Iar cum eu sunt utilizator de astfel de solutii de vreo 5-6 ani (viata de camin, urmata de viata de chirias in Bucuresti) si cum am vazut la lucru vreo 5 modele diferite (dintre care am detinut personal vreo 3), va pot spune cateva cuvinte despre avantajele si dezavantajele folosirii acestora .

Intai de toate, sa vedem niste puncte PRO si CONTRA .

Asadar, exista mai multe aspecte ce trebuie avute in vedere. Le vom detalia mai jos, dar ma intai, va voi spune cateva cuvinte despre modul in care sunt construite aceste dispozitive.

Aparatele de aer conditionat de perete au doua parti: un compresor in afara, care efectueaza schimbul de caldura, si unitatea (sau unitatile) care baga aerul in casa, conectate printr-un tub cu agent refrigerant. In cazul unui aparat de aer conditionat mobil, cele doua elemente sunt combinate intr-o singura carcasa, lucru ce ofera atat avantaje, cat si dezavantaje, dupa cum v-am aratat mai sus.

Aspectele negative ale aparatelor de aer conditionat portabile

Principiul de functionare a aparatelor de aer conditionat mobile

Sa luam intai aspectele negative pe rand. Ca orice dispozitiv de acest gen, orice aparat de aer conditionat portabil trebuie sa elimine cumva aerul cald produs in urma procesului termic ce sta la baza dispozitivelor de acest tip (detalii despre proces gasiti sigur pe wikipedia). Iar acest lucru se face prin intermediul unui furtun gros din plastic, asemanator celui de la hota din bucatarie. Acest furtun trebuie scos in exterior, cel mai simplu fiind sa fie scos pe fereastra. Atentie insa, furtunul din pachet nu e foarte lung, are cam 1.2 – 1.5 m, asadar va trebui sa plasati cumva aparatul cat mai aproape de fereastra.

Trebuie mentionat si ca este necesar sa obtineti o etansietate cat mai buna a incaperii in care folositi acest dispozitiv. Astfel, daca scoateti furtunul pe geamul intredeschis, nu veti obtine un mediu propice de utilizare. Cu alte cuvinte, aparatul raceste aerul din camera, dar in acelasi timp aerul cald de afara patrunde in incapere pe geam. Sfatul meu: cumparati o bucata de poliestiren si decupati-o exact pe dimensiunea ferestrei. In aceasta faceti apoi o gaura prin care sa fixati furtunul de avacuare si plasati placa de poliestiren in tocul geamului deschis. Aceasta este solutia cea mai OK la care am ajuns dupa cativa ani buni de teste.

Exista si aparate de aer conditionat mobile FARA FURTUN (fara evacuare). Acelea insa nu sunt de fapt sisteme de aer conditionat, ci aeroterme cu functie de dezumidificare (asadar nu racesc aerul, ci doar reduc senzatia neplacuta data de umezeala din aer). Randamentul lor este foarte foarte scazut, si din experienta (am avut un astfel de aparat), va recomand sa nu achizitionati asa ceva, nu veti simti aproape nici o diferenta pe timpul verii.

Apoi, in conditii de umezeala, aparatul elimina apa. Cele mai multe aparate de aer conditionat portabile nu au un compartiment pentru lichid usor de golit, ci doar o gaurica in partea din spate prin care apa va curge (e acoperita de un dop de cauciuc, insa periodic va trebui sa ridicati aparatul si sa goliti micul rezervor). Ceea ce e problematic, asa ca aveti grija sa alegeti un aer conditionat mobil cu sertar detasabil pentru apa. Pe de alta parte, singurele modele vazute de mine dotate cu asa ceva au fost cele de la Electrolux.

Pe de alta parte, in cazul aparatului meu Delonghi folosit intr-o camera normala de apartament, in ultimii 3 ani a trebuit sa golesc compartimentul pentru lichid cam de 2 ori pe vara. Totusi, in medii mai umede (de exemplu daca gatiti in camera sau uscati rufe), va trebui sa o faceti mult mai des, chiar si zilnic.

Acestea sunt problemele cele mai grave. Dar sunt si altele mai micute. Intai, pentru ca aparatul contine in cadrul cutiei plasate in casa intregul mecanism, acesta este zgomotos cand functioneaza la turatie maxima. Nivelul de dB este indicat in specificatiile fiecarui model, dar ar fi bine sa il si auziti in actiune inainte de a il cumpara, pentru a nu avea surprize. Cert este ca e mult mai zgomotos ca un aparat de aer conditionat de perete, insa in timp va veti obisnui cu acest neajuns.

Apoi, randamentul acestor aparate nu este la fel de bun ca al celor clasice. Dupa cum va ziceam si mai sus, in zilele foarte calde de vara, faptul ca trebuie sa lasati geamul deschis pentru a scoate furtunul de avacuare afecteaza foarte mult performantele aparatului. Eu recomand solutia povestita mai sus, sau alta, descoperita in ultimii ani, ideala mai ales daca va bate soarele in fereastra toata dupa amiaza: In Metro sau Bricostore veti gasi un fel de burete izolant, acoperit pe o fata cu aluminiu. Acoperiti geamul cu acesta (cel mai simplu e sa il prindeti de plasa pentru tantari), lasand doar o gaura prin care sa fie scos furtunul. Daca veti proceda astfel, aparatul va face fata cu brio. Eu am un aparat de aer conditionat mobil cu puterea de 11000 BTU, iar in zilele toride de vara bucresteana (cu 40++ grade), reuseste sa mentina intr-o camera de 15-17 m2 temperatura de 24-25 grade. Adica numai bine. Teoretic face fata OK si la o camera de pana la 20 m2, dar cu greu va raci o incapere mai mare. Depinde insa de pozitia casei fata de soare, materialul de constructie folosit, izolatie, etc .

Mai ramane problema consumului de energie, ce se situeaza undeva intre 600-1200 Wh , in functie de turatie si model, un consum normal pentru un astfel de aparat. Dupa cum ziceam, in general un aparat de aer conditionat mobil consuma ceva mai multa energie ca un aparat de perete pentru a oferi aceleasi rezultate, insa acest aspect depinde de la model la model.

Aspectele pozitive ale unui aer conditionat mobil

Rapid de montat, dar in acelasi timp incomode si zgomotoase

Dupa cum vedeti, exista destule puncte slabe ale acestor aparate. Am insistat asupra lor pentru a sti exact la ce sa va asteptati daca vreti sa cumparati asa ceva.

Desigur, aceste dispozitive au si cateva mari avantaje: sunt portabile si relativ usor de mutat si montat. Ele isi fac treaba cu brio daca tineti cont de recomandarile de mai sus si de multe ori sunt mai ieftine decat aparatele de perete, nenecesitand nici montare, nici pereti sparti.

Cu toate acestea, din experienta anilor de utilizare a masinariile portabile de aer conditiont, exista o concluzie clara: daca puteti monta un aparat de conditionat de perete, va recomand ca nici sa nu va ganditi la unul mobil. Da, va fi mai scump si deranjul initial ceva mai mare, dar comfortul si randamentul pe termen lung sunt clar superioare.

Daca nu, atunci… acum stiti la ce sa va asteptati .

Modele recomandate si sfaturi de achizitionare

Oferta este destul de limitata in ceea ce priveste aparatele de aer conditionat mobile si se imparte in general in doua categorii: cele ieftine (no-name) oferite in general in hypermaket-uri gen Cora, Metro sau Carrefour, si cele mai scumpe si de calitate, sprijinite de un nume cunoscut in domeniu. Diferentele inter cele doua clase sunt mari, atat in privinta calitatii si fiabilitatii, dar si a pretului. Modelele ieftine se gasesc in general in magazinele clasice si hypermarket-uri dupa cum va ziceam, in vreme ce cele mai performante pot fi achizitionate online si au de multe ori livrarea gratuita (in Bucuresti, nu stiu daca se in restul tarii).

Personal, recomand sa nu va zgarciti cand achizitionati asa ceva daca doriti un parat pe care sa nu il aruncati dupa 1-2 ani. Eu am vazut in actiune aparate Electrolux, Alaska, Delonghi si vreo doua noname-uri din Metro . Recomand clar Delonghi-ul si Electrolux-ul, cu mentiunea ca Electrolux-ul are tavita detasabila pentru apa. Aparatul Delonghi este utilizat in fiecare vara de 4 ani incoace fara probleme, fara a fi trebuit sa reumplu instalatia cu freon vreodata. Aparatului Alaska detinut inainte i-a scazut randamentul in doar 2 ani si a fost apoi inlocuit cu un no-name din Metro, ce a rezistat la randul sau doar cateva luni. E drept, Delonghi-ul a costat de 2-3 ori mai mult ca celelalte doua (circa 1400 de lei in 2007), dar consider ca investitia a meritat cu varf si indesat.

Asadar, mai jos aveti cateva modele recomandate (modele detinute de mine sau de diversi amici de-a lungul timpului), disponibile online:

• Alaska 9000 BTU (circa 500 de lei, aparat detinut 2 ani) – functie aeroterma/dezumidificare, racire pe 2 nivele, clasa energetica C
• Electrolux EXP 12 EK1WI (circa 1300 lei, aparat detinut de un amic de 2 ani) – functie incalzire/racire/dezumidificare, clasa energetica B, telecomanda, rezervor colectare apa
• Delonghi Pac 110 (circa 1100 lei, aparat detinut personal de 4 ani) – functie racire/dezumidificare, clasa energetica B, telecomanda, zgomot redus

Toate aceste produse sunt disponibile online in timpul verii; linkurile vor fi adaugate atunci cand vor reintra in magazine, in primavara lui 2012, impreuna cu preturile reactualizate.

Nu recomand achizitionarea aunui aer conditionat mobil second hand, deoarece nu stiti in ce stadiu se afla si va fi probabil nevoie sa ii reumpleti instalatia cu freon. Sau puteti avea probleme mai complicate.

Concluzii

Una peste alta, personal pot trage doua concluzii referitoate la aparatele de aer conditionat portabile: daca puteti instala un aparat clasic, de perete, faceti-o fara nici un dubiu in dauna unui mobil. Daca nu, si trebuie sa apelati la solutiile portabile, cumparati ceva de calitate si cu putere de minim 11000 btu, altfel aruncati banii pe fereastra.

Cam acestea ar fi de spus despre aparatele de aer conditionat mobile. Daca aveti completari, nelamuriri sau aveti nevoie de ajutor, nu ezitati sa comentati. Experienta ultimilor ani m-a facut destul de priceput in AC-uri mobile si voi incerca sa va ajut pe cat posibil.

Articole asemanatoare:

• BMW Hydrogen 7 curata aerul aspirat de motor

Universitatea Kingston din Londra a catalogat peste 1.000 de materiale diferite ecologice, pentru utilizarea lor în industria construcţiilor, pornind de la izolaţii făcute din ciuperci la blaturi de bucătărie create din sticlă reciclată. Rezultatul se dovedeşte a fi o bibliotecă de materiale numită « Rematerialise », lansată la EcoBuild, cel mai mare eveniment din lume pentru prezentarea de proiectări durabile şi practici de construcţie.
Jakki Dehn a dezvoltat « Rematerialise » la Facultatea de Artă, Design şi Arhitectură din cadrul Universităţii Kingston, de-a lungul a 17 ani şi consideră că proiectanţii vor găsi de nepreţuit acest catalog atunci când vor planifica noi produse.

Mai multe firme au deja proiecte întocmite pe expertiza Dehn. De exemplu o firma de proiectare din Weybridge, Surrey, a construit o schelă fabricată din polimeri reciclaţi şi un panou de autobuz alimentat de la soare. S-a dovedit că astfel de schele folosite în construcţii sunt foarte utile pe platformele petroliere, deoarece aceste produse nu absorb apa, spre deosebire de lemn. În acest caz, s-a confirmat faptul că noul produs durabil îl poate înlocui cu succes pe cel folosit până acum.

Dehn şi-a început cercetarea în materiale durabile în 1994 şi a primit finanţarea din partea Consiliului Artelor şi Ştiintelor Umane în anul 2003. În momentul actual, «Rematerialise» cuprinde peste 1.200 de materiale din 15 ţări diferite. Acesta conţine materiale reciclate, produse realizate din resurse regenerabile şi produse realizate din resurse care nu sunt utilizate în general foarte mult. Următorul pas pe care Universitatea speră să îl facă este acela de a posta online întreaga listă a produselor alternative, astfel încât proiectanţii să poată face o cercetare iniţială înainte de realizarea unui proiect.

Noi produse au început să sosească aproape zilnic, recent fiind lansat un nou tip de material de izolare făcut din ciuperci. Un alt material interesant este resilica, folosit pentru a face blaturi de bucătărie ca o alternativă la granit sau formica. Este realizat în special din sticlă reciclată de la autoturisme sau de pe şantiere de construcţii.

Sperăm ca pe viitor, cât mai multe persoane implicate în domeniul construcţiilor să ia in considerare acest catalog de materiale ecologice.

Sursa: ScienceDaily

Articole asemanatoare:

• Etichete pentru costurile de intretinere ale caselor

Ce se intampla de fapt in cazul acestui eveniment? Pentru o ora, de la 8.30 la 9.30 seara, stingem lumina. Simbolic, pentru a arata ca ne pasa de problemele cauzate de poluare, pentru a arata ca ne pasa de viitorul planetei si implicit al nostru, pentru a arata ca vrem sa schimbam ceva.

Anul acest, Ora Pamantului va avea loc pe 27 martie, de la 8.30 seara. Pentru o ora noi, cei de la Energeia vom stinge lumina. In Romania ni se vor alatura speram noi cat mai multi. Speram sa vedem o activitate cat mai sporita si din partea activitatilor. Anul trecut, in Bucuresti, s-au stins luminile Casei Poporului, ale Operei si Ateneului. Anul acesta speram ca vor fi si mai multe.

La nivel mondial se asteapta participarea a peste 1 miliard de oameni in cadrul proiectului Earth Hour, din peste 5000 de orase si 100 de tari. Marile simboluri ale oraselor cuoscute (Opera din Sidney, Coloseum-ul din Roma sau podul Golden State din San Francisco) vor ramane si ele pentru o ora in benza.

Mai jos aveti si clipul Orei Pamantului 2010 in Romania, merita vizualizat.

Va veti intreba totusi ce castigam stingand lumina o ora. Fizic, aproape nimic. Miscarea este una simbolica insa, iar succesul ei major va duce la schimbari legislative si la noi norme de diminuare a poluarii si emisiilor daunatoare mediului. Probleme grave care ne apasa si care netratate la timp vor duce probabil la disparitia vietii in forma cunoscuta de noi astazi. Insa inca ne mai putem indrepta.

Asadar, gestul vostru conteaza. In Romania pe perioada stingerii luminilor se vor organiza diverse evenimente si intalniri. In Bucuresti sunteti ateptati in Piata unirii sau in parcurile Cismigiu si Herastrau, unde veti gasi o multime de surprize. In tara va lasam pe voi sa ne spuneti ce se pregateste.

Un lucru e sigur. Noi Sambata de la 8.30 stingem lumina. Sa o faceti si voi !

Mai multe detalii gasiti aici despre Ora Pamantului 2010.

In plus, puteti si voi ajuta la promovarea evenimentului in Romania accesand aceasta pagina.

Articole asemanatoare:

• Poluarea fonica – ce este si cum ne afecteaza poluarea fonica zilnica
• Ora Pamantului 2009 – un gest simbolic pentru Terra
• Taxa auto se tripleaza
• Taxa de prima inmatriculare creste
• Prima de casare – 4000 de RON?

• poluarea fonica reprezinta totalitatea sunetelor produse de oameni, animale sau de aparatura si masini, care deranjeaza activitatile cotidiene;
• poluare fiind, evident exista efecte negative.

Imi ramanea doar sa aflu daca efectele sunt intr-adevar recunoscute si prin lege. Trebuie sa existe o legislatie in privinta zgomotului si in Romania, pentru Bucuresti macar. Nu??? Din site in site am ajuns sa dau peste “Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti” . Suna bine. Si avea si doar vreo 130 de pagini.

Intotdeauna mi-a placut sa citesc cuvantul inainte sau prefata cartilor, a proiectelor, etc. Iti da un sentiment de complicitate intre cititor- autor/editor, ca si cum ti s-ar dezvalui ceva ce nimeni altcineva nu mai stie. Cum m-am asteptat, debutul acestui raport nu m-a dezamagit: ca fapt divers, era amitit si faptul ca: “Guvernul a cerut harta de zgomot in 15 luni, aceasta a costat 1,5 milioane de euro si poate fi folosita pentru a realiza o strategie nationala a zgomotului. “

Lucru care m-a distras usor, dar mi-am imaginat ca vina pentru pierderea brusca a concentrarii este a mea, in niciun caz a numarului (da, 7 cifre). Momentul de ratacire m-a facut curioasa sa vad care sunt aceste harti de zgomot, exemple gasindu-se pe site-ul Primariei Municipiului Bucuresti. Acum totul avea un sens. Mi s-a parut de apreciat mai ales ca se sugera ca harta de zgomot ‘poate fi folosita’ totusi la strategii.

Harta zgomotului in Bucuresti (click pe ea pentru marire)

Concentrarea imi revine si uit de detaliile din ‘Cuvant inainte’. Revin la preocuparea pentru poluarea fonica. Am trecut chiar si peste placerea vinovata pe care metafora “Cenusareasa poluantilor” se pare ca o provoaca autorilor atunci cand isi recitesc raportul si peste mandria care ii convinge sa o foloseasca. Si sa o refoloseasca. Si sa o re-refoloseasca. O clasificare oficiala a efectelor negative a poluarii fonice asupra locuitorilor imi aminteste de adevaratul meu scop (detalierile neinteresante le-am sters):

• Disconfortul
• Deranjarea somnului
• Afectarea auzului
• Sanatatea mentala: “Zgomotul ambiental nu este considerat o cauza primara dar este posibil sa fie un factor de accelerare sau intensificare.”
• Productivitatea muncii: “S-a demonstrat faptul ca zgomotul de fond poate mari performanta in munca de rutina dar o poate micsora in cazul activitatilor care necesita concentrare si memorare.”
• Tulburarea procesului de invatare
• Comportamentul social: “Studiile arata ca expunerea la zgomot poate face ca oamenii sa devina necomunicativi si inchisi, mai putin intelegatori si disponibili de a–si ajuta semenii sau vecinii. Este putin probabil faptul ca zgomotul genereaza agresiune dar mediile zgomotoase induc o mai ridicata stare de nesiguranta.”

Probabil ca problema poluarii fonice suna bine in agenda Primariei. Probabil ca lasa o impresie placuta faptul ca cineva chiar se preocupa de micile detalii care ne-ar face viata mai frumoasa. Ca cineva da chiar 1,5 milioane de euro doar pentru hartile care stau la baza proiectului care ar imbunatati calitatea vietii. Poate ca daca zgomotul ambiental ar fi aproape inexistent, orice oras aglomerat va fi un loc unde pacea si toleranta, alaturi de intelegere si disponibilitatea de a ne ajuta semenii si vecinii vor fi maxime, ca o coroana pusa pe capul societatii capitaliste.

Evident, raportul oficial nu a fost cel mai folositor material. Cazuri concrete atunci. Oamenii care asculta muzica prea tare, pe strada sau acasa. Sunetul masinilor si a tuturor mijloacelor de transport. Zgomot industrial. Persoane care spun lucruri idioate. Gafe gramaticale. Toate sunt surse de nervi mai mult sau mai putin pentru oricine la un moment dat. Am putea sa le dedicam si un guvern separat. Ar fi la fel de folositor ca si in cazul in care am sta degeaba. Pentru ca ideea de colectivitate oricum presupune agitatie. Avand in vedere si rutina zilnica in care inevitabil ne complacem, efectul neplacut e cu atat mai usor de inteles.

Cu toate astea, am o imagine in minte. Un oras in care s-ar lua toate masurile necesare pentru a reduce poluarea fonica. 10- 20 de decibeli taiati cu succes din grafice si statistici. Cetateni multumiti, cu o stare de spirit inviorata de gandul ca acum traiesc intr-un oras mai sanatos pentru nervii lor deja intinsi la maxim. 10- 20 de decibeli care probabil nu reprezinta nici 1% din sursele de stres din viata lor, dar a caror lipsa le gadila nevoia de a se simti importanti. Sunt fericiti. Si ce fac cetatenii fericiti? Consuma. Murind in continuare din cauza bolilor provocate de presiunea de a munci pentru a supravietui.

Voi incheia cu tabelul idilic cu limitele de zgomot admise de lege. Asta in conditiile in care momentan, doar strazile si drumurile produc cam 80 decibeli ziua in zonele cele mai aglomerate din capitala. In orice caz, “Planul de actiune a fost aprobat prin Hotararea nr. 60/27.02.2009 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.” .

Surse de zgomot in orase

Articole asemanatoare:

• Ora Pamantului 2010 in Romania – stinge si tu lumina
• Ora Pamantului 2009 – un gest simbolic pentru Terra
• Taxa auto se tripleaza
• Taxa de prima inmatriculare creste
• Prima de casare – 4000 de RON?

Simt nevoia sa amintesc pentru cei care initial s-au gandit la constelatia ‘Canis Major’ (http://en.wikipedia.org/wiki/Canicula) sau pentru eventualii cititori care au fost in coma in ultimii 20 de ani ca in general, canicula presupune cresterea temperaturilor cu pana la 10 grade peste limita normala dintr-o anumita perioada si ca este una dintre principalele consecinte ale …(suspans)…incalzirii globale.

Din cauza temperaturilor inalte (peste 32 de grade) din timpul verii, corpul uman produce o crestere corespunzatoare a transpiratiei, care are rol de regulator termic si care ar impiedica astfel supraincalzirea corpului. Deci nu suntem complet neajutorati, mecanismele noastre naturale de aparare exista totusi. Insa, odata cu apa, organismul mai pierde si saruri minerale si vitamine, chestie care nu vrei sa se intample. Evident, nu este cea mai placuta situatie si pentru ca lumea sa poata sa se protejeze, se calculeaza un indice de confort termic care iti indica temperatura aproximativa perceputa de corp in functie de cate grade vor fi in ziua respectiva si de umiditatea relativa.

Le prima vedere, nimic nu pare foarte complicat. OK, 2 litri de apa pe zi si nu adormi la soare. Sunt niste masuri elementare pe care un om ar trebui sa le ia din instinct; daca asta lipseste, deja ne impiedicam de selectia naturala si vor supravietui doar cei care banuiesc ca nu e bine sa stai 3 ore in soare la 40 si ceva de grade. In fine, canicula in sine, desi manifestare extrema a vremii, era previzibila. Ceea ce iese din comun este entuziasmul gretos al presei si magnitudinea pe care o dau evenimentului in lipsa altor subpuncte mai interesante din grila stirilor.

Dar poate capacitatile mele de previzionare depasesc cu mult media generala. Asa ca am inceput sa caut niste date care, fiind obiective si la indemana tuturor, ar putea scoate fiinta umana din intunericul imprevizibilului.

Initial, vroiam sa caut niste statistici din ultimii ani, cat mai multi de preferat, referitoate la temperatura medie vara. Extrem de eficienta structura a site-ului (www.meteoromania.ro) mi-a omorat timpul pana sa-mi dau seama de unde as putea sa aflu informatiile, pentru a descoperi ulterior ca e nevoie de user pentru a primi ‘produsele din cos’ (statisticile) pe mail. Site-ul ANM e la fel de eficient ca si www.thingsonawhitebackground.com .

Revenind la canicula, o sa-mi bazez teoria pe observatii proprii. In ultimii ani a fost cald vara. In ultimii 10 ani, cel putin. Pentru ca traim in clima in care traim. Clima inevitabil se schimba. Site-ul ANM nu mi-a permis sa aflu perioada de timp necesara pentru stabilirea unei medii anuale intr-un anotimp. Sa zicem ca 10 ani nu sunt de ajuns si ca mai sunt oameni care sunt convinsa ca in al 11-lea an totul va reveni la normal, dar ca vreo 20 ar fi. Asadar, in cei 10 ani care au ramans, vom trai cu impresia ca media vara ar trebui sa fie de 20 de grade celsius, ca acum mai bine de 20 de ani, si o sa continuam sa vedem sfarsitul lumii in fiecare vara cand cu siguranta temperaturile vor depasi cu mult mai mult de 10 grade ‘limita normala’.

In concluzie, revolutie. Sa tipam toti si sa alergam in cerc. Sa facem dansul ploii (in fine, vara asta nu am avut o lipsa chiar asa de mare de precipitatii). Sa ne rugam zeilor sa fie milosi. Sa investim in spatiu verde si in sisteme de irigare pentru ca prima seceta sa nu distruga 50% din culturi. Sa udam panselutele din ronduri. Daca nu puteti acum, nu e nicio problema, intotdeauna va mai fi o canicula si anul viitor.

Sursa foto: aici

Articole asemanatoare:

• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Pompe de caldura Octopus IS – o solutie eficienta?
• Metode revelatoare de a economisi apa in propria locuinta
• La ce folosim apa de la chiuveta?
• Masinile ecologice au preluat controlul in saloanele auto

Această maşină a fost inventată de cercetătorii de la Universitatea din Leeds. Ea va fi atât de economică deoarece foloseşte un alt proces tehnologic de spălare. Apa introdusă este încălzită şi transformată în vapori, care la rândul lor vor interacţiona cu o serie de granule din polimeri menite să absoarbă murdăria din rufe. La sfârşitul programului, polimerii sunt colectaţi într-un locaş prestabilit şi vor putea fi reutilizaţi pentru până la 100 de spălări.

După cum ziceam, sună bine. Inventatorii spun că maşina minune ar putea apărea pe piaţă de anul viitor. Dar să nu ne imaginăm că ea va înlocui maşinile actuale prea curând, pentru că sigur va fi scumpă şi ingredientele bunei funcţionări (polimerii) se vor găsi greu.

În plus, eu sunt un fel de “gică contra” şi nu cred că o astfel de maşină chiar face o treabă mai bună decât detergentul meu actual, lăsând rufele mai curate şi mai parfumate. Nu cred până nu văd. Voi ce părere aveţi?

Sursa: Cotidianul

Articole asemanatoare:

• 50 de moduri de a ajuta planeta
• Despre incalzire globala si canicula in Romania
• Surse alternative de energie: generatoarele cu hamsteri
• Metode revelatoare de a economisi apa in propria locuinta
• La ce folosim apa de la chiuveta?

În primul rând, produsele BIO sunt cele care conţin în totalitate sau aproape în totalitate ingrediente biologice provenite din cultivarea agricolă sau aflate în stare brută în natură. Materialele agricole BIO trebuie să respecte anumite condiţii pentru a primi acest calificativ, cum ar fi nefolosirea îngrăşămintelor sau pesticidelor chimice.

Din aceste materii prime se alcătuiesc apoi diverse produse, principalele fiind cele alimentare şi cele cosmetice. Folosirea acestora este indicată tocmai pentru că sunt naturale, fără tot felul de compuşi ciudaţi şi de multe ori periculoşi.

Produsele BIO vin însă şi cu ceva dezavantaje. Unul mai mic ar fi valabilitatea acestora: tocmai pentru că sunt naturale, sunt şi perisabile. Astfel, o cremă BIO nu va ţine 2 ani ci cel mult câteva zeci de zile. La fel şi produsele alimentare, care se strică mult mai rapid. Datorită acestui fapt şi a greutăţii producerii de materii prime, produsele BIO au şi marele dezatavantaj de a fi scumpe. De 3-4 ori mai scumpe de fapt decât produse asemănătoare convenţionale.

Cu toate acestea, domeniul este în creştere în România. Şi la nivel mondial de altfel, unde creşterea pieţei pe anul 2008 a fost de 25%. La noi început să fie mediatizat destul de curând şi se preconizează că va exploda în anii următori, cu creşteri de peste 50% anual.

Personal nu pot spune că mă dau în vând după produsele BIO. DA, sunt sănătoase şi DA, contează ce fel de alimente folosim zilnic, dar parcă tot prefer nişte produse naturale de la ţară (despre diferenţa dintre produsele BIO şi cele naturale într-un post viitor), de la bunica, care sunt mult mai ieftine şi îmi inspiră mai multă încredere, chiar dacă nu respectă zeci de standarde internaţionale.

Voi ce părere aveţi? Consumaţi produse BIO, aveţi în plan să le încercaţi pe viitor sau aveţi opţiuni mai bune? Oricum, vom mai avea articole legate de subiect pe viitor, aşa că staţi pe-aproape.

Articole asemanatoare:

Va intrebati deja ce performanţe are si ce pret. Dar stati asa, de ce nu am pus pagina de net a celor de la Citroen, pai pentru ca nu este produs de ei, dar o companie din Londra ce face conversii din automobile cu petrol in automobile electrice. Si la pretul de 16,850 lire sterline să speram ca merita !

Specificatii tehnice Citroen C1 ev’ie:

Viteză maxima: 100 km/h
Autonomia (în condiţii normale): 120 km
Reincarcarea bateriilor de la o priza de 13 amperi
Versiune cu 3 sau 5 uşi
Volan asistat electric
Radio CD player cu MP3
Ferestre electrice
Frane ABS
Garanţie Full pe 3 ani

Multumim lui Constantin Ungureanu pentru ca ne-a adus la cunostinta Citroen C1 ev’ie.

Articole asemanatoare:

• Masinile ecologice au preluat controlul in saloanele auto
• Parteneriat Mitsubishi Peugeot pentru masini electrice
• Cele mai rapide masini ecologice

In partea nordica a oceanului Pacific exista un curent, curentul subtropical al Pacificului de Nord (North Pacific Subtropical Gyre), un fel de spirala unde se intalnesc mai multi curenti oceanici creati initial de miscarea maselor de aer. Acum mai bine de 50 de ani, inainte de poluarea masiva a apelor, zona era un “desert” oceanic, bogat in fitoplancton, dar cu putini pesti mari sau mamifere – nu chiar raiul pescarilor. Insa acum este umpluta cu altceva in afara de plancton: tone de gunoi, majoritatea din plastic. Este cea mai mare groapa de gunoi din lume si pluteste in mijlocul oceanului. Pluteste e un fel de a spune, pentru ca de fapt nu e chiar la suprafata, ci putin  sub nivelul marii. Poza de mai jos e edificatoare.

Adancimea gropilor de gunoi

Curentul a dat nastere de fapt la doua mase de deseuri, ambele in crestere, una in vest si una in est, ca niste insule plutitoare. Cea estica este situata intre Hawaii si California, iar specialistii estimeaza ca are suprafata cam de 2 ori mai mare decat cea a Texasului. Cea vestica s-a format in estul Japoniei –adica vestul insulelor Hawaii. Cum majoritatea curentilor se schimba constant in functie de anotimp, masele de gunoi plutesc si pozitia lor variaza cu 23-37 grade latitudine (pentru mai multe detalii, am gasit o aplicatie foarte interesanta pe Discovery.com: http://dsc.discovery.com/guides/discovery-earth-live/discovery-earth-live.html). Ambele sunt masive si aduna deseuri din intreaga lume. Cele doua sunt legate intre ele de un curent subtire, lung de aproximativ 10 000 de km , considerat a fi zona de convergenta unde se acumuleaza o cantitate semnificativa de resturi, aproape 100 de milioane de tone.

Ramasitele organice, biodegradabile din apa sunt in mod normal descompuse in substante inofensive de bacterii si alte microorganisme din mediul acvatic. Cand sunt adaugate cantitati foarte mari de materiale poluante, rezerva de oxigen din apa este distrusa, omorand aceste organisme. Apa nu se mai poate curata singura, celelalte forme de viata dispar – mediul devine “mort” din punct de vedere biologic. Ceea ce s-a intamplat si in oceanul Pacific. Din cauza actiunii oceanului, majoritatea deseurilor s-au rupt in bucatele, ceea ce face si mai grea gasirea unui plan de curatare. Pentru asta ar fi nevoie de un fel de sita foarte mare, chiar si asa, nu se pot scoate pur si simplu din apa sute de milioane de tone de gunoi.

De fapt sunt doua insule de gunoi, in continau crestere. Si cand te gandesti ca acum 50 de ani nu erau deloc...

Plasticul reprezinta 90% din gunoiul care pluteste in apele oceanului planetar. S-a estimat ca in fiecare mila patrata de ocean exista 46 000 de bucati de pet-uri. In unele zone, cantitatea de plastic o depaseste pe cea de plancton, raportul fiind cam de 6:1. Din 91 de milioane de tone de plastic produs in fiecare an, cam 9 milioane ajung in ocean. 70% din acesta se scufunda, afectand viata din straturile inferioare. Restul pluteste, condus de curenti, sau este adus de valuri la mal.

Efectul devastator al acestei “gropi de gunoi” nu se limiteaza la ecosistemul marin. In fiecare an, sute de milioane de buatele de plastic lasate in mari ajung in lantul alimentar, ceea ce este cu atat mai periculos cu cat se comporta ca un fel de “bureti” pentru chimicalele nocive rezultate din activitatea umana. Tot ce ajunge in apa este consumat de animalele pe care le gasim la un moment dat in farfuriile noastre.

Probabil ca toti cei care au aruncat peturile care au ajuns in mijlocul Pacificului initial s-au gandit ca ceea ce faceau nu ar fi putut sa aiba un impact sesizabil asupra… nimic. Evident ganditul s-a oprit acolo. Pentru ca daca ar fi continuat, si-ar fi dat seama ca nu sunt cu nimic diferiti de celelalte milioane care fac acelasi lucru. Dar cu siguranta e mai usor sa invinuiesti o industrie iresponsabila si un sistem de organizare cu lipsuri decat sa faci ceva. Orice.

Surse foto: unu si doi

Articole asemanatoare:

• Strategia de management al deseurilor

Octopus IS - o pompa de caldura inovatoare, fiabila si cu randament foarte bun

Intai sa vedem din ce consta sistemul Octopus IS :

1. Evaporatorul (vaporizatorul) – sistem cu profiluri din aluminiu pe care se condenseaza vaporii de umezeala din aer si se transforma in gheata. In cadrul procesului de condensare se emana caldura, caldura care face ca refrigerantul din sistem sa fiarba (temperatura de fierbere este mica in acest punct) si sa se evapore.
2. Compresorul – acesta comprima vaporii de refrigerant si ridica astfel temperatura substantei la valori mari .
3. Sistem de incalzire – el contine si un sistem de condensare. Vaporii incalziti de refrigerant trec prin acesta si se trasnforma in lichid, lichid care este apoi introdus in sistemul de incalzire .
4. Depresurizator (supapa de expansiune) – lichidul de mai sus trece prin acest sistem care ii reduce mult presiunea si astfel si temperatura, ciclul repetandu-se .

Diagrama de functionare a sistemului Octopus

Asadar, Ice Stick-ul Octopus functioneaza dupa principiul clasic al pompelor de caldura, dar are ca avantaje:

• fiabilitatea, datorita existentei unei singure parti mobile in ansamblu (compresorul)
• zgomotul redus (nu face mai mult zgomot ca un frigider, astfel ca de la 3-5 m distanta nici nu il vei auzi)
• durata lunga de utilizare
• usurinta in montare (pachetul vine cu toate elementele necesare si este simplu de montat) si intretinere

Trebuie mentionat ca pentru a obtine un randament foarte bun, este necesar ca pompa sa fie montata intr-o zona cu umiditate ridicata a aerului (zona montana, langa ape, etc).

Exista mai multe modele de astfel de pompe de caldura, pentru incinte de diverse dimensiuni . Se pot folosi mai multe pompe in paralel, iar in plus, sistemul poate fi usor cumplat cu orice alte sisteme de incalzire (centrala pe gaz, panouri solare, etc).

Videoclip-ul de mai jos va ve explica si el mai multe despre sistemul Octopus Ice Stick .

In mare, cam acestea ar fi de spus. Mai multe detalii gasiti pe site-ul oficial al Octopus sau pe acest site. Daca aveti intrebari, nelamuriri sau compeltari, nu ezitati sa comentati.

Articole asemanatoare:

• Despre incalzire globala si canicula in Romania
• Pompe de caldura geotermale
• Becuri economice cu plasma

Harta a consumului de electricitate per cap de locuitor

Prima poza (cea de mai sus) este o harta a globului ce ne arata raportul de energie electrica consumata per cap de locuitor. Coraborand poza cu datele de aici , observam ca tarile cu raporturile cele mai mari de consum/locuitor sunt cele nordice si cele foarte dezvoltate (Islanda, Norwegia, Finlanda, Canada, Suedia), carora li se alatura SUA, Kuweit sau Qatar. Logic de altfel: in tarile nordice energia electrica sa foloseste pentru producerea de caldura, in cele bogate din golf pentru aer conditionat (probabil) iar in SUA… pentru orice .

Se observa consumul extrem de redus in tarile lumii a treia din Africa si sudul Asiei. Acest lucru este in deplina concordanta cu urmatoarea poza, care ne arata care sunt tarile unde se foloseste inca foarte mult energia produsa din biomasa (lemn si alte materiale de genul acestuia). Datele din ambele tabele dateaza din ani 2003-2004 .

Harta a consumului de biomasa ca si combustibil in gospodarie

Uitandu-ne insa pe poza urmatoare, vom realiza ca acest lucru se va schimba in viitorul apropiat, reteaua electrica moderna urmand sa se extinda si in regiunile unde ea lipseste.

Accesul populatiei la electricitate in perioada 1970 - 2030

Cu toate acestea, vor mai dura probabil sute de ani pana cand sutele de milioane de locuitori ai Asiei de Sud si ai Africii vor putea avea acces cu usurinta la curent electric. Iar cum in aceste zone traiesc undeva intra 1.5 si 2 miliarde de oameni, se pare ca electricitatea este pentru o parte mare a populatiei doar un vis. Si va fi mult timp de acum incolo…

Articole asemanatoare:

• Chevrolet Volt va avea o versiune europeana: Opel Ampera

Mai nou, pe langa ingerasul si diavolul care orbiteaza constant in jurul capului meu, a mai aparut un fel de spiridus verde care prima data s-a alarmat in fata filtrului de cafea. Tulburata de raul pe care eram pe cale sa-l fac planetei, am scos aparatul din priza si am cautat un ibric, certandu-ma pentru indiferenta cu care risipeam energia pana atunci. A trebuit dupa aceea sa stau vreo ora sa spal aragazul sub privirea multumita a “leprechaun”-ului meu.

Iesind din apartament, constiinta mea “eco” a reactionat din nou in fata liftului din bloc. Masinaria electica care se hranea cu seva Pamantului mi-a dat fiori si nu am suportat sa ma urc in ea. Nu fara a-mi obliga spiridusul sa treaca printr-o crunta agonie. 10 etaje? Cui pasa?! Cumparaturi? Baxuri de apa? Nimic nu e prea mult!

Latura mea “green” a vegetat restul zilei, amintindu-mi din cand in cand sa mai scot aparate din priza, pana seara, cand m-am intors acasa. In fata calculatorului, am descoperit haosul din inbox-ul meu. Alarmat, spiridusul incepe sa mimeze ecuatia: “stocarea informatiilor => memorie folosita => energie consumata” . Brusc, m-am luminat la fata si am inceput sa sterg mesajele nefolositoare.

Seara, ghiceam oboseala placuta si multumitoare pe care o simtea constiinta mea “eco”. Ca sa termin ziua perfect, am inchis toate luminile si am aprins niste lumanari. And so I stopped worrying and start loving the leprechaun.

Articole asemanatoare:

• Ora Pamantului 2009 – un gest simbolic pentru Terra
• Cautarile pe Internet polueaza planeta
• Primul aeroport european ce foloseste energie geotermala

Sursa: Gizmodo

Articole asemanatoare:

39 de ani mai tarziu, adica astazi, 22 Aprilie 2009, 200 de milioane de oameni din peste 140 de tari ale lumii participa intr-un mod sau altul la ceea ce a devenit cunoscuta ca “Ziua pamantului”. Alaturi de mult mai tanara miscare asemanatoare, Ora Pamantului, aceasta este doar o incercare de a atrage atentia asupra importantei protejarii mediului inconjurator. Iar daca in 1979 acest aspect era privit cu dezinteres, ca un moft, in prezent efectele incalzirii globale se vad din ce in ce mai clar. Dar si eforturile marilor puteri, in aceassta directie, sunt din ce in ce mai accentuate. Cu toate acestea, poza de mai jos este in continuare una extrem de sugestiva.

Earth Day - o poza sugestiva

In Romania, Ziua Pamantului “a prins” mult mai putin ca Ora Pamantului. Ce putem face pentru a ne implica? Multe. Sa lasam masina acasa, sa plantam copacei, sa mergem la strans gunoaiele lasate de fripturisti la graterele de Paste, sa incercam sa convingem cat mai multi prieteni de importanta acestor actiuni si multe altele.

Mai multe detalii despre Ziua Pamantului gasiti aici, aici sau aici. Surse foto aici si aici.

Articole asemanatoare:

Ce presupune un astfel de acoperis? Pe scurt, adaugarea unei extensii, facuta din mai multe straturi care permit dezvoltarea vegetatiei pe cladire. Mai exact, peste izolatie se aseaza un suport peste care se aplica un strat impermeabil. In continuare, va mai fi o portiune pentru drenajul apei, apoi un filtru, pentru a ajunge in final la masa de pamant, unde vor creste plantele. Initial, se folosea pamant obisnuit, motiv pentru care era necesara o cantitate foarte mare, implicit, cu o masa mare, care suprasolicita rezistenta acoperisului. Oricum, amenajarea unui astfel de spatiu verde presupune o presiune in plus si trebuie cerut sfatul unui specialist pentru a-l instala, dar sistemele devin din ce in ce mai eficiente: acum se foloseste un pamant imbogatit, din care nu e nevoie sa se aplice un strat atat de gros. In functie de aceasta grosime, “green roof”-urile se impart in doua categorii: cele de 50-100+mm, care necesita o ingrijire mai atenta si o investitie mai mare, sau cele de 25-100mm, mai superificiale, care nu permit dezvoltarea unui numar la fel de mare de plante.

Acoeprisurile verzi nu sunt o noutate, existand si pe vremea Babilonului

Acoperisurile “verzi” nu sunt o noutate. Legendarele gradini suspendate din Babilon aveau acelasi principiu, iar in Africa au fost folosite timp de sute de ani pentru a mentine temperatura scazuta in locuintele din pamant. De aici s-au descoperit toate avantajele pe care le aduc: reduc necesarul de energie deoarece mentin racoarea in cladiri vara si caldura – iarna, izoleaza fonic (chiar si cel mai subtire strat, poate reduce zgomotul cu pana la 40 de decibeli), filtreaza poluarea, cresc durata de viata a acoperisului, protejandu-l de temperaturile extreme si ofera adapost diferitelor animale (mda, poti creste si capre).

De fapt, aceste beneficii sunt recunoscute oficial in unele tari: in Germania, de exemplu, constructorii sunt obligati sa amenajeze astfel acoperisul oricarei cladiri noi pentru a compensa spatiul verde care a disparut din cauza santierului, mai mult, statul acorda si subventii.

Un acoperis mult mai bun decat unul din tabla sau tigla, nu?

Imaginea unui oras cu acoperisuri pline de vegetatie pare futurista, dar probabil este cel mai bun compromis pentru a salva aerul din orasele mari, avand in vedere felul haotic in care a evoluat infrastructura. Numarul de firme care realizeaza astfel de lucrari este restrans, si probabil pretul este destul de mare, dar, daca investitia se raporteaza la nivelul unei asociatii de bloc, costurile ar fi suportabile.

Insa banuiesc ca toata lumea are vecini pensionari care stau toata ziua sa se uite pe vizor cand intri sau iesi din casa si care probabil ca ar provoca anarhie numai la gandul unei astfel de idei. Asa ca nu ne ramane decat sa ne inghesuim pe cei cativa metri patrati de spatiu verde care revin fiecarui locuitor. Deocamdata…

Articole asemanatoare:

• Mobila ecologica? Ati folosi asa ceva in casa voastra?
• Subventia 90%, proiectul Casa Verde, amanata pe perioada nedeterminata
• Spatiile verzi in Bucuresti, o oaza intr-un ocean de beton

Oameni de stiinta de la o universitate din SUA (Georgia Tech) s-au ocupat de studii in acest sens si au publicat rezultatele intr-o revista de specialitate, Nano Letters. Pentru a capta energia, au fost cusute fire conductoare de 5 ori mai subtiri decat un fir de par uman, intr-o jacheta pe care rozatoarele o poarta atunci cand alearga.

Incepe sa razbata si latura practica a acestei descoperiri: acesta este doar primul pas, se pare ca in 3 ani va fi disponibila si o varianta a jachetei pentru oameni, care ar putea produce suficienta energie pentru un iPod (nu neaparat alergand intr-o rotita…). Ideea este de a obtine energie din miscarile corpului uman, mers, alergat, respirat, din orice fel de vibratie.

Firele subtiri din jacheta sunt de fapt nanofire facute din oxid de zinc; cand sunt indoite, genereaza o cantitate mica de energie. Un fir de oxid de zinc are grosimea de un micron si lungimea de 50 de microni si genereaza aproximativ 0.1 volti. Ca sa va faceti o idee, 100 de hamsteri ar putea alimenta un telefon mobil.

Hamsterii pot fi pusi la lucru. 100 pot alimenta un teelfon mobil!

Evident, inventia este inca intr-un stadiu incipient si vor mai dura cativa ani pana cand vor fi produse suficiente nanofire pentru a putea fi pusa in practica. In plus, ideea de a vedea oameni alergand ca sa-si incarce tot felul de gadgeturi este putin futurista si nu foarte practica. Costurile probabil nu va vor fi reduse semnificativ , dar descoperirea in sine mi se pare ca deschide un orizont prosper pentru energia alternativa. Asa ca, eolian energy, watch out!

Surse foto: 1 si 2

Articole asemanatoare:

• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Turbine eoliene pentru mediul urban
• Este masina electrica o solutie viabila?
• Pe politicieni ii doare in cot. Si nu numai
• 50 de moduri de a ajuta planeta

“Doriti sa calculati in familii moarte?(D/N)”

Nope, that will do it.

“Comanda incorecta.”

…

Dar acesta e motivul nobil pentru a economisi apa. Intr-adevar, poate apa pe care nu o risipesti nu o sa ajunga neaparat in Africa si eu doar am facut sa-ti stea in gat orice bei. In cazul asta, gandul ca o sa mai scada factura ar trebui sa te invioreze.

Apa - o resursa demna de economisit

Iata cateva metode usor de aplicat in propria casa, pe care daca de la mine le auzi prima data, atunci insemna ca ai trait intr-o pestera in ultimii 10 ani:

1. Verifica sa nu ai pe nicaieri prin casa scurgeri de apa. In principiu, daca picura apa pe undeva prin alta parte decat prin robinet, nu e bine. Poti sa incerci sa pui putin colorant alimentar in rezervor si daca ajunge culoarea in vasul de wc fara sa tragi apa, poti sa incepi sa cauti un instalator. Sau sa-l repari chiar tu daca ai talente secrete de genul acesta. La fel, fii atent la factura si la apometru (… pe care ar fi bine sa-l ai…)- daca observi diferente, iarasi e cazul sa te indrepti spre agenda cu instalatori.
2. Izoleaza conductele. O sa fie mai bine cand folosesti apa calda.
3. Nu incurca wc-ul cu cosul de gunoi. Fiecare are o functie aparte. Citeste un ghid de utilizare daca ai nevoie
4. Ia un rezervor mai mic la wc. Ghiceste de ce.
5. Fa dusuri mai scurte, eventual spala-te si pe dinti, si barbiereste-te tot atunci. In acelasi timp.
6. Indiferent ce efect placut ar avea, nu mai lasa apa sa curga degeaba. Nici cand te speli pe dinti, nici cand speli vase, rufe, animale sau copii. De fapt, ai putea sa le speli pe toate de-odata ca sa faci o economie, daca tot ai inceput.
7. Nu te mai juca cu pistoalele cu apa.
8. Iesi cu pancarde in fata guvernului ca sa promovezi programele de educare in scoli. Poate se inveteaza o noua materie.

In plus, ai putea sa te gandesti data viitoare cand tragi apa ca probabil cativa oameni ar mai fi trait cateva zile cu apa aia. Just saying…

Ah, iar daca tu mai stii si alte metode de a economisi apa, nu te sfii sa lasi cu comentariu.

Sursa foto: Flickr1 , Flickr2

Articole asemanatoare:

• Despre incalzire globala si canicula in Romania
• Masina de spalat cu 90% mai economica
• La ce folosim apa de la chiuveta?

Eu unul, de mai bine de 4-5 ani nu mai beau apa de la ciuveta, de nici o culoare. Cand eram mai mic ai mei parinti ziceau ca nu e buna si tot ma bateau la cap sa beau apa imbuteliata; eu nu prea ii ascultam si beam si de la ciuveta – in oraselul meu de provincie era baubila. Dar, de cand m-am mutat in Bucuresti, lucrurile s-au schimbat.

La scoala am invatat ca apa potabila trebuie sa aiba 3 calitati mari si late: sa fie incolora, inodora si insipida . Buuun… Problema e ca, la noi, de multe ori nu are nici macar una din ele. Asadar, la ce e buna apa de la chiuveta in Bucuresti (ca sa nu generalizam in Romania)? Pai sa vedem.

La baut clar ca NU. Nici la gatit nu prea e, daca nu e buna de baut. Daca ai bafta si nu vine cu rugina sau impuritati dubioase de pe coloana, atunci e buna la spalat. Rufe, vase, propriile corpuri si alte alea. Daca NU, atunci ai cam incurcat-o, ca e cam greu sa alimentezi masina de spalat rufe cu apa imbuteliata totusi

Exista desigur sisteme diverse ce se pot monta in casa utilizatorului pentru a filtra apa care vine pe teava. Dar chiar si asa, tot nu o faci buna de baut. Si parca e mai simplu cu apa la sticle, nu? Chiar daca nu e ecologic…

Asadar, mie mi se pare ca in Bucuresti, chiar daca ai vrea nu ai putea consuma apa de la robinet. Pentru ca pur si simplu nu se poate bea. Cu toate acestea, sunt curios cam cati dintre voi consumati apa de la chiuveta. Si daca da, de ce o faceti? Iar daca nu, la fel, de ca o faceti? Astept raspunsurile!

Articole asemanatoare:

• Despre incalzire globala si canicula in Romania
• Masina de spalat cu 90% mai economica
• Metode revelatoare de a economisi apa in propria locuinta
• Genepax, masina care functioneaza cu apa

Noi nu putem decat sa ne bucuram ca s-a ajuns si la acest pas si sa asteptam sa vedem si rezultatele. Chiar daca unele dintre solutiile propuse sunt de-a dreptul hilare, cum ar fi cea adusa de Kia: vor folosi puterea vantului in propulsia modelelor proprii de automobile. Aceasta cu ajutorul unui sistem de captare a curentilor de aer ce va avea atat rol in accelerarea, cat si decelerarea vehiculului, sistem ce va asigura un consum redus cu pana la 25% fata de acelasi vehicul fara acest sistem. Probabil cum va arata acest sistem puteti vedea in poza de mai jos, iar mai multe detalii puteti citi aici.

Kia propune propulsia pe baza de vant

Ar mai fi de mentionat si ca cei de la Land Rover, cunoscuti pentru SUV-urile lor masive, puternice si rezistente, se aliniaza tendintei economice, prin dezvoltarea de noi sisteme de transmisie si trenuri de rulare. Totusi, mai avem de asteptat pana sa vedem un Land Rover care sa consume cat un Smart… Poate va fi conceptul LRX.

Conceptul Land Rover LRX - un SUV aratos si poate economic?

Astfel, nu ar trebui sa ne mire ca cei din Arabia Saudita isi vad cumva amenintata pozitia lor privilegiata, de stapani ai petrolului si a sursei principale de miscare. Si nu ar trebui sa ne mire declaratii de genul acesteia , chiar daca zilele in care vehiculele ecologice vor fi majoritare pe soeselele planetei sunt inca foarte indepartate.

Articole asemanatoare:

• BMW pregateste un vehicul economic pentru oras?
• Ati renunta la masina pentru un scuter?
• Masina mai mica, parcare mai ieftina
• Desi nu se gasesc pe piata, masinile electrice sunt la mare cautare
• Este masina electrica o solutie viabila?

Acesta este produsa in Mexic, de o asociatie formata din 56 de cooperative in care lucreaza 2000 de chicleros (cultivatori de guma). Ei extrag guma naturala din seva copacilor chicle, care se folosete apoi la producerea gumei organice.

Spre deosebire de guma de mestecat traditonala, la producerea careia sa folosesc produse petrochimice, Chicza Rainforest Gum (caci acesta este brandul sub care se comercializeaza), nu se mai lipeste nici de haine, nici de trotuare – unde multi dintre noi o aruncam cu nonsalata. Ba mai mult, odata folosita, aceasta se transforma in praf in aproximativ sase saptamani, se dizolva in apa sau se biodegradeaza in contact cu solul.

Guma de mestecat biodegradabila este comercializata sub trei arome: lamaie, menta si menta iute, iar pretul unui pachet cu 12 gume este de 1.39 lire sterline.

Firmele care asigura curatenia strazilor in Londra saluta intorducerea noii gume de mestecat pe piata, pentru ca, spun ei, le ia 17 saptamani sa curete strada Oxford de guma lipicioasa aruncata de trecatori si in doar 10 zile, strada este acoperita din nou.

Pe cand si pe piata din Romania aceasta guma de mestecat? Mai ales ca la noi “cultura aruncatului pe strada” este mult mai dezvoltata decat in Marea Britanie.

Sursa: The Guardian, Daily Mail

Articole asemanatoare: