Eu impotriva tuturor

Caut metode de enervat vecini

2014-08-12T03:56:00.001-07:00

Gasitorului, recompensa.
Bai, frate, dau vecinii de langa noi cu bormasina. Nu stiu ce fac, schimba usa, darama apartamentul, habar n-am, dar dau de dimineata, incontinuu!! Si cum peretii sunt subtiri si neantifonati, se aude de parca ar da cu bormasina la mine in bucatarie! Ce sa mai spun ca bebe trebuie sa doarma? Ce sa mai spun ca nervii mei sunt intinsi la maxim si ma doare capul de imi vine sa-mi infing cuie in el?? E atat de tare zgomotul ca pur si simplu mi-a venit rau!
Asa ca amu stau si coc o idee de a le plati cu aceeasi moneda, cand le e lumea mai draga. Din pacate nu am niciun perete de daramat si nici nu vreau, ca n-as putea sa-i fac rau copilului cu mana mea. Vreau o metoda pasnica pentru bebe, dar enervanta pentru vecini! Ceva ce sa nu implice prea multi decibeli. Ceva idei? Ceva idei diabolice? Si asta repede, pana nu mi se termina nervii si ies la ei sa le iau bormasina si sa le-o infing unde-i vesnic umbra!

Update1:
Cred ca divinitatea ma iubeste pe mine si-l uraste pe dorelul care mestereste cu bormasina. Tocmai s-a auzit o bufnitura iar dorelul in cauza urla: "Tu-ti dumnezeii si cristosii %^&#$%%^!!!!!"
Cineva acolo sus ma iubeste!

Pai... e noua!

2014-07-24T01:54:00.000-07:00

Stateam in dubii daca sa imi cumpar sau nu, o lenjerie de pat de pe lenjeriipat-outlet.ro, luna trecuta. In plus, povestindu-i unei prietene de "dilema" mea, m-a luat la impins vagoane ca... de ce nu iau eu, mai bine, o lenjerie de pat noua, din magazin? Bag seama ca ea nu stia ce inseamna outlet, ci facea, involuntar, asociere intre outlet si second-hand.
-Pai... e noua! zic. Si tot din magazin vine, doar ca e on-line. Si incep sa-i explic diferenta intre outlet si second-hand.
-Eu n-am incredere. Pai nu poti pipai materialul, nu-ti dai seama daca se deterioreaza repede, daca ii ies culorile la spalat...
Pai ce? Daca mergi intr-un magazin sa-ti iei, nu ai aceeasi problema? Ca doar nu te-oi apuca sa desigilezi produsele ca sa le iei la pipait. In plus, riscul de a iesi culorile din material exista indiferent de unde iti iei produsul. In fine, timpul, banii, mintea mea creata m-au impiedicat sa fac vreo comanda, insa zau de nu-mi sticlesc ochii de fiecare data cand intru pe site-ul cu lenjerii. Si o fac destul de des, sa-mi clatesc ochii cu lenjerii frumoase. Imi doream una cu cai... Apoi imi sticleau ochii la cele colorate frumos, in culori pale. Sau cu oite la pascut, pe o pajiste verde cu mori de vant in fundal. Ce m-ar mai indemna la visare!
De cateva zile, prietena asta a mea si-a cumparat nu-stiu-ce electronice de pe un site. Am profitat de ocazie ca sa "ma razbun", intr-un fel, facand misto de ea.
-Pai, parca tu vroiai sa pipai, cum ai avut incredere sa cumperi on-line? Ca daca se strica? Ai vazut cutitele alea? Daca la pipaiala erau moi, ce te faceai?
-Daaaaa, tuuu, dar sunt noi!!
Bag seama ca ea tot n-a priceput diferentele dintre outlet si second-hand.
-Tu, fata, pe lenjeriile alea nu a dormit nimeni inainte, si nici n-a facut nimeni copii. Sunt impachetate! Ca ti le-arata pe site ca sunt pe pat, e numai ca sa-ti faci tu o idee de cum arata.
Si, pentru ca aveam laptopul la indemana, intru on-line sa-i arat si ei site-ul. Si...ce crezi? Au inceput si ei sa-i sticleasca ochii.
-Ia uite, ce faina e asta cu floarea soarelui! Oooo, dar uite, astalalata, ce frumoasa e!!
-Aha, acum parca-parca ai vrea si tu sa cumperi, nu?
-Pai... e noua!
Asa ca ne-am hotarat sa impartim o comanda, ca tot sunt promotii. Si, de ce nu, cu ocazia asta sa particip si la concursul de blogging, mai impartim un zambet si altora. :)

Furculizzione, fripturizzione

2014-07-21T07:34:00.001-07:00

Cateva zile am avut un italian in vizita. Al meu om plus acest italiano vero, masterchefi in bucatarie. Se gateste ceva "specific romanesc": chilli con carne. Mandrul gatea, italianul asista si invata.
-Il foco trebuie sa fie mico, mico, altfel se arde!
-Capisco, capisco, zice italianul.
-Acuma punem il carne, la foco mico, mico. Cu un pico di aqua, se face fragedo!
-Si, si, capisco!
-Cand face blâc blâc, punem fasolea. Como se dice la fasole? Mmmmm, mangiare pana facut burta maaaare!
-Si, si.
Cand e gata, mai pune vreo doi ardei din aia piscatori, chilli, dar nu pra mult ca italianul nu poate manca prea picant.
-Mai punem due ardei mico, mico, nu e foarte picante, o sa-ti placa!
-Si, si, non molto piccante.
Si au tinut-o asa pret de vreun ceas, s-au inteles in englezo-germana-spaniola-italiano-rumena. Fiecare in limba lui. La sfarsit, italianul, obosit si resemnat:
-Non capisco niente!
Dar i-a placut, a lins si farfuria si tigaia, dupa! :))

Sa mai scriu si eu ceva

2014-07-11T00:35:00.000-07:00

Protagonisti: Vanzatoarea, o clienta care era in fata mea, apoi eu. Magazinul de la coltul blocului. Vanzatoarea ŞTANGĂ de beata, cu nasul rosu si ochii sticlosi, abia leaga doua fraze. Clienta: Vreau si un plic de piper macinat. Vanzatoarea se uita acolo in vitrina, nu-l vede.
-Am numa' boabe.
-Nu, doamna, in spatele lui vad piper macinat. Din ala vreau.
Scoate vanzatoarea suportul ala cu plicuri si le ia la rand. Plicul cu piper macinat il ia din greseala cu unul de boabe, deci nu-l vede.
-N-am doamna, macinat, va dau boabe? hic!
-Doamna, mai devreme l-am vazut, e acolo, nu imi trebuie boabe ca n-am rasnita.
-Apai ia treci si ti-l cauta singura daca stii unde e.
-Da' e de datoria mea sa stiu unde va tineti marfa? Plicul e acolo, l-am vazut, scrie pe el PIPER MACINAT.
Gaseste vanzatoarea plicul, dar pe tejghea pune tot unul boabe.
Se uita clienta la plic, apoi la vanzatoare, iar la plic...
-Doamna, mi-ati dat boabe!
-Pai nu din asta ati cerut??

Vine randul meu.
-3 role de hartie igienica, din alea albe parfumate, la 1 leu, si-i arat cu degetul spre locul unde tinea hartia.
-Faceti misto de mine, nu?

Faza misto e ca oricat de troznita ar fi muierea asta, mocana, nu greseste NICIODATA la bani.

La munca

2013-01-16T05:05:00.004-08:00

EL, un coleg botosanean, nu stie prea multe.

EL: "Gata, mi-am facut rezervare la Django."
EU: "Nu cred ca o sa-ti placa"
EL: "Ba da, ce, a facut vreodata Tarantino un film prost?"
EU: "Pai si ce filme de Tarantino ai mai vazut?"
EL: "Toata seria Nasul, mi-a placut tare mult"
EU:

Hippopotomonstrosesquippedaliofobia

2012-08-20T12:27:00.000-07:00

Faceti un test de imaginatie... la ce credeti ca se refera termenul din titlu?
Observand si "fobia" din coada cuvantului, deducem ca e vorba despre.. ati ghicit: o fobie. Fobie fata de ce? Hipopotami, monstri, sasquach, pedofilie? Neah....E frica de cuvintele lungi, daca va vine sa credeti. Care, cica, exista cu adevarat.
Ma intreb si eu asa...cand intrebi un om bolnav de boala asta numita fobie, ce se intampla? Face atac de panica? Pai daca ii este frica de cuvintele lungi, cum isi poate, saracul, pronunta numele bolii?

Si mai stiati ca Genufobie e frica fata de Franta si cultura franceza? Sau ca pentheeafobia e frica fata de soacre? Eh.. cred ca de boala asta sufera jumatate de mapamond! :))

Ca vantul din Vama Veche

2012-08-04T03:42:00.000-07:00

Ar fi trebuit sa intitulez postul "Loc de dat cu capul" dar m-am razgandit in ultimul moment. Si asta pentru ca in Vama Veche se mai intampla si lucruri bune. Cum ar fi: intalnit prieteni dragi, cunoscut oameni noi, ascultat muzica buna si vazut filme interesante, mancat mancare delicioasa si stat mult la plaja, cu balaceala de rigoare. Si cam atat. Iar lucrurile bune vin daca le-astepti, cum ar spune un cantec ce imi gadila urechea.
Dar, pentru ca intotdeauna exista un "DAR", nu pot sa nu-mi vars off-ul in ceea ce priveste lucrurile rele. Si aici am o lista interminabila, dar voi semnala doar cateva:
1. Bere scumpa. Pai, cum palaria mea (ca am primit una moca de la Tazovsky), sa dai 7 lei pe-o halba de bere? Daca ai noroc si nimeresti unde trebuie, mai gasesti si la 3,5 lei sau 4 lei, in rest toate sunt de la 5 in sus.
2. Mancare scumpa. Desi unii se lauda cu gramaje mari, peste tot se fura la cantar... o amarata de omleta din doua oua... 7 lei. Iesi mai ieftin daca iti cumperi ouale si le prajesti la soare. Am mai mancat la preturi decente la Bibi Bistro si la Vama, unde aveau cele mai bune midii de Agigea in sos de vin, pe care le-am mancat in viata mea. Si dadeai pe ele 15 lei pe 500 de grame, si nu 16 lei pe 200 de grame cum vindeau altii.
3. Plaja murdara, in special in zona de corturi. Am vazut oameni care mancau langa o movila de gunoaie pe langa care roiau mustele. Sa nu mai zic ce-a ramas dupa festival... pahare de plastic, sticle, peturi... mai mare jena. Si nu cred ca voluntarii care faceau curatenie au fost de vina, ci cei care sunt obisnuiti sa le stranga altii mizeria. Au fost destule cosuri de gunoi, dar parca e mai la indemana nisipul...
4. Ma intorc la preturi, ca pentru mine asta a fost socul cel mai mare. Vama Veche in perioada StufStock e jecmaneala pe fata. Pana si cel mai mic si neinsemnat obiect are valoare dubla acolo. O cafea 5 lei, o amarata de bricheta pe care in mod normal dau 1,5 lei, acolo era 3 sau chiar 4 lei. Unii comercianti aveau, macar, bunul simt sa afiseze adaosul comercial: de la 0-300%. HUH??

Intre timp mi-a mai perit cheful de a enumera ciudateniile din Vama Veche, mai bine imi canalizez energia pe cele pozitive, cum ar fi Bibi Bistro, unde am mancat hamsii delicioase si pizza pe vatra, sau club Vama, pe care am descoperit-o mult prea tarziu si care gateau cele mai bune midii. Iar preturile la Vama sunt mult mai decente decat ce gasiti in alte parti. Probabil Vama a fost surpriza cea mai placuta, nu m-as fi asteptat sa fie, si nu cred ca exagerez, cel mai frumos club din Vama Vache!! De afara se vede ca o simpla terasa ca toate celelalte, cu mult stuf, nisip, lemn. Bine, si-un dobermann care pare fioros, dar tare dragalas. Inauntru, daca intri, ti se taie respiratia.Canapele elegante din piele alba, inflorituri si impletituri de fier forjat, piatra, lumina difuza. E greu sa-ti imaginezi dupa doar cateva detalii pe care vi le-am dat eu, dar, va jur, va creste tensiunea cand intrati. Nu imi imaginez de ce era mereu gol acolo, preturile sunt cu mult mai mici decat la monstrii consacrati din Vama Veche gen Papa la Soni, unde nu am niciodata curaj sa mananc. Si nu pentru ca nu e buna mancarea ci pentru ca e foarte sumpa. Candva, Papa la Soni era preferatul meu, dar preturile au crescut exagerat de mult si m-am simtit nevoita sa incerc si alte restaurante. Asa ca va recomand cu incredere Vama, de pe strada Tudor Vladimirescu.

Pentru cazare, va recomand pe Tanti Elena, de pe aceeasi Tudor Vladimirescu Are si camere si camping pentru corturi. Dusuri, priza pentru incarcat baterii si telefoane, toalete curate, sezlonguri si ce mai vreti voi. Toate astea la doar 10 lei pe persoana, la cort. La camera nu stiu si nici nu am intrebat.

Bere ieftina gasiti la restaurantul-bar cu biblioteca: La Galerie. 3,5 lei halba. E mai in capatul strazii pe care e si Papa la Soni. Plaja v-o recomand pe cea de la nudisti, mai curata si mai putini bolovani in apa. Bani de pe card va recomand sa scoateti de la bancomatul BRD, cashpoint-ul de langa Botu' Calului trage comision mult prea mare.

Cam atat mi-a venit momentan in minte sa va impartasesc, dar cu siguranta voi reveni in caz ca imi mai amintesc ceva.
Cei care mergeti in Vama Veche in perioada urmatoare: CASCATI OCHII mai intai, si abia apoi cumparati! Vreme buna!

Overheard la munca

2012-03-06T04:30:00.000-08:00

Cred ca e cea mai dragalasa faza de cand muncesc la agentia imobiliara. Deci sa va povestesc:
Dupa 24 ianuarie, ne-am pricopsit cu niste stegulete tricolore care au fost, ulterior, infipte in diferite ghivece cu plante ornamentale. A. (baietelul de vreo 5-6 anisori al unuia din sefi), vede steguletul si se arata incantat de el. Vreau musai sa va precizez ca A. e un baietel extrem de istet, politicos si, ceea ce m-a mirat si socat (in sensul bun) in acelasi timp, vorbeste nemaipomenit de bine si corect gramatical.
Eh, si sa revin la ideea mea.Vede A. steguletul si, in timp ce-l scotea din ghiveci, exclama bucuros: "Eu stiu pentru ce e steguletul asta!!!!" ... apoi fluturand victorios steguletul... : "E ca sa strigi JOS BA-SES-CU!! JOS BA-SES-CU!!!"

Eu gresiez, tu gresiezi, el gresiaza

2011-12-27T02:26:00.000-08:00

Recunosc, in ultima vreme n-am mai apucat sa citesc mare lucru, decat ambalaje si subtitrari la filme frantuzesti, asa ca, desigur s-au mai inventat cuvinte noi de care eu sa nu fi auzit. Sau le-am "imprumutat" de pe la strainezi, le-am coafat un pic si-acum le folosim ca fiind ale noastre dintotdeauna.

Si ca sa nu mai lungesc mult vorbaria, spuneti-mi si mie, domnilor si domnisoarelor, ce inseamna "a gresia"? Eu, la un search pe google am primit doar rezultate despre gresie si faianta.

Cautam si eu pe net, ca tot omul, diverse articole despre Vocea Romaniei, intrucat aseara aveam cu totul altceva mai bun de facut numai sa urmaresc emisiunea nu, si am dat peste un blog relativ interesant, care mi-a captat atentia. "Relativ interesant" pentru ca n-am citit decat 2 articole pana acum, unul despre Vocea Romaniei si celalalt despre Banciu. Nu ma apuc sa-mi dau cu parerea despre acest blog, dar un anumit cuvant m-a facut sa rascolesc internetul, sa dau telefoane pe la cei mai cititi ca mine, sa smulg foile din DEX, si tot nu am gasit niciun rezultat. Si revin cu intrebarea: "Ce inseamna, dom'le, a gresia expresii sau a gresia in gand?"

E drept ca nu sunt la fel de citita ca autoarea blogului, nici nu scriu texte de stand up comedy, dar chiar nu stiu ce inseamna cuvantul acesta, pe care-l mai si foloseste de doua ori, ceea ce inseamna ca ii cunoaste sensul si-l si foloseste corect.
Singurul cuvant apropiat ca forma pe care il cunosc este "a gresa": eu gresez, tu gresezi, el greseaza..." si inseamna a lubrifia, a unge anumite parti ale unui mecanism, pentru a-l proteja impotriva unor agenti externi, frecare etc. Cunoscand si sensul, e lesne de inteles ca, (avand in vedere ambele contexte), Banciu nu are cum sa lubrifieze expresii si nici noi nu avem cum sa (ne) ungem in gand.

N-am ajuns la nicio concluzie, asa ca va las pe voi sa ma luminati. Va dau si sursa, sa vedeti cu ochisorii vostri, va dau si linkul catre DEX-ul online, si va dau termen de 2 zile sa ma luminati si pe mine. Nu fac misto, nu am nimic cu autoarea si nici nu caut vreun scandal. Chiar nu cunosc acest cuvant, nu l-am mai intalnit nicaieri pana acum si incerc sa-mi imbogatesc si eu vocabularul, nu e nimic rau in asta, nu?
http://www.bacaoanu.com/5164/

http://dexonline.ro/definitie/gresat/paradigma

V3 - povestea continua

2011-11-28T09:26:00.001-08:00

Va povesteam anul trecut, cam pe vremea aceasta, cum ca in Vaslui se intampla un mare eveniment mare. Un eveniment care a placut si surprins publicul vasluian. Eu, sa spun drept, n-am fost surprinsa maxim din motiv ca am fost acolo cand se discutau toate detaliile, stiam ce se va canta, stiam cum se va canta, si, mai ales, stiam ca va fi un succes.
Eh... anul acesta am fost surprinsa maxim, si nu spun asta din cauza ca personajele principale mi-ar fi prieteni, ci o spun cu mana pe inima si cu toata sinceritatea de care dispun la ora asta. N-am mai stiut ce se va canta, n-am mai stiut toate numele ce urmau sa urce pe scena, n-am mai stiut cum va suna si, cel mai important, nu stiam ca se va auzi atat de bine.
In mare parte, s-a cam pastrat ordinea de anul trecut, cu cateva exceptii: John a venit cu baietii cu care a format o trupa acum ceva ani (cel putin asa am inteles eu), baieti pe care din termenul "profesionisti" nu i-as putea scoate.
Per total, evenimentul a fost mult mai bine gandit, mult mai atent organizat si mult mai legat ca anul trecut, desi publicul mi-a parut un pic mai amortit decat la evenimentul anterior. Dar baietii au stiut sa-i tina pe toti adunati in prima linie.

Daca anul trecut reprosam cateva mici probleme tehnice, editiei secunde chiar nu am ce sa-i reprosez.

Felicitari, baieti! M-ati facut fericita inca o data!!

Aici gasiti si poze! Enjoy!

Mesaje de pe frontul de est

2011-10-08T07:48:00.000-07:00

Intr-un fel, e weekend. Intr-un alt fel, altii au muncit azi, iar weekendul a venit putin mai tarziu.
Azi s-au intamplat multe, si le voi lua cronologic.
-NU curge apa calda, desi toate ziarele vuiau despre faptul ca iesenii vor avea, in sfarsit, apa calda. Asta dupa ce timp de o luna ne-am spalat cu apa rece... sau deloc, dupa caz :) Dar nu-i cazul. Inca mai astept, poate reusesc sa fac si eu o baie calda, fara sa fiu nevoita sa ma deplasez "prin vecini".
-Cica Bucium "is on fire", dar dupa cum ploua, mai mult ca sigur s-a stins. Nu mi-e clar ce s-a intamplat, dar cica ceva, undeva, a luat foc. Care foc s-a extins si a fost nevoie de mai multe masini de pompieri. Tind sa cred ca e teapa, tousi, ca urmaresc stirile si nu am vazut nimic pe tema asta.
-Apa calda tot nu curge.
-Am sarbatorit azi comisionul frumusel al unui coleg. Si-am baut bere cu tequila. Salitos, intr-un cuvant. Si m-am jucat cu pisica unei colege, mancai-as eu nasul. Pisicii, nu colegei.
-Ploua, deci s-a stins Buciumul. Si e frig.
-Tot nu curge apa calda. Dar tocmai ce citisem pe bzi.ro ca abia in dupa-amiaza aceasta va incepe sa curga. Probabil se incalzeste mai greu apa, pe frigul asta. :)
-Am aflat ca exista o deviatie sexuala pe nume "Dendrofilia". Cine stie ce inseamna, are o bila alba de la mine.
Deci dendrofilia inseamna ca cineva care sufera de ea, de dendrofilie adica, se indragosteste. Nimic anormal pana aici. DAR... se indragosteste de un copac. Si pe masura ce se obisnuieste cu copacul acela, niciun alt copac nu-i poate provoca aceleasi simturi. Dar ce te faci daca respectivul copac nu-ti raspunde la sentimente? Daca vrea sa se desparta de tine? Poate copacul e indragostit de cainele vecinului care vine si-l..uda.. in fiecare dimineata. Eu as numi-o fetis extrem de cretin, dar ii trebuia si un nume academic. Dendrofilia, that is.
-Urania a devenit plictisitoare, si m-a plictisit atat de tare ca mi-e lene sa ma intind dupa telecomanda.

Si-acum, program administrativ.
Over and out!

Luke, I'm your father!....not!!

2011-05-16T23:00:00.000-07:00

Cred ca am un virus in calculator. Sau calculatorul e posedat si are vointa proprie. Sau nu. Cert e ca, de fiecare data cand il deschid, mi se deschide automat o pagina de firefox cu un blog in germana, desi titlul e romanesc si din cate am inteles pe-acolo, e vorba de Sibiu. Nu stiu ce e cu pagina asta, am lipsit si eu de-acasa mai mult si cand m-am intos l-am gasit asa.
Eh, dar cum eu nu inteleg nimic de acolo ma mai uit la poze din cand in cand. Si uite-asa am aflat ca Star Wars a lansat un nou produs pe piata: gumele cu Darth Vader. Da, ma refer la gumele alea pe care si le pun unii in cap si le umfla cu nasul.
Adica astea:

Mie mi se par tare dragalasa ideea, cu un Darth Vader mititel desenat pe ambalaj. Si daca tot am ajuns la capitolul gume, va mai arat cateva :)

Daca ar fi dupa mine, le-as alege pe alea cu Kiss! :D Ia uitati ce frumos se stramba Gene Simmons. Ma intreb daca i-ajunge pana la nas!

Vita incaltata!! (Mintea mea in sinea ei)

2011-05-16T06:18:00.000-07:00

Care esti! De cate ori ti s-a luat curentul in timp ce munceai la ceva? De 3 ori? 13? 33?? Iti spun eu, de peste 100 de ori, vita ce esti! Ca nu esti in stare sa apesi butonul "save" din cand in cand! Ca, desi ai trecut de atatea ori prin asta, tot nu ai invatat nimic! Ca muncesti ca proasta si te chinui sa fii creativa, ca iti surescitezi neuronii sa-ti vina o idee buna si cand ti-a venit si te-ai apucat tacticos de lucru, pac pac se ia curentul! Si tu, ca o oaie cu cabina ce esti, nu dai save. Si pierzi tot. Si tot tu te enervezi si te agiti ca un pepsi expirat? Nu-i asa ca-ti vine sa te dai cu capul de pereti? Nu-i asa ca-ti vine sa-ti musti buzele de ciuda si sa-ti smulgi parul din cap, fir cu fir? Na, acum degeaba iti mai plangi de mila, "ce-ai omorat, omorat ramane", vorba cantecului. Si acum ce mai poti face? Te apuci din nou, de la zero, stiind ca ai pierdut ore bune, timp pretios? Sau iti bagi picioarele si-ti vezi de altele?
Asa iti trebuie! Alta data sa te inveti minte sa apesi amaratul ala de buton pe care scrie "save as...", ca nu-ti pica mainile! Sigur, asa ai zis de fiecare data, ca te-ai invatat minte, ca nu vei mai pierde nimic nicioata, loser-ita ce esti!
Si sa-mi bag picioarele in Electrica sau Eon sau cum pisici se mai cheama!

Ceasul rau, pisica 13

2011-05-15T02:35:00.000-07:00

"La canapele" e un local boem din Vama. Poti manca bine, poti bea si mai bine, te poti drege cu o cafea la ibric dimineata cand te trezesti din mahmureala, poti asculta muzica buna si, mai ales, poti sa intalnesti tot soiul de oameni mai mult sau mai putin interesanti. Ceea ce am si facut, de altfel.
Dimineata, chiar inainte de a ne lua ramas bun de la pitorescul litoral din Vama Veche, am vrut sa bem o cafea si, cum canapelele erau singurele care primeau clienti la ora aia nesimtit de matinala, am parcat acolo. Muzica in surdina, tineri adormiti sau pe jumatate treji completau imaginea boema a localului. Ocupam o masa libera si incepem exercitiul de studiu al indivizilor aflati inauntru. Si de aici incepe distractia.
La o masa distanta de noi, chiar in fata noastra, se afla un cuplu. Ea-rupta de beata insa semi-constienta de ce se intampla in jurul ei; El-rupt de beat dormea cu capul pe masa. In fata lor o sticla goala de vin alb si doua pahare. La o alta masa distanta, in stanga noastra, un baiat tot atipea cu tigara aprinsa in mana, avea pe masa o cafea. Purta un hanorac in carouri rosii si diferite nuante de gri, destul de ingrijit si curat.
In capatul opus al localului niste indivizi care vorbeau in franceza, incercau sa "prosteasca" o individa care vorbea in italiana, blonda si grasa.Era romanca.
Noi ii studiam pe toti, incercand sa ghicim inclusiv dialogurile sau monologurile, dupa caz.
Devine din ce in ce mai interesant. Ceasul rau, pisica 13. Un pisoi aflat la varsta adolescentei pisicesti intra in local. Era mai negru decat negrul, ceea ce atrage privirea tuturor celor aflati inauntru. Se plimba de la o masa la alta si nu se lasa prins si dat afara. Fata turmentata dar semi-constienta face ochii mari si se dezlantuie: "Afara!!! Lucifer! Lucifer!! Iesi afara!!" Eu chem pisoiul la mine, mai mult ma temeam de ce i-ar putea face fata turmentata, pe care noi deja o botezaseram Satana. Avea o figura crispata cu tenta agresiva, era clar ca nu dorea sa vada in fata ochilor fragilitatea aia neagra si inocenta. Pentru ea era Lucifer, venit parca sa-i fure sufletul si sa-l vanda pe o carafa de vin. Satana incearca sa-mi comunice ceva, insa nu intelegeam o iota din ce spunea. Tot ce am putut sa deduc sau sa intuiesc, a fost faptul ca ea NU era de acord sa chem pisoiul la mine sau ca incerc, chiar, sa fac un pact cu Lucifer. Pe mine ma distreaza fata turmentata si incerc sa-i cant in struna.
Doi dintre francezii aflati in capatul opus vin la noi la masa si incercam sa socializam in engleza. Fumam o tigara, bem o cafea, vorbim. Aflam ca sunt studenti in Romania (huh? In Franta s-au terminat universitatile??), ca le place Bucurestiul si ca mai au de gand sa stea pe-aici. Unul din ei, pletos si mai vorbaret ni-i prezinta si pe restul stranierilor care se aflau acum raspanditi prin tot localul. Era destul de treaz. Celalalt, mai tacut, era destul de aburit, si incerca sa-si aprinda o tigara. Il ajut, imi multumeste si-i raspund in franceza, ceea ce il face sa caste ochii mari si sa zambeasca. Da, stiu si franceza dar nu-mi place.
Satana vine si incepe sa-si tina discursul. Ne arata ca la gat poarta cheia raiului (o cheie cu o cruce si doi porumbei) si ochiul din sfanta treime, doar ca era intr-un cerc. Ne spune ca imparatia cerului va fi a ei si daca ii dam o tigara, poate ne va lasa si pe noi sa intram. Primeste doua tigari, una pentru ea si una pentru prietenul ei care se trezise intre timp si constatase ca dormise prea mult. Avea urme de lemn pe frunte. Satana ne mai povesteste ca pisoiul cel negru a fost trimis sa vaneze suflete inocente si este insusi Lucifer. Si daca punem mana pe el ne ia sufletul. Devine din ce in ce mai amuzanta fata asta pana in momentul in care se serveste cu una din cestile de cafea de pe masa, fara sa ceara voie, dupa care cere bani pentru o alta cafea. Deja se intinde mai mult decat ii e plapuma si i se spune frumos ca nu primeste bani. Eh, atunci incepe adevaratul show. "Pacatosule, o sa arzi in focul iadului! Eu, daca imi cereai bani de-o cafea, iti dadeam de doua cafele! Daca ma duc acum pe strada si cer, toti imi vor da bani! Si ii voi lasa sa intre in rai, pentru ca raiul e al meu! Ai auzit?? AL MEU! Si tu nu vei intra, pentru ca nu vrei sa-mi dai de-o cafea! Si ce daca mi-ai dat doua tigari si-o gura de cafea? Pentru ca eu vreau o cafea intreaga, nici macar o cafea intreaga nu mi-ai dat!" Francezii de la masa nu inteleg nimic si zambesc tamp crezand ca cine stie ce glume bune ne spunem noi. Insa treaba devine din ce in ce mai serioasa iar Satana atrage privirile celor din jur cu vocabularul si gesturile ei obscene. "Curat martirizare, coane Fanica" imi zic in gand, ca sa nu ma auda aratarea. Am plecat de acolo dupa alte 10 minute, nu ca ne-ar fi intimidat Satana ci pentru ca trebuia sa prindem un tren. Insa mi-aduc aminte ultima replica ce-a rasunat in urma noastra: "Ne vom intalni pe lumea cealalta!" ceea ce m-a dus cu gandul la ultima replica din cartea mea preferata: "Primeste, Doamne, sufletul robului tau...Apostol...Apostol...Apostol!"
Concluzia ar fi cam asa: pisoiul ala "nevinovat" chiar era Lucifer, pentru ca si-a bagat el codita aia a lui neagra de a agitat spiritele intr-un local unde toata lumea era calma si atmosfera era linistita. :)

The guitar player

2011-05-10T05:31:00.001-07:00

The guitar player, a photo by Luciana&Oly on Flickr.

The Raven

2011-04-27T05:12:00.001-07:00

The crow 3, a photo by Luciana&Oly on Flickr.

Once upon a midnight dreary, while I pondered weak and weary,
Over many a quaint and curious volume of forgotten lore,
While I nodded, nearly napping, suddenly there came a tapping,
As of some one gently rapping, rapping at my chamber door.
`'Tis some visitor,' I muttered, `tapping at my chamber door -
Only this, and nothing more.'

Ah, distinctly I remember it was in the bleak December,
And each separate dying ember wrought its ghost upon the floor.
Eagerly I wished the morrow; - vainly I had sought to borrow
From my books surcease of sorrow - sorrow for the lost Lenore -
For the rare and radiant maiden whom the angels named Lenore -
Nameless here for evermore.

And the silken sad uncertain rustling of each purple curtain
Thrilled me - filled me with fantastic terrors never felt before;
So that now, to still the beating of my heart, I stood repeating
`'Tis some visitor entreating entrance at my chamber door -
Some late visitor entreating entrance at my chamber door; -
This it is, and nothing more,'

Presently my soul grew stronger; hesitating then no longer,
`Sir,' said I, `or Madam, truly your forgiveness I implore;
But the fact is I was napping, and so gently you came rapping,
And so faintly you came tapping, tapping at my chamber door,
That I scarce was sure I heard you' - here I opened wide the door; -
Darkness there, and nothing more.

Deep into that darkness peering, long I stood there wondering, fearing,
Doubting, dreaming dreams no mortal ever dared to dream before;
But the silence was unbroken, and the darkness gave no token,
And the only word there spoken was the whispered word, `Lenore!'
This I whispered, and an echo murmured back the word, `Lenore!'
Merely this and nothing more.

Back into the chamber turning, all my soul within me burning,
Soon again I heard a tapping somewhat louder than before.
`Surely,' said I, `surely that is something at my window lattice;
Let me see then, what thereat is, and this mystery explore -
Let my heart be still a moment and this mystery explore; -
'Tis the wind and nothing more!'

Cersetorul

2011-04-27T04:27:00.000-07:00

Nu am foarte multe amintiri din copilarie, mai ales cand vine vorba de oameni care nu mi-au marcat existenta in niciun fel. Pentru ca, de obicei, amintirile sunt placute sau neplacute, asociate cu chipuri, senzatii, evenimente sau obiecte cu care am interactionat.
Insa exista un om. Pe care il stiu de cand eram in clasa 1 si il vedeam stand in fata bisericii pe langa care treceam zilnic. Nu-mi era frica de el, il ignoram de cele mai multe ori... iar uneori chiar nu-l vedeam. Pentru ca era mereu acolo, integrat in peisaj, ca si cum ar fi fost un element arhitectural al spatiului verde din fata bisericii.
Era batran, avea barba alba si o caciula de miel conica. O avea mereu, fie vara, fie iarna. Aceeasi haina neagra, groasa si ponosita. Langa el, aceeasi sacosa de rafie, din care se mai intrezarea, din cand in cand, cate o paine. Nu stiu ce mai avea in sacosa, dar banuiesc ca haine si cate ceva de mancare.
Avea un chip de batran trecut prin viata, de la care ai putea asculta povesti nemaipomenite, iar blandetea din ochi te facea sa ai incredere in el instinctiv. Nu cerea niciodata, dar accepta cu draga inima orice ii dadeai. Nu avea nicio poveste lacrimogena de spus, nu mureau copiii de foame, nu avea nevasta in spital, nu avea nicio boala incurabila, nu-i luase statul casa... Era doar un om care statea in fata bisericii si astepta.
Aceste amintiri erau ingropate adanc, uitasem de existenta lor. Iar in cazul amintirilor "ingropate" este nevoie de un element "trigger" care sa le readuca la lumina. Si asa se face ca, intr-o zi banala de weekend, sa-mi fac drum la bunici, care locuiesc la vreo 20 de minute, sa-l vad din nou. Mult imbatranit, dar neschimbat in rest. Uitasem complet de existenta lui, dar cand l-am revazut stand pe un gardut metalic, cu neschimbata sacosa de rafie, mi-am reamintit totul. Aceeasi privire blanda si umila. Aceeasi caciula si aceeasi haina neagra si ponosita, doar ca mult mai roasa si prafuita. M-am cautat prin buzunare si i-am dat un leu. Avea mainile negre si batucite. Cand i-am pus banutii in mana m-am uitat in ochii lui. Cand i-am vazut privirea am simtit cum imi pulseaza sangele. Nu stiu daca e doar o inchipuire, insa in privirea lui am citit uimire, ceva de genul "e prima oara cand imi dai ceva". Am simtit ca ma cunoaste de mica, insa niciodata nu i-am dat nimic, cu atat mai putin atentie. A inganat un "multumesc" spus parca cu neincredere. "Nu, eu va multumesc" am raspuns eu zambind, si-am plecat mai departe.
Vreau sa-i cunosc povestea, vreau sa il cunosc, pentru ca nu imi dau seama ce ma impresioneaza la el, cert e ca pare un om care are ce povesti. Iar eu l-as asculta...

Basarabia

2011-04-21T22:23:00.000-07:00

Pentru ca tot vad la statistici ca majoritatea vizitatorilor mei sunt de peste Prut, vroiam sa ma laud ca stiu si eu o poezie. :D

La margine de lume,
venit din vremi batrane,
un plai cu dulce nume
inaltator ramane.
Aici o vatra sfanta
la sanul ei ne strange
si doina cand se canta
o lume toata plange.
Ne incalzeste lutul,
ne-alina doua ape,
patimitor, trecutul
intr-un oftat incape;
o iarba-nrourata
ascunde veche rana,
ni-i soarta zbuciumata,
oricand basarabeana.
Avem un nuc si-i verde,
si-n pragul casei creste,
cu nucul nu ne pierdem,
de moarte ne pazeste;
la prunci suntem cu gandul
si nu dorim razboaie,
noi semanam pamantul
si asteptam o ploaie.
Basarabia, Basarabia...
Frate si sora, mama si tata...
Basarabia, Basarabia...
Scumpa icoana, in inimi purtata...
Trecuta prin foc si prin sabie,
furata, tradata mereu,
esti floare de dor, Basarabie,
esti lacrima neamului meu.

Era si-un cantec cu versurile astea, daca nu ma insel. Frumoase versuri...asa ca fratii nostri de peste Prut!

P.S. Uitasem sa adaug si autorul. Dumitru Matcovschi, care este.

De Pasti impodobim bradul

2011-04-21T03:47:00.000-07:00

Iar de Craciun vom ciocni oua rosii si vom manca pasca.
Pentru ca asa vor PSD-istii bucuresteni.

Sursa: http://www.stiridecluj.ro/national/pentru-psd-iisus-se-naste-de-pasti-foto

This angel can't fly!

2011-04-19T23:51:00.001-07:00

This angel can't fly!, a photo by Luciana&Oly on Flickr.

Recitindu-mi postul anterior, mi-am adus aminte de o fotografie pe care am facut-o prin martie 2008, intr-un cimitir din Cluj. Un ingeras dolofan, bucalat, cu aripi micute si fragile... legat de un picior.

Cu nervii pe bigudiuri...

2011-04-19T12:43:00.000-07:00

Si, totusi, azi am reusit sa fac ceva ce nu oricine poate face. Sa plang, sa rad, sa sper, sa iubesc, sa urasc, sa ma aventurez, sa risc, sa fac compromisuri, sa ma enervez, sa ma calmez, sa glumesc, sa ma umilesc, sa ma deprim...
E o succesiune de trairi si sentimente pe care cu greu le poti defini si separa unele de celelalte.
E ca si cum ai visa ca zbori, dar te trezesti la pamant cu aripile frante... Si incerci din nou..si din nou... Si ce frumos e sa zbori...dar ce inspaimantator e sa-ti frangi aripile la a3a bataie, cand nici nu apuci sa te inalti prea sus. Si uite-asa ramai tintuit la pamant ca un caine lovit si nu stii daca sa sa te inalti din nou..tocmai de teama ca vei cadea iar..si iar...
Da, acum simt ca am picioarele legate cu o greutate imensa, si in zadar incerc sa bat din aripi pentru ca nu ma inalt nici macar pe varfuri...

Azi curiozitatea a murit.
Insa voi zbura din nou...

Overheard

2011-04-19T12:01:00.000-07:00

Z: - Vreau sa invat si eu s-o folosesc!
V: - Las-o, bre, nu vezi c-o rozi aiurea?

Era vorba de frana de la role :)

Omul

2011-04-13T02:08:00.000-07:00

S-a facut un an de cand Omul nu mai e. A plecat prin alte lumi, unde nu exista durere, rautate, tristete... Cel mai probabil e inconjurat de turma lui de mioare si de cainii lui viteji. Mi-l imaginez stand la umbra unui nuc si cantand. Ii placea sa cante si sa se joace cu mieii si iedutii, ii placea sa-si mangaie cainii care nu-l slabeau nicio clipa din ochi, ii placea sa stea de vorba cu Puiu, calul lui credincios, care parea sa asculte si sa inteleaga tot ce-i spunea Omul. Ii sorbea fiecare cuvant, fiecare gest si dadea din cap aprobator.
Am invatat multe de la Omul asta, dar stiu ca mai avea inca multe sa ma invete.
De la el am invatat sa respect si sa iubesc natura si tot ce ne ofera ea. Dragostea pentru animale, oricare ar fi ele, de la el am mostenit-o si cred ca e cea mai frumoasa mostenire pe care mi-ar putea-o lasa cineva.
De la el am invatat sa ascult si sa apreciez oamenii.
El m-a invatat ca a avea incredere in oameni iti poate face mai mult rau decat bine, insa m-a mai invatat si cum sa ma feresc de cei care nu merita incredere.
Era de o frumusete interioara cum rar mai gasesti la alti oameni. Toti ii stiau de frica in sat, dar il respectau in acelasi timp. Nu-l puteai pacali, nu-ti puteai bate joc de el, nu-l puteai lua peste picior. Dar daca ii faceai un bine, el, Omul, ti-l intorcea inzecit. E Omul care mi-a marcat copilaria si existenta.
Ne adunam toti copiii langa el si-l ascultam cu inima la gura in timp ce ne spunea povesti cu lupi, dupa care ne speria de fugeam cu totii care-ncotro. Uneori statea pe prispa la soare si se facea ca doarme, eu il gadilam cu o pana pe la nas iar el ma lua pe sus si ma gadila si ma pupa de parca ar fi fost ultima oara cand ma vedea.
M-a invatat cum sa ma apar de cainii vagabonzi, lucru care mi-a salvat multe perechi de pantaloni. M-a invatat sa calaresc, m-a invatat sa nu ma tem de nimic, m-a invatat sa imi folosesc intuitia si..proababil cel mai important lucru...m-a invatat sa iubesc neconditionat. Dragostea lui pentru Femeia ce i-a fost mereu alaturi parea sa creasca in fiecare zi, dragoste ce implinise mai bine de 50 de ani... Era un om dur, uneori rece si mult prea calculat, insa stia sa iubeasca si o arata mereu.
El a fost Omul pentru care mi-as fi dat 10 ani din viata pentru a-l mai avea sanatos si voinic macar o zi...

Ramai cu bine, Om bun, untill we meet again!

Overheard in Daal II

2011-04-12T00:23:00.000-07:00

Locatie: mult-prea-cunoscutul Daal.
Personaje: doi mitocani trecuti de 40 de ani, ii vom numi M1 si M2. Eu, V - simpli figuranti indiscreti care trag cu urechea la conversatia mitocanilor.

M1 si M2 discuta monosilabic despre diverse. Dintr-o data M2 exclama foarte clar si raspicat:
-Femeia, daca nu o "muti", clacheaza psihic!

Intre timp apare in scena si M3, nici nu a intrat bine si-i intreaba pe ceilalti doi:
-Ba, da' aveti paru' mare ca sa stati aici?
M1: - Da' ce, ba? E bar de bulangii?

Nu mai zic cum mi-a crescut tensiunea, unor astfel de specimene de euglene verzi le-as taia accesul la oxigen :))

Overheard in Daal

2011-04-03T22:28:00.000-07:00

Locatie: vesnicul Daal (pentru necunoscatori, asta e un barulet)
Personaje: eu, V. (de la Vasile, doar ca nu e Vasile), S.(de la Sandu, doar ca nu e Sandu). Plus cativa figuranti, la aceeasi masa.

V. il suna pe S., care tocmai plecase acasa, pentru a-l intreba cum il cheama pe Kobe Bryant. Ii ureaza noapte bune si inchide.

Eu: - Se culcase?
V. e nedumerit si nu intelege din prima.
Eu: - Zi ma, s-o culcat?
V. (vizibil iritat ca nu intelege ce-l intreb): Mi s-o ce????

Lesne de inteles ca tot Daal-ul a fost pe jos! =))