EDITURA VREMEA

Ai un manuscris? Cum trebuie să îl trimiți editurilor

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 02 Feb 2018 10:44:00 +0000

Lungul drum spre publicare…

Tocmai ai terminat de scris cartea vieții tale. Felicitări! Ai impresia că tot ce era mai greu a trecut, nu-i așa? Și că acum urmează partea frumoasă: să publici cartea, să culegi laurii celebrității și să te îmbogățești - doar editurile te așteaptă cu brațele deschise, iar cititorii îți vor primi opera în urale!

Faci o listă cu edituri mari, medii și mici. Începi să le trimiți manuscrisul pe email. Mai întâi editurilor mari. Aștepți în van. Trimiți atunci manuscrisul unor edituri de talie medie. Tăcere. Mai aștepți. Apoi, trimiți manuscrisul și unor edituri micuțe. Nici de acolo nu primești răspuns. Ce se petrece? Treci la mail-uri în care reamintești editurilor de manuscrisul tău și insiști pentru un răspuns. Ajungi să speri măcar într-un refuz, oricât de scurt, numai să fii convins că la capătul celălalt al mail-ului de editură există un om care-ți răspunde.

Tă-ce-re!

Explicații:

Cui ai trimis manuscrisul?

Probabil l-ai trimis de-a valma editurilor de care ai auzit, pe criteriul: cu cât e editura mai cunoscută, cu atât mai bine promovată va fi cartea ta. Greșit.

Alegerea editurii căreia să te adresezi e ceva mai complicată. Esențial este ca genul și subiectul cărții tale să se regăsească în profilul editurii. Intră pe site-ul editurii și vezi ce colecții de carte are. Degeaba trimiți manuscrise de tip Fantasy unei edituri care publică biografii și jurnale ale unor personalități culturale și politice. Adresează-te deci unei edituri în colecțiile căreia manuscrisul tău să-și afle locul.

Cui ai adresat mail-ul tău?

Contează mult pe ce adresă de mail trimiți manuscrisul. Mai toate editurile dispun pe site-urile lor de o pagină dedicată echipei de lucru. Unele edituri au chiar o secțiune specială pentru cei ce doresc să trimită manuscrise. Citește cu atenție pagina de contact a editurii, caută pe cât posibil adresa de mail la care se primesc de regulă propunerile editoriale. Nu de alta, dar vrei ca manuscrisul tău să fie citit de un redactor, nu mutat în Spam de către managerul de marketing al editurii.

Ce ai scris în mail-ul trimis editurii?

Uite ce trebuie să conțină un astfel de mail: titlu în primul rând. „Propunere manuscris” este cel mai simplu, sugestiv și la îndemână titlu de pus mail-ului tău. Ce să conțină mail-ul? O scurtă prezentare a manuscrisului și câteva cuvinte despre experiența ta profesională. În atașament, poți trimite câteva pagini sau întreg manuscrisul – după cum dorești.

Totul despre… manuscris

Când un redactor deschide manuscrisul tău, primul lucru care îi sare în ochi… sunt greșelile. Litere lipsă sau în plus, punctuație greșită, dezacorduri gramaticale, forme de plural incorecte. Ca să nu mai vorbim de lipsa diacriticelor – fără diacritice, nici Hemingway nu ar mai reuși astăzi să-și publice cărțile.

Abia dacă ai trecut acest test, manuscrisul tău va primi atenția cuvenită.

Nu spunem că respectarea tuturor acestor sfaturi îți garantează că vei fi publicat, dar cu siguranță, vei primi măcar un răspuns. Cel puțin, din partea Editurii Vremea.

De Crăciun, dăruiește o carte!

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 15 Dec 2017 10:11:00 +0000

DE CRĂCIUN, DĂRUIEȘTE O CARTE!

Ne apropiem cu pași mari de febra cumpărăturilor de Crăciun. Ce cadouri să alegi? Să nu coste o avere, să fie memorabile și să placă… Grea decizie când ai familie mare și prieteni numeroși.

Editura Vremea îți propune ceva nou: de Crăciun, dăruiește o carte! N-ai cum să dai greș – prețuri accesibile, categorii de cărți pe toate gusturile, coperte care iau ochii!

Iată câteva idei de cadouri în cărți:

În numele tatălui – o carte pentru părinții tăi!

Domnul Pulcinel - copiilor care vor deveni cineva!

Bucharest Guide – pentru prietenii din afara țării!

Faptele apostolilor – pe înțelesul tuturor!

Carte de bucate boierești – gurmanzilor și celor cu gusturi boierești!

Un destin ciudat. J. Breckinridge Bayne, un doctor american pe frontul romanesc (1916-1919) – o carte de Crăciun și Centenar!

Lungul drum al nopții către zi. Memorii Dinu Ghika – cititorilor de carte bună!

Sărbători fericite!

Top 3 cărți de citit la mare

noreply@blogger.com (Anonymous) — Wed, 16 Aug 2017 07:48:00 +0000

Concediile la mare sunt dintre cele mai plăcute și odihnitoare – stai la soare, întins pe șezlong, te bucuri de o cafea rece, asculți zgomotul mării și… savurezi o carte bună. Nimic nu poate fi mai relaxant. Bine, acum depinde și ce cărți citești! Editura Vremea îți propune câteva titluri care să te pasioneze în timp ce te bronzezi la soare.

Cavalerul resemnării, Vintilă Horia – carte de dragoste, roman istoric
Se citește pe nerăsuflate. Nu este o carte cu foarte multe pagini, ba te temi că se termină mai repede decât ai vrea s-o lași din mână. Povestea are un context istoric destul de nedefinit, amestecând mai multe figuri politice românești, fapte devenite legendare și perioade istorice. Personajul principal este Radu-Negru, principele Valahiei, iar în figura vărului său Mihai se cam recunoaște spiritul înflăcărat al primului unificator al celor trei Țări Române, Mihai Viteazu. În acțiunea cărții se împletesc dragostea pentru două femei complet diferite, lupta interioară între trădare și sacrificiu, secvențe de tortură și urmăriri călare. Pe scurt, Radu-Negru își părăsește poporul valah în pădure, pentru a merge la Veneția să ceară ajutor militar împotriva turcilor. Dar la Veneția viața este atât plină de desfătări de tot felul, încât principele valah e tentat sa-și abandoneze tronul și să se dedice viciilor lumii apusene. Ce va învinge până la final – dragostea fidelă sau atracția fizică, plăcerea delăsării sau spiritul datoriei, ura față de trădători sau respectul pentru viață? Citește și vei afla!

Imagini și cuvinte. Scrieri alese, Dan Er. Negropontes Grigorescu – colecție de texte ale unui foarte talentat scriitor care a refuzat să mai scrie!
Această carte este despre plăcerea de a scrie și despre ușurința cu care poate fi zdrobit spiritul creator. Dan Er. Negropontes Grigorescu începuse o carieră promițătoare de scriitor, dar o anchetă în beciul Securității l-a lecuit pe viață. A scris și rescris o declarație despre caii familiei, sub asemenea presiune, încât nu a mai pus apoi mâna pe stilou. Talentul său artistic s-a exprimat ulterior sub forma pasiunii pentru fotografie, astfel că numele acestui urmaș al Generalului Eremia Grigorescu a devenit cunoscut pe plan internațional drept mare fotograf, cu expoziții și distincții în Occident. Cartea de față este o scurtă culegere de texte ale lui Negropontes, adunate din diverse surse, despre Delta Dunării, despre ipocrizia comuniștilor, despre discuții cu Mihai Sadoveanu – o lectură ușoară, spumoasă, dinamică, care binedispune pe oricine.

Mătuși fabuloase și alte istorioare bucureștene, Silvia Colfescu – memorii pline de umor
Încă o carte imposibil de lăsat din mână, mai ales la mare. Reunește mai multe portrete de mătuși dintr-o familie de viță nobilă, spirite extrem de puternice în trupuri feminine și elegante, devenite personaje ale unui volum pe cât de vesel scris, pe atât de dramatic prin întâmplările (reale) descrise. Mătușile Silviei Colfescu sunt adevărate figuri literare, iar sinceritatea plină de afecțiune a scriitorului le aduce foarte aproape de inima cititorului. Ești alături de ele în clipele grele ale vieții – în special prigoana comunistă, te bucuri pentru micile lor victorii asupra sorții, le apreciezi abilitatea de a se adapta și de a supraviețui unor evenimente istorice de mare impact social. Până termini cartea, mătușile Silviei Colfescu devin mătușile tale.

Lectură plăcută!

Trei cărți celebre născute din suferințele autorilor

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 14 Jul 2017 09:48:00 +0000

Știm câtă suferință înseamnă să ții manuscrisul în sertar, aproape fără speranța de a-l vedea vreodată publicat. L-ai scris fulgerător, l-ai citit și recitit, l-ai corectat, modificat, rescris de mai multe ori. Și toate astea pentru ce? Când va veni clipa manuscrisului tău? Când vei intra și tu în rândul scriitorilor publicați? Pare că niciodată, și asta te face să suferi peste măsură.

Stai liniștit. Nu ești singurul în această situație, ba chiar pare că suferința scriitorului este apanajul unei cărți de succes. Iată patru cărți scrise cu durere și ajunse la public cu eforturi.

                           Dumnezeu s-a născut în exil, Vintilă Horia

Primul roman pe care acest scriitor l-a publicat în Franța și al doilea roman al carierei sale, după "Acolo stelele ard". Cartea "Dumnezeu s-a născut în exil" este prima din seria romanelor istorice inspirate de durerea propriului exil. Vintilă Horia a fugit din țară în anul 1945, pentru a scăpa de o condamnare politică, iar despărțirea de Patrie i-a măcinat sufletul; a transpus-o în "Dumnezeu s-a născut în exil", un roman ce-l are pe poetul Ovidiu drept personaj principal, în timpul exilului său la Tomis. Dragoste, prigoană, intrigi politice – ingredientele unei cărți pe care francezii au răsplătit-o cu cel mai mare premiu literar al lor – premiul Academiei Goncourt. Autoritățile comuniste din România au organizat atunci o campanie furibundă de denigrare a lui Vintilă Horia, pe baza unui dosar falsificat, pentru a provoca retragerea premiului. Academia Goncourt nu a cedat acestei presiuni, dar scriitorul nu și-a ridicat niciodată premiul. Scris în 1960, romanul a ajuns la publicul din România abia cincizeci de ani mai târziu.

                                        Poveștile Peleșului, Carmen Sylva

O carte de povestioare pentru copii, pe care Regina Elisabeta a României a scris-o pe ascuns, în lacrimi. Este cartea dedicată singurului ei copil, mort în primii ani de viață. Sub pseudonimul Carmen Sylva, Regina Elisabeta a luat pana și a transformat scrisul într-o terapie contra celei mai mari dureri de mamă. Așa s-a așternut pe hârtie acest volum, "Poveștile Peleșului", o carte marcată de dragoste maternă – stil cald, accesibil, dinamic. Sunt cuprinse povești-legende despre câteva dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munții Bucegi – Ceahlău, Caraiman, Piatra Arsă, Jepi, Vârful cu Dor, Peștera Ialomiței etc. Volumul se adresează copiilor cu vârste între 9 și 15 ani, dar și părinților care, seară de seară, au de spus copiilor câte o poveste înainte de culcare.

                                 Nuda Veritas, Nicolae Stroescu-Șovarna

Vorbim despre o carte cu un destin… demn de o carte. A fost scrisă pentru prima oară în minte, memorată de autorul ei, un tânăr deținut politic al regimului comunist. La douăzeci de ani, Nicolae Stroescu-Șovarna cocheta cu ideea de a deveni scriitor, având deja o oarecare experiență în unele publicații ale vremii - asta, înainte de a fi accidentat pe stradă și arestat apoi chiar din spital, închis ulterior în cele mai teribile închisori comuniste – Jilava, Pitești, Aiud, Poarta Albă. Prima variantă a cărții Nuda Veritas s-a scris pe hârtie de sac de ciment – câteva mici pasaje, ce conțineau detaliile abuzurilor petrecute în închisorile comuniste. Evident, Nicolae Stroescu-Șovarna nu a reușit să iasă din închisoare cu notițele în buzunar, astfel că a fost obligat să memoreze tot ce dorea să lase posterității mărturie. O primă variantă completă, așternută pe hârtie, a cărții datează din primul an al eliberării, anii 60; și de aici începe prigoana manuscriselor – per total, cinci variante, scrise, furate, distruse și autodistruse, rescrise, ascunse, furate și din nou distruse. Ultima variantă a manuscrisului Nuda Veritas datează din primii ani de după 1989, dar a ajuns la public abia recent, anul acesta, la aproape zece ani de la dispariția autorului.

Încă mai crezi că viața ta de scriitor e grea?

Recenzia volumului omagial lansat cu ocazia centenarului Vintilă Horia - În căutarea „Omului total”, de Mihaela Albu

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 22 Sep 2016 06:19:00 +0000

Mihaela Albu

În căutarea „Omului total” – Vintilă Horia

În „Seria de autor” – pe care editura „Vremea” şi-a asumat-o cu responsabilitatea şi acribia-i binecunoscute – a apărut, la începutul anului 2016, volumul În căutarea „omului total”. Moştenirea literară şi spirituală a lui Vintilă Horia. Editorii, Cristian Bădiliţă şi Basarab Nicolescu, reunesc aici – după cum este specificat pe pagina de gardă – Actele colocviului Vintilă Horia: o sută de ani de la naştere, desfăşurat în 3-4 decembrie 2015 la Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, cu sprijinul Consiliului judeţean Dolj.

De altfel, la colocviul de la Craiova, căruia i s-au adăugat cele de la Alba Iulia şi Deva, şi, la scurtă vreme, încă o prestigioasă manifestare de acelaşi gen desfăşurată sub egida Universităţii de la Alcala de Henares, se lansa ineditul volum Memoriile unui fost Săgetător (găsit aproape miraculos printre manuscrisele lui V. Horia de către fiica acestuia), precum şi volumul Eseistica lui Vintilă Horia – deschideri către transdisciplinaritate (autori Mihaela Albu şi Dan Anghelescu). Toate aceste evenimente, completate de o serie de articolele apărute în prestigioase reviste literare – România literară, Contemporanul, Convorbiri literare, Mozaicul, Jurnalul literar ş.a. -, semnate de Basarab Nicolescu, Andrei Pleşu, Alex. Ştefănescu, Aura Christi, Mihaela Albu, Dan Anghelescu, au devenit anul trecut repere importante, căpătând semnificaţie nu doar ca sărbătorire a centenarului unuia dintre cei mai valoroşi scriitori şi eseişti români, ci şi ca readucere a lui în actualitatea noastră culturală.

Autorii citaţi mai sus, precum şi alţii care mai semnează în volumul „actelor colocviului” – regretatul Florin Manolescu, Marilena Rotaru, Corin Braga, Ioana Costa (pentru a cita doar câteva nume) – scot în evidenţă un aspect sau altul din opera multi- şi transdisciplinară a unuia dintre „cei mai importanţi creatori ai exilului românesc din secolul XX” – cum îl numesc Cristian Bădiliţă şi Basarab Nicolescu în prefaţa intitulată „Moştenirea literară şi spirituală a lui Vintilă Horia” – şi chiar mai mult, am adăuga noi, a unuia dintre cei mai importanţi scriitori-gânditori europeni din veacul încheiat nu cu mult timp în urmă.

Volumul În căutarea „omului total” reuneşte aşadar studii ale unor cercetători care s-au aplecat cu competenţă asupra operei multidisciplinare a romancierului, eseistului, filosofului, poetului, jurnalistului Vintilă Horia. Cităm, spre edificare, mai întâi titlurile câtorva dintre articole: „Povestea, fără happy-end, a vieţii lui Vintilă Horia” (Alex. Ştefănescu), „Cavalerul Cunoaşterii Ce Va Veni” (Basarab Nicolescu), „Vintilă Horia: un gândirist après la lettre” (Florin Manolescu), „Publicistica lui Vintilă Horia în perioada interbelică” şi „Eseistul Vintilă Horia în revistele exilului românesc” (Mihaela Albu şi Dan Anghelescu), „Vintilă Horia în dosarele Securităţii” (Marilena Rotaru), „Vintilă Horia. De la comparatist la omul total” (Corin Braga), „Epistolarul latin şi Dumnezeu s-a născut în exil” (Ioana Costa), Ştefan cel Mare în romanul Mai sus de miazănoapte (Liviu Marius Ilie), „Dialogurile lui Vintilă Horia. Călătorie la centrele pământului şi dincolo de vizibil” (Cristian Bădiliţă) ş.a. Se cuvine menţionată totodată „Bibliografia Vintilă Horia”, alcătuită de Basarab Nicolescu, o binevenită sistematizare pe domeniile abordate de autor în limbile română, franceză, spaniolă – romane, nuvele, memorii, eseuri, poezie – , precum şi „Cărţi care se referă la opera lui Vintilă Horia”, „Corespondenţa”, „Reviste – numere speciale”, „Dicţionare”, „Teze de doctorat”. Volumul se încheie cu o Anexă ce inserează articolul publicat de Vintilă Horia în Cuvântul românesc (ianuarie 1991), sub titlul „După treizeci de ani”.

În prezentarea volumului editat de „Vremea”, am fi putut începe tocmai cu acest din urmă articol, în care Vintilă Horia aduce în atenţia cititorului contemporan date edificatoare asupra campaniei duse de Securitatea românească împotriva celui care fusese desemnat câştigător al prestigiosului premiu Goncourt („un român scriind un roman în limba franceză, lucru care nu se mai întâmplase în analele premiului”). Acuzat de fascism, legionarism şi antisemitism, el devenise, aşa cum relatează, „prin decret marxist, un urmărit, un criminal de război. Mihai Ralea, trimis al Securităţii de la Bucureşti, venise la Paris ca să conducă abila campanie împotriva unui scriitor exilat care refuza să colaboreze.” (p. 344 în vol. cit.) Aceasta era, de fapt, vina supremă a scriitorului devenit celebru cu romanul Dumnezeu s-a născut în exil – aceea a refuzului de a deveni, fie şi prin acceptarea ca regimul comunist să se mândrească cu premiul său, un adept al acestuia, transformându-se astfel, dintr-un om liber, într-un susţinător care, indirect, ar fi legitimat crimele comunismului de tip stalinist. „Libertatea este călăuza tuturor personajelor din cărţile mele (...) În acelaşi fel, sub aceeaşi lumină, am încercat să conduc conştiinţele studenţilor mei către acelaşi port” (p. 348 în vol. cit.), va fi mărturia de credinţă nu numai a scriitorului de notorietate universală, dar şi a profesorului venerat până astăzi de cei care au avut privilegiul de a-i fi discipoli.

Să ne întoarcem însă la studiile consacrate operei sale din volumul În căutarea „omului total”.

Specialistul în literatura şi publicistica exilului, Florin Manolescu, prezintă sub titlul „Vintilă Horia: un gândirist après la lettre” frământările continui ale celui ce îşi căutase o nouă patrie, trăind însă „cu obsesia permanentă a ţării pierdute”, în exil „gândirismul cu program livresc devenind gândirism trăit.” (pp. 43, 44) Autorul scoate în evidenţă tema înstrăinării ca obsesie majoră deopotrivă în poezia, în romanele, conferinţele ori eseurile lui Vintilă Horia, urmând ca o treaptă superioară să fie cea a „ieşirii din contingentul exilului (spaţiul lacrimilor) şi situarea în orizontul arhetipurilor existenţiale (spaţiul cunoaşterii şi al creaţiei)”. Aceasta se va produce, subliniază cercetătorul, „abia odată cu apariţia romanului Dumnezeu s-a născut în exil”. Este „momentul” în care „gândirismul naţionalist (...) tinde să devină un gândirism de tip ezoteric tradiţional (în sensul pe care Guénon l-a dat acestui concept) şi acţiunea scrisului propriu-zis începe să fie subordonată unui proces teoretic (în care intră şi o nouă teorie a romanului) din ce în ce mai bine articulat.” (p. 47) Şi dacă Florin Manolescu îl înscrie pe Vintilă Horia în seria autorilor români de genul Camil Petrescu ori Mircea Eliade, adică cei care „meditând pe marginea propriilor romane, au reuşit să confere acestei meditaţii consistenţa unui program novator” (p. 47), Cristian Bădiliţă îl situează în familia literară a unor Papini, Junger sau Abellio, adică a acelor scriitori „a căror operă transcende literatura sau pentru care literatura nu se reduce la un joc pur stilistic, la scriitură, ci devine metodă şi traseu iniţiatic.” (v. art. „«Dialogurile» lui Vintilă Horia. Călătorie la centrele pământului şi dincolo de vizibil”, p. 328).

Teoria prin care V. Horia „face din roman un instrument de cunoaştere, în acord cu nivelul de cunoaştere realizat în ştiinţă sau în filosofia/ epistemologia contemporană cu el”, apare vizibilă şi în articolele dedicate de Mihaela Albu şi Dan Anghelescu eseisticii autorului, subliniindu-se totodată că temele principale „se regăsesc – camuflate narativ sau expuse teoretic – şi trec, precum în vase comunicante, dinspre studiile eseistice către romane, dinspre literatură către eseu, luminându-se, completându-se reciproc în idei şi, nu de puţine ori, întru aceeaşi fundamentală temă – cunoaşterea Omului şi a Timpului ce i s-a dat.” (p. 138)

Şi ce altceva decât permanenta şi obsesiva dorinţă de cunoaştere au însemnat şi Călătoriile la centrele pământului? „Actele colocviului” însumează două articole dedicate acestui important volum de interviuri, publicat în spaniolă, cunoscând mai multe ediţii şi traduceri, o versiune în limba română apărând, în sfârşit, în 2015 la editura Art, în traducerea Sandei Popescu-Duma.

Primul articol, semnat de Iuliu Cristian Arieşanu, „Călătorie spre centrele pământului. O lectură antropologică”, descifrează pentru cititor „călătoria”, în care „fiecare centru particular, anticipând vortexul centrului, va fi la rândul lui punctul de inflexie al unei schimbări, al unei metanoia, al unei mutaţii: mutaţia operată de filozofie (Husserl, Gonseth, Marcel etc.), de psihanaliză (Yung), de arte (de la Joyce sau Junger până la Abellio, Messiaen, Fellini etc.), de medicină (Penfield, Selye, Masturzo, Palade), de fizică (Heisenberg, Bohr, Lupaşcu), de tehnică (în special cibernetica).” (p. 317, s.a.) Astfel, teoria „tehnicilor de cunoaştere”, va sublinia spre final autorul articolului, „nu înseamnă decât coordonarea între toţi creatorii şi oamenii de ştiinţă a unei contemporaneităţi epistemologice”, această Călătorie „punând în lumină (...) siuaţia (...) stranie a unei alte contemporaneităţi decât cea formată de cele două războaie mondiale, de marxism şi capitalism, de tehnică şi societate de consum, o contemporaneitate mai inexorabilă pentru că se lasă surprinsă în spatele tuturor realizărilor secolului XX şi pentru că ignorarea ei a dus la gestarea celeilalte.” (p. 326)

Cartea aceasta, unică în felul ei, nu este nici pe departe, subliniase şi Cristian Bădiliţă, „o simplă succesiune de Convorbiri, iar aceste Convorbiri nu sunt nici ele simple transcrieri.” Ea este mult mai mult decât atât. Fiind „un Eseu-anchetă despre stadiul actual al gândirii, artelor şi ştiinţelor”, cum însuşi autorul anchetelor o prezenta, este „o enciclopedie pe viu a celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, o enciclopedie, atenţie!, realizată de un singur autor cu o viziune personală şi coerentă, avangardistă, i-aş putea spune, în sensul strict militar al termenului.” (p. 331)

Pe lângă prezentarea şi analiza câtorva laturi ale operei multi- şi transdisciplinare a acestui Cavaler al Cunoaşterii Ce Va Veni (în denumirea deja consacrată datorată lui Basarab Nicolescu), prin intermediul interviului şi cercetărilor din arhivele C.N.S.A.S. întreprinse de Marilena Rotaru, volumul aduce în atenţia cititorului român contemporan, din păcate mulţi ani văduvit de creaţia exilatului, falsurile întreprinse de Securitate în aşa-numitul „dosar al premiului Goncourt”. Ceea ce a reuşit Securitatea a fost perpetuarea – chiar până astăzi pentru unii neavizaţi – unei imagini false asupra opiniilor scriitorului. Toate acţiunile de atunci şi, uneori chiar şi de astăzi, se înscriu, cum arată jurnalista, într-un plan conceput de Partidul Comunist „de eliminare şi anihilare a elitelor.” (p. 153) Trecând în revistă câteva dintre „citatele-sentinţă”, autoarea articolului „Vintilă Horia în dosarele Securităţii” demontează „enunţurile tendenţioase, deformările şi extragerea unor pasaje numai din revista Sfarmă Piatră”, foştii, dar şi actuali detractorii alcătuind „un întreg arsenal al minciunii şi manipulării cu care, în cazul Vintilă Horia, puterea comunistă şi-a eliminat unul dintre intelectualii care i-ar fi putut împiedica să ia în stăpânire România.” (p. 155)

Ceea ce au reuşit s-a răsfrânt din păcate asupra omului; ceea ce nu au putut face, cu toate denigrările, împinse la absurd uneori, a fost să pună în umbră valoarea operei sale scrisă în patru limbi şi tradusă în mult mai multe.

Asupra „aventurii” existenţei sale, sublimată în operă, se va apleca Alex. Ştefănescu (sub titlul „Povestea, fără happy-end, a vieţii lui Vintilă Horia”), criticul cuprinzându-i întregul destin, în chip metaforic, în imaginea înotătorului printr-o viaţă zbuciumată: „Vintilă Horia n-a fost numai un scriitor de notorietate europeană (...), ci şi un personaj. Ca un înotător surprins de o furtună în largul mării, a fost smuls, răsucit şi aruncat de istorie, cu o forţă ieşită din comun, în cele mai imprevizibile direcţii şi n-a lipsit mult să şi dispară în adâncuri. Nici după moarte nu şi-a găsit liniştea, fiind blamat la scenă deschisă de abuzivul institut Elie Wiesel, pe baza unui verdict absurd, dat în 1946 de un tribunal stalinist (deci de o caricatură de tribunal)”. (p. 21)

O scurtă concluzie acum: Despre omul care a iubit libertatea, a trăit în exil drama despărţirii de tot ceea ce a însemnat familie, prieteni, limbă şi ţară, despre scriitorul care a rămas însă pentru totdeauna puternic înrădăcinat în cultura românească, vorbesc toţi autorii articolelor din volumul editat de „Vremea”.

Fiecare dintre cei citaţi mai sus, dar şi Lucian Dâncă, Claudia Drăgănoiu, Alina-Elena Costin ori Liviu Marius Ilie, aşadar fiecare în felul său, tratând o temă sau alta din multitudinea de propuneri pe care o face creaţia lui Vintilă Horia, invită, de fapt, cititorii să-i parcurgă cărţile celui care, aşa cum subliniază Corin Braga, „ca profil creator şi uman, se înscrie în tipologia omului total, goethean, cu o viziune holistă asupra lumii.” (p. 200)

Recenzie apărută în revista Mozaicul, nr. 7/2016.

Recenzia volumului omagial lansat cu ocazia centenarului Vintilă Horia - În căutarea „Omului total”, de Mihaela Albu

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 22 Sep 2016 06:19:00 +0000

Mihaela Albu

În căutarea „Omului total” – Vintilă Horia

Să ne întoarcem însă la studiile consacrate operei sale din volumul În căutarea „omului total”.

Recenzie apărută în revista Mozaicul, nr. 7/2016.

Lansările Editurii Vremea la Bookfest 2016

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 30 May 2016 08:55:00 +0000

Vă invităm la evenimentele organizate de editura Vremea

în cadrul Târgului Internaţional de carte BOOKFEST, în perioada 1-5 iunie 2016.

Editura Vremea vă aşteaptă de miercuri până duminică
între orele 10.00 şi 20.00 (vineri și sâmbătă între 10.00 și 21.00)
în pavilionul C1, la standul A06,
şi vă invită la numeroase lansări de carte:

§ Miercuri, 1 iunie, ora 18.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Arta conversaţiei cu Ileana & Romulus Vulpescu. Dialoguri peste timp, de Ion Jianu

Invitați: Ileana Vulpescu, Ion Jianu, Silvia Colfescu

§ Miercuri, 1 iunie, ora 18.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Articole din Cuvântul lui Nae Ionescu, de Mihail Sebastian, antologie și prefață de Miruna Lepuș

Invitați: Sorin Lavric, Miruna Lepuș, Anca-Irina Ionescu, Silvia Colfescu

§ Joi, 2 iunie, ora 18.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Creștinătatea arabă orientală, de Juan Pedro Monferrer Sala, traducere de Anca-Irina Ionescu, editor coordonator Ioana Feodorov

Invitați: Ioana Feodorov, Anca-Irina Ionescu, Silvia Colfescu

§ Joi, 2 iunie, ora 18.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Bucureșteni risipiți. Am plecat care când și cum am putut, de Dan Cassasovici

Invitați: Dan Casassovici, Silvia Colfescu

§ Joi, 2 iunie, ora 19.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Lacrimi de Ceacâr, de Tessa Nadir

Invitați: Michael Hăulică, Tessa Nadir, Silvia Colfescu

§ Joi, 2 iunie, ora 19.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Educație și pace, de Maria Montessori, traducere de Anca-Irina Ionescu

Invitați: Georgeta Filitti, Mariana Uliță, Anca-Irina Ionescu, Miruna Lepuș

§ Vineri, 3 iunie, ora 18.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Turnul de veghe. Jurnal de exil 2005-2007, de Constantin Eretescu

Invitați: Bedros Horasangian, Constantin Eretescu, Silvia Colfescu

§ Vineri, 3 iunie, ora 19.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Amintiri răzlețe, Dan Căpățână

Invitați: Dan Căpățână, Alex. Ștefănescu, Silvia Colfescu

§ Sâmbătă, 4 iunie, 13.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Cavalerul resemnării, de Vintilă Horia, traducere de Ileana Cantuniari

Invitați: Sorin Lavric, Cristian Bădiliță, Ileana Cantuniari, Silvia Colfescu

§ Sâmbătă, 4 iunie, 13.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Prețul aurului. Sinceritate incomodă, de Maria Olaru, prefață de Cătălin Tolontan

Invitați: Maria Olaru, Monica Tatoiu, Alin Petrache, Cristian Țopescu, Cătălin Tolontan, Vasile Arhire, Bogdan Burileanu, Silvia Colfescu

§ Sâmbătă, 4 iunie, 14.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Scrisori de la Lia primite şi comentate de Iacint Manoliu sau cum se câştigă o medalie olimpică de aur, de Iacint Manoliu

Invitați: Iacint Manoliu, Cristian Țopescu, Tiberiu Stama, Dan Serafim, Laura Badea, Silvia Colfescu

§ Sâmbătă, 4 iunie, 15.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Exilul interior. Dan Er. Grigorescu-Negropontes, de Crisula Ștefănescu, Ariana Negropontes

Invitați: Ruxandra Beldiman, Silvia Colfescu

§ Sâmbătă, 4 iunie, ora 15.30 , Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Justițiarul, de Sergiu Someșan

Invitați: Sergiu Someșan, Tudor Călin Zarojanu, Oliviu Crâznic, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 12.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Poveştile unei doamne din Bucureşti. Tatiana Mărgescu, de Victoria Dragu Dimitriu

Invitați: Tatiana Mărgescu, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 13.00, Scenă Pavilion C1

Bucureştii în sărbătoare, Lelia Zamani, prefață de Silvia Colfescu

Invitaţi: Stelian Tănase, Lelia Zamani, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 13.30, Scenă Pavilion C1

Icoane şi fotografii de bucureşteni, de Nicolae Vătămanu

Invitaţi: Octavian Buda, Alice Constantinescu, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 14.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Istoria vieţii mele, de Teodor Vârnav, prefaţă de Șerban Cioculescu, ediție îngrijită de Rodica Pandele Peligrad

Invitați: Adrian-Silvan Ionescu, Rodica Pandele Peligrad, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 14.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Popas în amintiri. România 1910-1974, de Petru Vignali

Invitați: Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 15.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Viață și moarte în Gulag, de Codruț Constantinescu

Invitați: Codruț Constantinescu, Teodor Baconschi, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 15.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Salutări de la unu, de Tudor Călin Zarojanu

Invitați: Tudor Călin Zarojanu, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, 16.00, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

Arhitecți în recluziune, de Vlad Mitric-Ciupe, prefață de Sorin Lavric

Invitați: Sorin Lavric, Vlad Mitric-Ciupe, Silvia Colfescu

§ Duminică, 5 iunie, ora 17.30, Cafeneaua literară Bastion, Pavilion C1

De m-aș întoarce în timp, de Elena Otilia

Invitaţi: Elena Otilia Cîmpeanu, Silvia Colfescu

Va recita actrița Crina Matei.

Vă aşteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
str. Constantin Daniel, nr. 14

sect. 1, București, 010631
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

„Ateneul Român și constructorii săi” de prof. ing. Nicolae Şt. Noica

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 20 May 2016 09:55:00 +0000

Ateneul Român și constructorii săi de prof. ing. Nicolae Şt. Noica

La 130 de ani de la punerea pietrei de temelie a Ateneului Român, Editura Vremea publică albumul Ateneul Român și constructorii săi de prof. ing. Nicolae Şt. Noica, lucrare în care sunt prezentate istoria construirii acestei clădiri-simbol al Bucureştilor și biografiile celor care au contribuit la ridicarea ei, pe baza documentelor de arhivă şi nu numai.
Operă a unor remarcabili constructori, printre care amintim pe arh. Albert Galeron, pe antreprenorul Dobre Nicolau și pe arh. Constantin Băicoianu, palatul este o întruchipare a lucrului bine făcut.
Din volum nu putea lipsi nici istoria eforturilor întreprinse de Constantin Esarcu pentru organizarea unor conferințe și cursuri publice și mai apoi pentru înălțarea unui local propriu pentru Societatea Ateneului Român.

Pliantul Marea Frescă a Ateneului Român

În completarea albumului, pliantul Marea Frescă a Ateneului Român oferă publicului ocazia de a înțelege și aprecia mai bine scenele impresionantei fresce care decorează Sala Mare a Ateneului.
Pliantul conține, pe lângă un cuvânt al acad. Mugur Isărescu și o introducere, imaginea desfașurată pe circa 3 metri a Marii Fresce a Ateneului Român.

Albumul poate fi comandat aici: edituravremea.ro
Pliantul poate fi comandat aici: edituravremea.ro

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Grigore Gafencu, „O istorie în epistole a exilului românesc”

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 08 Apr 2016 13:54:00 +0000

Editura Vremea, care a publicat volumul Grigore Gafencu, O istorie în epistole a exilului românesc (1939-1940, 1943-1950, 1952-1957), ediție îngrijită de dr. Dumitru Dobre şi drd. Andreea-Iustina Tuzu, a aflat cu uimire, pe căi indirecte, că Fundația Europeană Titulescu, Centrul de Cercetare, organizează o lansare a acestei cărți.

Ne simțim datori să anunțăm că nu avem nimic comun cu această lansare, despre care nici măcar nu am fost anunțați, după cum nici Fundația Europeană Titulescu nu are nimic comun cu efortul de publicare a acestei cărți.

Publicarea unei cărți implică o sumă de lucrări laborioase necesare pentru a putea prezenta un volum într-o formă demnă de substanța acestuia. Prestând această muncă, o editură capătă dreptul moral de a fi luată în considerare în cazul unei încercări de promovare a cărții. Implicit, între legile nescrise dar întotdeauna respectate ale domeniului, există și aceea care spune că o editură este îndreptățită să se ocupe de evenimentele legate de promovarea unei cărți. Acest lucru este sau ar trebui să fie știut și de autori, și de entitățile care doresc să participe la lansarea în spațiul public a unui volum care corespunde într-o măsură sau alta specificului lor. Încercarea de a eluda de la o sărbătorire a unei cărți editura care a contribuit, alături de autori și de deținătorii drepturilor, la apariția ei ni se pare nu numai incorectă, ci și lipsită de tactul diplomatic care ar trebui să caracterizeze o fundație care poartă numele unuia dintre diplomații de seamă ai României.

Editura își rezervă dreptul de a organiza o lansare a cărții în condițiile în care acest lucru se face în mod normal.

Mai multe detalii despre volum puteți afla consultând site-ul editurii: www.edituravremea.ro

Editura Vremea
021.335.81.31
office@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Centenar Vintilă Horia - eveniment organizat împreună cu IICCMER

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 25 Mar 2016 09:00:00 +0000

Editura Vremea și IICCMER au plăcerea de a vă invita la un eveniment aniversar Vintilă Horia, în cadrul căruia se va lansa volumul colectiv

În căutarea „omului total". Moștenirea literară și spirituală a lui Vintilă Horia

Actele colocviului „Vintilă Horia: o sută de ani de la naştere” (decembrie 2015, Craiova)

Cristian Bădiliță și Basarab Nicolescu (editori)

358 pag.

Invitați: Dinu Zamfirescu (IICCMER)

Silvia Colfescu (Editura Vremea)

Cristian Bădiliță (scriitor, istoric al creștinismului)

Mihaela Albu (profesor universitar)

Dan Anghelescu (profesor universitar)

Moderator: Marilena Rotaru

Evenimentul va avea loc miercuri, 30 martie, ora 17.00, la Jockey Club, București, str. Episcopiei, nr. 9 (lângă Ateneul Român).

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile aici: www.iiccmer.ro

Detalii despre volum găsiți aici: www.edituravremea.ro

Vă așteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Două lansări de carte săptămâna aceasta

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 14 Mar 2016 07:56:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la două lansări de carte:

Rebela de Sabina de Rochefort

Invitați:
George Neagoe, critic literar
Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea
Sabina de Rochefort

Vor citi fragmente din carte actrițele Raluca Zamfirescu și Mihaela Popa.
Lansarea va fi urmată de un mini-recital oferit de Ioana Turcu – flaut și Raluca Stratulat – vioară.

Evenimentul va avea loc miercuri, 16 martie, ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei 45.

Volumul poate fi comandat aici: edituravremea.ro

Baligă de mânz de Jean Velicy

Invitați:
Radu-Ilarion Munteanu
Jean Velicy
Miruna Lepuș

Evenimentul va avea loc marți, 15 martie, ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei 45.

Volumul poate fi comandat aici: edituravremea.ro

Editura Vremea
021.335.81.31
14 Constantin Daniel Street
010631 Bucharest 1
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

Lansare de carte - Dan Capatina - „Amintiri razlete”

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 01 Mar 2016 10:09:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea volumului

Amintiri răzlețe (1943-2015)
de Dan Căpățînă

Vor vorbi:
Alex. Ștefănescu, critic literar
Stere Gulea, regizor și scenarist
Silvia Colfescu, directorul Editurii Vremea
Dan Căpățînă

Evenimentul va avea loc miercuri, 2 martie, ora 17.30, la Librăria Mihai Eminescu

Detalii despre volum gasiti aici: edituravremea.ro

Irina Petras, despre volumul ”Colonia (aproape ca un blues)”, de Stelian Turlea, in ultimul numar din ”Romania literara”

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 12 Feb 2016 09:54:00 +0000

„Amintiri răzlețe (1943-2015)” de Dan Căpățînă

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 09 Feb 2016 13:08:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă prezenta cea mai recentă apariție în colecția Autori români:

Amintiri răzlețe (1943-2015)

de Dan Căpățînă

312 pagini

Cunoscut ca fost consilier al lui Emil Constantinescu, deși ar trebui cunoscut mai degrabă ca un scriitor talentat și plin de farmec, Dan Căpățînă ne recucerește cu noua sa carte de memorii, Amintiri răzlețe. Este o plăcere să citești această carte.

Spre deosebire de alți autori care devin gravi și solemni când își povestesc viața, încercând să-și fardeze autoportretul, Dan Căpățînă se amuză pe seama propriilor lui peripeții existențiale. Și când ia parte la un banchet cu persoane simandicoase, și când practică fără vocație diferite sporturi, și când se străduiește în zadar să se facă auzit de șeful statului, și când trebuie să asculte discursul plicticos al unui înalt prelat etc., etc., el se prezintă pe sine cu umor.

Senzaționale sunt și evocările din cea mai îndepărtată copilărie, cu amintiri de război care par secvențe dintr-un film de desene animate. Om cultivat, de o inteligență strălucită, știind că biografia sa nu este decât un episod din vasta comedie umană, autorul relansează literatura memorialistică, care devenise în ultima vreme la noi act pur (de fapt, impur) de narcisism. Mi-ar plăcea să fiu președintele României numai și numai ca să îl am și eu consilier pe Dan Căpățînă.

Alex. Ștefănescu

Îl cunosc pe Dan Căpățînă din școala primară. Apoi, cum se spune, ne-am pierdut din vedere. La vârsta primei tinereți, l-am întâlnit pe neașteptate într-o casă cu trei fete de pe strada Frumoasă. Eu o curtam timid pe fata cea mare, Anca L., și, cu încuviințarea mamei sale, o însoțeam la diverse reuniuni dansante. Am fost surprins să recunosc în curtezanul surorii celei mici pe vechiul meu coleg de bancă. Și această întâlnire a fost efemeră, așa cum s-au dovedit și pretențiile noastre donjuanești. Un șir întreg de „pierderi din vedere” se înșiruie după 1990. Aveam să aflu ulterior că Dan, atras de continentul american, stătea mult timp la fiica sa, doctor la Yale University. Următoarea întâlnire – cea decisivă – a fost prima sa carte de amintiri (2002) și surpriza că Dan e un umorist autentic. Acum, în această a doua carte, mă bucur să constat că Dan Căpățînă își continuă periplul său de picaro modern, povestindu-și avatarurile cu vervă și degajare cuceritoare. Fraze incisive ori melancolice deconstruiesc dinlăuntru o întreagă lume, îi ridiculizează beteșugurile și-i feștelesc ambițiile statuare. A găsi punctul din care privind, împăratul se arată gol – iată secretul și arta autorului.

Constantin Abăluță

M-am născut acum 70 de ani şi ceva. Mă pricep să calculez tot felul de construcţii. Am fost pe rând cercetător, profesor, proiectant, informatician. Chiar şi doctor (în ştiinţe). După '89, am intrat pentru un timp în politică. Apoi am ieşit şi mi-am văzut de treabă. Acum sunt manager. Păi cum!

P.S. După unii, sunt şi scriitor. Citiţi şi veţi vedea!

Dan Căpăţînă

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: edituravremea.ro

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Vintilă Horia, despre scandalul Goncourt, la 30 de ani după

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 09 Feb 2016 07:36:00 +0000

Cuvântul românesc, ianuarie 1991

După treizeci de ani

de Vintilă Horia

În noiembrie 1960, Academia Goncourt de la Paris a atribuit premiul ei anual romanului meu Dumnezeu s-a născut în exil. Cu o zi înainte, clienţii unei librării din Place Clichy, prin vot secret, îmi dăduseră acelaşi premiu (o carte, un vot mai democratic nici că se putea), iar presa franceză, cât şi cea europeană, cu o lună înainte, luase atitudine foarte favorabilă montând un adevărat spectacol jurnalistic în jurul unui roman care nu era nici pornografic, nici de stânga şi care se bucurase de la început (cartea apăruse în martie 1960, la Editura Fayard) de o critică excelentă. În plus, înainte de a obţine cunoscutul premiu, semnasem cinci contracte de traducere. Lucru care mă încurajase, încă din septembrie, să mă mut de la Madrid la Paris. În micul apartament în care locuiam într-un cartier „roşu” de la marginea oraşului, veneau să mă viziteze în fiecare zi gazetari din toată lumea, ca şi cum atmosfera creată în jurul cărţii mele dădea tuturor impresia că premiul Goncourt din acel an mi-ar fi fost dinainte asigurat. Îmi aduc în special aminte de o lungă întrevedere cu André Bourin, de la Les Nouvelles Littéraires, săptămânalul care mi-a rămas fidel până la urmă, în ciuda scandalului provocat de comunişti împotriva mea şi a cărţii mele. Rezistaserăm „în cursă”, cum se spunea, Henry Thomas, un scriitor de la Gallimard, şi cu mine. Eram sigur că jocul nu era decât un fel abil de a face publicitate în favoarea scriitorului francez, romanul meu nefiind altceva decât un fel de capcană exotică (un român scriind un roman în limba franceză, lucru care nu se mai întâmplase în analele premiului). Până la urmă, la al patrulea tur, eu am obţinut şase voturi, Henry Thomas trei şi Albert Simonin unu. Lucrurile se întâmplau pe data de 21 noiembrie.

În după amiaza aceleiaşi zile, editorul meu organiza o mare primire la sediul editurii, de pe rue Saint-Gothard, unde veniseră să mă intervieveze televiziunile, ziarele şi posturile de radio din lumea întreagă. Către sfârşitul acelei primiri, directorul editurii mi-a prezentat pe un gazetar francez care venea în numele Ambasadei române de la Paris (pe atunci se numea Ambasada Republicii Populare Romîne, cu î din i) să mă invite să mă fotografiez cu reprezentanţii diplomatici şi, bineînţeles, cu ambasadorul, pentru ca evenimentul să se înscrie astfel în cronica glorioasă a prezenţei literare româneşti la Paris. Răspunsul meu a fost negativ şi felul în care l-am trimis la plimbare pe trimisul special al Ambasadei nu a fost deloc delicat şi nici măcar diplomatic. Am avut în faţa ochilor, în acel moment, pe prietenii mei şi pe toţi intelectualii români care zăceau în închisorile comuniste, pe tot întinsul ţării şi cărora nu le-ar fi plăcut prezenţa mea pe o fotografie reperistă.

O săptămână după aceea, în care ziarul Le Figaro mă proclamase nici mai mult nici mai puţin decât „prinţ al exilului”, partidul comunist francez, de acord cu cel aşa zis român, declanşa un atac împotriva mea, de o violenţă puţin obişnuită, situată oarecum pe linia atacurilor staliniste din vremurile bune ale partidului. Eram declarat legionar, antisemit, fascist. Articolul apărea pe prima pagină a ziarului L'Humanité, însoţit de o fotografie. În aceeaşi zi gardurile şi pereţii din Issy-les-Moulineaux, cartierul în care locuiam, apăreau acoperiţi de afişe, acea primă pagină din cotidianul partidului, care semăna cu afişele judiciare din Far-West, cu fotografia sau portretul banditului, deasupra căreia figura în negru cuvântul „Wanted”. Devenisem, prin decret marxist, un urmărit, un criminal de război. Mihai Ralea, trimis al Securităţii de la Bucureşti, venise la Paris ca să conducă abila campanie împotriva unui scriitor exilat care refuza să colaboreze.

A fost epoca cea mai agitată din viaţa mea şi cea mai încărcată de învăţăminte. Luam contact cu perfidia, cu mişelia, cu laşitatea, cu minciuna, sub aspectul lor cel mai strălucit şi mai nociv: intelectualitatea franceză, cât şi cea occidentală, unită în cuget şi în simţiri împotriva unui biet român exilat, vinovat de toate relele secolului. Totul descinzând în linie dreaptă din gestul încăpăţânat de a nu fi mers la Ambasadă, ca să mă fotografiez în grup cu asupritorii neamului românesc. Fapt mai mult decât demonstrativ, secretarul general al Academiei Goncourt, răposatul între timp, Gerard Bauer, telefonase la Ambasadă pe ziua de 20 noiembrie, ca să ia informaţii despre mine, informaţii cum nu se putea mai favorabile, aşa cum mi s-a spus mai târziu, din partea consilierului de presă reperist, care, sigur pe neclintita prezenţă a unei atitudini devenită tradiţională (intelectualul trebuie să fie un laş) îmi garanta puritatea politică în faţa unei sigure posibilităţi de a deveni, după decernarea premiului şi în mijlocul unui ambiant de stânga, cum era cel de la Paris, un amic al Ambasadei. Nu a fost aşa, calculele au dat greş, deci bunăvoinţa de până atunci se transforma în cel mai înverşunat atac.

În ce constau acuzaţiile la care s-au aliat imediat glasurile cele mai autorizate ale presei franceze şi europene? Pe ce se bazau invectivele? În primul rând pe faptul că făcusem parte din Garda de Fier. Lucru fals, pentru că niciodată nu am aderat la vreun partid. Eram membru înainte de război, al grupării de la Gândirea, revistă condusă de Nichifor Crainic, adversar al Gărzii de Fier, deci tinereţea mea militantă, ca să zic aşa, s-a desfăşurat sub semnul anticomunismului cel mai înverşunat, însă fără ca acest fapt să mă fi obligat la o adeziune politică. Fusesem rechemat, apoi, din postul de ataşat de presă, la Roma, în octombrie 1940, în momentul în care Garda de Fier venea la putere. Iar după căderea Gărzii de Fier, mi-am reluat cariera diplomatică la Viena, sub guvernul Antonescu, până în toamna anului 1944, când, după armistiţiu, am intrat într-un lagăr german, în timp ce legionarii formau un guvern la Viena, exact în aceeaşi epocă. Am rămas în lagăr, împreună cu ceilalţi diplomaţi români din Germania, până în mai 1944, când am fost eliberaţi de trupele engleze ale armatei a V-a.

În plus, afirmasem într-un articol că Heinrich Heine fusese Evreu... Eu nu m-am supărat niciodată când presa spaniolă, cea italiană sau franceză spunea şi spune despre mine că sunt un scriitor de origină română... În ceea ce priveşte un articol apărut în 1938, în care făceam elogiul lui Adolf Hitler, acesta ilustra atitudinea mea din primăvara acelui an, când, timp de trei luni, am simpatizat cu naţional-socialismul. Mi-am dat repede seama că mă înşelasem, mi-am retras admiraţia şi am scris, de atunci şi până la sfârşitul războiului, articole în care atacam principiile unui partid şi ale unei ideologii cu care un creştin nu putea fi de acord. Am scris, tot în acea epocă, articole împotriva fascismului, într-o vreme în care Mussolini îşi manifesta simpatia faţă de Ungaria. Dacă aş fi mers la Ambasada reperistă, bineînţeles, aş fi fost iertat şi nimeni nu şi-ar fi adus aminte de scurta mea perioadă nazistă.

Cu toate riscurile, bănuind dinainte, tot ce avea să se întâmple, am preferat să rămân fidel mie însumi. Din această fidelitate, împotriva tuturor furtunilor pe care duşmanii omenirii le-au dezlănţuit împotriva mea, îmi e ţesută soarta. În acest fel, mi-am transformat de la început exilul într-o căutare permanentă a adevărului, lucru pe care-l oglindesc cărţile mele din totdeauna.

Cum în acea epocă – mă refer la sfârşitul anului 1960 – nu a izbucnit nici un război şi nici un scandal, presa a continuat să se ocupe de mine, în acelaşi fel conformist şi mişelesc. Un cotidian de la Paris publica într-o dimineaţă, o fotografie a mea în faţa unui crematoriu. Dedesubt scria: "Vintilă Horia în faţa unui cuptor în care în timpul războiului arunca pe evrei în flăcări". În acel timp eu mă aflam prizonier, într-un lagăr nazist. Pe străzile Parisului comuniştii organizau manifestaţii împotriva mea. La Televiziune apărea într-o zi imaginea mea cu următoarea explicaţie: „Vintilă Horiă, în timp ce coboară din casa lui şi se îndreaptă spre o maşină care-l va duce departe de Franţa.” Era un montaj grosolan. Nici nu ieşeam de la mine de acasă, ci de la Editura Fayard, şi nu fugeam de la Paris, unde am rămas până în preajma Crăciunului, răspunzând cu înverşunare întrebărilor presei. Făceam în medie cam douăzeci de interviuri pe zi. Când mă întorceam seara acasă, rupt de oboseală, găseam zece gazetari pe scări, aşteptându-mă. Îi pofteam înăuntru, soţia mea le prepara câte o ceaşcă de cafea şi continuam să răspund. Multe din acele răspunsuri erau falsificate, corectate, întoarse pe dos, astfel încât imaginea mea, de fascist fioros, să iasă cât mai caricaturizată şi mai nntiriatică. Chiar şi Le Figaro, ziarul cel mai plicticos din Europa, devenise un adversar şi se întrecea în a mă calomnia, publicând în pagini şi în locuri ascunse răspunsurile mele la critici şi invective.

Mă apăram cum puteam, împotriva acelor atacuri care porneau din aceeaşi vizuină blestemată, nu mai dormeam, nu mai mâneam, ajunsesem la limita tuturor puterilor. Mă consolau miile de scrisori pe care le primeam din toată Franţa, scrisori în care bunii oameni de rând, cititori ai cărţii mele, îşi cereau scuze in numele Franţei pentru nedreptatea ce mi se făcea.

Iar vecinii mei de cartier, măcelarul, băcanul, vânzătorul de ziare, cofetarul, chiar şi o vecină evreică de la etajul de deasupra mea, băteau la uşă, intrau, îmi strângeau mâna şi-mi spuneau cât de mare era părerea lor de rău şi cât dispreţ aveau pentru ziarele şi mass-media în general, în care nu avuseseră de fapt niciodată nici un fel de încredere. Mi-am dat seama atunci câtă distanţă se crease între sufletul onest al unui popor şi acea înşelăciune în proză şi în imagini care duceau încetul cu încetul Franţa către dezastrul socialist în care i se zbate astăzi sufletul. Multe, într-adevăr, am învăţat atunci.

În aceleaşi săptămâni dinaintea Crăciunului, am semnat cu Les Nouvelles Littéraires, conduse pe atunci de Georges Charensol, un contract pentru a publica în foileton săptămânal noul meu roman, ''Cavalerul resemnării", al doilea din Trilogia Exilului. Şi tot în acea revistă apărea o scurtă nuvelă pe care o scrisesem pe masa unei cafenele, în preajma decernării premiului Goncourt, o nuvelă care se petrecea la Călimăneşti.

Puţine zile înainte de a pleca în vacanţă, ziarul milanez Il Corriere della Sera publica pe prima pagină o fotografie a lui Mihai Ralea însoţită de o notă intitulată "A explodat bomba Horia!" Corespondentul ziarului la Bucureşti descoperise undeva o fotografie în care apărea Ralea îmbrăcat în uniformă a Frontului Renaşterii Naţionale salutând cu braţul ridicat, în cadrul unei ceremonii, alături de ambasadorul Germaniei la Bucureşti. Confuzia era răzbunătoare: „Fascistul” nu eram eu, ci organizatorul campaniei împotriva mea. În acest fel, şi până la un punct, atacul organizat de Ambasada reperistă la Paris lua sfârşit. Zic până la un punct, pentru că comuniştii nu m-au iertat, din fericire, niciodată. Au avut, în schimb, proasta idee de a mă transforma dintr-un inamic necunoscut într-un inamic celebru.

Cartea mea a devenit imediat un fel de stindard. Succesul ei nu a încetat, după treizeci de ani, de a fi prezent într-o ţară sau într-alta. Ediţii după ediţii au apărut mereu ici-colo, pe întregul teritoriu al lumii libere. Acum a apărut şi acasă, aşa cum era logic să se întâmple, aşa cum lăsa să se înţeleagă nu numai figura de rezistenţă a lui Ovidiu, exilatul de la Tomis, dar şi întreaga mea operă literară, dirijată pe dinăuntru către o eliberare care nu e numai cea interioară. Libertatea este călăuza tuturor personajelor din cărţile mele care încearcă să modifice către cunoaştere sufletele chinuite, şi fericite în acelaşi timp, ale eroilor mei, reali sau închipuiţi. În acelaşi fel, sub aceeaşi lumină, am încercat să conduc conştiinţele studenţilor mei către acelaşi port. O Românie eternă, zguduită de tragedii, însă modelic instalată într-un viitor uman liber şi fericit, mi-a fost întotdeauna ghid privilegiat.

După treizeci de ani de la acel scandal modificator, care mi-a arătat clar către unde trebuia să-mi dirijez paşii destinului, îmi dau seama că nimic gratuit nu se întâmplă în viaţă şi că acea suferinţă şi acea deziluzie nu făceau decât să mă îndrepte, încă o dată, către mine însumi. Către acel loc intim şi ascuns, profund înrădăcinat în fiinţa mea, în care eul meu scriitoricesc a rămas întotdeauna înfipt în pământul esenţial în care se născuse.

Lansare de carte - Jaguarul Regelui Mihai

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 23 Oct 2015 13:38:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea volumului

Istoria întortocheată a jaguarului albastru - Jaguarul Regelui Mihai
de Radu Portocală

Invitaţi:
Andrei Dimitriu
directorul general al Filarmonicii „George Enescu”
Prof. Ing. Nicolae Şt. Noica
scriitor
Bogdan Şerban Iancu
realizator al emisiunii „Ora Regelui”
Silvia Colfescu
directorul Editurii Vremea

Evenimentul va avea loc miercuri, 28 octombrie, ora 18.00, în foaierul Ateneului Român.

"În anul 1937, viaţa părea să-i surâdă statornic viitorului Rege Mihai I: era un Principe tânăr şi frumos, adorat de popor, având în perspectivă urcarea pe tronul unei ţări pornite pe calea prosperităţii şi a civilizaţiei.

La împlinirea vârstei de 16 ani, pe când se pregătea să intre în armată, Guvernul, prin Ministerul Aerului, cunoscând pasiunea pentru mecanică a Principelui, a hotărât să-i dăruiască un automobil de marcă.

În 1937, firma englezească Standard Swallow, din care s-a născut prestigioasa uzină Jaguar, a început fabricarea modelului SS Jaguar 100, din care s-au produs, între 1937 și 1941, un număr de 116 exemplare. Primul dintre acestea a fost oferit de Guvern Marelui Voievod de Alba-Iulia.

Destinul întortocheat al acestei maşini îi conferise dintru început caracterul unei maşini de colecţie: este nu numai o maşină regală, nu numai o creaţie superb desenată şi excelent dotată tehnic, ci şi prima dintr-o serie foarte scurtă. Încă un amănunt: este primul automobil pe calandra căruia apare vestita figurină-jaguar care, de-atunci, împodobeşte maşinile de această marcă." (Silvia Colfescu)

Continuarea acestei istorii o puteţi afla din paginile acestui volum bogat ilustrat.

Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/istoria---ntortocheat---a-jaguarului-albastru---jaguarul-regelui-mihai
Vă aşteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
14 Constantin Daniel Street
010631 Bucharest 1
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

Două volume despre Primul Război Mondial

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 23 Oct 2015 11:07:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă prezenta două volume despre Primul Război Mondial:

Bucureştiul sub bombele germane. August-noiembrie 1916

de Alexandru Armă

Bucureştiul a fost capitala cea mai încercată de către aviaţia inamică. Admiram cu atât mai mult stoicismul populaţiei sale, Bucureştiul trecând, fără pregătire, de la bucuria de a trăi la un apocalips sângeros. Fiecare raid al avioanelor se solda cu un număr mare de morţi şi răniţi. Oroarea se prelungea prin băltoace sau pâraie de sânge pe străzi, prin cai în agonie care se zbăteau în mijlocul propriilor lor mădulare sau prin atelaje pornite în goană, după ce-şi pierduseră vizitiii. (Contele de Saint-Aulaire, ambasadorul Franţei la Bucureşti în 1916)

Capitala avea, în după‑amiaza zilei de 25 septembrie, aspectul unui oraş peste care a trecut o mare catastrofă. În Piaţa Mare, la răspântia Căii Călăraşilor cu str. Sf. Ioan Nou, în Bulevardul Maria în faţa spitalului Brâncovenesc, în strada Covaci, la răspântia Bulevardului Elisabeta cu Calea Plevnei, spectacolul era sfâşietor. Strada e acoperită cu cadavre şi cu răniţi care se tânguiesc. Un martor ocular are, în Piaţa Mare, impresia muştelor moarte presărate pe hârtia insecticidă de pe o farfurie. (Constantin Kiriţescu)

Alexandru Armă (n. 26 martie 1979 în Bucureşti) este licenţiat în istorie şi geografie al Universităţíi Bucureşti (2004; masteratul „România în secolul XX”, 2006). A publicat studii şi articole în diverse reviste de specialitate şi a colaborat la realizarea mai multor filme documentare. Este coautor la volumele Misiuni de sacrificiu. Grupul 1 Vânătoare în apărarea teritoriului (aprilie-iunie 1944), Infern deasupra Ploieştiului. Bombardamentul american de la 1 august 1943 şi Blindatele Cerului. Grupul 8 Asalt în est şi în vest (1943-1945).

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/bucurestiul-sub-bombele-germane.-august-noiembrie-1916

Jurnal de război (1916-1918). Amintiri din viaţa mea

de Anella N. Robănescu

Născută Crassan, fiică a unui mare moşier câmpulungean, avocat, deputat, senator şi prefect al judeţului Muscel, Anella Robănescu întruchipează perfect tipul caracteristic de femeie din burghezia românească a primei jumătăţi a secolului XX. Amintirile şi Jurnalul din Primul Război Mondial, singurele ei scrieri, zugrăvesc portretul unei femei delicate, o persoană cultivată, devotată familiei şi plină de bunătate.

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/jurnal-de-razboi--1916-1918-.-amintiri-din-viata-mea

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Viata de student in Occident, povestita de Codrut Constantinescu

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 06 Oct 2015 07:50:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă prezenta cel mai recent volum semnat de scriitorul Codruţ Constantinescu:

Epistolar genevez. Student în Occident
de Codruţ Constantinescu
Prefaţă de Teodor Baconschi

„...în 2015, există încă destui studenţi români sărăcuţi, care sunt obligaţi să-şi rotunjească meschinele venituri bursiere prin stagii la McDonald’s şi tot soiul de shitty part-time jobs, aşa cum există (deja) fii de bogătaşi care pleacă la studii pe bani, cu bani, pentru a face bani sau măcar pentru a toca, la revenire (şi după ce babacii se duc) averile – în general ilicite – pe care le-au moştenit. Nu vreau să spun că n-or fi şi printre aceşti privilegiaţi copii buni, serioşi, deştepţi, educaţi într-o etică a efortului meritoriu. Dar cel mai savuros, înţelept şi convingător martor al „integării” noastre culturale tot studentul mai modest rămâne: acela care a mâncat de la Lidl, s-a umplut cu conserve de ton, a reîncălzit la reşou paste, a halit tone de cartofi prăjiţi de la cantinele universitare şi a făcut autostopul. Codruţ Constantinescu aparţine acestei din urmă categorii. Şi tocmai de aceea scrisorile sale către „cei de acasă” palpită de autenticitate simpatică, domesticită prin auto-ironie şi juvenil optimism recuperator. În Occident, studenţii români devin un pic mai naţionalişti (le trece rapid, la întoarcere) şi au mici ispite stângiste, pentru a nu se deprima la vederea zilnică a unor bogăţii pe cât de palpabile, pe atât de inaccesibile lor.”

Teodor Baconschi

Codruţ Constantinescu este istoric şi scriitor. A publicat volumele Hai-hui prin Occident (Editura Premier, Ploieşti, 2004), Studii irlandeze (Editura Institutului European, Iaşi, 2006), Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (Editura Polirom, Iaşi, 2007 în colaborare cu Mirel Bănică), A trăi pentru a citi (Editura Karta-graphic, Ploieşti, 2008) şi În labirint sunt umbre şi lumini (Editura Vremea, Bucureşti 2011), Mirajul utopiei. Călătoriile în Occident: control şi propagandă (Editura Vremea, Bucureşti 2013). A publicat articole în numeroase publicaţii din România.

Pagini: 160 + 8 pagini fotografii
Format: 13 x 20 cm
Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/epistolar-genevez.-student-in-occident

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Lansare de carte - "Taifun in adancuri", de Lucian Ciuchita

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 18 Sep 2015 10:33:00 +0000

Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea romanului

Taifun în adâncuri
de Lucian Ciuchiţă

Invitaţi:
Otilia Sîrbu, scriitor
Gabriel Alexandru Ionescu, istoric
Cristian Tiberiu Popescu, critic
Lucian Ciuchiţă, scriitor
Silvia Colfescu, directorul editurii Vremea

Evenimentul va avea loc miercuri, 23 septembrie, ora 17.30, la Librăria Mihai Eminescu.

Lucian Ciuchiţă este cunoscut internaţional în urma celebrului său proces cu Hollywood, sub învinuirea de plagiere a unui scenariu scris de el de către realizatorii filmului Escape Plan, cu Arnold Schwarzenegger şi Sylvester Stallone. Procesul este în curs.
Lucian Ciuchiţă este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE Bucureşti (1993), doctor în ştiinţe (cu teza "Tehnici şi metode statistice utilizate în studiul criminalităţii", 1999), scriitor, cineast, membru al Asociaţiei Dramaturgilor de Film din 1991, realizator tv în perioada 1990-2000 (TVR, Antena 1).
A beneficiat de o bursă de pregătire în Marea Britanie la Devon and Cornwall Police, în 1993.
Activitatea sa în cadrul unor servicii speciale (9 ani în poliţie şi 5 ani în SPP), a constituit o experienţă de preţ în demersul scrierii unor cărţi şi scenarii de film.

Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/taifun---n-ad--ncuri

Vă aşteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
14 Constantin Daniel Street
010631 Bucharest 1
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

"Sâmbăta seara şi luni dimineaţa", de Tudor Stancu

noreply@blogger.com (Anonymous) — Thu, 13 Aug 2015 12:58:00 +0000

Avem plăcerea de a vă prezenta cel mai recent roman apărut în colecţia Autori români:

Sâmbăta seara şi luni dimineaţa
Tudor Stancu

Romanul Sâmbăta seara şi luni dimineaţa urmăreşte întâmplările unui grup de tineri ale căror destine se întâlnesc în timpul unei scurte vacante într-o staţiune de munte. Aceşti tineri afişează o mondenitate ostentativă, fie prin practicarea schiului - sport care necesită o substanţială investiţie financiară -, fine prin petreceri unde alcoolul se consumă excesiv si sexul se practică fără prejudecăţi. Toate acestea sunt de fapt un înveliş menit să ascundă singurătatea, zbuciumul interior al unei existenţe fără sens si fără ţintă, conturate prin rememorări, conversaţii şi vise. Vor duce însă întâmplările neaşteptate cu care se confruntă personajele în această scurtă vacanţă si imediat după aceea la şansa de a se regăsi pe sine, de a da un sens existentei fără rost? Vor găsi aceşti tineri ceea ce caută?

Reprezentând a treia generaţie de scriitori din familia sa, Tudor Stancu s-a născut la Bucureşti, unde a urmat cursurile facultăţii de Limba şi Literatura Română. A frecventat pentru un timp şedinţele Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu, şi a debutat editorial în 1985, în volumul colectiv Proze, Antologie debut, la Editura Albatros, volum primit favorabil de critica literară a vremii. A publicat de asemenea proză şi poezie în diverse ziare şi reviste: România Literară, Luceafărul, Contrapunct, Ramuri, printre altele.

Pagini: 120
Format: 13 x 20 cm
Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii: http://edituravremea.ro/s--mb--t---seara---i-luni-diminea--a

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

"O forma de tinerete. 1956-⁠1962. Anii ⁠contrarevoluţionari", de Radu Surdulescu

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 10 Jul 2015 08:36:00 +0000

Vă prezentăm cea mai recentă apariţie în colecţia FID - Fapte, Idei, Documente a Editurii Vremea, o lucrare surprinzând mişcarea studenţească din 1956 şi anii de recluziune şi domiciliu obligatoriu care au urmat pentru autorul acestor memorii şi pentru colegii săi:

Radu Surdulescu
O formă de tinereţe. 1956-⁠1962.
Anii ⁠contrarevoluţionari

Lunile octombrie şi noiembrie 1956 au însemnat momente de răscruce pentru români şi pentru est-europeni în general, zguduiţi cu toţii de izbucnirea anti-comunistă a populaţiei din Ungaria, începută cu o demonstraţie a studenţilor din Budapesta. S-a născut şi la noi, mai ales în rândul tinerilor, un val uriaş de simpatie faţă de revoluţionarii maghiari: adversităţile trecutului fuseseră date uitării, căci în acei ani aveam un duşman comun − pe sovietici şi comunismul lor imperialist. Pentru mulţi români atmosfera de solidaritate a acelor momente este probabil greu de înţeles astăzi, când politicile extremiste au creat din nou o stare de tensiune între cele două naţiuni.

Ascultam înfriguraţi la radio ştirile despre evenimentele din ţara vecină – pe unde scurte, în toate limbile... În Piaţa N. Bălcescu (astăzi "Universităţii"), o mare mulţime de oameni le smulgea din mână vânzătorilor de ziare Informaţia Bucureştiului, cu ultimele ştiri de la Budapesta. La cei 18 ani ai mei trăiam cu încordare emoţia enormă a unui uragan istoric, a solidarităţii populare, stăpânit de speranţa că lucrurile nu se pot opri aici, că până la urmă dictaturile întunecate din ţările noastre se vor prăbuşi. Am sperat într-o minune încă două zile, m-am dus la manifestaţia studenţească ce nu s-a mai putut desfăşura, am scris împreună cu trei colegi manifeste care nu s-au mai putut răspândi, iar pe 6 noiembrie a urmat duşul rece al arestării, cizma aplicată brutal pe grumaz de haidamacii lui Alexandru Drăghici, ministrul Securităţii.

Radu Surdulescu

Radu Surdulescu este profesor dr. consultant la Universitatea din Bucureşti, Departamentul de Engleză. A publicat, în volum sau reviste de specialitate, numeroase lucrări în domeniile studiilor literare şi culturale, manuale, recenzii, traduceri literare din şi în limba engleză.

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii:
http://edituravremea.ro/o-forma-de-tinerete.-1956----1962.-anii----contrarevolu--ionari

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

"Manual de limba mută", noul volum de versuri semnat de Sorin Şerb

noreply@blogger.com (Anonymous) — Fri, 10 Jul 2015 08:12:00 +0000

Cea mai recentă apariţie în colecţia Poesis este un volum de versuri semnat de Sorin Şerb, din care vă oferim mai jos un poem reprezentativ: vorbeam unul cu celălalt

am văzut

că pe limba noastră

stă cu tălpile

un copil

cu tălpi fragede

ca nişte cupe de crin

când vorbeam îl legănam

cu gramatica noastră

cu vorbirea noastră savantă

râdea încet

gângurea şi el

încerca să meargă

Sorin Şerb s‑a născut pe 18 noiembrie 1961, la Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Filologie (secţia română‑engleză), şi‑a luat doctoratul în literatură universală cu teza Modele umane de la Descartes la Revoluţia franceză. A lucrat ca bibliotecar, redactor, editor, traducător, moderator radio, profesor de limba şi literatura română.

Atât înainte cât şi după 1989 a publicat literatură, cronici de expoziţie şi de carte, studii şi eseuri în antologii, reviste de specialitate, în Analele Universităţii Bucureşti şi revista Institutului de Informare Documentară, în ziarele Dreptatea, Viitorul, Viitorul românesc, Curentul, Ora (Craiova) şi România liberă. Sporadic, eseuri, articole şi literatură în revistele Viaţa studenţească, Astra, Arta, Filmul, Contrapunct, Luceafărul, România Literară, Contrafort, 22, Zig-Zag, Dilema şi Sfera politicii.

Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii:
http://edituravremea.ro/manual-de-limba-muta

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

"Frontieristii", de Dan Danila

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 19 May 2015 09:50:00 +0000

Între titlurile noi pregătite pentru Bookfest, atragem atenţia vizitatorilor asupra volumului "Frontieriştii", de Dan Dănilă, o emoţionantă evocare a vremurilor în care cetăţenii României erau obligaţi să caute libertatea cu riscul vieţii. O povestire adevărată, pe cât de dureroasă, pe atât de plină de speranţă, scrisă pe un ton alert, cu umor şi duioşie, cartea întregeşte fresca unor ani prea repede uitaţi. O recomandare suplimentară către cititorii tineri care, citind-o, vor putea evalua nu numai perioada istorică prin care au trecut părinţii şi bunicii lor, ci şi bucuria de a trăi în vremuri în care libertatea este un drept câştigat.

Cartea se va găsi la Bookfest, unde va putea fi cumpărată cu un discount de 20%.
Ea poate fi comandată şi pe site-ul editurii, unde preţul cărţii va beneficia de un discount de 10%.
Începând din de data de 25 mai, volumul va putea fi cumpărat din librării.
Cititorii îl vor putea întâlni pe autor cu ocazia unei prezentări a cărţii, care va fi organizată la Târgul Gaudeamus, noiembrie 2015.

"Am terminat de citit Frontieriştii şi mă bucur să spun că am găsit acolo una dintre faţetele nevizitate până acum ale exilului românesc. Umorul de bună calitate se îmbină cu duioşia, cu neprihănirea vârstei şi cu optimismul unei firi omeneşti puternice şi pline de avânt.

Că autorul este un om puternic, pare evident. Că drumul prin Iugoslavia îi deschide ochii spre o viaţă normală, devine foarte clar. Mai apăsată, însă, mi se pare căutarea sinelui, bănuiala că eu-l nu poate fi acel eu decât descătuşat din chingile unei Românii triste şi încarcerate.

Doamne, când îmi aduc aminte anii aceia, parcă am trăit un coşmar...

Felicitări pentru această carte, ar trebui rediscutată, relansată poate, şi, cu siguranţă, continuată."

Maria-Denise Theodoru

Analist International Relations Department – Radio România Bucureşti

"Am părăsit România şi am emigrat în Lumea Nouă pentru a-mi găsi libertatea.

Tot ce am vrut de la viaţă a fost obţinerea unei oaze de libertate şi puţină recunoaştere.

Dar ignoranţa şi prejudecăţile vechiului continent traversaseră şi ele Oceanul Atlantic, cu mult înaintea mea, probabil cu primii pionieri ajunşi în America de Nord. Deci lupta mea nu luase sfârşit odată cu emigrarea, ba chiar din contră, tocmai urma să înceapă.

Toată această strădanie a mea pentru emancipare şi eliberare din chingile ignoranţei umane, o vei putea urmări în romanul ce va apărea în curând, Manifestul unui om liber. Dacă vei citi această carte, vei deveni părtaş al unei cunoaşteri ce mi-a înlesnit pasajul de la un imigrant sărac şi umilit la un businessman care continuă să inspire atât prin intermediul activităţilor antreprenoriale cât şi prin cărţile publicate."

Dan Dănilă – Calgary, Canada

www.dandanila.com

E vremea cehilor la Editura Vremea!

noreply@blogger.com (Anonymous) — Tue, 19 May 2015 07:29:00 +0000

Cehia este invitatul de onorare al Salonului Internaţional de carte Bookfest 2015, ocazie cu care editura Vremea vă prezintă trei importante lucrări recent traduse din limba cehă şi vă invită la lansările a două dintre ele:

Europeana. O scurtă istorie a secolului douăzeci, de Patrik Ouředník

traducere de Helliana Ianculescu

Unul dintre volumele reper ale lumii contemporane, Europeana. O scurtă istorie a secolului douăzeci este o prezentare sarcastică, uneori cu umor negru a evenimentelor şi ideologiilor care au marcat secolul trecut: cele două războaie mondiale, fascismul şi comunismul, descoperirile care au influenţat cursul istoriei europene.

Amintiri fără culoare, de Martin Vopěnka

traducere de Helliana Ianculescu

Cartea lui Martin Vopěnka contribuie în mod esenţial la întregirea mozaicului din care se poate compune la o distanţă de peste patru decenii şi jumătate imaginea anilor şaizeci ai secolului douăzeci. Puţini scriitori cehi au reuşit să evoce această perioadă într-un mod atât de concret, sobru şi de convingător ca el.

Lansarea va avea loc vineri, 22 mai, ora 16.00, la Standul Republicii Cehe (Pavilion C4)

Invitaţi: Martin Vopenka, Doina Jela, Helliana Ianculescu, Silvia Colfescu

Lacrimile tale, ploaia mea. Dialoguri. Prezenţa lui Arnošt Lustig, de Eva Lustigová traducere de Helliana Ianculescu

Volumul Lacrimile tale, ploaia mea cuprinde dialogurile spontane, fermecătoare, pline de miez şi umor pe care ziarista şi regizoarea Eva Lustigová le-a purtat cu ilustrul său tată, scriitorul ceh Arnošt Lustig în anii 2006-2007. Cartea conţine numeroase citate din romanele lui Arnošt Lustig, precum şi mărturii ale unor prieteni celebri, ca de pildă Václav Havel, Miloš Forman, Jiří Menzel.

Lansarea va avea loc vineri, 22 mai, ora 18.00, la Scena Arena (Pavilion C1)

Invitaţi: Eva Lustigová, Carmen Muşat, Doina Jela, Helliana Ianculescu, Silvia Colfescu

Lansarea va fi urmată de la ora 19.00 de proiecţia filmului Lacrima ta, ploaia mea. Prezenţa lui Arnošt Lustig (Cehia, 2012, 53 min), care a stat la baza cărţii, în sala de cinema amenajată în Pavilionul C1, la etaj. Proiecţia va fi precedată de o prezentare a filmului realizată de Eva Lustigová.

În film, Eva Lustigová şi tatăl ei îşi amintesc împreună momentele importante din familie şi ne prezintă într-un mod cu totul special un om cu o extraordinară dragoste de viaţă. „Omul e nemuritor cât timp rămâne în amintiri”, spune zâmbind ştrengăreşte cunoscutul scriitor ceh Arnošt Lustig. În ce măsură sunt valabile cuvintele lui pentru propria viaţă a încercat să afle regizorul filmului, Eva Lustigová, încă din decembrie 2006, când tatăl ei şi-a serbat cea de-a optzecea aniversare. Din acel moment, până la moartea lui Lustig din februarie 2011 a înregistrat întâlnirile şi discuţiile cu el.

Vă aşteptăm la standul nostru de la Bookfest!
Standul Editurii Vremea (A07) este situat la intrarea în Pavilionul C1
al Centrului Expoziţional Romexpo.

Puteţi vizita târgul de carte:
- miercuri, 20 mai, între orele 10:00 şi 20:00;
- joi, 21 mai, între orele 10:00 şi 20:00;
- vineri, 22 mai, între orele 10:00 şi 21:00;
- sâmbătă, 23 mai, între orele 10:00 şi 21:00;
- duminică, 24 mai, între orele 10:00 şi 20:00.

Intrarea este liberă.

Vă aşteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Editura Vremea la Bookfest 2015

noreply@blogger.com (Anonymous) — Mon, 18 May 2015 12:27:00 +0000

Vă aşteptăm la standul nostru de la Bookfest!

Standul Editurii Vremea (A07) este situat la intrarea în Pavilionul C1

al Centrului Expoziţional Romexpo.

Puteţi vizita târgul de carte:

- miercuri, 20 mai, între orele 10:00 şi 20:00;

- joi, 21 mai, între orele 10:00 şi 20:00;

- vineri, 22 mai, între orele 10:00 şi 21:00;

- sâmbătă, 23 mai, între orele 10:00 şi 21:00;

- duminică, 24 mai, între orele 10:00 şi 20:00.

Intrarea este liberă.

Şi, bineînţeles, vă aşteptăm în mod deosebit la lansările

celor mai noi cărţi apărute la Editura Vremea:

Joi, 21 mai, ora 17.00, Scenă Pavilion C1

Metamorphosys, de Mihai Giugariu

Invitaţi: Valeriu Râpeanu, Ion Bogdan Lefter, Mihai Giugariu, Silvia Colfescu

Joi, 21 mai, ora 17.30, Scenă Pavilion C1

Celebrităţi cu origini în România, de Mihai Rogai

Invitaţi: Florian Bichir, Mihai Rogai, Silvia Colfescu

Joi, 21 mai, ora 18.30, Scenă Pavilion C1

Istorii din Bucureştiul neogotic, de Emanuel Bădescu

Invitaţi: acad. Răzvan Theodorescu, Emanuel Bădescu, Silvia Colfescu

Vineri, 22 mai, ora 16.00, Standul Republicii Cehe (Pavilion C4)

Amintiri fără culoare, Martin Vopenka

Invitaţi: Martin Vopenka, Doina Jela, Helliana Ianculescu, Silvia Colfescu

Vineri, 22 mai, ora 18.00, Scenă Pavilion C1

Lacrimile tale, ploaia mea. Dialoguri. Prezenţa lui Arnošt Lustig, de Eva Lustigová

Invitaţi: Eva Lustigová, Carmen Muşat, Doina Jela, Helliana Ianculescu, Silvia Colfescu

Lansarea va fi urmată de la ora 19.00 de proiecţia filmului Tvoje slza, můj déšť care a stat la baza cărţii, în spaţiul special amenajat în Pavilionul C1.

Sâmbătă, 23 mai, ora 13.00, Scenă Pavilion C1

A zecea carte cu poveşti din Bucureşti, deVictoria Dragu-Dimitriu

Invitaţi: Ruxanda Beldiman, Bedros Horasangian, Silvia Colfescu

Sâmbătă, 23 mai, ora 13.30, Scenă Pavilion C1

Măcelărirea bucureştenilor pe vremea lui Chehaia bei şi alte minunate povestiri din Bucureştii de la începutul veacului al 19-lea, de Domenico Caselli

Invitaţi: Emanuel Bădescu, Bedros Horasangian, Silvia Colfescu

Sâmbătă, 23 mai, ora 16.30, Scenă Pavilion C1

Jurnal cu şi fără Nae Ionescu, de Elena-Margareta Ionescu

Iubesc acest popor, de Mihai Eminescu

Invitaţi: Anca-Irina Ionescu, George Ardeleanu, Silvia Colfescu

Sâmbătă, 23 mai, ora 17.00, Scenă Pavilion C1

Cântec de păpădie, de Elena Otilia

Invitaţi: Elena Otilia Cîmpeanu, Silvia Colfescu

Sâmbătă, 23 mai, ora 17.30, Scenă Pavilion C1

Poezii de colorat, de Elena Otilia

Invitaţi: Elena Otilia Cîmpeanu, Mădălina Mareş, Silvia Colfescu

Eveniment animat de magicianul Clubului Disney

Duminică, 24 mai, ora 13.30, Cafenea Pavilion C4

Catastih de bucureştean, de Nicolae Vătămanu

Invitaţi: Nicuşor Dan, Gabriel Basarabescu, Alice Constantinescu, Silvia Colfescu

Duminică, 24 mai, ora 14.00, Cafenea Pavilion C4

Emanoil Protopopescu-Pake. Portret de bucureştean, de Dragoş Lucian Ţigău

Invitaţi: Andrei Pippidi, Dragoş Lucian Ţigău, Silvia Colfescu

Duminică, 24 mai, ora 14.30, Cafenea Pavilion C4

Ceai la samovar, de Ingrid Beatrice Coman, traducere de Anca-Irina Ionescu

Invitaţi: Ingrid Beatrice Coman, Anca-Irina Ionescu, Silvia Colfescu

Vă aşteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro