Partea 1 / 4

Partea 2 / 4

Partea 3 / 4

Partea 4 / 4

Intotdeauna s-a spus ca poti cunoaste parintii dupa cum si-au crescut copiii, asa ca se ajunge la intrebarea:

Cine este "Romania"? Am ajuns la concluzia ca nu este nevoie de prea mult timp pentru a-ti da seama de raspunsul atat de evident: sunt eu, esti tu, sunt cei care-si omoara copiii, sotiile, sotii, sunt cei sinistrati - luptatorii cu puhoiele nestavilita de ape, sunt cei plecati in Spania, Italia si cine stie pe unde pentru a putea sa-si creasca copiii, suntem "noi", cetatenii "Romaniei".

Si mai departe se ajunge la urmatoarea intrebare: Cine sunt "ei"? Cine ne cresc ca "cetateni"? Mai bine zis cine sunt "parintii adoptivi"? Sunteti voi marii oameni, cei care conduceti si faceti "legi avantajoase", voi politicienii. Va vanturati fundurile in cladiri pompoase, va faliti cu mari promisiuni zadarnice si va imbulziti sa cresteti o "Romanie", sa adoptati o fiica, o Cenusareasa, de la care sa cereti, sa tot cereti si, ca drept rasplata pentru averile dobandite in urma infierii, o rasplatiti cu promisiuni si mangaieri inselatoare.

"Romania" v-a oferit totul si a asteptat recunostinta "parintilor adoptivi" si o asteapta, in fiecare zi ce trece. Tu "Romanie", fiica adoptiva, ce ai schimbat "parinti" dupa "parinti": aveai educatie si lucrai in industrie si agricultura, sanatate si siguranta zilei de maine, acum ce ai? Pe zi ce trece esti din ce in ce mai retardata, mai handicapata, mai bolnava: nu mai ai educatie, nu mai lucrezi, cu sanatatea nu mai vorbim. Asa ca ce faci tu "Cenusareasa" pentru a da parintilor tai ce iti cer mai mult si din ce in ce mai mult? CERSESTI sau FUGI la altii.

Dintr-o fiica educata si sanatoasa, dar probabil aparent fericita, ai ajuns o cersetoare handicapata si multi zic ca explodezi de fericire. Daca inainte mergeai la scoala si la serviciu si primeai mustruluiala pentru ceva facut sau spus mai libertin, azi nu mai primesti nici mustruluiala, nici scoala, nici loc de munca si poti sa faci ce vrea inimioara ta atata timp cat te dai si poti sa te vinzi.

In concluzie, cum v-ati crescut fiica, voi "parinti adoptivi"? Ce fel de "parinti" sunteti voi? E flamanda, somera, bolnava si rataceste fara a mai vrea ceva, fara un scop maret, stie doar ca parintii adoptivi vor bani si avere.

Si totusi mai spera la "parinti" mai buni. Vrem hrana sa crestem, vrem scoala sa ne educam, vrem locuri de munca sa nu cersim, vrem sanatate sa putem trai. Asta vrem noi, noi "Romania"!

Saptamana viitoare, pe 22 si 23 iulie ii asteptam pe cei de la Damian & Brothers.

Mai jos aveti o serie de poze, atat din pavilionul Romaniei cat si din incinta expo. “Colectia” completa de imagini poate fi vizualizata la: http://www.flickr.com/photos/dudupetrovici/sets/72157606209844465/

Puteti sa urmariti aceste update-uri fie in flash-ul din dreapta, la rubrica Contact, fie direct la http://twitter.com/ecologu

 

AGEAMIII DE SERVICIU

sau

Cum s-a facut de a ramas mica sirena fata batrana

Nascuta si asa din chinurile a zece ani de opinteli, orgolii si frustrari, legea care trebuia sa reglementeze activitatile pescaresti din Romania, speta Legea nr. 192 din 2001, a intrat din nou in sala de operatie, dupa ce a zacut o perioada in „Morga Spitalului Victoria” unde fusese spalata si imbalsamata de catre ‚specialistii’ MADR, cu ajutorul specialistilor ANPA.

In sala de operatie insa, stupoare, doctorii nu mai inteleg absolut nimic, nici din anamneza medicului legist, intitulata pompos „Expunere de motive”, nici din relatarile ‚rudelor’ si nici macar din spusele vecinilor.

Motivata initial ca o solicitare a Uniunii Europene, afirmatie nesustinuta vreodata cu documente, sau ca o rezolvare a investitiilor statului in modernizarea sectorului pescaresc, intre noi fie vorba, statul nu va investi niciodata in proprietatea privata, ori ca o deblocare a absorbtiei fondurilor europene prin FEP, atribut exclusiv al ANPA, caruia nici pana acum nu i s-a raspuns la intrebarile determinante: care?, ce fel de?, al/a/ai/ale cui?, câti?, câte?, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 23 din 5.03.2008 s-a intalnit zilele acestea in cadrul Comisiei de Agricultura, Silvicultura si Dezvoltare Rurala cu un Proiect de lege, mai exact Legea 78/2008 intitulata : Propunere legislativă privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale UE.

Lasam deoparte aspectele procedurale ale adoptarii ordonantei (lipsa semnaturii Ministerului de Justitie, preexistenta unei initiative legislative pe acelasi domeniu – L 213/2008, lipsa dialogului social pe forma adoptata a ordonantei) si ne referim doar la cateva aspecte, considerate de initiatori, chei de bolta ale gandirii lor auto(in)suficiente.

Mai intai, se invoca solicitarea Uniunii Europene privind desfiintarea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, trecandu-se sub tacere ca documentul oficial al Uniunii Europene, mai exact Documentul de Pozitie revizuit al Romaniei adoptat la Conferinta Interguvernamentala pentru Aderarea la Uniunea Europeana, la Capitolul 8 – Piscicultura, se prevede, in mod expres, infiintarea institutiei care sa se ocupe cu administrarea fondului piscicol si privatizarea sectorului pescaresc.

Apoi, se invoca lipsa de organizare in sectorul pescaresc, in conditiile in care aceste organizatii au fost recunoscute in baza Ordinului MAAP nr. 418/2003, apoi au fost recunoscute in baza Ordinului MADR nr. 772 din 06.09.2007, cand s-au schimbat si criteriile de recunoastere, iar acum se propune o noua modificare a acestor criterii si o alta recunoastere. Probabil aceasta ‚stabilitate’ va ajuta producatorii sa se organizeze periodic in ‚meleuri’ pentru a recupera balonul… de oxigen.

Sigur, se invoca cresterea salariilor angajatilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura din veniturile Agentiei Domeniilor Statului, uitandu-se ca ANPA nu a preluat nici o sursa de venit (veniturile CNAFP au trecut la ADS). Dar nu toate caile Domnului sunt cunoscute profanilor! Poate, de data asta, merge!

Insa cel mai comic artificiu al medicilor rezidenti la Spitalul Victoria este cel legat de interesul lor pentru gratuitatea apei utilizate in acvacultura, aspect de altfel aflat pe agenda Comisiei Europene, semnalat si sustinut de catre Federatia Europeana a Producatorilor din Acvacultura. In documentul intitulat ‚Punctul de vedere al Guvernului’ referitor la Proiectul de Lege nr. 78/2008, in care se prevede gratuitatea apei care tranziteaza fermele piscicole, domnul Calin Popescu Tariceanu sustine; „Precizam ca prevederile initiativei legislative contravin Directivei cadru in domeniul apelor 2000/60/CEE […]”. Tot domnia sa concluzioneaza apoteotic „Avand in vedere considerentele mentionate, Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative” . Argumentatie pertinenta, documentata, pe alocuri acompaniata cu rondouri de flaut si cimilituri din batrani. Acesta era punctul de vedere al onorabilului domn Tariceanu in data de 11.01.2008. Dupa doar cateva saptamani, iata insa, revelatia divina il patrunde pe acelasi domn care sustine cu aceeasi pertinenta si abnegatie, inlocuind insa flautul cu vajnica fanfara de la 10 Prajini, exact opusul [ apud OUG 23, art. 43, alin (3)] „Folosirea apei in activitatea de acvacultura, in amenajarile piscicole, se face cu titlu gratuit […]”. Culmea culmilor OUG 23/2008 este semnata si de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, care, nici in cele mai hitchcock –iene scenarii, nu poate concepe sa piarda o asemenea sursa de finantare, in speta: apa de ploaie!

Trecem sub tacere inadvertentele juridice, tehnice, tehnologice, semantice si logice ale OUG 23/2008, care partial au fost sesizate de catre comisiile Senatului, pe mesele carora a trecut textul si intrebam doar atat: Vorbiti serios?

 

Catalin Platon este inginer, in prezent consultant pe tematici legate de finantari si activitati in sectorul piscicol, lucreaza de 19 ani in domeniul pescaresc avand experienta in toate segmentele acestuia, si pe componenta publica si pe cea privata. Expertiza sa se bazeaza pe activitatile desfasurate ca cercetator stiintific si pe diverse activitati manageriale: sef al unor colective de cercetare, director comercial, manager proiect la o companie romano-olandeza. In perioada 2005 – 2008 a activat ca director al CNAFP Filiala Iasi

Aveti mai jos continutul articolului:

Pescarii rămân fără obiectul muncii

Scris de Cornelia Popescu

Pescarii din Delta Dunării sunt nemulţumiţi de prevederile unei ordonanţe de urgenţă privind pescuitul. Principala nemulţumire: interzicerea unor unelte de pescuit tradiţionale, folosite cu precădere de localnici. Şefii Agenţiei Naţionale de Pescuit se scuză că ordonanţa care nemulţumeşte o parte din pescarii din Deltă are rolul de a adapta legislaţia românească la cea europeană, dar şi de a reduce braconajul. Numai că pescarii sunt dispuşi să meargă în instanţă pentru a anula această ordonanţă care, în opinia lor, îi “ajută” pe pescari şi pe familiile acestora să moară de foame.
Haralambie Popora, preşedintele Asociaţiei de Pescari “Năvodul” din Tulcea, crede că aceste măsuri impuse de Uniunea Europeană înseamnă sărăcie, pentru că de acum înainte li se interzice pescarilor să se folosească de cea mai veche sculă tradiţională din Deltă - setca. Popora este de părere că nicăieri în lume într-o rezervaţie nu este voie să li se interzică drepturile cetăţenilor. Popora mai spune că peste 90% dintre pescari lucrează numai cu setca, iar cealaltă sculă, vintirul, se foloseşte doar pe timpul sezonului, adică două luni de zile pe an. Specialiştii spun că noua ordonanţă emisă de Guvern stabileşte şi care este mărimea peştilor ce pot fi pescuiţi. Odată ce setca va fi interzisă, pescarii vor putea folosi vintire sau taliene, însă ei cred că aşa vor muri de foame. Haralambie Popora se plânge de faptul că Guvernul face legile după propriul plac, fără ca ei să fie consultaţi. În replică, oficialii statului spun că au impus aceste măsuri pentru a se preveni braconajul, însă Popora explică faptul că braconierii nu sunt pescari. În susţinerea acestor afirmaţii, liderii Federaţiei Organizaţiilor de Pescari Delta Dunării vor solicita în instanţă anularea ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind pescuitul şi acvacultura, prin care se interzice pescuitul cu setci şi ave pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Editorial

• La Mulţi Ani, Doamnă! La Mulţi ani, fă!

Din cuprins

• Milu Oşlobeanu, patriarhul viticulturii omâneşti
• Bursa vinului
• Postgustul amar al concluziilor – continuarea articolului din numărul trecut în care erau semnalate două raude în mediul universitar.
• Pregătirea de bază a degustătorului
• Inedita experienţă a Africii de Sud, la răscruce de Lumi
• Oltenia: mica Românie viticolă (IV)
• De vorbă cu Stela Popescu despre artă, despre oameni, despre vin
• Lacrima viţei de vie, un miracol încă puţin cunoscut Vinul, un garant al frumuseţii, tinereţii şi sănătăţii
  Germania: viile, vinurile şi treptele de calitate
  Când legea se aplică de-a valma

Ar fi fost interesant de surprins si reactiile reprezentantilor ANPA la cele scrise in articol.

Ca observatie (mai mult sau mai putin fondata): printre motivatiile introduse in preambulul OUG 23 apare si “cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale”. Totusi se constata ca pentru acest deziderat a fost necesara o ordonanta separata…

Guvernul a adoptat în şedinţa de astăzi, 12 martie, Ordonanţa de Urgenţă privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană, din Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat.

Actul normativ creează baza legală pentru operaţionalizarea sistemului de plată dezvoltat şi agreat de instituţiile implicate în gestionarea FEP, respectiv: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Organismul pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), după aprobarea de către Comisia Europeană a Programului Operaţional pentru Pescuit 2007 – 2013, în data de 14.12.2007.
Ordonanţa de urgenţă urmăreşte asigurarea construcţiei instituţionale pentru derularea Fondului European pentru Pescuit, a cadrului juridic corespunzător şi stabilirea fluxurilor financiare prin care se derulează asistenţa financiară nerambursabilă alocată României, precum şi prefinanţarea şi cofinanţarea aferente proiectelor de investiţii derulate prin FEP.
Fondurile de la bugetul de stat necesare cofinanţării şi prefinanţării proiectelor ce se derulează prin FEP vor fi asigurate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), asigurarea managementului Programului Operaţional pentru Pescuit şi efectuarea plăţilor către beneficiari revenind în sarcina Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
Beneficiarii proiectelor de investiţii, aferente Fondului European de Pescuit sunt: persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, asociaţii profesionale, Grupuri de producători, Cooperative, ONG-uri cu activitate în sectorul pescăresc, micro-întreprinderi (cu cifra de afaceri anuală de până la 2 milioane de euro şi până la 9 angajaţi), întreprinderi mici ( cu cifra de afaceri anuală de până la 10 milioane de euro şi 10-49 angajaţi), întreprinderi medii ( cu cifra de afaceri anuală de până la 50 milioane de euro şi 50 - 249 angajaţi), întreprinderi ( cu cifra de afaceri anuală de până la 200 milioane de euro şi maximum 750 angajaţi).
Suma totala alocata României in perioada 2007-2013 pentru derularea proiectelor de investiţii prin Fondul European pentru Pescuit este de 307,6 milioane Euro, din care 230,71 milioane Euro contribuţia UE (80%) şi 76,89 milioane Euro de la bugetul naţional (20%).

Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 12.03.2008

Update: s-ar parea ca totusi demisia d-lui Stefan urmeaza sa se concretizeze…informatiile “pe surse” sunt contradictorii in acest moment…

Modificarile recente din sectorul de pescuit si acvacultura tulbura apele acestui sector, printre singurele care inca nu beneficiaza de fonduri comunitare nerambursabile.

Pe scurt:

- luni, 10 martie 2008 s-a publicat in Monitorul Oficial OUG nr. 23 / 2008 care abroga Legea nr. 192 / 2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura; aceasta ordonanta desfiinteaza si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol si transfera patrimoniul si contractele institutiei la Agentia Domeniilor Statului.

Practic, acvacultorii se intorc la ADS unde vor fi iarasi “cenusarese” si unde vor plati redevente in grau (si alte plante). Probabil ca au considerat suficienta o “gratuitate a apei pentru acvacultura”….pentru a accepta intoarcerea sub papucul ADS.

- presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, si-a prezentat demisia, ministrul acceptand-o in cursul zilei de ieri, 11 martie.

S-ar parea ca in presa inca nu a aparut nici o stire pe aceasta tema, “gurile rele” spun ca “vinovat” ar fi prietenul d-lui Stefan, Liviu Mihaiu…

Vom reveni cu amanunte…

Pana acum nimeni nu a sesizat ca numarul de nisetri deversati in Dunare a fost cu muuult mai mare decat cel specificat in ordinele comune ale MADR si MMDD. Este vorba despre aceleasi ordine invocate in acuzele aduse CNAFP pentru ca nu a organizat “licitatie” pentru puietul de morun.

Cred ca pozitia Garzii de Mediu, exprimata de comisarul Popa, este o replica la acuzele aduse de Raduta in Obiectiv - Tulcea (cititi articolul aici): “Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”.

Iata si articolul:

5455

Luni,28 Ianuarie 2008
www.adevarul.ro
„Regele Deltei” populează Dunărea cu sturion fără autorizaţie de mediu

un articol de Toma Laura

„Regele Deltei” populează Dunărea cu sturion fără autorizaţie de mediu

Una dintre cele mai mari firme de piscicultură din România, Sporting Tour SRL, cu sedii în trei judeţe, nu are autorizaţie de mediu, deşi funcţionează din 2005. În aceste condiţii, firma a deversat în apele Dunării, la finele anului trecut, peste 95.000 de pui de sturioni. Informaţia a fost furnizată de comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Popa, citat de Rompres

La finele anului trecut, peste 95.000 de exemplare de puiet de nisetru au fost deversate ilegal în apele Dunării de către omul de afaceri Robert Răduţă, cunoscut drept „regele Deltei”, acţionar principal al firmei Sporting Tour.

Popularea cu sturioni a Deltei Dunării s-a făcut prin încălcarea Ordinului comun al Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii care prevedea, pentru 2007, lăsarea în libertate a numai 30.000 de exemplare de nisetru provenite din crescătoriile de sturioni.

În urma acestor constatări, Garda de Mediu a cerut stoparea deversării puietului de sturion, dar, după cum afirmă comisarul general Popa, inspectorii de mediu au fost puşi în faţa faptului împlinit, popularea realizându-se în ciuda interdicţiei.

„Firma, care are puncte de lucru în Olt, Călăraşi şi Tulcea, funcţionează din 2005 şi nu are autorizaţie de mediu nici în acest moment, deşi a participat şi a câştigat până acum licitaţii organizate de instituţii ale statului pentru repopularea Dunării cu sturioni”, mai spune Octavian Popa.

În urma unui control efectuat la punctele de lucru ale societăţii respective, s-au descoperit pui de sturioni crescuţi în bazine situate în imediata apropiere a bazinelor în care se aflau hibrizi de sturioni.

„Situaţia ridică multe semne de întrebare, pentru că este foarte posibil ca puii-hibrid să fi ajuns, din greşeală, în bazinul cu sturionii ce trebuiau să fie deversaţi în fluviu”, explică Popa.

Observam o pozitie mai nuantata a comisarului Popa: “[…]puii-hibrid sa fi ajuns, din greseala, in bazinul cu sturionii ce trebuiau deversati[…]”.

Vom reveni cu imagini, eventual si niste filmulete, sa intelegem mai bine ce inseamna acesti pui de sturioni si de ce se face atat tam-tam pe tema aceasta.

Aceste documente sunt postate pe site-ul Garzii de Mediu, aici dar nu intotdeauna pot fi accesate, asa ca le puteti lectura si de pe acest site.

Corespondenta ANPA - GNM

Corespondenta ANPA - GNM - partea a doua

Nb. Articolul este preluat din Obiectiv - Tulcea

Raduta si Maereanu in razboiul “Sturionul” (II)

Scris de Florenta GAVRILA

Joi, 24 Ianuarie 2008

“Popa nu stie ce-i un hibrid, dar stie ce-i aia o vodka”

Declara omul de afaceri Robert Raduta
Afacerea “Sturionul” continua, iar dezvaluirile cu privire la implicatiile anumitor functionari publici in acest subiect se tin lant. Miza o reprezinta sume importante de bani alocati de Ministerul Agriculturii pentru Programul de populare a Dunarii cu sturioni, program ce a inceput in anul 2006 si va fi incheiat in 2016, cand va fi ridicata prohibitia la sturioni. Este vorba de sute de mii de euro din fondul de stat ce merg catre firmele care au ca obiect de activitate acvacultura, iar numele vehiculate in aceasta afacere sunt unele foarte bine cunoscute. Pe de o parte, oamenii de afaceri Dumitru si Marilena Maereanu, si Robert Raduta, pe de alta parte, sefii unor institutii ale statului, respectiv Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, condusa de Gheorghe Stefan, Compania Nationala a Fondului Piscicol, dirijata de un anume Popescu, si, nu in ultimul rand, Octavian Popa, comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu, foarte cunoscut din cauza scandalurilor recente pe care le-a provocat.

Pe scurt, cei doi oameni de afaceri, patronii firmelor S.C. “Beluga Farm” S.R.L. (Robert Raduta) si S.C. “Kaviar House” (sotii Maereanu), au inceput sa se acuze reciproc de ilegalitati si de relatii mai putin profesionale cu anumiti sefi de institutii ale statului.

In ziarul de ieri, a fost prezentat interviul pe care ni l-au acordat sotii Maereanu, iar in continuare vom prezenta varianta sustinuta de omul de afaceri Robert Raduta. Pe scurt, istoria incepe in luna decembrie a anului trecut, cand Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a desemnat firma S.C. “Beluga Farm” S.R.L. ca fiind castigatoare a licitatiei de repopulare a Dunarii de sturioni.

Reporter: Unde a inceput conflictul dumneavoastra cu familia Maereanu?

Robert Raduta: Cele doua firme, S.C. “Beluga Farm” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L., s-au inscris la licitatie, dar fiecare la o specie diferita, deci noi nu am concurat intre noi. Erau bani alocati pentru pastruga, si bani alocati pentru nisetru si morun separat. Banii care nu au fost luati de Maereanu au ramas in bugetul statului. Eu am luat doar o parte din cei 900 de mii de euro alocati pentru acest program si am ramas cu 50 de mii de euro dupa un an de munca, si pe astia ii pierd din cauza cursului valutar de acum.

Terminandu-se licitatiile, iar doamna Maereanu primind instiintarea ca nu s-a calificat pentru ca a cerut un pret pe care Ministerul nu era dispus sa-l plateasca, a inceput sa conteste licitatia pe care am castigat-o eu. In nicio tara civilizata nu poti contesta o licitatie la care nu ai cumparat caietul de sarcini. Acea cerere a fost inregistrata, si nicidecum aprobata. In baza faptului ca a depus cererea si i s-a dat un numar de ordine, doamna Maereanu s-a dus la Politia de Frontiera, dupa care l-a anuntat pe domnul Octavian Popa de la Garda Nationala de Mediu ca trebuie neaparat sa opreasca popularea efectuata de firma mea, pentru ca eu as vrea sa populez Dunarea cu hibrizi, ceea ce este o minciuna incalificabila. Eu ma cunosc bine cu sotii Maereanu. Sunt oameni de afaceri ca si mine, si chiar ne-am ajutat cu un an inainte, si daca unul reuseste si celalalt nu reuseste din proprie vina…

Rep.: De unde acest conflict?

R.R.: Ea, suparata pe sine insasi ca a cerut prea multi bani si ca statul nu i-a raspuns, a spus sa moara capra vecinului. Mi l-a pus in carca pe Popa, la bagat la inaintare, si omul, politician local de la Tulcea, poate l-a si inscris in partid.

Rep.: Ce legatura banuiti ca este intre oamenii de afaceri Maereanu si comisarul - sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?

R.R.: Sotul dansei umbla prin Tulcea impreuna cu comisarii de mediu sa identifice poluatorii, ca sa le dea domnul Popa amenda. Este in cardasie cu domnul Popa, pentru ca altfel domnul Popa nu ar fi actionat atat de vehement intr-o activitate de repopulare a Dunarii in care sunt implicate doua ministere.

El, fiind seful Garzii de Mediu, Garda de Mediu ar trebui sa se ocupe de problemele majore din tara, poluarea, Copsa Mica, deci nicidecum sa se bage unde nu-i fierbe oala. Ce cauta Garda de Mediu sa verifice? Se pricepe Popa la pesti? Femeia, smechera, l-a pus pe Popa sa spuna ca eu pun hibrizi in Dunare. M-au tinut in loc o luna de zile, au fost facute teste A.D.N. la sturioni, teste morfologice, doar-doar voi depasi termenul la care se poate incheia contractul cu Ministerul Agriculturii, adica 21 decembrie, pentru ca pe 24 decembrie Garda Financiara isi inchidea activitatea si nu mai puteam sa incasez banii.

Popa mi-a trimis Garda de Mediu in nenumarate controale, au incercat sa opreasca camionul si in ultima zi. Si unde este nebunia si magaria facuta de Popa? El a spus ca pestii sunt hibrizi, dar dupa A.D.N. s-a demonstrat ca nu-i asa. Dar daca omul si-a pus ambitia de dragul lui Maereanu, a iesit cu pieptul in fata si a zis: “Domnule, eu, comisarul Garzii de Mediu, am descoperit ca Raduta, hotul acesta, vrea sa populeze Dunarea cu hibrizi”. Cred ca Popa nici nu stie ce-i aia un hibrid, el stie ce-i o vodka. Omul acesta mi-a pus pe cap toate corpurile de control, sa ma impiedice sa deversez pestii, dupa care a primit actele de la Ministerul Agriculturii prin care i s-a comunicat ca este o confuzie ce s-a intamplat. Dupa acea hartie, si-a ambitionat si mai mult oamenii; erau toata ziua la mine in curte sa opreasca si camionul de peste. Sapte ore au stat comisarii lui la Tamadau, calare pe personalul meu, sa nu-i lase sa deverseze ultima transa. Am facut-o totusi in final, spre insatisfactia doamnei Maereanu ca n-a murit capra vecinului, spre insatisfactia domnului Popa, care n-a reusit sa-si demonstreze muschii ca face el ce vrea in tara asta, si probabil ca va plati…

Rep.: Asta s-a intamplat la inceputul lunii decembrie. Ce s-a intamplat mai departe si unde este ilegalitatea?

R.R.: Pe 27 decembrie, doamna Maereanu populeaza Dunarea cu morun, lucru pe care il inteleg pentru ca si eu am muncit, si stiu cum este. Nu inteleg de ce si-a pus ambitia sa-mi puna bete-n roate, sa-mi strice mie afacerea. Ilegalitatea este insa aceasta. S-a inteles cu Popescu de la Compania Nationala, care este o companie capusa ce trebuia de mult desfiintata, se intelege cu Popescu si cu Popa - Popescu avea niste bani in plus adunati de la pescari, taxe, iar Popescu a zis, “Cat vrei, femeie, pe peste? 15 euro? Ia de la mine”.

Rep.: Din cate stiu, Ministerul Agriculturii urma sa dea cate 8 euro pentru fiecare sturion. Banuiti de unde ar fi diferenta de bani?

R.R.: Institutiile care au ordonat programul de repopulare au fost ministerele Agriculturii si Mediului. S-a facut o licitatie, Maereanu nu s-a calificat, si ar fi trebuit sa-si vanda pestii in alta parte, la fermieri, si nu sa populeze Dunarea. Vine Popescu de la C.N.A.F.P., iar aceasta Companie nu face parte din programul de repopulare, si spune “Mai femeie, am eu niste bani, ia vin-o, cat imi dai?”

Ministerul Agriculturii nu mai are nici o legatura cu aceasta achizitie facuta de Popescu direct cu Maereanu. Nu s-a facut licitatie, si aici este penala treaba. Este o infractiune absolut vizibila si nu iti trebuie multa carte ca sa realizezi acest lucru.

Rep.: Deci inteleg ca diferenta a fost pusa din banii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol…

R.R.: Bineinteles. Compania ii da 15 euro plus TVA, femeia deverseaza pestii, nu participa nimeni la verificat, la marcat, la numarat. Cand s-au facut celelalte deversari de sturioni, am avut o comisie acolo, care a asistat si la deversarea mea si la deversarea ei (n.n. - anul trecut). S-a facut repede, i-au numarat ea cu sotul ei si cu inca un angajat, n-a fost nimeni de la Ministerul Mediului si nimeni de la Ministerul Agriculturii, au fost doar cei de la C.N.A.F.P. si probabil ca de la Garda de Mediu, de la Popa. Acesta este furtisagul cel mai mare. Inca odata, Dunarea avea nevoie de acei moruni, dar nu sub forma asta.

Rep.: Doamna Maereanu sustinea ieri ca acolo s-a facut cercetare.

R.R.: Cum sa faca cercetare? Ce cercetare sa faca cu Popescu de la C.N.A.F.P., care este invatator de matematica si nu stie cum arata pestii? Asta este o gaselnita ulterioara, ca sa nu intre la puscarie si sa ramana ea cu banii, chestiune care pe mine nu ma mai intereseaza. Pe mine ma intereseaza ca eu am luat bani de la banca imprumut, 300 de mii de euro, ca sa fac tot programul acesta, hrana, pesti, imbunatatiri, si, daca Maereanu nu ma impiedica sa derulez conform contractului deversarea, cu Popa impreuna, in noiembrie eram cu sturionii deversati in Dunare, cand leul si euro aveau o valoare numai buna.

M-a impins pana la sfarsitul lui decembrie, iar eu am primit banii pe 8 ianuarie, cand cursul crescuse. Deci eu am pierdut peste 30 de mii de euro, din ambitia lui Maereanu si a lui Popa ca eu populez cu hibrizi. Si atunci am plangere penala depusa prin care o sa le cer aceste daune, o sa le cer daunele pentru munca Institutului “Delta Dunarii” Tulcea, care a facut probe A.D.N. la 150 de mii de pesti. Au fost oameni care au muncit doua saptamani, iar astea toate sunt costuri. Trebuie sa existe si aceasta raspundere la un moment dat.

Dupa ce v-ati distrat citind aberatiile din Academia Catavencu din postul anterior, aveti mai jos un articol din Obiectiv - Tulcea, care prezinta mai detaliat si mai aproape de realitate ceea ce s-a intamplat la sfarsitul anului 2007.

Maine vom avea punctul de vedere al Garzii de Mediu.

N.B. Articolul este postat dupa metoda “copy - paste”, greselile de exprimare / ortografie apartin autorului…

Investigatii. In razboiul “Sturionul”, doi combatanti: Raduta si Maereanu

Scris de Florenta GAVRILA

Miercuri, 23 Ianuarie 2008

Productia de sturioni este dominata in acest moment, si incontestabil, de doua firme conduse de doua personaje deja foarte cunoscute la Tulcea si in Delta Dunarii. Este vorba de Robert Raduta, concesionar al unor incinte piscicole si zona Chilia Veche, dar si detinatorul unei firme de acvacultura, si Marilena Maereanu, care, impreuna cu sotul sau, Dumitru Maereanu, au inceput o afacere cu sturioni la Isaccea. Pana nu demult, intre aceste firme era pace si liniste. Firma “Kaviar House” a familiei Maereanu castiga licitatiile pentru popularea Dunarii cu moruni, iar S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L., a omului de afaceri Robert Raduta, avea in grija deversarea puietilor de nisetru.

In luna decembrie a anului trecut, relatia profesionala buna dintre acesti oameni de afaceri s-a rupt, lasandu-se cu procese in instanta, acuze serioase, numele implicate in scandalul “Sturionul” fiind de asemenea cat se poate de cunoscute: Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care este acuzat de Robert Raduta ca “il tine in brate” pe Robert Raduta si ii favorizeaza licitatiile, Octavian Popa, comisar sef al Garzii Nationale de Mediu acuzat ca, la cererea lui Maereanu, a pus comisarii Garzii sa opreasca cu orice pret deversarea in Dunare a puietilor de sturioni crescuti in ferma lui Robert Raduta.

Un alt personaj implicat in aceasta afacere este si presedintele Companiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, care a dat sume insemnate familiei Maereanu, fara licitatie publica, asa cum prevede legea, pentru poluarea Dunarii cu sturioni.

Istoria incepe la A.N.P.A.
La inceputul lunii decembrie a anului trecut, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura a organizat o licitatie publica la care au fost inscrise cinci firme, printre care S.C. “Beluga Farm Group” S.R.L. si S.C. “Kaviar House” S.R.L. Isaccea, societati care au participat si la programul de populare a Dunarii cu sturioni din anul 2006, deci cu sanse mari de castig anul acesta.

Desi ambele societati au acelasi obiect de activitate, respectiv acvacultura, diferenta este ca una, respectiv “Kaviar House” produce o specie de sturioni, respectiv moruni, iar cea de-a doua, “Beluga Farm”, este specializata pe productie de nisetru. Toate bune si frumoase, avand in vedere ca Agentia a scos spre vanzare caiete de sarcini diferite, doar ca preturile cerute de acestea au fost diferite: 8, respectiv 14 euro.

Iar versiunea omului de afaceri Robert Raduta este urmatoare: “S-au facut caietele de sarcini si am fost cinci firme care am primit licenta de a pescui reproducatori pentru a participa la acest program si din aceste cinci firme doar doua, respectiv «Kaviar House» a doamnei Maereanu, si «Beluga Farm», au reusit sa embrioneze si sa faca pui de sturioni. Eu am facut nisetri, iar doamna Maereanu a facut moruni. Caietele de sarcini au fost pe fiecare specie in parte, iar doamna Maereanu nu a respectat caietul de sarcini. Deci, acel caiet de sarcini la morun a fost cumparat de doamna Maereanu, iar eu am cumparat caietul de sarcini la nisetru, pentru ca eu aveam pui de nisetru si nu aveam ce sa caut la licitatia de moruni si nici ea la cea de nisetru pentru ca nu avea pui de nisetru. Eu am respectat ce s-a scris in caietul de sarcini, am acceptat si pretul. Deci noi n-am cumparat intre noi pentru ca banii erau alocati separat pentru cele trei specii. Din nefericire, banii au fost pierduti pentru ca s-au intors la bugetul de stat. Firma familiei Maereanu nu s-a calificat pentru ca a zis ca nu vrea 8 euro, ci 15 euro pentru ca pestii mei sunt mai frumosi”.

Aceasta versiune este sustinuta si de presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, care a declarat ca “pretul a facut diferenta”.

“«Kaviar House» a venit cu o oferta neserioasa. Cereau 14 sau 16 euro pe puiul de sturion, iar asa ceva nu se poate. Sa fim seriosi, un pui de 200 de grame sa coste 16 euro, adica in kilogram de pui sa coste 100 de euro kilogramul. Ce produs de origine animala poate sa coste atata? Noi am avut o calculatie de pret de la Institutul de Cercetari de la Galati si asta a fost in jurul sumei de 8 euro pe bucata si in niciun caz 16 euro”, sustine presedintele A.N.P.A.

Deci castigatoare a licitatiei a fost declarata firma “Beluga Farm”, in timp ce “Kaviar House” a fost scoasa din joc. Considerand ca s-a facut o nedreptate, sotii Maereanu au facut o contestatie la Ministerul Agriculturii, consecinta acestui demers fiind un control efectuat de o comisie din cadrul Ministerului Agriculturii. In urma verificarilor, Corpul de Control a ajuns la concluzia ca licitatia s-a desfasurat corect si aici ar fi trebuit sa fie punct.
Familia Maereanu si-a atins scopul principal
Insa, in acelasi timp, familia Maereanu a reusit sa-si atinga scopul, dar in alt fel. Nu stim care sunt relatiile dintre patronii “Kaviar House” si reprezentantii Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol, insa aceasta institutie a ajutat firma “Kaviar House” sa-si duca scopul la capat, respectiv popularea Dunarii cu sturioni, fara concurenta si fara licitatie.
In opinia presedintelui Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan, aceste deversari au fost ilegale iar aceasta institutie, singura care are in obiectul de activitate acvacultura, nu a fost informata in legatura cu aceasta chestiune.
“Noi am fost informati in ultimul moment, in seara de dinaintea deversarii. La ora 5 si jumatate a venit un fax, ora la care salariatii nostri nu mai erau aici. Deversarea nu stim cum s-a facut, nu stim cat s-a deversat, daca au fost marcati si ce s-a intamplat acolo. Treaba este ilegala, pentru ca orice populare trebuia sa aiba acordul administratorului, iar administratorul resursei este Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura si Ministerul Agriculturii si noi n-am avut niciun fel de cunostinta. In acelasi timp, Ministerul Mediului, in calitate de organism CITES, trebuia la fel informat si sa aiba aprobare. Nu cred ca a fost asa, avand in vedere ca am primit astazi de la Ministerul Mediului o solicitare prin care sa le aducem la cunostinta daca noi am stiut de aceasta populare, dar nu stiu. Stiu doar ca firma «Kaviar House» a cumparat de la Compania Nationala pui fara sa faca licitatie, dar asta nu e problema mea sa demonstrez lucrurile astea. Firma a fost descalificata la licitatia pe care noi am organizat-o, din cauza pretului mare pe care-l cerea. Atunci s-a dus la Compania Nationala, iar aceasta le-a dat chiar mai mult pe sturioni, respectiv 16 euro pe bucata, fara licitatie, si fara sa aiba aprobarea nimanui” a declarat presedintele A.N.P.A.
Iata mai jos si justificarile sotilor Maereanu, Dumitru si Marilena, in legatura cu “afacerile” din spatele afacerii.

Versiunea “Maereanu”
Reporter: Firma pe care o patronati, alaturi de sotia dumneavoastra, “Kaviar House”, a fost acuzata de ilegalitati in legatura cu deversarile de sturioni ce s-au facut la sfarsitul anului trecut, in zonele Isaccea si Harsova. Cum comentati?

Dumitru Maereanu: Sunt doua tabere: domnul Stefan si domnul Raduta, pe de o parte, si eu si sotia mea, pe de alta parte.
Rep.: Cu Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol…
D.M.: Fara Compania Nationala. Aceasta institutie are un program strict pe aceasta tema. Noi nu am fost ajutati. Suparator este ca acest Stefan Gheorghe se erijeaza in aparatorul unora, cand de fapt este presedintele Agentiei Nationale si trebuie sa aiba grija de toti, indiferent ca ii sunt sau nu prieteni. Ori daca pe un prieten de 20 de ani il tii in brate si ii dai 200 de mii de Euro…
Rep.: Sa inteleg ca acest prieten este domnul Raduta?

D.M.: Bineinteles. Sunt niste lucruri de o gravitate mare pe care le-a facut A.N.P.A. Adica, in momentul in care se stiau toti jucatorii de pe piata, domnul Stefan
mi-a trimis “n” controale. Cum comentati ca a facut o asa-zisa licitatie, la inceputul lunii decembrie, si a achizitionat puiet doar de la domnul Raduta, spunand ca eu am venit cu un pret mai mare. Insa eu am avut morun de 300 - 400 de grame, iar domnul Raduta a avut nisetru de 80 de grame.

Rep.: C.N.A.F.P. nu a organizat nicio licitatie pentru achizitia de sturioni. Nu vi se pare o problema?
D.M.: Nu este nicio problema, iar Compania Nationala are in atributiile ei programul acesta de populare. Imaginati-va ca au fost sase juristi care au verificat aceasta chestiune. Eu doar mi-am scos cheltuielile, curent electric, angajati si atat.

Marilena Maereanu: S-au facut astfel de afirmatii pentru ca au trecut printr-o serie de ilegalitati. Noi am pierdut licitatia pe care, in mod normal, ar fi trebuit sa o castigam, milionul acela de euro care s-a dat de la bugetul de stat s-a dat si pentru nisetru, si pentru morun si pentru pastruga, numai ca domnul Stefan a vrut sa-si ajute prietenul, pe domnul Raduta, si atunci a preferat sa ne faca noua o manevra, sa nu ne ia morunii, ca sa poata sa dea toata suma domnului Raduta.
Rep.: Din informatiile noastre, dumneavoastra ati facut o contestatie la Ministerul Agriculturii in legatura cu modul in care a fost organizata aceasta licitatie, iar concluzia Corpului de Control al ministrului a fost ca licitatia a fost corecta.

M.M.: Cunosc versiunea dansilor, insa contestatia mea este in instanta. Acum ne judecam si inca nu s-a elucidat daca dansii sunt sau nu vinovati. Contestatia noastra a fost respinsa de Comisia de solutionare a contestatiilor pentru ca dumnealor, tot ilegal, au semnat contractul inainte de vreme, de cat aveau dreptul.
Rep.: Legea prevede ca achizitiile publice trebuie sa se faca in baza unor licitatii. De aceasta data Compania Nationala v-a incredintat direct aceasta actiune. De ce?
M.M.: Nu se impunea o licitatie, si este foarte legal ceea ce s-a intamplat. Este vorba de un contract de cercetare pe care l-am semnat cu C.N.A.F.P.-ul, iar Compania avea, inca de la inceputul anului, prinsi in buget bani pentru activitati de cercetare si producere de puiet, pentru participarea la programul de populare al Dunarii. S-au facut niste decontari la o parte din cheltuielile de producere si crestere a acestor pesti. Deci, teoretic, eu nu mi-am luat nici banii pe care i-am cheltuit pe productie.

Noi suntem o societate care avem in obiectul de activitate, in afara de comert si producere de sturioni, si un departament de cercetare-dezvoltare. Este vorba de un program de cercetare, protectie a mediului inconjurator, participare la programul de sustinere a Dunarii cu sturioni. Acesta este programul C.N.A.F.P.-ului. In Ordinul 34 se spune ca in cazul in care o institutie achizitioneaza sau deconteaza niste cheltuieli legate de activitati al carei rezultat nu este pentru folosul personal, nu se face licitatie.
Rep.: Pana la urma ce cantitati de sturioni au fost deversate in Dunare pentru … cercetare?
M.M.: Este vorba de 15 mii de bucati puiet de morun.
Rep.: Firma domnului Raduta, spre exemplu, principala dumneavoastra concurenta, de ce nu putea face acelasi lucru?

M.M. : Domnul Raduta nu putea sa-si dea nisetri in Dunare pentru faptul ca nu respecta prevederile Ordinului 262, respectiv 330, pe 2006. Acel ordin spune ca pentru a putea participa la popularea Dunarii, trebuie sa respecti intru totul anumite conditii. Adica, anexa 1 spunea ca trebuia sa foloseasca 12 exemplare de nisetru, iar el a avut doar 4 exemplare. Noi am fost singurii care am respectat aceste conditii.

Rep.: Care este relatia familiei Maereanu cu comisarul - sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa?

M.M.: Relatia cu domnul Popa este aceeasi ca si cea cu domnul Gheorghe Stefan, presedintele A.N.P.A., adica una institutionala. Pe domnul Stefan il cunosc de mai mult timp decat pe domnul Popa si as putea spune ca am avut o relatie cu domnul Stefan mai buna decat cea cu domnul Popa. Este o relatie corecta. Am vazut ca m-au facut si liberala. Eu sunt membru al Partidului Democrat, si am si functie in Partidul Democrat.

n Interviul cu omul de afaceri Robert Raduta si implicatiile comisarului-sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Popa, in afacerea “Sturionul”, in ziarul de maine.

Cine a inmultit pestii din Dunare de Craciun si cum
de Alex Cautis | 22 Ianuarie 2008

Am ales sa postez intregul articol - sublinierile cu rosu imi apartin - pentru a va face o idee despre:

1. cat de “bine informati” sunt cei din presa si cum interpreteaza ei niste informatii, niste termeni si niste cifre;

2. cat de “destepti” sunt cei care se intituleaza “reprezentantii sectorului de pescuit si acvacultura” (atat administratie cat si patronate).

Marturisesc ca nu stiu care din cele 2 variante de mai sus are valoare de adevar dar in orice caz, lucrurile sunt grave.

Am in proiect o prezentare pe scurt a istoriei acestei “ramuri” a agriculturii din ultimii 5 ani si a modului in care presa a inteles si a reflectat evenimentele din acest domeniu.

Asa ca, data viitoare cand veti merge in vreun supermarket si veti vedea crapul romanesc la 12 - 14 ron / kg. sa va aduceti aminte de blogul meu si sa reveniti pentru a incerca sa intelegeti de ce lucrurile sunt asa cum sunt.

Pana atunci insa, iata articolul si spor la haz (de necaz):

5440
Joi,10 Ianuarie 2008

www.adevarul.ro

UE ne dă bani pentru peşte

un articol de Ofiţeru Andreea, Toma Laura

Prin Programul Operaţional pentru Pescuit, românii au de cheltuit 307 milioane de euro pentru acvacultură.

Fermierii români pot să ceară bani de la Comisia Europeană pentru schimbarea metodelor de pescuit cu unele prietenoase cu mediul.

Potrivit unui comunicat de la Bruxelles, în perioada 2008-2013, România
va primi aproximativ 307 milioane de euro prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Banii sunt destinaţi adoptării unor tehnologii noi de pescuit, crescătoriilor şi procesării peştelui.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, desemnată să se ocupe de fondurile primite, spun că, pentru accesarea fondurilor, fermierii privaţi vor avea la dispoziţie ghiduri speciale şi formulare. „Nu am stabilit încă limitele minime şi maxime ale fondurilor cerute pentru un singur proiect. Vor avea prioritate proiectele care pun accent pe folosirea de tehnologii care nu poluează apele”, a spus Amalia Cristescu, consilier superior de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Pescuitul, urmărit prin satelit

Preşedintele patronatului Rompescaria, Niculae Dimulescu, arată că prin acest program România trebuie să schimbe acvacultura intensivă, care de obicei e ostilă faţă de mediu, cu una extensivă, care să folosească metode care să nu dăuneze mediului. „Navigaţia ar trebui controlată prin satelit, astfel încât pescuitul să poată fi monitorizat. Evacuarea apelor de decantare din bazinele piscicole ar trebui să nu mai fie făcută în apele curgătoare”, a declarat Nicolae Dimulescu, preşedintele Patronatului Rompescaria.

În plus, potrivit cerin­ţelor din program, fermie­rii români ar trebui să do­mesticească speciile sălbatice şi să încadreze creşterea sturionilor, a crustaceilor acvatici şi a calcanului.

ONG-urile urmăresc programul

Organizaţiile neguver­na­mentale de mediu con­si­deră această măsură a Co­misiei Europene bine-ve­nită. “Găsesc că Programul Operaţional pentru Pes­cuit aprobat de Comisia Europeană ar putea să restabilească anumite standarde, care s-au pierdut după 1990 la noi. Înainte existau acele echipe de pescari sau brigăzi, cum li se mai spunea; existau cherhanalele acelea pe mal, care foloseau gheaţa pentru păstrarea peştelui, unde se făceau des controale”, a spus Nicolae Munteanu, preşedintele Mare Nostrum.

Acesta adaugă că activitatea piscicolă era mai transparentă înainte de 1989. “Acum, legislaţia e aşa cum e, pescuieşte mai toată lumea, nu există un cadru organizat şi de aceea e greu de gestionat şi monitorizat. E important să îmbunătăţim şi condiţiile de igienă pentru produsele pescăreşti”, a mai spus Munteanu.

“Cât despre producţia de peşte de calitate superioară, pe care o mai prevede programul, cred că se referă la aducerea unor specii precum calcanul, sturionul, chiar şi rechinul sau stavridele, care au fugit de la noi din cauza poluării. Pentru asta ar trebui reduse vasele poluante şi să existe un control susţinut şi în sensul ăsta. Şi formele asociative din branşă ar trebui să se facă pe criterii precise, nu cum se întâmplă că oricine îşi poate face un SRL”, a adăugat preşedintele Mare Nostrum.

Programul pentru peşte are cinci arii de interes

Programul operaţional pentru pescuit al României este structurat pe cinci axe: adaptarea flotei de pescuit comunitare (13,3 milioane de euro), acvacultură, pescuit în ape interioare, prelucrarea şi comercializarea produselor din pescuit, cu un buget de 140 milioane de euro. O altă axă e pentru măsuri de interes colectiv, pentru care sunt alocaţi 40 milioane de euro. Dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti i s-a alocat o sumă de 100 milioane de euro. Ultima axă e pentru asistenţa tehnică” şi are un buget de 14,3 milioane de euro.

Desi probabil ca la momentul la care cititi aceste randuri (sau vizionati stirea) ursul s-a topit, membrii organizatiei incearca sa atraga atentia tocmai asupra acestui aspect: cresterea temperaturii va duce la modificarea unor habitate si la disparitia unor specii.

“Credeti ca oamenii ar permite sa ni se intample asa ceva? Nu, nici vorba”Si daca aveti impresia ca nu exista date stiintifice care sa sustina afirmatia privind topirea calotei glaciare, va invit sa va aruncati o privire aici

Ne plac japonezii…pentru ca sunt un model de cultura si civilizatie, pentru ca aproape toti am citit (macar)