt;br /&gt;
Piete noi, unde investitorii sa se poata cupla imediat la necesitatile si informatiile venite si sa sporeasca influenta in zona asigurand un teritoriu de absorbtie pentru a depasi problemele financiare din statul de origine. &lt;br /&gt;
Daca economiile locale au fost lovite din plin de confruntarile din ultima perioada, pietele internationale au reactionat indirect, dar la fel de prompt fata de ultimele evenimenteo masiva reactie de respingere a oricarei forme de schimbare.&lt;br /&gt;
&lt;strong&gt;Cei ce nu se vor supune acestor reguli vor avea de suferit!&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Asa si in cazul Albaniei anilor 80 sub conducerea dictatoriala comunista, cand ajunsesera bieti oameni sa fie fericiti ca pot face ciorba din frunze de dud si primeau bonuri pentru tuns sau sa poata plati cu bonuri igena personala in baile publice. &lt;br /&gt;
Mai josnic de atat oare mai poate fi ceva ?   &lt;br /&gt;
Si deci inca o data nu oameni aveau sa fie vinovati pentru josnicia in care se ajunsese si doar un om cu mintea de otel ce nu reusea sa perceapa de unde bate vantul.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Un alt caz mai relevant&amp;nbsp;poate fi cazul lui Idi Amin Dada ce  a fost dictatorul militar si  presedinte in Uganda 1971 - 1979. Amin aderase la regimentul britanic coloniale, Pusti King&#39;s din Africa, in 1946, si în cele din urma a avut loc la gradul de general-maior si comandant al Armatei din Uganda.  El a preluat puterea printr-o lovitura de stat militara din ianuarie 1971, inlaturand regimul Milton Obote.&lt;br /&gt;
Amin a fost caracterizat prin omul abuzurilor a drepturilor nelimitate, un om al represiunii politice, fiind definit de persecutia etnica, executiile extrajudiciare, nepotismul, coruptia si proasta gestionare economica.  Numarul de persoane ucise, ca urmare a regimului sau este estimata (de catre observatorii internationali si de grupurile pentru drepturile omului) la 100.000  la 500.000. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Lumea de astazi este mai mult decat cinica, dar pentru a indulcii oarecum aceasta realitate, oamenii au inventat si cuvinte frumoase.&lt;br /&gt;
&quot;Am ales&quot; , &quot;alegere optima&quot;, &quot;vom trai in bunastare.&quot;. ... etc.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Ma opresc aici cu indicatori de referinta si vom avea sa intrebam: &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
-&lt;span style=&quot;font-size: large;&quot;&gt;&lt;strong&gt;Daca romanii au ales sa moara in chinurile proprii existente sau isi doresc sa lupte pentru existenta in curentii mondialitati&lt;/strong&gt;.&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
Dr. Darius Stan &lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/4992681626604818141/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/4992681626604818141' title='3 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4992681626604818141'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4992681626604818141'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/07/am-gasit-o-romanie-ingenunchiata-de.html' title='Am gasit o Romanie ingenunchiata de guvernarea lui Traian'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgal6NPFxxPe0r0-6FBJ4VWV68dq-PcPzVYaycH4SE8ziBuHQUvX5gGpw4MJV5tsy8rw3uuKmOkw8UdvgCxKrpCqO6lNM6dJVdc2_BJUkkNZeGDTRpUVOaeCv0vsXJf_Cu330OV-GbuauU_/s72-c/imagesCABFXJGE.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>3</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-7025071853074105546</id><published>2012-07-10T01:22:00.000-07:00</published><updated>2012-07-10T02:27:16.362-07:00</updated><title type='text'>Telefonul de la Berlin a sunat sentimental</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp2fN1Dek-dOzlKD0YBWE4Zt6M8OsaOc-s0KhIpGJvra9Q948WJOAxgbCMBxQ1maAPXZm1cD_I8qrGRc2ktaspBZRGo9ivmOkofQM43nEl07ZpDblLGbjnbCkUGQgXxUTd1iuCv7AJQ4u1/s1600/lorenz-aktie-berlin-1928-itt-sel-alcatel-telefon.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;320&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp2fN1Dek-dOzlKD0YBWE4Zt6M8OsaOc-s0KhIpGJvra9Q948WJOAxgbCMBxQ1maAPXZm1cD_I8qrGRc2ktaspBZRGo9ivmOkofQM43nEl07ZpDblLGbjnbCkUGQgXxUTd1iuCv7AJQ4u1/s320/lorenz-aktie-berlin-1928-itt-sel-alcatel-telefon.jpg&quot; width=&quot;298&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Pe fond, rapiditatea cu care a fost suspendat presedintele roman Traian Basescu ar fi suscitat interesul in mai multe capitale europene. Dar nu asupra schimbarilor de ordin politic si legati de el&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;ementele vasalitatii. &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Viorel Hrebenciuc&amp;nbsp;ne mai dadea niste indicii pe&amp;nbsp;culoarele parlamentului :&quot;&amp;nbsp;Apropo de declaratia Angelei Merkel care a creat puţina emotie: nu Merkel l-a sunat pe Basescu, ci Basescu a sunat-o pe Merkel si s-a milogit de ea. Ca sa fie foarte clar acest lucru. Asa cum a sunat si la alte cancelarii europene, dar nu a primit raspuns&quot;&lt;br /&gt;&amp;nbsp;&lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;text_exposed_root text_exposed&quot;&gt;
&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt;Spre exemplu, strabunul meu Seneca ma invata &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; „&lt;em&gt;Nicio robie nu-i mai rusinoasa decat cea de bunavoie.”&lt;/em&gt;&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Iar Vargas Vila ne invata &lt;br /&gt; &lt;em&gt;„Coruperea sufletului este mai rusinoasa decat cea a trupului.”&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Plecand de la aceste informatii se desprinde ideea : -Mai poate fi catalogata Romania ca stat de drept independent?&lt;br /&gt; Poate ca autonom, dar independent NU!&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Si ca sa intelegem pe deplin notiunile ar trebui sa facem trimitere la DEX :&lt;br /&gt; 1. suzeranitate&lt;br /&gt; 2. suveranitate&lt;br /&gt; SUVERÁN, -A, suverani -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea suprema.   Fig. Absolut, fara margini; total, suprem.   (Despre state, popoare) Care se bucura de suveranitate. 2. S. m. și f. Conducator al unui stat monarhic; monarh.   Fig. Persoana sau colectivitate libera sa dispuna de soarta sa, de actele sale. – Din fr. souverain. &lt;br /&gt; Sursa: DEX &#39;98 (1998)&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; SUZERÁN, -A, suzerani, -e, s. m., adj. 1. S. m. (În evul mediu) Mare senior de care depindeau alți seniori, ca urmare a relațiilor de suzeranitate. 2. Adj. (Despre state) Care exercita autoritatea asupra unui stat mai slab, amestecându-se în politica interna a acestuia și impunându-i anumite obligații politice și financiare. – Din fr. suzerain. &lt;br /&gt; Sursa: DEX &#39;98 (1998)&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Fie ca este vorba de  perioada Medievala sau de Contemporanism vasalitatea reprezinta o  stratificare politica sub forma de piramida.&lt;br /&gt;  Suveranul, pentru ca nu poate sa-si exercite intreaga autoritate asupra teritoriului sau numeste mai multi vasali care sa faca asta in numele lui.&lt;br /&gt;  Vasalii jura credinta si sunt obligati sa dea o cota parte din resursele din bucata de teritoriu pe care o aveau suzeranului - Regele sau Imparatul. De asemenea, Suveranul putea, in caz de razboi, sa ceara ajutor militar vasalului, iar acesta era obligat sa-l ofere. &lt;br /&gt; In Evul Mediu nu exista stat propriu-zis, deci nu existau state vasale, existau indivizi care erau vasali. De ex., Regele Angliei ii avea ca vasali pe ducii de York, Cornwall, Cambridge etc., care, la rândul lor aveau vasali alti conti, marchizi, baroni etc.&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; In  acceptiunea moderna a termenului, un stat vasal e un stat care nu poate avea legaturi de nicio natura (diplomatice, economice etc.) cu alte state in afara de statul suzeran - cazul Valahiei si Moldovei. Sintagmele &quot;stat vasal autonom&quot; si &quot;stat vasal dependent&quot; sunt niste aberatii, in primul rând pentru ca termenul de &quot;vasal&quot; presupune un anumit grad de autonomie, dar si un anumit grad de dependenta, deci ambele formule sunt pleonastice. Autonomia si Vasalitatea nu sunt, insa, acelasi lucru. O regiune poate fi autonoma, de exemplu Scotia are un anumit grad de autonomie in cadrul Regatului Unit, pentru ca are propriul parlament, dar nu putem vorbi de vreo vasalitate in cazul asta.&lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Romania de astazi  este in fapt un stat autonom, precum un judet ce are autonomie administrativa locala, dar ca stat independent, ma nu poate fi vorba .&lt;br /&gt; De pilda in evul mediu tarile romane au fost vasale. Moldova si Muntenia la turci iar Ardealul la unguri. Autonomie locala au avut; numai locala.&lt;br /&gt; Diferenta poti sa faci intre dependenta si independenta. Daca esti vasal ( dependent, atarnat) atunci pe plan extern nu esti nici autonom si nici independent.&lt;br /&gt;  Pe plan local conducerea va avea autonomie atit cit i se va permite de la Centru, in cazul nostru Inalta Poarta, adica Berlin.&lt;/span&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihycL3AbnTkhxyF1ErHhniFk6akRbAnrhyphenhyphenKlIIVhV_YvAfk0OslMOTdDcTOUeWtHX3hvYK-HcUUKeoIfyZQ5u8cGkiqeSQg_B8LhRatDF4IcOGYBuFqYBPKWOovZ46l6GGPkZBIYAR-1jq/s1600/merkel-telefon-basescu-ingrijorare_f8b9e03bdf.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;221&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihycL3AbnTkhxyF1ErHhniFk6akRbAnrhyphenhyphenKlIIVhV_YvAfk0OslMOTdDcTOUeWtHX3hvYK-HcUUKeoIfyZQ5u8cGkiqeSQg_B8LhRatDF4IcOGYBuFqYBPKWOovZ46l6GGPkZBIYAR-1jq/s320/merkel-telefon-basescu-ingrijorare_f8b9e03bdf.jpg&quot; width=&quot;320&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;first&quot;&gt;
In planul doi este trimisa o scrisoare de protest trimisă tuturor şefilor de guverne din Uniunea Europeana in care se prezinta : „Gestul domnului Ponta reprezintă&lt;span class=&quot;text_exposed_hide&quot;&gt;...&lt;/span&gt;&lt;span class=&quot;text_exposed_show&quot;&gt; o pată rușinoasă pe obrazul României“&lt;br /&gt;&lt;br /&gt; Mai mulţi oameni de cultură importanţi aliati ai Partidului Democrat Liberal au semnat o scrisoare deschisă, trimisă mai apoi tuturor şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu sau Andrei Şerban sunt doar câteva dintre numele mari care semnează scrisoare. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Prin respectivul text, semnatarii atrag din nou atenţia asupra acuzaţiilor de plagiat aduse premierului Victor Ponta. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Printre cei care semnează scrisoarea se numără Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Andrei Şerban, Magda Cârneci sau Eugen Negrici, dar şi Societatea Timişoara. Scrisoarea, redactată în română, engleză şi germană, a fost deja trimisă şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; Putem intelege ca, muzicieni, psihologi, scriitori de beletristica se pot pronunta in alte stiinte, atragand atenţia acuzativ asupra modului în care se încearcă minimalizarea acuzaţiilor de plagiat în legătură cu doctoratul premierului. Facem precizarea ca domnului Victor Ponta i s-a acordat titlul de doctor 2004, teza avand ca subiect in domeniul juridic international si nicidecum in zona artelor muzicale sau parapsihologice. O incercare de discreditare lipsita de nuanta, ce nu face decat sa ridiculizeze demnitatea forurilor academice.&lt;br /&gt;  Potrivit Conventiei de la Monte- Video din 1933 statul de drept   poseda capacitatea de a-si asuma totalitatea obligatiilor de a beneficia de toate drepturile .&amp;nbsp;Demnitarii acestuia fiint capabili sa raspunda pentru angajarea sau slaba gestionare.&lt;br /&gt; &lt;/span&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
Vă prezentăm mai jos scrisoarea:&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Scrisoare deschisă șefilor de guverne din țările membre ale Uniunii Eropene&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Excelenţe,&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;vă adresăm scrisoarea de față în numele opiniei publice din România, îndeobște a activiștilor civici, oameni de cultură și membri ai mediului academic. Am aflat cu indescriptibilă indignare, din media occidentală, de acuzațiile de plagiat la adresa primului ministru al României, dl. Victor Ponta. Probele prezentate de revista Nature și preluate, între altele, de publicații precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Washington Post, Le Figaro, Le Monde, El Mundo, Kurier etc, și de canale de televiziune precum CBS News și ABC News sunt zdrobitoare și reprezintă pentru noi un motiv de îngrijorare. În joc nu e doar reputația unui politician, ci a unei întregi comunități naționale. Ne desolidarizăm cu fermitate de gestul domnului Ponta, care reprezintă o pată rușinoasă pe obrazul României.&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Vă scriem îngrijorați de felul în care o bună parte a mass-media din România și mai ales oficialitatea au înțeles să trateze acest subiect. Se încearcă cu disperare minimalizarea acestei întâmplări nefericite. Metodele diversioniste sunt cele clasice: în urmă cu câteva săptămâni, ministrul interimar al Educației a dispus schimbarea în totalitate a comisiei de etică, cea care dă verdicte în cazurile de plagiat. Vechii membri, personalități respectate ale mediului academic românesc, au fost înlocuiți cu persoane obediente, unele dintre ele având chiar funcții de conducere în partidul condus de dl. Ponta. Mai mult - un fapt fără precedent -,  o comisie ministerială care dezbătea cazul plagiatului d-lui Ponta a fost dizolvată chiar în timp ce își desfășura lucrările! În aceste condiții, e previzibil la ce concluzii ne putem aștepta din partea oficialității în privința plagiatului d-lui Ponta.&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;em&gt;Totodată, prin posturile de televiziune pe care le controlează  (Antena 1, Antena 3, România TV) s-a declanșat o amplă campanie de  minimalizare și decredibilizare a acestui caz despre care editorul  prestigioasei publicații Nature afirmă textual: „Nu avem niciun  dubiu asupra plagiatului în teza de doctorat a lui Victor Ponta.  Plagiatul a fost confirmat de mai mulţi experţi.&quot; Activiști de partid  fără cea mai mică calificare academică sunt trimiși la posturile de  televiziune invocate, inclusiv la televiziunea publică, pentru a crea  confuzie și a trimite în ridicol o chestiune atât de serioasă.Ca persoane profund atașate valorilor europene, vă adresăm acest  mesaj de îngrijorare. Știm că și alte țări europene, Ungaria și  Germania, au trecut de curând prin triste experiențe asemănătoare. Ca  membri mai noi ai Uniunii Europene,  vă solicităm să vă solidarizați cu  gestul nostru prin care cerem ca și în România gesturile de onoare - cum  ar fi demisia domnului premier Ponta - să devină gesturi firești. Dorim  ca regulile fundamentale ale civilizației europene să fie și regulile  noastre. Nu vrem să mai trăim într-o țară unde politicieni corupți,  demagogi și autoritari să ne decidă destinul prin măsuri ce încalcă în  mod revoltător și repetat legile.   &lt;/em&gt;&lt;br /&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Andrei Pleșu, scriitor, Rector al New Europe College&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Gabriel Liiceanu, scriitor, Director-General al editurii Humanitas&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Andrei Șerban, regizor, profesor la University of Columbia, N. Y.&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Magda Cârneci, scriitor, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Grupului pentru Dialog Social&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Anca Vasiliu, director de studii, CNRS Paris, Université Paris-Sorbonne&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Eugen Negrici, scriitor, profesor universitar&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Sorin Alexandrescu, scriitor, profesor universitar&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Daniel Vighi, scriitor, profesor universitar, Asociaţia culturală Ariergarda&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;&lt;br /&gt;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Andreea Pora, jurnalist, Redactor-şef adjunct, revista „22&quot;&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Ştefan Vlaston, profesor, Preşedinte EDU CER&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Alina D. Zamfir, profesor universitar, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad şi Privat Dozent/Habilitation la University of Muenster, NRW, Germania&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Sorin Lavric, scriitor&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Cristian Ciocan, scriitor, Societatea Română de Fenomenologie&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Alexander Baumgarten, conferenţiar doctor, Universitatea Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Alin Tat, conferenţiar doctor, Universitatea Babeş-Bolyai , Cluj-Napoca&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Alin Gavreliuc, conferenţiar doctor, Universitatea de Vest, Timişoara&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Ciprian Vălcan,  scriitor, profesor universitar, Societatea Tinerilor Universitari din România&lt;/em&gt;&lt;/div&gt;
&lt;div style=&quot;text-align: left;&quot;&gt;
&lt;em&gt;Societatea Timișoara&lt;/em&gt;&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;&lt;/div&gt;
&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/7025071853074105546/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/7025071853074105546' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/7025071853074105546'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/7025071853074105546'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/07/telefonul-de-la-berlin-sunat.html' title='Telefonul de la Berlin a sunat sentimental'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp2fN1Dek-dOzlKD0YBWE4Zt6M8OsaOc-s0KhIpGJvra9Q948WJOAxgbCMBxQ1maAPXZm1cD_I8qrGRc2ktaspBZRGo9ivmOkofQM43nEl07ZpDblLGbjnbCkUGQgXxUTd1iuCv7AJQ4u1/s72-c/lorenz-aktie-berlin-1928-itt-sel-alcatel-telefon.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-4677062534479483515</id><published>2012-05-28T09:46:00.002-07:00</published><updated>2012-05-28T10:01:16.701-07:00</updated><title type='text'>Lumea in naturala metamorfoza – Scrisoare din vremea schimbarilor</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;/div&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOevgCJgOsN33oreWSQPt82-Pt6g2RKRz4siaRSl6tkGUJyJ5pBeCl2IQpZxrnmuI699VorCIbQpHgpLu-u7-OXWQu-Qsd4FzIJPX5csKUXwjdq-Lpuko6jQ-lpdp77eLAtLJf-TnVtGdY/s1600/singur_2323.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;301&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOevgCJgOsN33oreWSQPt82-Pt6g2RKRz4siaRSl6tkGUJyJ5pBeCl2IQpZxrnmuI699VorCIbQpHgpLu-u7-OXWQu-Qsd4FzIJPX5csKUXwjdq-Lpuko6jQ-lpdp77eLAtLJf-TnVtGdY/s400/singur_2323.jpg&quot; width=&quot;400&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Unul dintre fenomenele naturale, dar si  ingrijoratoare in Europa, si nu de ieri, de azi, il reprezinta ascensiunea in forta a extremelor politice. &lt;br /&gt;
Cauzele revigorarii extremismului nationalist sunt multiple: de natura economica, sociala, civilizationala......
  
  &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Altfel spus vremea unor politici latente, domoale, intrate in ante-camera in surdina este in retragere. Astazi cu  miscari bruste, scriu pagini de istorie  prin manevrele politico-ideologice ale statelor. 
    Nu mai avem timp pentru eleganta. &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Problemele existente in mediul social preseaza natiunile catre conservare, nationalism si protectionism. Visele de alta data, privind globalizarea prin existenta unui stat turn-control ce ordona cu suprematie liniile de trafic incep sa apuna.
    &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Fata de alegerile din 2004, extrema dreapta a castigat locuri in plus, ca urmare a rezultatelor foarte bune din tari ca Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda si Marea Britanie. Situatia este extrem de diferita in fiecare dintre tarile in care extremistii de dreapta au obtinut rezultate bune. 
     &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Olanda a trimis patru astfel de deputati, ai Partidului Pentru Libertate, pe fondul accentuarii atitudinilor anti-islamiste si anti-imigrationiste. Olanda a fost un model de toleranta si de integrare a imigrantilor. &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Dar criza economica si financiara a schimbat atitudinea cetatenilor si o deplasare spre extreme a votului. 
Si in Austria unu din cinci voturi s-a dus spre partidele de extrema dreapta. Sunt si tari la fel de atinse de criza in care extrema dreapta a cunoscut un net recul, ca in Franta, unde multe dintre temele Frontului National au fost preluate si promovate agresiv de partidul fostului presedinte Sarkozy.
      &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; In Romania Partidul &quot;Pentru Patrie&quot;, format de un grup de vechi legionari in 1993, si-a schimbat zilele trecute numele, revenind la vechiul nume &quot;Totul pentru tara&quot;. Partidul legionar din interbelic infiintat de Corneliu Zelea Codreanu si condus de catre generalul Cantacuzino Graniceru. Alte doua organizatii care se considera sau revendica de la Miscarea Legionara si-au anuntat intentia de a intra pe scena politica cu doua noi partide.
      &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Partidul &quot;Pentru patrie&quot; a fost infiintat in 1993, activand in paralel cu un alt partid legionar &quot;Noua Romanie Crestina&quot;. Cele doua partide au incercat sa se uneasca, dar in urma unor neintelegeri &quot;Noua Romanie Crestina&quot; s-a autodizolvat, cele doua grupari legionare acuzandu-se reciproc ani la rand.
    Pentru Tara a fost infiintat in 1935 de catre Corneliu Zelea Codreanu, situindu-se pe locul 3 in alegerile parlamentare din anul 1937 si fiind dizolvat in 1938, odata cu suprimarea regimului de democratie parlamentara in Romania si instaurarea dictaturii regelui Carol al II-lea. 

&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; O alta grupare legionara, Legiunea Arhanghelului Mihail, condusa de catre Serban Suru. a anuntat in repetate randuri ca doreste infiintarea unei formatiuni politice. 
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Organizatia  &quot;Noua dreapta&quot; si-a manifstat intentia in aceasta directie. Seful organizatiei Noua Dreapta, Tudor Ionescu, a depus in luna decembrie la registratura Tribunalului Bucuresti, aproximativ 30.000 de semnaturi pentru a infiinta partidul. 
&quot;Scopul principal al partidului va fi salvarea statului si neamului romanesc. Avem un program cu 25 de puncte care vor propulsa Romania printre primele 15 state ale lumii....&quot;, declara Tudor Ionescu. 

      &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; In Marea Britanie s-a declansat o apriga dezbatere pe marginea succesului BNP(nationalistii britanici) care este primit de toti drept un partid fascist, care aminteste de anii 30 si de Oswald Mosley, cu al sau British Union of Fascist. 
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Istorici si analisti politici britanici si europeni atrag atentia asupra faptului ca fascismul a prins in Europa anilor 30 pe fondul scaderii dramatice a increderii cetatenilor in autoritatea Parlamentului, dar si Marii Crize Economice din 1929-1933.
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Deocamdata nu putem vorbi de revenirea in forta a Nationalismului, dar ascensiunea extremelor nu trebuie ignorata. Partidele democratice, de dreapta(care au cochetat nu o data cu extremistii si care i-au legitimat adesea) si de stanga trebuie sa faca front comun pentru a rezolva problemele economice si sociale care au ajuns mediul de cultura pentru extremisti. 
    &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; De ce consideram acest fenomen ca fiind natural?  Consideram un efect natural deoarece istoria ne demonstreaza,  cum pe fondul problemelor sociale existente ajungerea la putere a partidelor nationaliste se costitue o umbrela protectia la care urbea, cetatenii  o declansaza pentru conservare ( un fel de anticorp).  
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Exemple pot fi vazute in  premisele de la inceputului primei conflagratii mondiale cat si celei de- a doua conflagratii.  &lt;br /&gt;
Un prim indicator si cel mai presant asupra  sistemului  a fost si ramane  rata  somajului foarte ridicata. Un al doilea indicator deloc de neglijat productia si comertul exterior. 

       &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Nici miscarea extremista a vechilor Comunisti nu este de neluat in seama deoarece, in ideologia  marxistilor, dictatura proletariatului constituie un rau necesar, care insa lichideaza exploatarea omului de catre om, elimina deosebirile de clasa si inegalitatile economice si are o organizare superioara a formelor anterioare. &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; De asemenea, este acreditata ideea ca dictatura proletariatului se instaureaza pentru a lichida orice dominatie de clasa si deci politica, in ideea de a se ajunge la societatea comunista. 
     In dictatura proletariatului nu exista clase sociale, statul si alte organizatii politice dispar , societatea se organizeaza prin autoconducere. &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; Principiul acestei doctrine este ca in conditiile unui belsug de produse, oamenii sa fie retribuiti dupa nevoi.
De aceea, astazi constatam o metamorfoza a lumii. &lt;br /&gt;
&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; De aceea nu vom putea spune aceste lucruri, pozitionandu-ne impotriva sau favorizand si doar pentru a marca fenomenele existente din lumea in care traim. 

&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dr. Darius Stan&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/4677062534479483515/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/4677062534479483515' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4677062534479483515'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/4677062534479483515'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/05/lumea-in-naturala-metamorfoza-scrisoare.html' title='Lumea in naturala metamorfoza – Scrisoare din vremea schimbarilor'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOevgCJgOsN33oreWSQPt82-Pt6g2RKRz4siaRSl6tkGUJyJ5pBeCl2IQpZxrnmuI699VorCIbQpHgpLu-u7-OXWQu-Qsd4FzIJPX5csKUXwjdq-Lpuko6jQ-lpdp77eLAtLJf-TnVtGdY/s72-c/singur_2323.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-1409223076382114408</id><published>2012-05-15T23:57:00.002-07:00</published><updated>2012-05-16T00:03:42.146-07:00</updated><title type='text'>&quot;..Parintii mei sunt romani.......ei n-au nevoie sa munceasca. Se descurca.......!&quot;</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBlF4lJJzYbRfsj8jn4qAD-CA8QwC0VxE5jlBoLkTSS1AiEzqJeV-CkoV7s3Sow_wbLxOiH4eCOqLmzfJTPE8XDHtW7JJPEJnLozCmdqyVeXxSWdT1M6fyAPrKXjQkqqFYLsF2uejjXwPz/s1600/IMG_2711.JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left: 1em; margin-right: 1em;&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;300&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBlF4lJJzYbRfsj8jn4qAD-CA8QwC0VxE5jlBoLkTSS1AiEzqJeV-CkoV7s3Sow_wbLxOiH4eCOqLmzfJTPE8XDHtW7JJPEJnLozCmdqyVeXxSWdT1M6fyAPrKXjQkqqFYLsF2uejjXwPz/s400/IMG_2711.JPG&quot; width=&quot;400&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;
Imi amintesc cata dreptate avea Honore de Balzac cand spunea „ Una este sa asculti o gluma buna, si alta este sa traiesti si sa fi personajul unei glume bune . Spun acest lucru pentru ca desi parea greu de crezut, am ajuns sa traim intr-o gluma. O gluma autentica romaneasca. 
&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Prin ani ‚91 o replica a celor din grupul Diverstis parea sa prevesteasca viitorul  : &quot;Parintii mei sunt romani.......ei n-au nevoie sa munceasca. Se descurca.......!&quot;



 Astazi, “Made in Romania” nu mai este un brand nici macar la nasturi, creioane sau tricouri. &lt;br /&gt;
Prea putini investitori de categoria supergrea au luat drumul Bucurestilor, procopsindu-ne in schimb cu o serie de plescari care nu fac decit sa stoarca lamiile oferite cu o generozitate suspecta de guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria. &lt;br /&gt;
O asemenea economie este una de lumea a treia si nu una care se doreste o prezenta semnificativa in complexul unional european.
 Avem apoi o criza politica, mai precis o criza ideologica. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Partidele care populeaza mediul doctrinar de la Bucuresti par mai degraba “clanuri” sau aliante de “clanuri”, adunate laolalta de dorinta puterii, decit institutii dedicate binelui public si interesului national.
 Migratia ideologica, piruetele doctrinare si cirdasiile cu final neasteptat sunt tot atitea dovezi de inconsistenta a convingerilor individuale/de grup. Prin urmare, credibilitatea unor persoane/institutii este ingrijorator de redusa pentru un public care trece o data la patru ani de la stadiul de “prostime” la acela de “electorat”, pentru a reveni rapid si cu cinism la cel anterior imediat dupa vot.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;Capacitatea unei asemenea clase politice de a produce un proiect romanesc pe termen lung, de a-l promova in complicata geometrie europeana/internationala si de a-l urmari cu perseverenta si onestitate este, prin urmare, dramatic de redus.
 
Astazi, pe strada intalnesti multi oameni derutati cu fetele intunecate, privind in gol sau nervosi.
 La magazine, vanzatori nepoliticosi, parca iti fac un mare bine ca iti vind marfa de proasta calitate la pret de lux. 
Asta pentru ca este un lux in ziua de astazi sa cumperi marfa produsa in Romania autohtona. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Exista doar marfa de import cu preturi de import, dar cea mai proasta calitate. Miloacele de transport sunt supraaglomerate, mai ales la orele de varf, iar oamenii nervosi, se luau uneori la harta, pentru nimicuri.
 In timp ce nivelul de trai este în scadere, se investesc sume uriase in proiecte &quot;grandioase&quot;, ca distrugerea unei mari parti a capitalei, care continea cladiri de valoare istorica pentru terenuri. &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Pe buna dreptate, populatia a luat in deradere orice constructie sau reamenajare din ordinul lui politicului .
 
  &lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Am fost intrebat de catre unul dintre oameni ce ma insoteau la o conferinta : &quot;Cum se poate ca intr-o tara atat de bogata ca Romania situatia economica sa fie atat de rea?&quot;
 
  &lt;br /&gt;
Va invit sa raspundeti voi la aceasta intrebare. &lt;br /&gt;
Eu ma voi limita sa va prezint un raspuns din perspectiva unui an viitor.&lt;br /&gt;
&amp;nbsp;

● Previziunile economice pentru un an viitor :
  
     Anul ce urmeaza sa vina, va fi un an economic mediu. Adica ceva mai rau decat anul in curs , dar mult mai bun decat anul urmator.
 Recomandam sa se pastreze zambetul pe buzele fiecaruia pentru a se evita starile depresive si starile panica manifestate inutil de marea majoritate a populatiei.&lt;br /&gt;
&lt;br /&gt;
Dr. Darius Stan&lt;/div&gt;</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/1409223076382114408/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/1409223076382114408' title='5 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1409223076382114408'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/1409223076382114408'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/05/parintii-mei-sunt-romaniei-n-au-nevoie.html' title='&quot;..Parintii mei sunt romani.......ei n-au nevoie sa munceasca. Se descurca.......!&quot;'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBlF4lJJzYbRfsj8jn4qAD-CA8QwC0VxE5jlBoLkTSS1AiEzqJeV-CkoV7s3Sow_wbLxOiH4eCOqLmzfJTPE8XDHtW7JJPEJnLozCmdqyVeXxSWdT1M6fyAPrKXjQkqqFYLsF2uejjXwPz/s72-c/IMG_2711.JPG" height="72" width="72"/><thr:total>5</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-7429032831640215488</id><published>2012-05-12T00:37:00.001-07:00</published><updated>2012-05-12T00:37:23.347-07:00</updated><title type='text'>Moralitate, libertate si indiferenta</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;/div&gt;

&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXkoq1ok6c4yfSqzycjWORvjHb94KseQAf_1kC1kMGtJrJXpnrzje1AB6vbo2fDeRZUtA_DIRTJH80kvO7eNvZnfE1ENMrF3L25QKHlgD4KSaZEFK1gq6LqdceF7JNebG59AvNsSarfgkI/s1600/IMG_2709.JPG&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left:1em; margin-right:1em&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;400&quot; width=&quot;300&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXkoq1ok6c4yfSqzycjWORvjHb94KseQAf_1kC1kMGtJrJXpnrzje1AB6vbo2fDeRZUtA_DIRTJH80kvO7eNvZnfE1ENMrF3L25QKHlgD4KSaZEFK1gq6LqdceF7JNebG59AvNsSarfgkI/s400/IMG_2709.JPG&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;


   Sursa originala a dezbaterilor filozofice in jurul problemei libertatii este sentimentul de libertate care acompaniaza orice act voluntar .
Pusi in fata unor configuratii diferite de fapte ,a unor situatii ca putem decide ce vrem, ca nimic nu este gata facut, ca nimic nu este de reinceput la fel, ca reactiilor noastre le este strain automatismul lucrurilor lipsite de constiinta.
Chiar daca ,plasat la nivelul deciziei si facand abstractie de rezultatele obiective ale ei, sentimentul libertatii este insotit adesea de iluzia ca putem face ce vrem ca a decide fara constrangere exterioara ar insemna si a decide sustragandu-ne necesitatii ,acest sentiment ,,care nu este altceva decat experienta unui act in sine”, ne conduce spre intuitia larg acceptata la nivelul „bunului simt”, ca „libertatea vointei s-ar cunoaste fara probe”(Descartes), si ca s-ar reduce la un „dat imediat al constiintei” (Bergson).
    Dar, analizand mai atent, constatam ca aceasta intuitie este, ca orice intuitie de altfel, neclara si ne aprobata . Este de ajuns sa ne intrebam „ce simtim atunci cand ne simtim liberi” pentru a ne da seama ca aceluiasi sentiment ii putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificatii .Intuitia este deci neclara .Si ,intrucat ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, intrucat putem sa consideram alegerea noastra libera, chiar atunci cand ea a fost dictata constrangator de modelele culturale ,de criteriile sociale de valorizare , de prejudecati sau pasiuni , de fenomene de alienare ,ea nu este nici probanta. Intuitia libertatii pune problema, dar nu se rezolva .A trebuit sa se desfasoare un indelung efort de meditatie filozofica pentru ca insasi problema sa fie formulata pertinent si sa constituie cadru teoretic adecvat pentru realizarea ei .
    In dezbaterea teoretica a problemelor libertatii s-au propus in istoria gandirii filozofice mai multe tipuri de solutii .Vom prezenta cateva dintre ele , nu in ordinea lor cronologica, ci in ordinea in care trecerea de la o interpretare la alta ne permite sa surprindem fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertatii, strabatand itinerariul cuprins intre adeziunea pasiva la impulsuri si adeziunea activa la valori .

    O prima interpretare este cea in care apare LIBERTATEA – SPONTANEITATE .Ea este prezenta la ganditorii care identifica libertatea in actele unice, irepetabile, izvorate din impulsuri vitale sau emotionale, sustrase constrangerilor exterioare si inanolizabile rational. Este libertatea – capriciu, libertatea bun – plac, sau mai precis, acea ,, liberte – jaillissement’’ (libertate- tasnitura) exaltata de Bergson in cap.III din „ Essai sur les donnees immediates de la concience “.
Libertatea este considerata ca ,, un dat imediat al constiintei “, ca facultatea inerenta a omului de a se raporta sintetic si spontan la actele pe care le indeplineste, dand curs pulsatiilor si impulsurilor emotionale care ,, tasnesc “ din ,, strafundurile eului “
Pentru ca definirea este un act exercitat de inteligenta cunoscatoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrangerile inteligentei, o definire a libertatii devine principial imposibila pentru cei ce o reduc la ,, raportul spontan al eului concret cu actul “ . ,, Acest raport este de nedefinit pentru ca suntem liberi “ – scrie Bergson, constient ca ,, orice definitie a libertatii va da dreptate determinismului”
   Aceasta prima interpretare a libertatii este totalmente criticabila. Omul care s-ar considera inafara constrangerilor si-ar conferi atributul libertatii oricaror elanuri spointane care ar confunda dorinta cu vointa si ar da curs, fara cenzura rationala si fara triaj axiologic pulsatiilor vitale pornite din abisurile subconstientului, s-ar supune,in fond, unor constrangeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil.Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire ca, aderand tacit la principul CARPE DIEM, isi creeaza iluzia de a fi liber tocmai atunci cand este redus la un simplu ,, obiect” intrun angrenaj a carui functionare ii scapa cu desavarsire, iar egocentrismul si narcismul ar masca pierderea totala ,, a constiintei de sine”, a capacitatii de alegere si decizie, a intentiei de a intelege necesitatea. Putem spune ca aceasta conceptie, a unei libertati – spontaneitate , cauta libertatea exact la polul opus ei.Adeziunea pasiva cvasiautomata la impulsuri spontane ne plaseaza intr-o zona a nonlibertatii, in afara oricarui indiciu al manifestarii ei, cel mult in pragul dincolo de care incepe anevoiosul proces progresiv de eliberare.

    Trecand de acest prag, intalnim o a doua modalitate de interpretare : LIBERTATEA - INDIFERENTA –. O intalnim anticipata de stoici, reluata an formula lui Duns Scott: ,, liberum arbitrum indifferentiae”, mai tarziu in ,, Tratatul asupra liberului arbitru “ al lui Bossuet intalnim relativ recent, unele incidente si la Albert Camus : ,, Le mithe de Sisyphe” , dar prin caracteristicile sale esentiale, conceptia lui Camusse incadreaza intr-o alta modalitate de tratare a libertatii ce v-a fi analizata la locul cuvenit.Libertatea este definita deci, din aceasta perspectiva, ca facultatea de a decide fara a fi determinat de nici un mobil sau motiv. Ea presupune deci un act voluntar de dominare a impulsurilor si a pasiunilor, eliberarea de prejudecati si iluzii, de orice solicitari constrangatoare asupra eului, care putea sa privilegieze un mobil de actiune, fata de altul.Nu indiferenta involuntara sau patologica (schizofrenica), ci indiferenta deliberata, voluntara este indiciul unei asemenea libertati, care are drept corolar pentru Bossuet refuzul sistematic al angajarii, iar pentru M. Merteau Ponty disponibilitatea si angajarea permanenta, ca expresie a tendintei de autoafirmare a eului, care intelege lucid sa compenseze prin cantitatea experientelor, lipsa unor repere de ierarhizare calitativa. 
   A fi liber ar insemna deci, pentru partizanii „indiferentei”, a actiona in afara oricarei ratiuni cu privire la continutul actului care urmeaza a fi realizat, a avea puterea de a dobandi independenta, in raport cu orice mobiluri si implicit, in raport cu orice ordine a cauzelor, a fi mereu tu insuti. 
   Este usor de sesizat ca si o asemenea interpretare este precara. Ea exalta ca o perfectiune a vointei ceea ce este , in fond, o deficienta a cunoasterii. Ea intretine iluzia ca a actiona ( sau a nu actiona ) fara motive, inseamna a sustrage actiunea ( sau refuzul ei ) unor determinari cauzale, confundand eliberarea de constrangeri ( posibila )cu o iluzorie eliberare de necesitate. Ea desconsidera faptul ca nu te poti domina pe tine daca nu domini, prin cunoastere si actiune eficace, ambianta guvernata de un determinism pe care ,, indiferenta „ nu-l opreste nici sa actioneze si nici sa refuze acordul proiectelor noastre, cu realizarea lor. Totodata, ea se sprijina pe ipoteza subiacenta, greu de sustinut, ca traim intr-o lume fara repere axiologice, in care toate alegerile sunt echivalente. Ori, daca ar fi asa, alegerea intre variantele de actiune nu are sens, decizia devine arbitrala, iar libertatea imaginara. Respingand aceasta interpretare, nu putem insa sa nu mentionam ca ea surprinde, totusi, un prim grad al libertatii: libertatea implica puterea vointei umane de ,, a pune intre paranteze „ automatismele impulsurilor, de a nu accepta pasiv sa dea curs oricaror solicitari ale eului, de a le domina cel putin prin detasare si disponibilitate, cat timp ii este inaccesibila dominarea autentica, realizabila prin cunoastere si valorizare. ,,Aceasta indiferenta – cum spune Descartes – este gradul cel mai de jos al libertatii” – ( Meditations touchant la philosophie premiere „ – in Ouvres choisies – Paris –pag.113-114). Si tot autorul MEDITATIILOR METAFIZICE comenteaza : ,, Caci, daca eu as cunoaste intotdeauna, cu claritate ,ceea ce este adevarat si ceea ce este bun, nu as mai fi niciodata in dificultate deliberand ce judecata si ce alegere ar trebui sa fac, si astfel as fi in intregime liber, fara sa fiu vreodata indiferent”.

  O a treia interpretare ne situeaza cu un pas mai departe in itinerariul pe care conceptul de libertate il strabate pentru a accede in orizontul axiologic. Intalnim, de aceasta data, identificarea libertatii cu LIBERUL ARBITRU. Libertatea inceteaza a mai fi doar autostapanire si devine o forta propulsatoare .Ea inceteaza sa mai reziste printr-o indiferenta olimpiana, oricaror optiuni axiologice. Acum , valorile cu polaritatea si ierarhia inerenta lor, solicita eul, si alegerea intre alternative.

    Astazi, cu un suris condescendent pot intimpina filozofii actualele divagatii din paginile presei in jurul conceptului de libertate, devenit stringent prin forta imprejurarilor. 
In plina criza a datoriilor, asistind la tragedia elena fara a mai exclude, cu toate nefastele ei urmari si pentru restul tarilor, excluderea Greciei din zona euro, consternata de resuscitarea extremismelor de tot felul, de setea de schimbare a francezilor, care au optat pentru un presedinte socialist desi sansele ca promisiunile facute de acesta sa se implineasca trec drept nule, presa face un demers surprinzator, neobisnuit chiar.
   Practic, ofera cititorilor ocazia sau mai degraba sansa de a se ridica nitel deasupra empiriei cotidiene si publica articole despre conceptul de libertate. Actul este insa lipsit de acea gratuitate specifica textelor literare sau filozofice, fiind legat de realitatea imediata, cea de toate zilele, incepind cu libertatea pietelor financiare de a se autoregla, cu libertatile garantate de constitutie, dar si cu cele excesive, revendicate de Partidul Piratilor, spre a termina cu libertatea fiecaruia de a spune tot ce-i trece prin cap, sub masca anonimatului, de a-si tamiia prietenii ori insulta adversarii in spatiul digital, fara a avea de suportat vreo consecinta.

  Limitele morale ale libertatii
intitulat „Despre libertatea lupilor”, inspirat de o sentinta a filozofului Isaiah Berlin „Libertatea lupilor inseamna moartea oilor”, eseul publicat in unul din ultimele numere ale revistei DER SPIEGEL debuteaza cu o scandaloasa marturisire a semnatarului textului: Sunt acum pentru control si cenzura.
Cum a ajuns un autor sa pledeze pentru exact opusul idealurilor la care a aderat pina mai ieri cu trup si suflet? Raspunsul nu intirzie: insolenta cu care asa-zisii noi militanti pentru drepturile civile, alias „piratii”, revendica libertatea, totala libertate de a face, spune sau consuma orice, pe Internet, perverteste insasi pretioasa notiune de libertate, pentru care unii semeni au militat, platindu-si curajul cu pretul pierderii libertatii insesi sau chiar a vietii.
Numai ca, aceasta noua comunitate a „userilor” din spatiul internautic nu pare nici dispusa si nici capabila sa inteleaga subtilitatile complexei problematici a libertatii.
    Din care motiv publicistul enumera citeva din celebrele definitii ale libertatii, date de-a lungul istoriei de capetele luminate. Poate cea care ar trebui sa se intipareasca in mintea principalilor destinatari ai pledoariei pentru libertatea bine temperata, (admitind ca „piratilor” le vor cadea sub ochi paginile revistei DER SPIEGEL, macar in varianta online) este definitia-avertisment data de Karl Popper libertatii: ”(…) fara pavaza legii, libertatea se transforma in tirania celor puternici impotriva celor slabi”.
Excese in mediul digital
    Doua saptamini dupa publicarea eseului lui Dirk Kurbjuweit in DER SPIEGEL, in care autorul se ingrijora si de eventualitatea ca Internetul sa se transforme intr-o scoala a barbariei, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG tipareste pe prima pagina un articol de fond intitulat Libertate – un mesaj necesar.
     Autorul, Rheinhard Müller, se simte provocat de revendicarile piratilor, mai cu seama de cele care nu tin cont de drepturile de autor si nici de proprietatea intelectuala in mediul digital. Asa cum este ea conceputa de acest partid care cucereste o buna doza de simpatie in detrimentul partidelor traditionale, libertatea devine o notiune imponderabila, cei care se prevaleaza de ea nu-si asuma nici o raspundere, ba mai mult, se slujesc de ea pe spesele celorlalti.
Daca, in campanii electorale, invocarea libertatii nu este la fel de „rentabila” precum este promisiunea de a garata securitatea membrilor unei comunitati (data fiind si complexa relatie libertate versus securitate), in economia de piata recursul la notiunea de libertate este valuta forte.
Publicistul german aminteste insa cititorilor ca modul in care pietele financiare, speculantii, au inteles sa se slujeasca de libertate aminteste de cel revendicat de pirati: fara oprelisti, fara scrupule, fara remuscari.
Libertate si responsabilitate
    Nu mai putin adevarat este ca libertatea este limitata si de conditia materiala si fizica a individului uman: un om bolnav, fara resurse, fara adapost, inceteaza sa mai fie liber. Aici intervine rolul asistential al societatii si statului. Dar nu trebuie uitat ca, inainte de toate, fiecare este raspunzator pentru propria sa persoana, atrage atentia autorul textului.
    Din obiectivul acestuia nu scapa nici actuala criza a datoriilor, in care mecanisme de „salvare” supranationale stranguleaza prin deciziile lor spatiul de manevra al statului de drept liberal. Faptul ca asa numitul Mecanism European de Stabilitate se sustrage controlului direct, avind o activitate „strict confidentiala”, faptul ca functionarii sai sunt imuni ar trebui sa-i incite pe liberali sa treaca la actiune.

   Ambele interventii publicistice pe marginea conceptului de libertate pot fi insa citite si ca pledoarii intelectuale impotriva extremismelor si extravagantelor politice care prolifereaza in vremuri nesigure, de criza.

Autor: Dr. Darius Stan</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/7429032831640215488/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/7429032831640215488' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/7429032831640215488'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/7429032831640215488'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/05/moralitate-libertate-si-indiferenta.html' title='Moralitate, libertate si indiferenta'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXkoq1ok6c4yfSqzycjWORvjHb94KseQAf_1kC1kMGtJrJXpnrzje1AB6vbo2fDeRZUtA_DIRTJH80kvO7eNvZnfE1ENMrF3L25QKHlgD4KSaZEFK1gq6LqdceF7JNebG59AvNsSarfgkI/s72-c/IMG_2709.JPG" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-6371425674419377880</id><published>2012-05-01T03:34:00.000-07:00</published><updated>2012-05-01T03:39:03.325-07:00</updated><title type='text'>Ce sarbatorim la data de ziua de 1 MAI ?</title><content type='html'>&lt;div dir=&quot;ltr&quot; style=&quot;text-align: left;&quot; trbidi=&quot;on&quot;&gt;
&lt;/div&gt;


&lt;div class=&quot;separator&quot; style=&quot;clear: both; text-align: center;&quot;&gt;
&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4rHV_ziMGNMptNLQG_RmkhoTbYehJodpmnK6n4xVVhmGwj4GoB1mG-LeveKw7IcP26NnDWPgHWwiZyZ8WXethAya8AzUmkwqxZMPkaQDHZBtPBpRF3JtkBBjzI3o6HKRVn0PbYhb0QlTx/s1600/0%252C%252C15688372_401%252C00.jpg&quot; imageanchor=&quot;1&quot; style=&quot;margin-left:1em; margin-right:1em&quot;&gt;&lt;img border=&quot;0&quot; height=&quot;225&quot; width=&quot;400&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4rHV_ziMGNMptNLQG_RmkhoTbYehJodpmnK6n4xVVhmGwj4GoB1mG-LeveKw7IcP26NnDWPgHWwiZyZ8WXethAya8AzUmkwqxZMPkaQDHZBtPBpRF3JtkBBjzI3o6HKRVn0PbYhb0QlTx/s400/0%252C%252C15688372_401%252C00.jpg&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;/div&gt;





 
Dupa cum se stie in anul 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. 

Cu timpul, 1 mai a devenit sarbatoarea muncii in majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatand amploare pe măsura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi să fie libera.
 
Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscuta pe intreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc in Piata Heymarket din Chicago. 
Numarul grevistilor se ridicase la peste 65.000. In timpul unei demonstratii, o coloana de muncitori a plecat să se alature unui protest al angajaților de la intreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost impuscati si multi altii au fost rantii.

 În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câțiva mortal. 
În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecați. 
Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. 

În urma procesului, 7 dintre aceștia au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani închisoare. 

Sapte ani mai tarziu, o nouă investigație i-a gasit nevinovati pe acei lideri ai miscarii de la 1 Mai. 

Asadar, ziua de 1 MAI este un fel de parastas dansant!

&lt;b&gt;In Romania&lt;/b&gt;
      
       Fatalismul vechilor societăţi, în care sărăcia şi averile par să se reproducă în cadrul aceloraşi comunităţi impermeabile, a fost anulat în chip mai radical aici în Răsăritul post-comunist. 


Nimeni nu mai ştie prea bine ce sărbăroreşte la 1 mai. E o simplă aniversare a manifestaţiilor muncitorilor de la Chicago pentru ora de muncă de opt ore? Sau e o celebrare a clasei proletare în opoziţia ei permanentă şi ireductibilă cu capitalul? Sau poate va fi devenit deja în epoca noastră post-totalitară o celebrare, care nu exclude de astă dată pe nimeni, a muncii în sine ca activitate creatoare?
 
În orice caz, echivocurile se păstrează. În ţările Europei occidentale, cu excepţia Ţărilor de jos şi Elveţiei, sindicatele găsesc prilejul de a organiza, după model istoric, manifestaţii revendicatoare, cu toate că tocmai americanii nu le urmează exemplul, ei căutând să ia distanţă faţă de subtextul marxist al sărbătorii europene. Agitaţia flamurilor roşii de pe străzile europene continuă să transmită, subliminal, mesajul arhaic al soteriologiei marxiste. Chiar dacă în prim-plan se găsesc revendicări particulare adresate fie muncipalităţii, care restrânge posturi în diferite domenii, fie întreprinderilor industriale, care îşi delocalizează producţia, marile adunări populare comunică emoţia revoluţiei.
 
În ţările ieşite din comunism scepticismul este însă dominant. Nimic nu ar mai putea readuce oamenii pe stradă cu steaguri roşii, căci, aici în est, revoluţia proletară nu este un mit, ci o realitate istorică recentă şi dureroasă. Problemele sociale au devenit aceleaşi în est şi în vest, dar modul în care sunt ele trăite rămâne profund diferit.
 
Ceea ce nu mai există în Răsărit este tocmai conştiinţa de clasă. Muncitori manuali sau intelectuali, salariaţii cu venituri modeste din Vest au sentimentul că împart un destin social comun, aflat mereu la dispoziţia unor decizii economice incomprehensibile. În Răsăritul post-comunist, ierarhiile sociale sunt însă prea noi că să inducă un sentiment de apartenenţă, sunt prea recente ca să instituie o tradiţie şi de aceea totul pare încă reformulabil.
 
În ciuda eforturilor unui grup restrâns de a clarifica ideile stângii, nesiguranţa socială şi şomajul sunt puse mereu pe seama incompetenţei administrative şi nu a sistemului social însuşi. Doctrinarii stângii ar fi tentaţi probabil să numească această realitate „analfabetism ideologic”, dar e ceva mai mult decât o simplă ignoranţă. Este refuzul însuşi al încadrării sociale.
 
După căderea comunismului, mulţi oameni au încetat să se mai identifice precis cu ceea ce erau sub raportul relaţiilor de muncă, ceea ce a favorizat o mare mobilitate socială. Fatalismul vechilor societăţi, în care sărăcia şi averile par să se reproducă în cadrul aceloraşi comunităţi puţin permeabile, a fost anulat în chip mai radical aici în Răsăritul post-comunist, care a reluat întrucâtva startul de la zero.
 
Dar pentru că startul a fost furat şi pentru că marile trişerii sunt încă sub ochii tuturor, ca un reproş enorm, nici perdanţii şi nici câştigătorii nu s-au repliat încă pe poziţii mai ferme de clasă. Perdanţii încă nu s-au consolat şi speră, în chip nebulos, într-o amplă reformulare, iar câştigătorii se tem încă să-şi afişeze prea elocvent izbânda.
 
E suficient să vedem aventura extraordinară a poşetelor sau pantofilor Elenei Udrea în discursul public, amestecul de recriminări, de ironii şi de pledoarii stângace, ca să înţelegem că noua bogăţie e departe de a fi dobândit o minimă legitimitate. Lexicul nou al vorbirii cotidiene este el însuşi simptomul acestei stări neclare, „entre chien et loup” a societăţii româneşti, în care protagoniştii sociali au chipuri echivoce. „Luxul” odinioară universal dezirabil este astăzi o manifestare „de fiţe”, adică un capriciu nemotivat, dacă nu chiar o insolenţă, în cel mai bun caz o frivolitate dispensabilă. Luxul echivoc ca funcţie socială, „fiţele” aşadar, sunt indicatorul cel mai bun al stadiului intermediar, în care diferenţierea socială pare încă ceva vinovat.
 
În aceste condiţii nu mai are cine să defileze de 1 Mai cu steaguri roşii revoluţionare, împotriva bogăţiei cinice, a opresiunii şamd, căci deocamdată, în stadiul acesta incert, nici măcar limba cotidiană nu recunoaşte că „fiţele” ar fi ceva serios, un fapt de distincţie socială categorică şi o nouă „filosofie” de viaţă. Probabil că abia în momentul în care „fiţele” îşi vor fi pierdut conotaţia ironică, dobândind un sens pur denotativ, tranziţia în România se va fi încheiat.

      &lt;b&gt;In Romania&lt;/b&gt;
Aproximativ 500 de pensionari militari protesteaza ACUM in Piata Victoriei.
 Mitingul este este organizat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate si Consiliul National al Societatii Civile. Oamenii scadeaza &quot;Jos Basescu!&quot; si spun ca ii asteapta la protest pe toti cei nemultumiti de masurile luate de guvernanti in cazul bugetarilor, a pensionarilor, revolutionarilor, elevilor, studentilor si persoanelor cu dizabilitati
 
Altii au ales sa sarbatoresasca asa ....
 
http://www.youtube.com/watch?v=q849YmeBT5U

Daius Stan</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/6371425674419377880/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/6371425674419377880' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/6371425674419377880'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/6371425674419377880'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/05/ce-sarbatorim-la-data-de-ziua-de-1-mai.html' title='Ce sarbatorim la data de ziua de 1 MAI ?'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4rHV_ziMGNMptNLQG_RmkhoTbYehJodpmnK6n4xVVhmGwj4GoB1mG-LeveKw7IcP26NnDWPgHWwiZyZ8WXethAya8AzUmkwqxZMPkaQDHZBtPBpRF3JtkBBjzI3o6HKRVn0PbYhb0QlTx/s72-c/0%252C%252C15688372_401%252C00.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-3840886550333209296</id><published>2012-04-19T01:23:00.000-07:00</published><updated>2012-04-19T01:23:20.381-07:00</updated><title type='text'>Rasul izvor de sanatate. Mentalități ale celor ajunși din diferite motive și situații în fața judecătorului.</title><content type='html'>Aproape in fiecare zi salile din judecatorie sint pline de lume. Vin aici oameni care spera sa afle rezolvarea problemelor lor. Printre fete chinuite si crispate mai pot fi vazute si chipuri pe care nu se poate citi decit batjocura si dezinteres. 

Daca unele persoane participante la proces sunt patrunse de seriozitatea momentului, altele, in special inculpatii, frapeaza audienta prin dezinvoltura si teribilismul cu care privesc acuzatiile ce li se aduc. Este nevoie de mult calm si tact din partea magistratilor pentru a putea discuta cu astfel de persoane. Intr-un dosar, inculpatul, desi s-a declarat nevinovat in fata acuzatiilor aduse, accepta sa plateasca despagubirile solicitate de partea vatamata. Incercind sa se transforme in &quot;bunul samaritean&quot;, el si-a recunoscut, de fapt, vina.

 Unele persoane care apar pentru prima data in fata instantei sunt atit de emotionate incit gesturile lor pot cauza amuzamentul celor din sala. O astfel de clipa de amuzament a oferit-o o domnisoara citata in instanta ca martor. Dupa ce a semnat declaratia, vrind sa scape cit mai repede din sala de judecata, s-a impiedicat de cablurile microfoanelor, stricind, pentru citeva secunde, instalatia de inregistrare. 

Alti martori, desi nu au nimic important de povestit, se lungesc in declaratii, gesticulind si explicind cu atita patos cum s-au desfasurat evenimentele, incit este imposibil sa nu-ti smulga fie si un zimbet retinut.



&lt;b&gt;Din familie …..&lt;/b&gt;

„Este adevărat că atunci, în ziua de 10 ianuarie, după ce soția reclamantului I-a lovit în cap cu toporul, și eu și soția i-am mai aplicat acestuia câteva lovituri – care cu ce am putut; socot însă că atât pedeapsa aplicată mie, cât și pedeapsa aplicată soției mele — câte 3 500 lei amendă penală, n.n. – sunt prea mari, cu atât mai mult cu cât noi nu suntem niște străini, ci facem parte din familie, fiindu-i socri”. 

„Eu am fost beat, venind de la o cumetrie și nu știu nimic din ce s-a întâmplat. Am fost singur la botezul copilului unui unchi de al meu, dar nu mai țin minte bine nici numele unchiului, nici al străzii.” 

„Motivul a pornit de la un dovleac. Să tot fie un an și jumătate de când fiica mea a făcut plăcintă cu dovleac și pentru că nu a servit-o pe tavă, cum ar fi dorit ginerele meu, acesta s-a supărat și de atunci nu și-au mai vorbit și s-au despărțit…” 

„Nu înțeleg de ce fiul meu face scandal pentru grajdul în cauză; și nici de ce s-a adresat tribunalului. Ce dacă i l-am luat fără să-i dau, în schimb, nici un ban; în caz că, Doamne ferește, mor, cui îi rămâne grajdul, nu lui?!” 

„De asemenea, ca să ne ajute să facem economii, tatăl meu ne aduce în fiecare an unele alimente: cartofi și ceapă, vin și păsări; inclusiv câte o jumătate de porc viu”. 

„Mențin declarația anterioară și afirmația că am îndemnat-o pe soția mea să ia din gestiune cel puțin 30.000 de lei. Mă gândisem că în modul acesta își va crea o lipsă pentru care să fie dată afară, întrucât nu-și luase concediu de mai mulți ani …” 

                                   ***



&lt;b&gt;Declarație la polițist&lt;/b&gt;

„Invitat să se prezinte la firmă, dat fiind că magazia unde era gestionar fusese spartă, numitul a ripostat, afirmând că ora este întârziată și nu avem dreptul să-l deranjăm, amenințându-ne cu „Codul penal” ce-l posedă la domiciliu…” 

„Dacă el a insistat, eu unul nu puteam să las să-mi scape ocazia. Ținea morțiș să-i promit un casetofon. I l-am promis. I-am luat banii – 3 000 lei, n.n. – i-am promis casetofonul, și cu asta am considerat afacerea încheiată. M-am și mirat de unde atâta încredere în mine, din partea unui necunoscut. Pentru că, sincer să fiu, eu, unul, nu mi-aș fi dat pe mână 3 000 Iei”. 

„Nu contest că în seara zilei de 27 septembrie am fost surprins în cotețul de găini al unui cetățean din București. Fiind însă în stare de ebrietate, am avut toată convingerea că sunt în curte, la mama…” 

„Greșit s-a reținut că eu ca paznic aș fi fost complicele inculpaților… Ei doar au profitat de starea de ebrietate în care ajunsesem bând cu ei la poartă, deci de furat au furat fără consimțământul meu …” 

„In seara zilei de 7 februarie, după ce am adormit am avut un vis că eram prin cotețe după găini. Drept urmare, m-am sculat și am pus visul în aplicare…” 

„În timp ce plecam spre casă am fost strigat de șeful stației de betoane care m-a întrebat ce fac acolo, iar eu i-am răspuns că nimic, am furat și eu un sac de ciment …” 

                                 ***
&lt;b&gt;Din familie …..&lt;/b&gt;

„Este adevărat că atunci, în ziua de 10 ianuarie, după ce soția reclamantului I-a lovit în cap cu toporul, și eu și soția i-am mai aplicat acestuia câteva lovituri – care cu ce am putut; socot însă că atât pedeapsa aplicată mie, cât și pedeapsa aplicată soției mele, câte 3 500 lei amendă penală, n.n. – sunt prea mari, cu atât mai mult cu cât noi nu suntem niște străini, ci facem parte din familie, fiindu-i socri”. 

„Eu am fost beat, venind de la o cumetrie și nu știu nimic din ce s-a întâmplat. Am fost singur la botezul copilului unui unchi de al meu, dar nu mai țin minte bine nici numele unchiului, nici al străzii.” 

„Motivul a pornit de la un dovleac. Să tot fie un an și jumătate de când fiica mea a făcut plăcintă cu dovleac și pentru că nu a servit-o pe tavă, cum ar fi dorit ginerele meu, acesta s-a supărat și de atunci nu și-au mai vorbit și s-au despărțit…” 

„Nu înțeleg de ce fiul meu face scandal pentru grajdul în cauză; și nici de ce s-a adresat tribunalului. Ce dacă i l-am luat fără să-i dau, în schimb, nici un ban; în caz că, Doamne ferește, mor, cui îi rămâne grajdul, nu lui?!” 

„De asemenea, ca să ne ajute să facem economii, tatăl meu ne aduce în fiecare an unele alimente: cartofi și ceapă, vin și păsări; inclusiv câte o jumătate de porc viu”. 

„Mențin declarația anterioară și afirmația că am îndemnat-o pe soția mea să ia din gestiune cel puțin 30.000 de lei. Mă gândisem că în modul acesta își va crea o lipsă pentru care să fie dată afară, întrucât nu-și luase concediu de mai mulți ani …” 
             
                                           ***</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/3840886550333209296/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/3840886550333209296' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/3840886550333209296'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/3840886550333209296'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/04/rasul-izvor-de-sanatate-mentalitati-ale.html' title='Rasul izvor de sanatate. Mentalități ale celor ajunși din diferite motive și situații în fața judecătorului.'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-8156133262472377523</id><published>2012-03-23T01:32:00.004-07:00</published><updated>2012-03-23T01:43:08.499-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.google.com"/><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.kappa.ro"/><title type='text'>Comemorari . 20 de ani de la razboiul de pe Nistru</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ0IB6V6LEtVIWg3gcSwyce0Nmq_evjJ42Blqdd9jZZZnuU5dFc3qtFE3wgRI-sPvftFuOqXQNEf34nR2LEsnQueTgTy3krRdLgHk79QX5WzOCdc1nX8iXL-Y-KyzwnRzwEgLYjrUgw1ix/s1600/IMG_2709.JPG&quot;&gt;&lt;img style=&quot;display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 300px; height: 400px;&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ0IB6V6LEtVIWg3gcSwyce0Nmq_evjJ42Blqdd9jZZZnuU5dFc3qtFE3wgRI-sPvftFuOqXQNEf34nR2LEsnQueTgTy3krRdLgHk79QX5WzOCdc1nX8iXL-Y-KyzwnRzwEgLYjrUgw1ix/s400/IMG_2709.JPG&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;id=&quot;BLOGGER_PHOTO_ID_5723010309075438514&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Fortele separatiste transnistrene au recurs vineri la noi provocari in localitatea Corjova, aflata sub jurisdictia constitutionala a Republicii Moldova.  &lt;br /&gt;Un grup de acoliti ai regimului secesionist i-au împiedicat pe localnici sa desfasoare Marsul Pacii cu ocazia îmlinirii a 20 de ani de la izbucnirea conflictului armat de la Nistru din 1992. In momentul în care urma sa înceapa manifestatia de comemorare a victimelor razboiului, mai multi militieni transnistreni si autospeciale cu steaguri ale autoproclamatei republici transnistrene au blocat drumurile, iar pe parcursul întregii zile cazacii au facut de garda la crucea comemorativa unde urmau sa fie depuse flori.&lt;br /&gt;Sevciuk, la fel ca Smirnov&lt;br /&gt;Asta dupa ce la ultima reuniune în formatul 5+2 (Chisinau si Tiraspol, mediatorii OSCE, Rusia si Ucraina si observatorii UE si SUA) care a avut loc saptamâna aceasta la Dublin, delegatia moldoveneasca a rugat participantii la negocieri sa asigure „caracterul pasnic si conciliator al evenimentelor de comemorare pe data de 2 martie”. Mai mult, partea moldoveneasca a insistat asupra desfasurarii în comun a actiunilor de comemorare a victimelor razboiului.&lt;br /&gt;Noul sef al administratiei separatiste de la Tiraspol, Evghenii Sevciuk, a declarat însa, ca Tiraspolul si Chisinaul nu vor organiza evenimente comune, deoarece, în opinia lui, „aceasta ar însemna provocarea unui nou conflict”. (...) „Chisinaul si Tiraspolul au viziuni diferite în ceea ce priveste razboiul din 1992. Pentru noi ,conflictul a fost o aparare de agresiunea moldoveneasca, iar pentru Moldova a fost apararea integritatii teritoriului. Noi ne opunem comemorarii comune”, a mentionat Sevciuk. „Ideea de a forma statul transnistrean, separat de Republica Moldova, a venit exclusiv din initiativa cetatenilor nostri, care si-au aparat dreptul de a se dezvolta liber si independent. Este dorinta poporului si eu, în calitate de presedinte al republicii moldovenesti nistrene, sunt obligat s-o realizez”, a conchis noul lider transnistrean.&lt;br /&gt;Greseala Chisinaului: si-a abandonat cetatenii&lt;br /&gt;Pe de alta parte, directorul de programe la Institutul de Politici Publice de la Chisinau, Oazu Nantoi, sustine ca „relatiile dintre cele doua maluri ale Nistrului degradeaza nu pentru ca s-ar fi adaugat dusmanie, dar pentru ca oamenii s-au înstrainat”. „Pentru cei care locuiesc în asa-zisa Transnistrie regimul din stânga Nistrului este o realitate de peste 20 de ani, în situatia când Chisinaul oficial si-a ignorat cetatenii din stânga Nistrului”, sustine expertul.&lt;br /&gt;În ceea ce priveste limba vorbita, Oazu Nantoi, considera ca moldovenii din stânga Nistrului sunt supusi unui genocid etno-cultural si unei politici de asimilare mai dure decât în perioada sovietica. „În situatia când aici, în Basarabia, pas cu pas, poate firesc, poate stihinic, are loc înradacinarea limbii române, acolo, peste Nistru, domina totalmente limba rusa. Oamenii s-au conformat si este inutil sa credem ca iata se va încalzi si ei vor iesi la Nistru cu flori si îi vor cere lui Sevciuk, Lupu sau Filat sa se faca podul de flori peste Nistru”, a declarat Oazu Nantoi.&lt;br /&gt;Potrivit lui, viitorul raioanelor de est ale Republicii Moldova depinde exclusiv de calitatea guvernarii de pe malul drept al Nistrului, de viabilitatea proiectului de statalitate a Republicii Moldova, de functionalitatea statului de drept Republica Moldova si de eficacitatea democratiei moldovenesti.&lt;br /&gt;Istoric&lt;br /&gt;Razboiul din 1992 mai este numit „razboi moldo-rus” din cauza sprijinului militar acordat fortelor separatiste de fosta armata a XIV rusa care era dislocata în regiune. În plus, Acordul de încetare a focului a fost semnat de presedintii Republicii Moldova si Federatiei Ruse.&lt;br /&gt;Pe data de 2 martie 1992, presedintele de atunci al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a autorizat o interventie militara împotriva fortelor rebele care atacasera posturi de politie loiale Chisinaului de pe malul estic al Nistrului. Astfel, prin decizia Guvernului Republicii Moldova, ziua de 2 martie a fost declarata de catre Parlament - Ziua Memoriei.&lt;br /&gt;Initial, pe data de 2 septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenta regiunii, iar doi ani mai târziu a început razboiul. Efective ale garzii transnistrene si unitati de cazaci au atacat postul de politie din Dubasari. În acea perioada, Republica Moldova nu avea armata. Astfel, autoritatile de la Chisinau au ripostat cu trupe de politisti.&lt;br /&gt;In conflict au fost implicati si militari rusi, asa-numita Armata a XIV-a, cu un efectiv de peste 6000 de soldati. La 21 iulie 1992, a fost semnat acordul de încetare a focului între ex-presedintele Moldovei, Mircea Snegur, si presdintele de atunci al Rusiei, Boris Eltin.&lt;br /&gt;În timpul conflictului armat, cele mai grele lupte sau dat în localitatile Dubasari, Corjova, Cosnita, Cocieri, Roghi, Tighina si Varnita. Potrivit datelor Ministerului Apararii, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alti 284 au ramas invalizi.&lt;br /&gt;Desi au trecut 20 de ani de la acele evenimente sângeroase, problema transnistreana nu a fost solutionata nici pâna astazi. Din 1991 pâna în 2011 lider al autoproclamatei republici transnistrene a fost Igor Smirnov, cetatean al Federatiei Ruse. Dupa ce a pierdut sprijinul Moscovei din motive mafioto-economice, la scrutinul nerecunoscut de nimeni din 25 decembrie anul trecut, el a pierdut fotoliul în favoarea contracandidatului Evghenii Sevciuk.&lt;br /&gt;În memoria celor cazuti în acel razboi, astazi, în municipiul Chisinau, dar si în alte localitati din tara, sunt organizate mai multe manifestații.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Formarea Uniunii Vamale Euro-Asiatice &lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;Astazi autoritatile de la Chisinau au ramas reci la avertismentul presedintelui rus Dmitri Medvedev, care a prevestit probleme pentru Moldova, daca nu va adera la Uniunea vamala Rusia, Kazahstan, Belarus. &lt;br /&gt;La finalul reuniunii Consiliului interstatal al Comunitatii Economice Euro-Asiatice, Medvedev a avertizat ca Moldova s-ar putea confrunta cu dificultati în comertul cu tarile Uniunii vamale. „Este important ca pozitia noastra sa ajunga la urechile unor state care au statut de observator în aceasta organizatie”, a accentuat presedintele Rusiei. În prezent, Moldova are în cadrul Comunitatii Economice Euro-Asiatice doar statut de observator.&lt;br /&gt;Iurie Leanca: „Noi mergem spre UE”&lt;br /&gt;Aflat la Washington, într-o vizita de lucru, seful diplomatiei moldovene Iurie Leanca a declarat ca „Moldova nu examineaza posibilitatea aderarii la Uniunea vamala Rusia, Kazahstan, Belarus – mai ales ca nici nu a fost invitata în aceasta structura”. (...) „Deocamdata ne aranjeaza integrarea în zona de liber schimb din cadrul Comunitatii Statelor Independente si a Uniunii Europene”, a precizat ministrul Leanca.&lt;br /&gt;Anterior, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat ca Republica Moldova poate obtine o reducere de 30 la suta a tarifelor la gaze, daca va adera la Uniunea Vamala Euro-Asiatica. În plus, „în cadrul Uniunii exista o imensa piata de desfacere, comparabila cu cea a Uniunii Europene, care duce lipsa de produse moldovenesti”, a mentionat Kuzmin.&lt;br /&gt;Avertismentul lansat marti de Medvedev este valabil si pentru Armenia si Ucraina care, de asemenea, au statut de observator în cadrul Comunitatii Economice Euro-Asiatice, dar care deocamdata nu au reactionat. Potrivit lui Medvedev, un acord privind formarea Uniunii Vamale Euro-Asiatice ar putea fi semnat pâna la 1 ianuarie 2015.&lt;br /&gt;Seful Delegatiei UE în Moldova, Dirk Shuebel, a declarat anterior ca, in cazul aderarii la Uniunea Vamala Euro-Asiatica, Moldova va pierde facilitatile comerciale pe care le are în raport cu Uniunea Europeana.&lt;br /&gt;Moldova se rupe de spatiul estic&lt;br /&gt;Referindu-se la declaratia presedintelui rus, Victor Chirila, consilierul premierului moldovean a mentionat ca „Republica Moldova a ales deja calea de integrare economica cu Uniunea Europeana si a început negocierile cu privire la crearea zonei de comert liber comprehensiv si aprofundat. Acest lucru va presupune crearea unei zone economice si comerciale comune cu UE. Odata ce acest acord va fi semnat Republica Moldova va fi obligata sa absoarba o treime din dreptul comunitar, fapt ce va creste decalajul dintre Republica Moldova si restul spatiului post-sovietic, care nu va face parte din aceasta zona de comert liber cu UE. Deocamdata, spatiul CSI nu ne ofera un model comprehensiv si cuprinzator de dezvoltare economica, sociala, institutionala si democratica”, a spus Chirila. In opinia lui, “Republica Moldova va trebui sa-si clarifice in curând politica sa fata de spatiul estic si in primul rand relatia cu Federatia Rusa”.</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/8156133262472377523/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/8156133262472377523' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8156133262472377523'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/8156133262472377523'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/03/comemorari-20-de-ani-de-la-razboiul-de.html' title='Comemorari . 20 de ani de la razboiul de pe Nistru'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ0IB6V6LEtVIWg3gcSwyce0Nmq_evjJ42Blqdd9jZZZnuU5dFc3qtFE3wgRI-sPvftFuOqXQNEf34nR2LEsnQueTgTy3krRdLgHk79QX5WzOCdc1nX8iXL-Y-KyzwnRzwEgLYjrUgw1ix/s72-c/IMG_2709.JPG" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-2551475202865477364</id><published>2012-03-20T02:34:00.004-07:00</published><updated>2012-03-20T02:46:29.733-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.google.com"/><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.kappa.ro"/><title type='text'>Razboaiele libertatilor -One Parent or Five: A Global Look at Today’s New Intentional Families</title><content type='html'>Feminismul anilor 60 spunea ca tatii nu au nici un rost. Nu sunt nici relevanti nici necesari in viata sau cresterea copiilor. Femeile, afirma feminismul, pot sa-si creasca copiii singure iar barbatii nu trebuie implicati. Ei nu au nici un rol specific nici aparte in cresterea lor. &lt;br /&gt;Tinerele femei au fost educate sa-si creasca copiii singure fara a se casatori si fara barbati in viata lor sau a copiilor lor. Au fost incurajate sa devina carieriste iar daca ceasul biologic mai ingaduia, sa aibe cite un copil pe care sa-l creasca fara sot sau barbat in casa. Si asa a fost. &lt;br /&gt;Vreme de citeva decenii. Filmele si revistele de avantgarda, showurile de televiziune, revistele de moda si mass media au promovat ca ceva cool, pozitiv, de dorit si de imitat imaginea aceasta a femeii tinere, atasata mai mult de cariera decit de sot, copii, sau familie. Dar si consecintele au fost timpurii, drastice si profunde. S-au intensificat de-al lungul anilor iar statisticile care apar tot mai des le dezvaluie dimensiunile tragice. La ora actuala mai mult de jumatate din toti copiii nascuti in SUA femeilor sub 30 de ani se nasc in familii unde tinerele mame fie ca sunt singure, fie necasatorite. &lt;br /&gt;Dupa cum se vede, radicalismul anilor 60 inca are consecinte. Tragica cum aceasta situatie fara indoiala e, sociologii contemporani o numesc “the new normal,” adica “noua normalitate”, sau “noul normal.” &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Din fericire, doua generatii mai tirziu opiniile s-au schimbat. Ideologia feminista e in declin, in mare parte datorita faptului ca femeile care a fondat-o s-au razgindit. &lt;br /&gt;Acum 10 sau 20 de ani fostele feministe, acuma ele insele bunici sau cu fice in anii 20 ai vietii care cauta si ele la rindul lor sa-si intemeieze o familie, au inceput sa vocifereze tocmai contrariul: am facut o gafa. Am gindit gresit si ne-am razgindit - sotul, barbatul ocupa un loc esential in cresterea copiilor. &lt;br /&gt;E greu pentru o femeie singura sa creasca un singur copil, dar mai multi. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;In ultimii ani articolele despre abandonarea acestei perspective au aparut si inca apar des. E destul sa citesti, la intimplare, editorialele, comentariile si studiile publicate periodic pe aceasta tema in New York Times, Los Angeles Times, Dallas Morning News, The Telegraph ori in jurnalele de specialitate sa intelegi ca ceva se schimba. Un lucru bun, zicem noi, dar o experienta din care, se pare, generatia curenta de partinti nu a invatat de fel si refuza sa invete. Caci istoria se repeta. De data asta insa nu privind tatii sau barbatii ci mamele. Tot mai des apar materiale in aceste si alte publicatii care intreaba, retoric, mai conteaza mamele? Mai au mamele un rost?  &lt;br /&gt;  &lt;br /&gt;    Initial ne-am gindit sa atacam subiectul acesta acum o saptamina, pe 8 martie cind se celebra ziua internationala a femeii si a mamelor. Ne-am razgindit, insa, gasind ca poate nu ar fi tocmai potrivit sa discutam acest subiect controversat intr-o saptamina in care celebram mamele, sotiile, si ficele noastre si rolul lor binecuvintat in familie si societate. Subiectul insa trebuie discutat, dezbatut si facut cunoscut si noua, celor din Romania. &lt;br /&gt;  &lt;br /&gt;   Familia “moderna” se afla la o incrucisare de drumuri, prinsa ca intr-o menghina intre o multime de factori destructivi care pun la indoiala chiar si cele mai fundamentale adevaruri si aspecte ale familiei, printre ele rostul mamelor in familia si societatea moderna. Printre alti factori, tehnologia devine, se pare, un inamic formidabil al familiei si fertiliatii umane si submineaza drastic rolul traditional pe care mamele l-au avut de-a lungul miilor de ani in perpetuarea speciei umane. In combinatie cu revolutia sexuala, tehnologia moderna le ameninta nu numai rolul dar si demnitatea. Consecintele acestor modificari asupra copiilor deja se simt si nu sunt bune: confuzie, amaraciune, depresie, instabilitate emotiva. &lt;br /&gt;    Din multele materiale care se publica pe aceasta tema, am ales unul, intitulat Do Mothers Matter?  (“Mai conteaza mamele”?) publicat recent in The Atlantic Monthly: http://www.theatlantic.com/health/archive/2012/02/do-mothers-matter/252676/ L-am adaptat in romaneste pentru dtra. Autoarea, Elizabeth Marquardt, este un sociolog proeminent la institutul, tot atit de proeminent, din New York, Institute for American Values. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;   Mai conteaza mamele? Lipsa de mama a fost, cel putin pina recent, vazuta de majoritatea societatii ca o tragedie. Studiile in psihiatrie, filmele Disney, cit si cunoscutele cintari religioase “Sometimes I feel Like a Motherless Child” (“Uneori ma simt ca un copil fara mama”) (Nota AFR: un slagar bine cunoscut al anilor 70 al formatiei Bonnie M], au dovedit importanta mamelor si au punctat durererea pierderii lor. Dar aceste exemple nu dovedesc ca vremurile in care acesti orfani au trait au afirmat importanta mamei in viata copilului si a legaturilor maternale. De-a lungul istoriei copiii au fost deprivati de mame din diferite motive si prejudecati: saracie; prejudecati etnice sau rasiale (triburile native); conflicte armate (razboiul murdar din Argentina anilor 70); abuzuri ale drepturilor omului (sclavie); ori pentru ca mamele lor au fost vazute, spre bine sau spre rau, ca fiind nepotrivite sa-i creasca (asta ajungind la adoptii). &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;   Si totusi, cu toate ca istoria asta lunga cind unii oameni au luat copiii altor parinti si i-au crescut ca pe copiii proprii continua sa fie condamnata (cu exceptia adoptiilor, in care caz majoritatea dintre noi considera ca adoptiile sunt necesare pentru a da adapost copiilor fara mame sau parinti), o noua, dar intentionata, forma de deprivare a copiilor de mamele lor s-a ivit in zilele noastre, una care inca nu e bine cunoscuta si nu primeste atentia cuvenita in dezbaterile publice, dar una care, atunci cind este discutata, e privita ca buna, pozitiva, si nu se spune nimic rau despre ea. Ma refer, natural, la practica surogatului si a recoltarii fortate de ovule pentru a fi donate. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;     Cind surogatul si donatia ovulelor au intrat in atentia publicului in anii 80, copiii conceputi prin aceste mjloace inca aveau o mama, o femeie, dar o mama infertila, casatorita cu un barbat si care cauta sa devina insarcinata sau sa devina mama prin intermediul trupului altei femei. Spre deosebire, insa, astazi suntem martori al unui fenomen nou – surogatul si donatia de ovule cu scopul de a crea copii fara mama. Barbatii, si ei, fie singuri fie in perechi cu alti barbati, pot cumpara ovule si inchiria pintece. Unui copil i se poate nega dreptul de a-si cunoaste sau de a avea o relatie cu mama lui doar pe simplul motiv ca alti adulti, adica parintii prospecti ai copilului, doresc sa fie asa, si au bunavointa si banii pentru a asigura ca asa va fi. Aceste tranzactii se fac cu ajutorul medicilor, al avocatilor, al clinicilor licentiate de autoritatile publice, si deci, indirect, cu aprobarea tacita a statului. &lt;br /&gt;    Am mai scris despre acest subiect al tatilor care doresc sa aibe copiii dar nu sotii, in studiul meu “One Parent or Five: A Global Look at Today’s New Intentional Families.” Il luam ca exemplu pe Ian Mucklejohn, tata a trei copii. In 2001, la 54 de ani, cetateanul acesta britanic a devenit, dintr-o data, tatal a trei copii (tripleti) conceputi din ovule cumparate si gestate in pintecele unei mame surogat, ambele, donatoarea de ovule si mama surogat, locuind in Statele Unite. Nu mult dupa aceea Mucklejohn a devenit un eror al miscarii tatilor-fara-sotii cind a obtinut, instantaneu, cetatenia britanica pentru toti cei trei copii, iar in certificatul de nastere al copiilor rubrica “mama” a ramas goala. &lt;br /&gt;       Sau luati ca un alt exemplu India, unde, in 2005, un contabil in varsta pe la jumatatea vietii, Amit Banerjee, a devenit primul tata din India prin metode de surogat si donatie de ovule. Medicul lui a declarat, cu mult entuziasm, ca Amit a fost candidatul perfect pentru implementarea noii tehnologii reproductive. “Ca medic, zicea el, nu puteam sa-i refuz lui Amit tehnologia disponibila astazi cuplurilor infertile care doresc sa-si intemeieze o familie.” Cind un reporter l-a intrebat ce parere are despre faptul ca copilul nu-si va cunoaste nici o data mama, medicul a raspuns tot cu o intrebare,” dar copilul al carui mama moare in timpul nasterii?” Asta denota, in alte cuvinte, ca unii copii deja sunt deprivati de mame in momentul nasterii lor. Problema insa este ca tehnologia in mod intentionat depriveaza copiii de mame, impreuna cu doctorii, cei care isi vind ovulele si isi inchiriaza trupurile pentru gestarea viitorilor copii. Diferenta e mare, cum sunt si implicatiile etice. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Soti si Vedetele &lt;br /&gt;      Tati singuri fara sotii exista cu duiumul si in Statele Unite. Asa au ales ei sa fie. De exemplu, Andy Abowitz, un homosexual bine pus la punct care locuieste in Philadelphia, de doua ori a platit-o pe o candidata la studii de doctorat de 25 de ani sa-si doneze ovulele, si pe o femeie sa-si inchirieze trupul sa le gesteze si sa duca sarcina pina la capat, rezultind mai intii intr-o fata, si dupa 20 de luni si in doi baieti gemeni. Tinara care a donat ovulele iradia de bucurie: “E chiar fantastic cind copiii se nasc intr-un camin unde sunt doriti atit de mult!” Si, in timp ce e clar ca Abowitz pare sa-si doreasca acesti copii tare mult, intrebarea este cum se vor simti acesti copii cind vor afla modul in care au venit in lume si ca donatoarea de ovule si mama surogat nu i-au dorit? &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cum vor intelege ei notiunea de “mama” avind in vedere ca nu isi vor cunoaste mama biologica, nici mama surogat, si ca nu vor beneficia de prezenta unei femei in viata lor pe vremea cind cresc si se transforma din copii in adolescenti si apoi in adulti? &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;   Uneoi lucrurile sunt si mai complicate, atunci cind doi barbati, in loc de unul, au copii in acest fel. Uitati-va la “faimoasele” cupluri homsexuale, Elton John cu David Furnish, si Neil Patrick cu David Burtka. In general armati cu o droaie de bani, o echipa de ingrijitoare si bone, ajutoare domestice, acesti barbati probabil ca fac o treaba buna cind e vorba de a crea o atmosfera materiala prospera si buna pentru copiii lor. Dar copiii? Mamele lor care le-au dat viata nu conteaza nimic pentru ei? &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Consecinte &lt;br /&gt;     In ultimii ani incepem sa invatam tot mai multe despre acesti copii, experientele si simtamintele lor, copii care in mod intentionat au fost deprivati de tatal biologic si tot in mod intentionat au fost deprivati de prezenta unui tata in viata lor de-a lungul anilor. In studii cum ar fi “My Daddy’s Name is Donor: A New Study of Young Adults Conceived Through Sperm Donation,” pe care l-am facut cu profesorul de sociologie Norval Glenn de la University of Texas si Karen Clark; sau in istorisiri postate pe situl AnonymousUs.org; ori aflate in documentarul tocmai emis Anonymous Father’s Day,” invatam ca a fi deprivat de un tata poate fi o mare durere si o mare nedumerire, mai ales in societatea noastra contemporana care pune accent pe compasiune. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;In studiul “My Daddy’s Name Is Donor” am raportat ca majoritatea copiilor procreati prin donarea de sperma obiecteaza la faptul ca donatia este anonima. Aproape jumatate dintre ei sunt deranjati de faptul ca banii si interesul financiar au avut un rol in aducerea lor pe lume. Cei mai multi dintre ei doresc sa stie cite ceva despre familia tatalui, si se intreaba daca familiile tatalui lor ar dori sa-i cunoasca. In comparatie cu copiii de virsta lor crescuti si conceputi prin procesul biologic natural, copiii conceputi prin donatie de sperma sunt mult mai inclinati sa duca o viata de delincventa, adictie, si depresiune. &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Concluzia este clara - acesti copii nu o duc bine. Studiile despre care am scris indica ca copiii fara tati biologici au nevoie de tati in viata lor. Tatii conteaza. A venit oare vremea, in lumina acestei experiente, sa demaram studii similare sa dovenidm ca si mamele conteaza? &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;AFR Recomanda: Privind fenomenul “the new normal” (“noua normalitate”) va recomandam http://www.childtrends.org/Files/Child_Trends-2011_11_01_RB_NonmaritalCB.pdf  &lt;br /&gt; &lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Va recomandam deasemenea si un articol recent din New Yorker Magazine despre inseminarea artificiala a femeilor</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/2551475202865477364/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/2551475202865477364' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/2551475202865477364'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/2551475202865477364'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/03/razboaiele-libertatilor-one-parent-or.html' title='Razboaiele libertatilor -One Parent or Five: A Global Look at Today’s New Intentional Families'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-961276527717253160</id><published>2012-03-15T01:41:00.005-07:00</published><updated>2012-03-15T02:02:01.546-07:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.google.com"/><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.kappa.ro"/><title type='text'>O pagina de istorie cu o lectie de patriotism</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6RaZZJtwqZhdfbtDPAtDBsCB0DVC4S-xPeK5_i3hihScZUYy7VKWzLhdKvz-sNCYNQVpUH2NCMdqj6x7sMj5seO9fMubJLLGSmb_8uSJT24p10Y4exEFAZYlPH5_UWVrjx7I_KN_Cn304/s1600/js0zxxx2n4w281s0u6pem57m6xjnlc-org.jpg&quot;&gt;&lt;img style=&quot;display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 272px;&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6RaZZJtwqZhdfbtDPAtDBsCB0DVC4S-xPeK5_i3hihScZUYy7VKWzLhdKvz-sNCYNQVpUH2NCMdqj6x7sMj5seO9fMubJLLGSmb_8uSJT24p10Y4exEFAZYlPH5_UWVrjx7I_KN_Cn304/s400/js0zxxx2n4w281s0u6pem57m6xjnlc-org.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;id=&quot;BLOGGER_PHOTO_ID_5720046055506942642&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;Reprezentantul României vorbeşte&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Este o nouă confirmare (dacă mai era cazul!) a modului în care o parte importantă din clasă politică de după 1989 a înţeles să conducă poporul român spre sărăcie, spoliere economică şi dependenţă ruşinoasă faţă de capitalul străin. În fond ţara a fost coborîtă la rangul de colonie. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cum a semnat România acordul din 1972 cu FMI-BIRD &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dincolo de tenta nostalgic-naţionalistă pe care o are articolul respectiv, în urma unei analize serioase şi a altor documente oficiale ale epocii, rezultă că autorul spune adevărul. Deşi mari comunişti, oficialii de atunci au reuşit să bareze tendinţa capitalului mondial ocult de a încăleca economic România, înţelegînd că datoria faţă de ţară şi popor este mai presus de interesul personal sau cel de gaşcă. Cu o iresponsabilitate crasă oficialii actualei guvernări ne-au îndatorat pentru următorii 50 ani, fără ca să se cunoască nimic concret în urma cheltuirii acestor sume uriaşe. După ei...potopul! &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Lectie de istorie si de ce nu, de patriotism &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Cum a semnat România acordul din 1972 cu FMI (Romania este membru fondator al FMI!)&lt;br /&gt;Astăzi, când se discută atât de mult despre planul de austeritate al Guvernului de la Bucureşti pentru a primi o nouă tranşă din împrumutul contractat cu Fondul Monetar Internaţional, socotim că ar fi bine venit să prezentăm detalii despre condiţiile aderării României la FMI şi primul ei acord cu Fondul, care au fost negociate şi semnate, la Washington, la finele anului 1972. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În contextul respectiv, marcat profund de Războiul Rece, a fost un eveniment deosebit, care a luat prin surprindere celelalte ţări socialiste, şi în primul rând URSS, dar şi alte state ale lumii, el fiind amplu comentat şi de presa internaţională, dar nu şi de cea din România, care, în afara unei ştiri seci, n-a putut publicat un rând. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Despre debutul negocierilor şi momentul semnării acordului - 15 decembrie 1972 - ne-a prezentat date, în exclusivitate, dr. ec. FLOREA DUMITRESCU, ministru al Finanţelor între 1969-1978 şi fost guvernator al Băncii Naţionale a României (1984-1989). &lt;br /&gt;Întrucât este vorba de fapte de istorie, credem că ele trebuie cunoscute şi de opinia publică, dat fiind că în acea perioadă s-a ştiut foarte puţin sau nimic despre ele, iar acum avem privilegiul să le prezentăm aşa cum au fost ele trăite chiar de principalul artizan din partea românească al acestui acord istoric.&lt;br /&gt;&quot;În România, preocupările de reformă au început să se manifeste chiar în ultimii ani de viaţă ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi s-au intensificat prin venirea în fruntea partidului a lui Nicolae Ceauşescu. Aceste preocupări decurgeau din conţinutul Declaraţiei din aprilie 1964, al Constituţiei şi din alte documente programatice de partid şi de stat. În Declaraţia de la Bucureşti, din aprilie 1964, care respingea încercările URSS de a stabili direcţiile de dezvoltare în ţările socialiste aflate sub umbrela sa, se afirmă clar dreptul la independenţă şi principiul neamestecului în treburile interne ale altor state cu evocarea normelor stipulate în documentele ONU. Independenţa presupunea o industrie dezvoltată şi modernă, ceea ce impunea relaţii de colaborare cu ţările dezvoltate. De altfel, dezvoltarea industriei era un răspuns la încercările sovietice de a rezerva României un viitor agrar. Realizarea obiectivelor privind dezvoltarea industriei necesita eforturi importante, importuri de maşini, utilaje şi tehnologie.&lt;br /&gt;Cu toate măsurile luate pentru a se mări ponderea fondului de acumulare în venitul naţional utilizat, de la 17,1% cât a fost în perioada 1956-1960, la 29,5% în perioada 1966-1970, sursele de finanţare interne erau insuficiente pentru realizarea obiectivelor privind industrializarea şi modernizarea economiei. S-a pus problema solicitării unor credite în devize libere de la Banca Internaţională de Colaborare Economică din cadrul CAER cu sediul la Moscova. Răspunsul a fost negativ din lipsa lichidităţilor în valută la această bancă. Autorităţile române au ajuns la concluzia că singura soluţie este apelul la piaţa financiară mondială. În cadrul politicii de dezvoltare a colaborării cu ţările occidentale, conducerea României a stabilit să se ducă negocieri pentru aderarea ţării la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Mondială. La finele anului 1969, preşedintele Băncii Mondiale, Robert McNamara, a făcut o vizită în România, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe. Cu acest prilej, în discuţia pe care a avut-o cu Nicolae Ceauşescu s-a stabilit să se înceapă negocierile pentru aderare. Pe această bază am convenit cu McNamara ca o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional să vină în România la începutul anului 1970 pentru a demara negocierile tehnice. Negocierile s-au purtat la Bucureşti între delegaţia Fondului condusă de Wittome - director pentru Europa - şi delegaţia română, care era formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor (Florea Dumitrescu - ministru, conducătorul delegaţiei, Iulian Bituleanu - adjunct al ministrului, Costin Kiriţescu - monetarist, Gh. Crăiniceanu - directorul Direcţiei valutare, Dumitru Lăzărescu - specialist în relaţiile valutare), ai Ministerului Afacerilor Externe (Nicolae Ecobescu - adjunct al ministrului, Mada Ioan) şi alţi specialişti. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Pe parcursul negocierilor, delegaţia noastră se consulta cu reprezentanţi din conducerea Băncii Naţionale, Vasile Malinschi - guvernator - şi ai Comitetului de Stat al Planificării, Gh. Stroe - vicepreşedinte. Periodic, îi informam direct pe Nicolae Ceauşescu şi pe Ion Gheorghe Maurer - prim-ministru. În timpul negocierilor, cea mai importantă problemă au constituit-o stabilirea cotei de capital de participare, mărimea ei şi forma de depunere. Reglementările Fondului prevedeau că fiecare ţară care doreşte să devină membru trebuie să depună 90% din cotă la FMI, în aur. Eforturile pe care le face un membru la depunerea cotei se recompensează ulterior prin creditele folosite de la FMI care au un nivel de dobândă avantajos, mult mai mic decât pe piaţa bancară internaţională. Discuţiile au fost mai complexe şi datorită faptului că între ţările dezvoltate - SUA, Franţa, Germania federală - se intensificaseră confruntările cu privire la rolul monetar al aurului, la necesitatea desfiinţării aurului ca &quot;barometru&quot; al stabilităţii dolarului etc. De asemenea, noi am dorit să ne clarificăm cât mai mult asupra condiţionărilor impuse de FMI şi BIRD la acordarea creditelor, asupra aspectelor legate de trecerea în perspectivă la convertibilitatea leului şi altele. Negocierile tehnice au durat aproape doi ani, iar acordul de aderare l-am semnat, în numele Guvernului Român, la sediul FMI din Washington în decembrie 1972. După terminarea lor, când totul era convenit cu reprezentanţii Fondului, propunerile finale de aderare au fost discutate şi aprobate de Biroul Politic al partidului. Tonul discuţiilor l-a dat Ion Gheorghe Maurer, care a subliniat importanţa acestui pas istoric, exprimând susţinerea propunerilor. Toţi ceilalţi membri au susţinut şi aprobat propunerile de aderare. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Despre negocieri, despre prezenţa delegaţiei FMI la Bucureşti, despre aprobarea propunerilor nu s-a făcut nici un fel de comentariu în mass-media.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În timp ce negociam cu reprezentanţii Fondului, participam periodic şi la lucrările Comisiei Financiar-Valutare a CAER, conform programelor convenite. De câte ori mergeam la şedinţele acestei Comisii îl întrebam pe Nicolae Ceauşescu în ce moment vom informa ţările socialiste membre CAER asupra acţiunii României de a deveni membru al FMI şi Băncii Mondiale. De fiecare dată, Nicolae Ceauşescu îmi spunea că nu este încă momentul. Căuta o perioadă mai relaxată în relaţiile internaţionale, evita să tensioneze aceste relaţii cu ştiri inflamabile. Eram în semestrul II al anului 1972. Sosise vremea în care urma să informăm partenerii noştri din CAER despre acţiunile României. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La şedinţa Comisiei Financiar-Valutare a CAER, care avea loc la Moscova, erau prevăzute pe ordinea de zi probleme specifice, dar şi o Informare privind FMI şi BIRD. La discuţiile ce au avut loc toţi miniştrii Finanţelor din celelalte ţări au criticat sever politicile acestor instituţii capitaliste. În final, am luat cuvântul şi eu, arătând ce demersuri am întreprins pe linia aderării României la aceste organisme. S-a declanşat o adevărată discuţie furtunoasă: că România se aruncă în braţele capitalismului, că va fi subminată suveranitatea ţării, că România sparge unitatea ţărilor socialiste etc. Le-am spus, în final, că hotărârea autorităţilor române este luată, că ştim ce facem, că ştim să ne apărăm suveranitatea şi să promovăm interesele ţării. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Am subliniat că această acţiune se încadrează în politica externă a României, de a dezvolta relaţiile cu toate ţările lumii, indiferent de orânduirea socială, şi cu organismele financiare internaţionale care pot contribui la dezvoltarea cooperării economice între ţări. După şedinţă, miniştrii Finanţelor din Ungaria şi Polonia au venit la mine şi m-au rugat prieteneşte să le împărtăşesc şi lor din experienţa pregătirilor pentru aderare, subliniindu-mi că ţările lor nu-şi permit să facă ceea ce face România. Am stat cu fiecare ore întregi şi le-am spus cu amănunte cum am procedat şi cum ne gândim să acţionăm în relaţiile cu FMI şi BIRD. Menţionez că, înainte de a primi împuternicirea Guvernului Român de a semna Acordul de aderare la FMI şi BIRD, am prezentat propunerile de aderare Comisiilor Marii Adunări Naţionale. După ce am făcut prezentarea în faţa a sute de deputaţi care constituiau Comisiile, am fost interpelat de un deputat, pe nume Constantin Pârvulescu (fost secretar general al PCR, un cominternist cunoscut, care, totuşi, la un moment dat, a denunţat cultul personalităţii lui Ceauşescu într-un Congres al PCR - n.r.), dacă am examinat bine unde intrăm şi dacă acest act nu va afecta suveranitatea ţării? &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Am precizat în faţa Comisiilor reunite că am studiat cu răspundere politicile acestor instituţii şi m-am angajat că tot ce voi întreprinde în relaţiile cu FMI şi BIRD va sluji promovării interesului naţional. Comisiile au votat propunerile, iar eu am acţionat împreună cu reprezentanţii MAE pentru pregătirea semnării documentelor de aderare: ne-am consultat cu Ambasada României din SUA, cu reprezentanţii FMI şi BIRD, am stabilit data semnării (15 decembrie 1972), m-am pregătit pentru primele discuţii privind colaborarea cu cele două instituţii. La sediul FMI din Washington în prezenţa reprezentantului Ambasadei României, Mircea Răceanu, am semnat Acordul de aderare a României la FMI. După acest moment, ambasadorul român în SUA, Corneliu Bogdan, a organizat o recepţie pentru a marca istoricul eveniment. În faţa drapelului României şi al FMI, reprezentanţii celor două părţi au marcat începutul colaborării: din partea română: Florea Dumitrescu - ministrul Finanţelor, Corneliu Bogdan - ambasadorul României în SUA, Vasile Voloşeniuc - preşedintele BRCE, Mircea Răceanu - consilierul ambasadei; din partea Fondului: Lieftinck - director executiv la FMI, care a reprezentat mulţi ani grupul de ţări membre (Olanda, Iugoslavia, Israel, România) din care a făcut parte şi România, Wittome - director FMI pentru Europa, care a participat la negocierile de aderare de la început până la sfârşit şi alţi reprezentanţi ai FMI. Înainte de semnarea Acordului de Aderare, MAE a desfăşurat, prin ambasadele României, o amplă activitate de informare a ţărilor membre la FMI şi BIRD cu privire la demersurile ce se fac pentru ca şi România să devină membru la aceste instituţii. După semnarea documentelor de aderare potrivit reglementărilor FMI şi BIRD, fiecare ţară urma să voteze primirea noului membru. Astfel, s-a intensificat munca diplomatică din partea României solicitând sprijinul ţărilor dezvoltate, cu o pondere de vot importantă, în cadrul FMI să finalizeze procesul de votare pentru România. Procesul de votare din partea celorlalte ţări membre a prezentat o anumită particularitate, dat fiind că România era prima ţară socialistă din cadrul CAER care solicitase să devină membru (cu excepţia Iugoslaviei, care avea această calitate de la înfiinţarea celor două instituţii internaţionale financiare). &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Un sprijin substanţial l-a primit România atunci din partea autorităţilor din SUA, Anglia, Franţa, Germania Federală, Italia, Olanda şi a altor ţări membre. Demersul României s-a bucurat atunci de aprecieri elogioase şi încurajatoare. În întâlnirile pe care le aveam în acei ani cu miniştrii Finanţelor, respectiv cu guvernatorii băncilor centrale din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare, în calitatea lor de guvernatori sau viceguvernatori ai ţărilor respective la FMI şi BIRD, am fost profund impresionat de atitudinea lor plină de amabilitate şi de deschidere pentru o colaborare fructuoasă în avantajul ţărilor noastre, ceea ce ne-a stimulat în demersurile întreprinse în perioada următoare.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;După ce România a devenit membru oficial la FMI, în cadrul unei întâlniri cu McNamara, preşedintele Băncii Mondiale, acesta mi-a spus: &quot;Acum când România este membru al FMI şi al Băncii, ne-am gândit să-i acordăm pentru început credite într-un volum de un miliard de dolari&quot;. &lt;br /&gt;În sinea mea mi-am zis că Banca Mondială doreşte să impresioneze autorităţile române şi celelalte ţări socialiste despre avantajele de care se bucură România ca membru la aceste organisme internaţionale. În discuţii am mulţumit conducerii băncii pentru ce s-a gândit să facă pentru România şi l-am întrebat pe McNamara pentru ce putem folosi aceste credite, în ce domeniu, pentru ce obiective. Mi-a precizat: &quot;În domeniul infrastructurii&quot;. L-am întrebat în continuare dacă aceşti bani trebuie să-i restituim Băncii. El mi-a răspuns că &quot;da, este normal sunt credite rambursabile, cu un anumit termen de graţie&quot;. I-am precizat că, dacă vom folosi creditele pentru autostrăzi, drumuri, poduri, nu vom putea restitui la scadenţă, după 10-15 ani, creditele, pentru că asemenea obiective nu aduc venituri decât în timp mai mare, 20-30 de ani. I-am mai spus că România nu este suficient de dezvoltată pentru a lua bani din alte sectoare pentru a rambursa creditele pentru infrastructură. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ca urmare, nu vom putea face apel la creditele oferite decât dacă le putem folosi pentru creşterea producţiei, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru sporirea veniturilor. Avem în programele noastre de dezvoltare economico-sociale obiective noi de realizat în diferite domenii ale industriei, agriculturii etc., avem obiective de modernizat. McNamara mi-a precizat că reglementările Băncii nu prevăd astfel de credite. I-am menţionat că, dacă am putea primi credite pentru dezvoltarea producţiei materiale: bunuri de consum, utilaje, maşini, atunci vom avea posibilitatea să ne angajăm la un volum şi mai mare de credite decât un miliard de dolari. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Mi-a părut rău că l-am dezamăgit, chiar pe primul om care ne-a întins o mână, ne-a sfătuit cum să dezvoltăm colaborarea cu marea finanţă a lumii, cum putem să contribuim la progresul economiei şi al ţării. Nu am dezarmat însă. M-am despărţit de McNamara cu speranţa că vom găsi căile de colaborare. A fost un moment de insatisfacţie, dar care a pregătit o mare victorie, a unei colaborări benefice pentru România. Am reuşit să îmbunătăţim regulile Băncii Mondiale aplicate timp de circa 30 de ani, în beneficiul României şi al zecilor de ţări membre care au beneficiat ulterior de credite de producţie de la această instituţie. Întors în ţară , l-am informat pe Nicolae Ceauşescu despre poziţia prezentată conducerii Băncii, care mi-a spus că am procedat bine. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;După câteva săptămâni, McNamara informa autorităţile române că Banca a examinat propunerile noastre şi a modificat reglementările. Astfel, România poate accesa credite şi pentru producţie. I-am mulţumit atunci, dar o fac şi azi. &quot;FELICITĂRI domnule McNAMARA. Aţi dovedit că aţi fost nu numai un mare strateg militar al SUA, dar şi un vizionar de frunte în domeniul economic, financiar şi bancar!&quot; Am pregătit obiectivele de finanţat împreună cu ministerele de resort, cu băncile (Banca de Investiţii şi Banca Agricolă) şi am început negocierile pe obiective concrete. În întreaga mea activitate ca ministru al Finanţelor am fost călăuzit de angajamentul luat în perioada de pregătire a aderării, că voi veghea şi voi milita în permanenţă pentru promovarea interesului naţional. Fiecare obiectiv pe care îl prezentam pentru a fi finanţat cu credite de la Banca Mondială era analizat împreună cu preşedinţii celor două bănci: Mihai Diamandopol, de la Banca de Investiţii, şi Ion Ruşinaru, de la Banca Agricolă (specialişti de înaltă clasă şi colaboratori de nădejde), prin prisma eficienţei, a creşterii producţiei, a productivităţii muncii şi a contribuţiei la creşterea exportului şi a veniturilor care să permită restituirea creditelor şi a dobânzilor aferente. În perioada 1973-1989, România a beneficiat de credite de la FMI şi Banca Mondială de circa şase miliarde de dolari, credite care au contribuit la creşterea economică, la industrializarea României, la modernizarea agriculturii şi a altor domenii. Experienţa arată că orientarea creditelor primite de la Banca Mondială, în special pentru dezvoltarea şi tehnologizarea producţiei, a permis României creşterea exporturilor şi a încasărilor valutare, asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor primite şi creşterea veniturilor populaţiei.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Analiza relaţiilor altor ţări cu FMI şi Banca Mondială mai scoate în evidenţă că finanţarea din credite cu prioritate a infrastructurii a dus multe ţări la creşterea datoriei externe, la sărăcie şi mizerie. Sunt edificatoare în acest sens relatările şi concluziile cuprinse în cartea: &quot;Confesiunile unui asasin economic&quot;. Autorul volumului, John Perkins, arată că, după ce a ajutat ţările în care a lucrat cu credite de la Banca Mondială să realizeze aeroporturi, autostrăzi, să construiască centrale care să producă electricitate etc., deci a contribuit la modernizarea ţărilor respective, a ajuns la constatarea că sărăcia şi mizeria sunt mai mari după îndatorarea ţărilor decât la început şi se consideră vinovat, se consideră asasin economic. John Perkins a avut curajul să descrie asasinii economici astfel: &quot;Mercenarii sau asasinii economici (AE) sunt profesionişti extrem de bine plătiţi care escrochează ţări din întreaga lume pentru sume ajungând la trilioane de dolari. Ei direcţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), precum şi de la alte organizaţii de străine către seifurile corporaţiilor gigant şi buzunarele acelor câtorva familii de bogătaşi, care controlează resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzează în acest scop, variază de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mită, şantaj, sex, ajungând până la crimă.&quot; Am făcut această prezentare pentru a atrage atenţia autorităţilor române că au o mare răspundere în angajarea şi utilizarea creditelor de la Banca Mondială, mai ales acum, când s-a pus problema angajării unui credit de multe miliarde euro, pentru a nu lăsa generaţiilor viitoare un cadou amar - care le poate otrăvi viaţa. Revenind la relaţiile de început dintre România şi Banca Mondială, în primii 10 ani de la aderare, România a încheiat 33 de acorduri de împrumut pentru proiecte din industrie, agricultură, transporturi şi altele. Folosirea creditelor de la Banca Mondială pentru asemenea proiecte, concomitent cu creşterea producţiei interne, a contribuit la mărirea volumului de investiţii în economia naţională de la patru miliarde dolari, cât era acest volum în anul 1970, la circa 10 miliarde de dolari în fiecare din anii următori. Din cele 33 de proiecte creditate, 17 erau finanţate prin Banca de Investiţii, iar alte 16 erau finanţate prin Banca pentru Agricultură şi Industria Alimentară. Din totalul proiectelor 15 obiective s-au realizat integral cu echipamente şi materiale din ţară , ceea ce a impulsionat dezvoltarea unor sectoare ale industriei, dar a avut şi un impact negativ, ducând la unele întârzieri în punerea în funcţiune a obiectivelor respective. Pentru fiecare proiect de investiţie finanţat cu credite de la Banca Mondială, Banca de Investiţii şi respectiv Banca Agricolă ţineau o evidenţă strictă privind folosirea creditului - Fişa creditului şi problemele intervenite în execuţie. Periodic, Banca şi ministerul de resort analizau problemele şi stabileau măsurile care trebuiau luate. Deseori, asemenea analize se făceau în cadrul Guvernului, care se încheiau cu soluţiile de aplicat pentru finalizarea obiectivului şi atingerea parametrilor proiectaţi (producţie, productivitate, venituri la 1.000 lei fonduri fixe, export etc.). &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În anul 1977, de exemplu, au fost înfiinţate şi reorganizate peste 100 de întreprinderi şi centrale economice: industriale, de construcţii etc. (Întreprinderea de produse electronice şi electrice &quot;Electroargeş&quot; cu sediul în Curtea de Argeş, Întreprinderea de ţevi Zalău, Combinatul industrial pentru construcţii de maşini în oraşul Bistriţa, Combinatul de fibre sintetice Câmpulung, Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule în municipiul Baia Mare, Întreprinderea de rulmenţi grei Ploieşti, Întreprinderea de ţevi sudate Zimnicea, Întreprinderea de anvelope Zalău etc. Unele din aceste întreprinderi au fost finanţate şi cu credite de la Banca de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). În perioada 1972-1989, România, în calitate de membru al FMI şi BIRD, a reuşit să construiască cu credite de la Banca Mondială obiective de mare importanţă pentru economia românească: Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte, Întreprinderea de ţevi Roman, Combinatul de fibre sintetice Câmpulung Muscel, Întreprinderea de anvelope Zalău, Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău, dezvoltarea Combinatului chimic Craiova, Uzina hidroelectrică Râul Mare Retezat, CTE Turceni etapa a II-a şi multe alte zeci de unităţi economice care au creat zeci de mii de locuri de muncă, au mărit avuţia naţională a ţării. În realizarea unor astfel de obiective efortul propriu al ţării a fost determinant. Rata acumulării din venitul naţional a fost forţată o bună perioadă de timp. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;În intervalul 1970-1989, ponderea fondului de acumulare în venitul naţional utilizat a fost între 29,5-36,0%. În structura fondului de acumulare suma investiţiilor nete a marcat o dinamică puternică. Această rată forţată a avut şi un efect negativ. Mărindu-se frontul de investiţii peste puterile economice ale ţarii multe obiective nu au fost terminate la termen, ducând la imobilizarea unor fonduri importante, la scăderea eficienţei economice. În acest context este de menţionat că specialiştii FMI şi BIRD, în discuţiile cu reprezentanţii României, abordau asemenea aspecte, dar nu condiţionau acordarea împrumuturilor de o manieră insuportabilă. Contau în mare măsură pe răspunderea autorităţilor române. După 1989, conţinutul negocierilor şi al acordurilor de împrumut a fost diametral opus. Aceste acorduri au avut un caracter blocant, distructiv, demolator. În analizele şi scrierile mele am caracterizat acordurile încheiate după 1989 antieconomice, antinaţionale şi anticonstituţionale. Asemenea acorduri prevăd: se închid atâtea întreprinderi, se lichidează atâtea combinate industriale, agricole etc. Reiau aici o formulare din Acord: &quot;Iniţierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială&quot; (deci nu contează părerea României??) prin aşa-numita metodă &lt;în pachet&gt; aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al FPS&quot;. Deci întreprinderile se vând în pachet, deşi au fost făcute una câte una, chiar cu bani de la Banca Mondială. Desigur, vina este a autorităţilor române care s-au abătut grav de la angajamentul luat la Aderarea României la FMI şi BIRD, potrivit căruia colaborarea cu FMI şi BIRD va acţiona în direcţia promovării interesului naţional, şi de la prevederile Constituţiei României.&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Asemenea acorduri au dus la dezindustrializarea României, la jefuirea avuţiei naţionale şi la îndatorarea gravă a ţării, de aceea propun Parlamentului României şi preşedintelui ţării să ceară politicienilor şi guvernanţilor care au participat la ruinarea economiei şi la falimentarea ei să-şi asume răspunderea şi să stabilească sancţiuni pe măsura faptelor.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Acad. Dr. ec. FLOREA DUMITRESCU</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/961276527717253160/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/961276527717253160' title='1 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/961276527717253160'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/961276527717253160'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/03/o-pagina-de-istorie-cu-o-lectie-de.html' title='O pagina de istorie cu o lectie de patriotism'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg6RaZZJtwqZhdfbtDPAtDBsCB0DVC4S-xPeK5_i3hihScZUYy7VKWzLhdKvz-sNCYNQVpUH2NCMdqj6x7sMj5seO9fMubJLLGSmb_8uSJT24p10Y4exEFAZYlPH5_UWVrjx7I_KN_Cn304/s72-c/js0zxxx2n4w281s0u6pem57m6xjnlc-org.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>1</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-295127181482424340</id><published>2012-03-08T01:15:00.004-08:00</published><updated>2012-03-08T01:27:30.873-08:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.google.com"/><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.kappa.ro"/><title type='text'>Cel mai mare targ de turism din lume, Internationale Tourismusbörse (ITB)</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZBK3ERMqUMHx8ktPlK_x3P8JobNZel3CuxhjUdMKAFfeZhJ4ai_uoeawz5NXIKJNZ6OUk-dQysQIOjkbP3Kl7nTfhw-7tKk3o7cJfRF8bKnf4BWqj-PrIsagZgfB0CzlFjI96FMiOeW9O/s1600/tantos.jpg&quot;&gt;&lt;img style=&quot;display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 194px; height: 259px;&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZBK3ERMqUMHx8ktPlK_x3P8JobNZel3CuxhjUdMKAFfeZhJ4ai_uoeawz5NXIKJNZ6OUk-dQysQIOjkbP3Kl7nTfhw-7tKk3o7cJfRF8bKnf4BWqj-PrIsagZgfB0CzlFjI96FMiOeW9O/s400/tantos.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;id=&quot;BLOGGER_PHOTO_ID_5717455455128418978&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In capitala Germaniei, Berlin,  incepe in aceasta saptamana a 46-a editie a celui mai mare targ de turism, la nivel mondial. Oferte de travel din 180 de tari vor sta la dispozitia publicului in perioada 7- 11 martie. &lt;br /&gt;Douazeci de sculpturi Ankh vor fi amplasate pe strazile Berlinului, in zilele urmatoare: simbolul faraonic al vietii vesnice va fi si emblema Egiptului, tara partenera la editia 2012 a celui mai mare targ de turism din lume, Internationale Tourismusbörse (ITB).&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Targul de la Berlin se deschide din nou, ca un urias catalog de calatorie, care cuprinde toate segmentele de profil, de la turoperatori, regiuni din 180 de tari, companii de transport, hoteluri si peste 200 de firme cu profil tehnologic; in total 11.000 de expozanti.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhi5RLRTbvyXZqezCuhBO7SjU_4opFzWtk6Jx8sA5cgh2IeGSUjvjS7hax_GxTBQdDhRMK3vN5nx1tCGtAojWINuGOSCSCLXTLjYmGoGeAClhSlcWazmM0mwioPINL4mFVJ1nwDJ6ImGMxo/s1600/IMG_2690.JPG&quot;&gt;&lt;img style=&quot;display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 300px; height: 400px;&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhi5RLRTbvyXZqezCuhBO7SjU_4opFzWtk6Jx8sA5cgh2IeGSUjvjS7hax_GxTBQdDhRMK3vN5nx1tCGtAojWINuGOSCSCLXTLjYmGoGeAClhSlcWazmM0mwioPINL4mFVJ1nwDJ6ImGMxo/s400/IMG_2690.JPG&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;id=&quot;BLOGGER_PHOTO_ID_5717453603823082290&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;Dunarea face valuri, la ITB&lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Sub brand-ul „&lt;strong&gt;Explore the Carpathian Garden&lt;/strong&gt;“ se va pune accentul in acest an pe regiunile Banat, Transilvania, Maramures, Moldova si Bucovina, coastele Marii Negre, Delta Dunarii si Muntenia. In hala Romaniei participa 45 de expozanti, pe o suprafata de 407 metri patrati.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;„Triunghiul Transilvanean“ va fi un alt highlight la ITB, un parteneriat intre Brasov, Sibiu si Sighisoara, initiat de Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului (APDT) din judetul Brasov. &lt;br /&gt;Unite prin al doilea fluviu ca lungime al Europei, cinci tari prin care trece Dunarea, Germania, Slovacia, Serbia, Bulgaria si Romania se vor prezenta ca destinatie turistica. Proiectul a fost realizat de Danube Competence Center (DCC), o retea de oganizatii private si de stat, care au in vedere dezvoltarea de produse turistice pe traseul Dunarii. Regiunea e prezentata ca o oferta de vacanta perfecta, in care varietatea culturala combinata cu peisajele fascinante pot fi admirate dintr-un vas de croaziera - sau chiar de pe bicicleta.&lt;br /&gt;&lt;strong&gt;&lt;br /&gt;Excursiile in China cu ocazia venirii primaverii &lt;/strong&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;In luna martie a fiecarui an, cand majoritatea teritoriilor din Regiunea Autonoma Tibet, din sud-vestul Chinei, sunt inca sunt acoperite de zapezi si gheata, in comitatul Nyingchi, din Sud-estul regiunii, in muntii, vai si podisuri, pot fi vazute flori de piersic, de culoare trandafirie, ca fetele fetelor tibetane. &lt;br /&gt;Perioada ideala pentru admirarea florilor este cuprinsa in intervalul 15 martie - 30 aprilie. &lt;br /&gt;Incepand din anul 2002, Festivalul turistic al florilor de piersic din Nyingchi este prima si cea mai importanta activitate turistica din Tibet. In prima zi a lunii aprilie din acest an, pe malul raului Niyang din satul Ghala, care este supranumit &quot;tinutul florilor de piersic&quot;, vor fi organizate activitati sabatoresti grandioase, dedicate celor 10 ani ai festivalului. &lt;br /&gt;Satul Ghala, aflat la 13 km de resedinta judetului, este situat in valea raului Niyang. Satul este inconjurat de munti inzapeziti si este strabatut de ape curate, conditii geografice favorabile cresterii piersicilor. In perioada martie - aprilie, intreaga vale Niyang este dominata de florile de piersic. Pentru acest motiv, satul este considerat cea mai buna localitate pentru admirarea acestora. &lt;br /&gt;Alaturi de regiunea Nyinchi, in China exista multe alte locuri unde puteti sa admirati, in primele zile ale primaverii, imaginile fascinante ale florilor. &lt;br /&gt;Orasul Suzhou din provincia Jiangsu, judetul Wuyuan din provincia Jiangxi, parcul terenurilor umede Xixi din provincia Zhejiang, atrag anual numerosi turisti. Aceasta este o alta optiune ideala pentru admirarea florilor.&lt;br /&gt;Autoritatile provinciei Shanxi s-au pregatit printr-un program aparte pentru venirea turistilor, alocand sume considerabile pentru ocrotirea si renovarea templelor budiste si imbunatatirea mediului de pe Muntele Wutai. &lt;br /&gt;Muntele Wutai este situat in partea Nord-estica a provinciei Shanxi si este un loc sacru pentru ritualul budist al Bodhisattva Samantabbadra. Spatiul face parte dintre &quot;Cei Patru Munti Budisti Sfinti din China&quot;, alaturi de Muntele Emei din provincia Sichuan, Muntele Jiuhua din provincia Anhui si Muntele Putuo din provincia Zhejiang. Este un loc de maxima importanta pentru religia budista, faimos in China si in strainatate. Incepand din timpul dinastiei Han de Rasarit, templele au fost construite in munte, in timpul diverselor dinastii. Ca urmare, aici s-au adunat diferitele stiluri arhitectonice din istoria Chinei. Dintre cele peste 50 de manastiri din Wutai, Templul Foguang este cea mai mare constructie din lemn, ridicata in timpul dinastiei Tang. In templu exista sculpturi, gravuri in piatra, picturi murale, caligrafii, toate relevand o mare valoare artistica. &lt;br /&gt;Pe langa templele budiste, in Muntele Wutai se gasesc numeroase manastiri lamaiste, construite in stilul arhitectonic tibetan din dinastia Qing, lamaismul fiind atunci religia imperiala. Coexistenta armonioasa intre diferite scoli budiste si culturi etnice constituie un caracter local. In anul 2009, Muntele Wutai a fost inclus pe lista Patrimoniului Cultural Mondial de UNESCO.&lt;br /&gt;In luna martie, in orasul Weishan din provincia Yunnan, intemeiat cu peste 600 de ani in urma, va fi organizat festivalul turistic cu tema mancarurilor locale. Cu ocazia evenimentului, vizitatorii pot descoperi istoria si cultura locala, caracterizata prin bucataria cu specific local. &lt;br /&gt;Odata cu savurarea diverselor feluri de mancaruri, turistii vor putea admira spectacolele splendide cu dansuri traditionale ale etniei Yi, si pot participa la expozitia obiectelor de artizanat a locuitorilor etniilro Yi si Hui. &lt;br /&gt;Orasul Weishan, populat de multe minoritati nationale, intre care Yi, Hui, Bai, Miao si Lisu, reprezinta capitala statului antic Nanshao, care a existat in vestul Chinei in urma cu sase veacuri. Intregul oras pastreaza pana in zilele noastre infatisarea initiala, cu forma unei table de sah, fiind unul dintre cele mai bine conservate orase antice din China. &lt;br /&gt;Primavara alunga frigul cumplit si aduce vitalitate. Iata un bun motiv pentru a va invita sa faceti o excursie in China, la inceput de primavara. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dr. Darius Stan</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/295127181482424340/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/295127181482424340' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/295127181482424340'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/295127181482424340'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/03/cel-mai-mare-targ-de-turism-din-lume.html' title='Cel mai mare targ de turism din lume, Internationale Tourismusbörse (ITB)'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZBK3ERMqUMHx8ktPlK_x3P8JobNZel3CuxhjUdMKAFfeZhJ4ai_uoeawz5NXIKJNZ6OUk-dQysQIOjkbP3Kl7nTfhw-7tKk3o7cJfRF8bKnf4BWqj-PrIsagZgfB0CzlFjI96FMiOeW9O/s72-c/tantos.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry><entry><id>tag:blogger.com,1999:blog-1262304448150351023.post-7582675870132142904</id><published>2012-03-07T01:42:00.007-08:00</published><updated>2012-03-07T06:13:12.125-08:00</updated><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.google.com"/><category scheme="http://www.blogger.com/atom/ns#" term="www.kappa.ro"/><title type='text'>Momente decisive ale aliantelor</title><content type='html'>&lt;a href=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCbNMBkFXZIn7X29dykFZGtfG63-SE3Lg37PGULkcw8QO94RMleDp-BEjHFx6xfLJwlecJqBvaqEO8qtmUcsOOrn83R_KEIGWIIDrczizm6vgJjkBnMf-XUrpKXfHSXAHaDWwP2YtDL2a-/s1600/Sufismul.jpg&quot;&gt;&lt;img style=&quot;display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 250px; height: 283px;&quot; src=&quot;https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCbNMBkFXZIn7X29dykFZGtfG63-SE3Lg37PGULkcw8QO94RMleDp-BEjHFx6xfLJwlecJqBvaqEO8qtmUcsOOrn83R_KEIGWIIDrczizm6vgJjkBnMf-XUrpKXfHSXAHaDWwP2YtDL2a-/s400/Sufismul.jpg&quot; border=&quot;0&quot; alt=&quot;&quot;id=&quot;BLOGGER_PHOTO_ID_5717095350521082242&quot; /&gt;&lt;/a&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Spuneam candva reflectand la cea ce ne invata parintele curentului Realist, Morgenthau, despre momentele lumilor. Spuneam de pilda, cum natiunile lumii au cunoscut momente de confruntare si colaborare, de alianta si respingere.... Mai prezentam momentele cheie in care statele decid in a incheia astfel de aliante politice sau economice si de ce. Acesta este subiectul prezentat astazi.&lt;br /&gt;    Dupa alegerile din ultima perioada, ce au avut loc in Rusia si respectiv Iran  aliantele se intaresc, se reanoiesc. Astfel dupa terminarea forfotei cu alegerile relatiile acestora se vor consolida. &lt;br /&gt;Iranul spera sa extinda si sa aprofundeze cooperarea cu Moscova dupa alegerile din Rusia. Acest lucru a fost anuntat astazi de catre reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe din Iran.&lt;br /&gt;„Avem sentimentul ca relatiile ruso-iraniene vor fi consolidate si întarite”, a declarat acesta. „Teheranul si Moscova au un potential important în regiune”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;    Rusia - Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, la alegerile prezidentiale din Rusia, Vladimir Putin a obtinut 63,75% din voturi, Ghennadi Ziuganov - 17,19%, Mihail Prohorov - 7,82%, Vladimir Jirinovski - 6,23%, Serghei Mironov - 3,85%.&lt;br /&gt;Analistii au relatat care sunt cauzele succesului unora si insuccesului altora. &lt;br /&gt;Cel mai probabil, cei mai vechi participanti la luptele electorale prezidentiale vor parasi câmpul luptei. Cea de a cincea participare la alegerile sefului statului a liderului Partidului Liberal-Democratic s-a încheiat cu un esec. El a trebuit sa cedeze locul trei, pe care s-a situat în mod stabil, lui Mihail Prohorov, care este novicele alegerilor prezidentiale. De asemenea, este putin probabil ca cea de a patra participare la alegerile prezidentiale a liderului Partidului Comunist Ghennadi Ziuganov, poate fi considerata un succes. Potrivit expertilor, liberal democratii si comunistii trebuie sa-si reorganizeze partidele si sa scoata pe arena lideri noi si sa întreprinda o noua încercare peste 6 ani. De asemenea, ei trebuie sa acorde atentie formei campaniilor preelectorale ale candidatilor lor, considera politologul Leonid Poleakov.&lt;br /&gt;„De data aceasta, campania lui Vladimir Putin a fost originala. El nu a prezentat programul sau la început, spre deosebire de alti pretendenti la postul de presedinte, ci l-a prezentat sub forma unor articole publicate, o data pe saptamâna, în cele mai populare ziare. Fiecare articol a fost consacrat unui aspect concret al programului – problemei nationale, politicii economice, politicii sociale, sistemului politic al Rusiei, relatiilor internationale. Oamenii au putut sa citeasca, sa mediteze ce le place si ce nu le place. Si aceasta forma de comunicare cu alegatorii a dat rezultatele sale”.&lt;br /&gt;Absolut contrara a fost campania electorala a lui Vladimir Jirinovski. Expertul Pavel Sviatenkov considera ca în ea nu a existat nici un moment pozitiv.&lt;br /&gt;„A fost filmat un clip nereusit, unde Jirinovski mâna un magar, au fost sloganuri nereusite de genul: „Jirinovski – ori va fi mai rau!”. S-a creat impresia ca el a obosit deja de politica si actioneaza fortat”.&lt;br /&gt;Principala surpriza a alegerilor prezidentiale a fost locul trei obtinut de miliardarul Mihail Prohorov. La Moscova si Sankt-Petersburg el a obtinut 20% si 15% din voturile alegatorilor, a relatat Leonid Poleakov.&lt;br /&gt;„În favoarea lui a fost faptul ca este novice si ca anul trecut a fost victima autoritatilor în ghilimele, când partidul pe care îl conducea i s-a luat într-un mod foarte straniu. El a câstigat, cu toate ca în Rusia, oamenii nu au încredere în miliardari. Însa, se pare ca pe Prohorov a mizat pe clasa oraseneasca suparata. De fapt, el este singurul care putea exprima interesele lor si de aceea Prohorov a obtinut un asemenea rezultat”.&lt;br /&gt;Moscova este unica regiune din Rusia, unde învingatorul cursei prezidentiale, Vladimir Putin, a obtinut mai putin de jumatate din voturile locuitorilor – circa 46%. Putin a obtinut cele mai multe voturi, în Caucaz. În Cecenia, Daghestan si Ingusetia în favoarea lui au votat peste 90% din alegatori. Iar în Cecenia el a obtinut 99,8% din voturi.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;    Iran - Primele rezultate ale alegerilor parlamentare din Iran au aratat o victorie impresionanta, înregistrata de catre sustinatorii liderului tarii, ayatolahul Hamenei. Sustinatorii presedintelui Mahmoud Ahmadinejad au fost învinsi.&lt;br /&gt;Astfel, considera unii experti internationali, în conformitate cu toate procedurile democratice, lui Ahmadinejad i s-a dat foarte clar de înteles ca prezenta lui a devenit inacceptabila pentru autoritatile supreme ale Iranului. &lt;br /&gt;Particularitatea alegerilor parlamentare din Iran se manifesta prin lipsa, aproape completa, a confruntarii traditionale dintre conservatori si reformisti. Campania electorala din Iran a fost o rivalitate între diferitele fractiuni conservatoare de dreapta si extremiste de dreapta. Liderii opozitiei nu numai ca si-au etalat candidatii, dar au si îndemnat la boicotarea întregii campanii electorale, considerând-o în mod deliberat falsificata. Acei reformatori, care au îndraznit totusi sa ramâna candidati independenti, au avut un succes mic si au primit un numar minim de voturi în Majlis, noul parlament iranian.&lt;br /&gt;Lupta principala s-a dat între politicienii conservatori. În ciuda faptului ca expertii internationali au considerat ca în lipsa reformatorilor, alegerile vor esua, ca urmare a unei participari scazute la vot, pe 2 martie au votat un numar record de iranieni: conform Ministerului de Interne s-au prezentat mai mult de 64% dintre cei care au drept de vot.&lt;br /&gt;„Campania actuala este foarte importanta pentru noi, deoarece de ea depinde soarta Iranului, dar si viitorul puterii prezidentiale în tara”, a declarat politicianul iranian, Husein Ruivaran.&lt;br /&gt;„Si extremistii dreptei si cei de dreapta, chiar daca apara interesele islamului si Iranului, actioneaza diferit. Conservatorii moderati, printre care se afla si presedintele Ahmadinejad, cred ca este necesar sa se acorde o mai mare libertate economiei tarii. În schimb, extrema dreapta, crede ca Iranul trebuie sa apere valorile islamului. Acest punct de vedere este împartasit si de liderul extremei drepte, ayatolahul Ali Hamenei. De faptul cine va obtine cel mai mare numar de voturi la alegerile în Majlis va depinde cine va deveni presedintele tarii si în ce directie va continua sa se dezvolte viata politica a Iranului”.&lt;br /&gt;În ciuda faptului ca la sfârsitul lunii aprilie va avea loc turul doi al alegerilor parlamentare si în 30 de regiuni din tara nu s-au putut alege favoritii, este deja clar ca o mare parte din voturile iraniene au fost câstigate de „Frontul unit al conservatorilor”. El a unit conservatorii-traditionalisti. Frontul este condus de catre un adversar mai vechi al lui Ahmadinejad, presedintele prezentului Majlis, Mohsen Laridjani. Pe locul doi, dupa numarul de voturi, se afla „Frontul rezistentei islamice din Iran”, al carui lider informal este fostul comandant al „Garzilor revolutionare” si fostul candidat la presedintie, Mohsen Rezai. „Frontul stabilitatii revolutiei islamice”, pro-prezidential, care pretindea mai înainte la majoritatea în Majlis, în final a primit un numar foarte mic de voturi. În ciuda înfrângerii fortelor pro-prezidentiale, schimbari globale nu vor fi nici în politica interna si nici în cea externa, este de parere cercetatorul Institutului de Studii Orientale, Elena Dunaeva.&lt;br /&gt;„În cel de-al optulea Majlis, majoritatea a fost de asemenea în mâinile conservatorilor-traditionali. Astfel activitatea mandatului parlamentului trecut se poate caracteriza ca o lupta continua a Majlisului si guvernului si, prin noul corp de deputati, cel mai probabil, vom asista la o continuare a confruntarii dintre Larijani ca lider al conservatorilor-traditionalisti si Ahmadinejad, în calitate de sef al executivului. În politica externa, în mod evident, pâna la noile alegeri prezidentiale din vara lui 2013 nu se vor produce schimbari semnificative. Conservatorii-traditionalisti si oponentii acestora din echipa prezidentiala sustin continuarea programului nuclear Iranian si nu sunt gata sa faca concesii noi grupului de negociatori „5+1”. Desi se poate înregistra un oarecare progres în dezvoltarea interactiunii Iranului cu adversarii sai pentru a slabi sanctiunile anti-iraniene”.&lt;br /&gt;Lupta din cadrul elitei iraniene conducatoare va continua, dar aceasta nu se va reflecta asupra politicii externe a Teheranului, declara expertii rusi. În elita iraniana moderna actioneaza efectul „cetatii asediate”, asociata cu agravarea conflictului cu Occidentul. Cu toate acestea, viata politica iraniana s-ar putea schimba daca pâna la alegerile prezidentiale, conflictul dintre Occident si Iran va trece de la faza „rece” la cea „calda”.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Vocea diplomatiei se poate impune si printr-o bogatie culturala.&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Mai mulţi participanţi la sesiunea Conferinţei Consultative Politice Populare din China, care se desfăşoară actualmente la Beijing, şi-au exprimat opiniile privind răspândirea în lume a culturii chineze.&lt;br /&gt; În Raportul Ministerului Finanţelor din China privind executarea bugetului central şi local din 2011 şi proiectul bugetului central şi local pentru 2012 s-a specificat, că din acest an, China va susţine activităţile informative ale importantelor mijloace de informare în masă de promovare a culturii chineze în lume. Vor fi alocaţi 2,75 miliarde de yuani din buget în acest scop, cu 37,5% mai mult faţă de anul trecut.&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Yang Lan a declarat că în ultimii ani, sporirea bugetului guvernului a deblocat canalele de informare. Prezenţa imaginii noastre în presa ţărilor dezvoltate a contribuit la o cunoaştere mai bună a Chinei în lume. Ea consideră că pentru ca lumea să cunoască mai bine China şi ca să fie răspândită şi acceptată mai uşor în lume cultura chineză, procesul de creaţie are nevoie de un mediu mai relaxat.&lt;br /&gt; &lt;br /&gt;Pu Cunxin, a subliniat că vorbim de o cultura complexă iar cultivarea acesteia nu trebuie forţată, are nevoie de un proces lung şi susţinut .&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Diplomaţia chineză se bucură de rezultate fructuoase&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;La o conferinţă de presă organizată marţi dimineaţă la Beijing în cadrul sesiunii anuale a forului suprem legislativ din China, ministrul chinez de externe Yang Jiechi a prezentat bilanţul activităţilor diplomatice ale Chinei în ultimii 10 ani. Conform acestui bilanţ, în ultimul deceniu, diplomaţia chineză a obţinut rezultate semnificative. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Ministrul a subliniat că securitatea şi suveranitatea naţională sunt prioritatea diplomaţiei chineze, iar activităţile diplomatice susţin dezvoltarea economică şi socială din ţară. În ultimii ani, China a consolidat cooperarea cu multe ţări şi organizaţii regionale şi internaţionale, deschizând o etapă nouă de cooperare reciproc-avantajoasă. Totodată, China a participat activ la activităţile internaţionale, promovând ideea unei structuri mondiale care să susţină ţările aflate în curs de dezvoltare. Prin acţiunile sale diplomatice, China a promovat pe plan internaţional imaginea sa de ţară civilizată, democratică, deschisă către lumea exterioară, care progresează mereu, aducând contribuţii importante la rezolvarea problemelor fierbinţi regionale şi internaţionale şi la dezvoltarea economiei mondiale. &lt;br /&gt;&lt;br /&gt;&lt;br /&gt;Dr. Darius Stan</content><link rel='replies' type='application/atom+xml' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/feeds/7582675870132142904/comments/default' title='Postare comentarii'/><link rel='replies' type='text/html' href='http://www.blogger.com/comment/fullpage/post/1262304448150351023/7582675870132142904' title='0 comentarii'/><link rel='edit' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/7582675870132142904'/><link rel='self' type='application/atom+xml' href='http://www.blogger.com/feeds/1262304448150351023/posts/default/7582675870132142904'/><link rel='alternate' type='text/html' href='http://destainuirialeprezentului.blogspot.com/2012/03/momente-decizionale-ale-lumilor.html' title='Momente decisive ale aliantelor'/><author><name>Unknown</name><email>noreply@blogger.com</email><gd:image rel='http://schemas.google.com/g/2005#thumbnail' width='16' height='16' src='https://img1.blogblog.com/img/b16-rounded.gif'/></author><media:thumbnail xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" url="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCbNMBkFXZIn7X29dykFZGtfG63-SE3Lg37PGULkcw8QO94RMleDp-BEjHFx6xfLJwlecJqBvaqEO8qtmUcsOOrn83R_KEIGWIIDrczizm6vgJjkBnMf-XUrpKXfHSXAHaDWwP2YtDL2a-/s72-c/Sufismul.jpg" height="72" width="72"/><thr:total>0</thr:total></entry></feed>