Pro Bucovina Cernăuți

Decesul acad. Alexandrina Cernov (1943-2024)

2024-06-06T07:14:00.006+03:00

Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, întreaga comunitate românească bucovineană, este profund îndurerată de decesul acad. Alexandrina Cernov, profesor universitar doctor, etalon al vorbirii și cunoașterii limbii române în regiunea Cernăuți. Exprimăm sincere condoleanțe familiei și întregii comunități românești. Este o personalitate cunoscută de întrega suflare românească interesată de știința și cultura noastră națională. Drum lin spre stele, stimată PROFESOARĂ!

REVISTA "DULCE BUCOVINA" ediția II , 2024.

2024-04-22T20:08:00.000+03:00

STUDIO CERNĂUȚI. Coordonator prof. Ioan Itco.

2024-04-05T07:12:00.001+03:00

STUDIO CERNĂUȚI. Coordonator prof. Ioan Itco.

MASĂ ROTUNDĂ UCRAINEANO-ROMĂNĂ

«Parteneriatul de sІecuritate ucraineano-romăn in contextual integrarii Ucrainei in NATO»

cu ocazia a 75 de ani de la formarea Alianței Nord-Atlantice

și a 20 de ani de la aderarea Romaniei la NATO.

DESCARCĂ 00 FISIERE IN ORDINEA FILMĂRII DE AICI https://fex.net/ru/s/p3eck6p

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Întâlnire colocvială a domnului senator Mihăiță DOHOTAR în calitate de senator al românilor de pretutindeni cu prilejul prezenței în regiunea Cernăuți la Palatul Național, 2024

https://www.youtube.com/watch?v=29UkJyL7VIU

https://www.youtube.com/watch?v=xsvfrUElm2M

https://www.youtube.com/watch?v=4eUeyXkHzVE

STUDIO CERNĂUȚI. Coordonator prof. Ioan Itco.

Întâlnire colocvială a domnului senator Mihăiță DOHOTAR în calitate de senator al românilor de pretutindeni cu prilejul prezenței în regiunea Cernăuți la Palatul Național, 2024. DESCARCĂ 29 FISIERE IN ORDINEA FILMĂRII DE AICI https://fex.net/ru/s/ycrce45

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// Ceremonia de comemorare a victimelor Masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941 din pădurea Varnița

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

33 de ani de la înființarea televiziunii TeleMoldova Plus

Un grup de români din nordul istoric al Bucovinei – jurnaliști, lideri de societăți, grație dlui Ioan Ițco, președintele Asociației ”Ițco”, Suceava, președinte fondator și editor al revistei ”Dulce Bucovină”, care va asigura transportul, dlui Petru Frăsilă, managerul TeleMoldova Plus, care va asigura cazarea și masa, vor avea posibilitate să fie martorii evenimentului istoric - Colocviile TeleMoldova Plus, sub genericul „Mundus et nos“ („Lumea și noi“, în latină),cu prilejul aniversării a 33de ani de la înființarea primei televiziuni private din Iași, eveniment organizat marți, 26 martie 2024, cu începere de la ora 15:00, la Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu“ Iași, de TeleMoldova Plus și AskroTV Londra, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Radio MPlus FM și Complexul Muzeal Național Moldova Iași, și va prilejui lansarea cărților „Mari regizori, mari coregrafi în muzicalul american“ de Izabela Bostan, editor coordonator Emil Stanciu; „Întoarcerea lui Enghidu – Nichita Stănescu. Antologie critică“ și „Grigore Vieru – Întoarcerea lacrimei“ de Nicolae Băciuț.

Mulțumim mult organizatorilor Zorile Bucovinei, Cernăuți.

http://zorilebucovinei.com/news/show/5339/

STUDIO CERNĂUȚI. Coodronator prof. Ioan Itco.

Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți,,

Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți au organizat: la PALATUL NAȚIONAL al ROMĂNILOR cu susținerea Consulatului general al Romaniei la Cernăuți joi, 21 martie 2024, serata literară cu genericul „Poezia este oglinda sufletului”, eveniment prilejuit de Ziua internațională a poeziei.

DESCARCĂ 30 FISIERE IN ORDINEA FILMĂRII DE AICI

FESTIVALULMUZICAL FOLCLORIC «DOINA PRIMAVERII» A FOST ORGANIZAT IN s, HORBOVA. ținutul HERȚEI. PE 10.03.2024.

DESCARCĂ 30 FISIERE IN ORDINEA FILMĂRII DE AICI https://fex.net/ru/s/otlovlt

https://www.youtube.com/watch?v=XW40eWYh4QU

https://www.youtube.com/watch?v=RkUPYItAXws

https://www.youtube.com/watch?v=3tO3x-SaekA

2,STUDIO CERNĂUȚI .Sărbătoarea sosirii primăverii la Boian, moșia lui Ion Neculce, organizată pe 09,03, 2024 de Asociația pt. dezvoltarea culturii și tradițiilor Românești "BOIANUL BUCOVINEI" DESCARCĂ 38 DE FISIERE NUMEROTATE IN ORDINEA FILMĂRII DE AICI;:

https://fex.net/ru/s/ep7mecl

https://www.youtube.com/watch?v=38DTHnIx-Ds

https://www.youtube.com/watch?v=R3DPJGdh-uA

https://www.youtube.com/watch?v=-pdiXkVztPE

1.STUDIO CERNĂUȚI .FESTIVALUL MĂRȚIȘOR-2024 in com. CIUDEI - 08.03.2024.

DESCARCĂ 35 FISIERE IN ORDINEA FILMĂRII DE AICI:https://fex.net/ru/s/4blksx4

3, https://www.youtube.com/watch?v=3hou6aTBA2k

2, https://www.youtube.com/watch?v=ecO4lmXgZ50

1, https://www.youtube.com/watch?v=lMOh8J2zEPk

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 16/11/2023

2023-11-18T21:12:00.005+02:00

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 24/08/2023

2023-08-25T05:21:00.001+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 17/08/2023

2023-08-17T08:33:00.000+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 10/07/2023

2023-08-11T23:15:00.004+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 20/07/2023

2023-07-20T09:05:00.001+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 29/06/2023

2023-07-01T01:05:00.003+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 15/06/2023

2023-06-17T11:35:00.005+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 08/06/2023

2023-06-09T13:32:00.004+03:00

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 27/04/2023

2023-05-01T19:44:00.001+03:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 20/04/2023

2023-04-25T08:47:00.004+03:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

/////////////////////////////////////

Gheorghe Gorda. 1945 - 2023

2023-04-19T22:35:00.002+03:00

Libertatea Cuvântului - Cernăuți

2 д.

Crucea verbului matern, purtată până în ultima zi a vieții... 
În timpul luminoaselor sărbători de Paști a încetat să bată inima publicistului și scriitorului Gheorghe Gorda.  El a murit la vârsta de 78 de ani, în satul său natal Hrușăuți, CT Voloca. Din 1969 și până la începutul anilor 90 activitatea de jurnalist a lui Gheorghe Gorda a fost legată de ziarul „Zorile Bucovinei”, la redacția căruia a trudit în mai multe secții, apoi s-a angajat la noul ziar „Plai Românesc” al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”. Cu foaia de deplasare de la această publicație a călătorit prin regiunile din sudul Ucrainei – Odesa, Kirovograd, Herson, Mykolaiv, poposind în localitățile, unde cu câteva secole în urmă s-au statornicit cu traiul familii strămutate din Moldova.  De asemenea, a colaborat cu alte noi publicații apărute în condițiile încă firave ale democrației – „Sfatul Țării” (Chișinău), „Gazeta de Herța” și „Libertatea Cuvântului” (Cernăuți). Retras de la ziaristica activă în satul natal, Gheorghe Gorda, ziarist fără publicație – după cum s-a caracterizat el însuși pe sine,  s-a lăsat ispitit de cuvântul artistic. Inspirația l-a găsit acasă, în casa părintească.  De altfel, într-o discuție cu fostul redactor-adjunct al „Zorilor Bucovinei”, regretatul scriitor Grigore Crigan, Gheorghe Gorda i s-a destăinuit că după primirea atestatului de maturitate la Școala medie din Voloca, intenționa să depună documentele la Institutul Silvic din Lviv, crezând că profesia de silvicultor „îi va asigura liniștea pentru munca de creație literară”. A ajuns, după cum se știe, să fie student la filologie la Institutul Pedagogic „A. Russo” din Bălți. 
Într-o perioadă de mai puțin de un deceniu Gheorghe Gorda a scos de sub tipar mai multe plachete de versuri: „Dor de Ierusalim”, „Oul pascal sau Mahna lui Mahnă”, „Floarea dorului”. Iar cea mai mare contribuție a sa sunt monografiile „Voloca pe Derelui”, „Sfânt e numele tău, Voloca”, precum și „Omenia pusă pe cruce. Monografia satelor hlibocene”. 
Pentru Gheorghe Gorda, cât și pentru colegii lui de breaslă, a fost o chemare a destinului de a munci la o publicație românească din vechiul Cernăuți. El considera că a fost și o cruce pusă în spate de Cel de Sus. Cruce pe care a lăsat-o de pe umerii, deja istoviți de putere, în Paștele Domnului din acest an. În una din poeziile sale, incluse în textul monografiei solide despre satul Voloca, Gheorghe Gorda scria: „...Și mai vine o zi când toate-și pierd sensul: culoarea ierbii devine marsiană, iar sufletul se contopește cu Universul și toate-ți par trăite de pomană. Cu computere timpul coboară-n spre zero, iar oamenii – în umbre efemere... Pasc gândurile între albastrul cerului și verdele pământului și aleg cuvintele, singurele, sfintele care tălmăcesc Adevărul”. Adevărul din  cărțile, pe care a reușit să le scrie Gheorghe Gorda, va rămâne pentru generațiile care vin. 
Cale lină spre Ceruri, Maestre! 
(V.K.) 

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 30/03/2023

2023-03-24T18:42:00.003+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 16/02/2023

2023-03-09T21:17:00.001+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 09/02/2023

2023-02-16T10:19:00.000+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 02/02/2023

2023-02-02T15:28:00.004+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 26/01/2023

2023-01-30T23:57:00.003+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 19/01/2023

2023-01-22T12:58:00.006+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Colonelul (r.) Nicolovici Nicolae a trecut la Domnul ...

2023-01-17T15:46:00.009+02:00

S-a născut la data de 6 august 1951 în municipiul Drobeta Turnu Severin, și, după o perioadă de activitate în Brigada 2 Grăniceri Drobeta-Turnu Severin, a fost adoptat de Bucovina, care l-a primit cu brațele deschise! A ocupat mai multe funcții în unitatea de grăniceri din Rădăuți, fiind un ofițer corect, demn și animat de un respect deosebit față de personalul din subordinea sa. S-a numărat printre membrii fondatori ai subfilialei Rădăuți a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, care s-a constituit la data de 26 februarie 2018 și al cărei vicepreședinte a fost. În această calitate, domnul Nicolovici Nicolae a străbătut plaiurile Bucovinei de Nord, în țara vecină, căutând locurile unde odihnesc ostași eroi ai României Mari, fiind un adevărat mesager al Cultului Eroilor, contribuind la activitățile de cinstire a lăcașurilor de odihnă veșnică a Eroilor români! Un om adevărat, un camarad de arme prețuit de comandanți și subalterni, un patriot înflăcărat și un diriguitor desăvârșit al familiei sale! Un ultim onor camaradului nostru!

Subfiliala Rădăuți a Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Președinte, Colonel (r.) Andrusceac Păunel

///////////////////////////////////////////////////////////

Irina Stanculescu

Sincere condoleanțe!

/////////////////////////////////////////////////////////////////

GOLGOTA NEAMULUI · Societatea ,,Golgota,, a românilor din Ucraina cu adâncă tristețe a aflat că soarele vieții a apus pentru un bun prieten al Societății și a românilor din Ucraina - colonelul (r) Nicolae Nicolovici, vicepreședintele asociației Cultul Eroilor Rădăuți. În acest univers al tristeții rămân stelele amintirilor, care vor alina durerea prietenilor, colegilor, rudelor. Odihnească-se în pace !Drum Lin spre Lumină ! Comitetul de Coordonare

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

In memoriam

El s-a născut în luna când în cuptoarele românilor se rumeneşte pâinea din noua recoltă de grâu, adunată în hambarele Patriei. A sosit în casa părinţilor săi la începutul lui Gustar, ca un dar al Domnului, în frumosul oraş de la Dunăre, locul, unde „Dumnezeu a vrut să-şi arate oamenilor dărnicia”. Glorioasa istorie a acestui municipiu păstrează în ea urmele lui Traian, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul.

Îndepărtata lui copilărie a început pe plaiurile dunărene, pline de legende, unde gloria strămoşilor „a legat generaţie de generaţie, născând şi perpetuând sufletul românesc”. În Dunărea cea albastră, cerul azuriu de vară îşi priveşte şi potriveşte faţa sa senină. A primit un mândru nume ca să-l poarte cu demnitate pe drumurile vieţii, fiind crescut şi educat într-un mediu de doină şi baladă, de tradiţie şi de înalt patriotism, între părinţi şi bunici cu dragoste de Biserică, Neam şi Limbă, care păstrau cu sfinţenie obiceiurile şi datinile strămoşeşti.

De aici, de la „Porţile de Fier”, s-a pornit tânărul ofiţer de grăniceri, Nicolae Nicolovici, cu sentimentul iubirii de neam, spre semeţele piscuri ale Carpaţilor, oprindu-se în vechea şi istorica Bucovină, unde dăinuie sufletul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. În timpul vieţii sale, a vizitat oraşul lui Alxandru cel Bun, măsurând cu pasul străzile, pe unde a trecut nemuritorul Mihai Eminescu. A participat activ la numeroasele manifestări culturale ale românilor din actuala regiune Cernăuţi, aducând argumente convingătoare la stabilirea adevărului despre masacrele sângeroase de la Lunca şi Fântâna Albă din iarna şi primăvara anului 1941. Şi-a adus marele său aport în procesul de înveşnicire a memoriei ostaşilor români, căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, osemintele cărora odihnesc în pământul ţinutului mioritic, stabilind plăci comemorative în cimitirele din localităţile Voloşcova şi Horecea Mănăstirii. A trudit la apariţia „Cărţii Durerii” şi a „Dicţionarului martirilor români”, scoţând din anonimat numele a peste 5 mii de martiri, nimiciţi de către maşina infernală de represalii a primului stat socialist din lume.

Pentru munca-i depusă pe altarul slujirii Patriei şi Neamului, s-a învrednicit de Titlul de Excelenţă, înaltă distincţie a Consulatului General al României la Cernăuți, oferit în 2019, de către Excelenţa Sa, Doamna Irina Loredana Stănculescu, Consul General.

Numele luminos al colonelului Nicolae Nicolovici va dăinui veşnic pe coperta cărţilor despre martirii neamului românesc, apărute în perioada anilor 2012-2022, coautor al cărora este. Mândrul fiu al Olteniei a lăsat urme adânci în pământul Patriei străbune.

Petru GRIOR,

directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 12/01/2023

2023-01-12T13:16:00.002+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 22/12/2022

2022-12-26T21:33:00.004+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 15/12/2022

2022-12-21T08:53:00.005+02:00

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

UNIȚI PRIN CULTURĂ, PRIN FRUMOASA LIMBĂ ROMÂNĂ (Cenaclul transfrontalier Mașina cu Poeți 11.12. 2022.)

2022-12-18T21:21:00.005+02:00

VEZI VIDEO AICI : https://www.youtube.com/watch?v=5OXxKCkGvnM&t=402s

https://www.facebook.com/100086798444245/videos/3252541111630373

În Țara de Sus a Moldovei, în ținutul mirific pe care-l numim Bucovina, aflat acum, prin jocurile istoriei„ pe două hărți”, după cum spunea poetul Vasile Tărâțeanu, funcționează din 2016, la inițiativa regretatului academician și a prof. univ.dr. Gina Puică de la Universitatea„ Ștefan cel Mare” din Suceava, un cenaclu transfrontalier numit„ Mașina cu poeți”, în cadrul căruia se întâlnesc lunar, la Cernăuți sau la Suceava, iubitorii de poezie, de cuvânt românesc. În decembrie, luna unirii unui neam, din nefericire nu„ pe vecie”, cum au votat membrii Consiliului Național al Bucovinei, întruniți în Sala Sinodală a Palatului Metropolitan din Cernăuți, la 28 noiembrie 1918 și delegații la Marea Adunare de la Alba Iulia,la 1 Decembrie, luna Sfintelor Sărbători ale Crăciunului , românii din cele două părți ale Bucovinei și-au făcut un dar: s-au întâlnit întru rostire frumoasă într-un vechi sat românesc de pe valea Siretului, Iordănești, reg. Cernăuți. Gazda întâlnirii, Liceul din localitate, o impunătoare școală inaugurată în 2018 în prezența a patru miniștri( de externe și ai învățământului , din Ucraina și România), în care sunt instruiți 167 de elevi și 57 de preșcolari.

Participanții la întâlnire, printre care s-au regăsit mai mulți ziariști și fotoreporteri: Felicia Nichita Toma, Vasile Carlașciuc,  Vitalie Zâgrea, Nicolae Șapcă, Vasile Bâcu, Doina Bojescu, Nicolae Hauca , reprezentând „Zorile Bucovinei”, Radio Ucraina Internațional, „Libertatea cuvântului”, Monitorul bucovinean”, „Gazeta de Herța”,  „Euromedia”, scriitori din cele două părți ale Bucovinei, prof.dr. Vasile Adăscăliței, președintele Asociației„ Prietenii Basarabiei, ai Bucovinei și ai Ținutului Herța”, președintele filialei Vatra Dornei a SCLRB, col.r. Ioan Abutnăriței, Paraschiva Abutnăriței, președinta filialei „ Arboroasa” a ACPBB, cu toții bucuroși de revedere, neglijând frigul de afară, deși zăpada ne ocolește, lipsindu-ne de clinchetul zurgălăilor de la săniile trase de cai și de veselia derdelușurilor pline de copii. Ne-a emoționat căldura primirii de către gazde, directorul Vasile Ioneț, directorul adjunct , Marina Șapcă, primarul Gheorghe Lutic, , mândru că 99% dintre locuitorii satului sunt români, oameni gospodari, vrednici și frumoși la chip și suflet, care prețuiesc valorile, limba română, straiul popular moștenit de la străbuni. Cei doi directori i-au condus pe oaspeți prin școala spațioasă, bine dotată, prin proiecte transfrontaliere și prin sprijinul generos al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
 Am vizitat clase amenajate la înalte standarde educative, o sală de festivități ce găzduiește o expoziție de pictură a trei generații, altă expoziție a două surori pictorițe, care au primit premii internaționale, deși nu posedă studii de specialitate, lucrări ale pictorului Radu Bojescu, biblioteca „ Mircea Lutic”, inaugurată anul trecut în prezența regretatului Vasile Tărâțeanu. Emoționantă a fost vizita în cele două săli ale muzeului școlii, în „ Casa cea mare ”regăsindu-se obiecte din lada de zestre a bunicilor, cămăși foarte vechi, una de este 100 de ani, ustensile ale industriei casnice cu ajutorul cărora gospodinele realizau adevărate minuni. La lumina lămpilor( cea electrică fiind întreruptă din cauza bombardamentelor rusești), au răsunat colinde vechi românești, aduse de elevi din cls. a III-a și a IV-a,  înveșmântați în splendide costume populare.  Ne-am regăsit în atmosfera magică a Crăciunului din copilărie, am colindat împreună cu micii artiști, care au fost răsplătiți pe măsură de către conducerea școlii ( printr-un Moș Crăciun întruchipat de colegul nostru Constantin Bulboacă) și de către poeții din țară. 
O a doua sală e istoria vie a satului, vechi de 600 de ani,  cu cărți și documente și, mai presus, cu tricolorul sfințit în 1933 de către Societatea„ Arcașii”, condusă de Nicolae Șapcă, bunicul celui de acum, ascuns de invadatorii sovietici în podul bisericii, găsit și arborat pentru o zi, iarăși ascuns, regăsit și așezat la loc de cinste, în muzeu și în inimile oamenilor. 
Într-un cabinet de limbă română întâlnim harta personalităților literare din regiune, nu puține, în altul, unde a avut loc întâlnirea de cenaclu, ne-au bucurat sufletele alți colindători din clasa a 5-a, cu glasuri de îngeri, în rostire curat românească. Moderatorii întâlnirii, Nicolae Șapcă, vicepreședinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți, Constantin Horbovanu și Vasile Adăscăliței au orchestrat luările de cuvânt, primul fiind Ioan Abutnăriței, care a vorbit despre istoria satului și personalitățile de aici: Mircea Lutic, Florea Șapcă( fost primar, inspector școlar, director de școală), Nicolae Șapcă„ patriot exemplar”, ș.a. Debutul în rostirea poetică i-a revenit Cristinei Tărâțeanu Mihăesi, cu un„ Alt răsunet” al regretatului său tată, cu un cuvânt al soției, Elena  Vântu Tărâțeanu, cu asigurarea din partea tuturor că distinsul academician și strălucit patriot nu va fi uitat. 
Vasile Adăscăliței a prezentat succint istoria Dorohoiului (care vine din timpul culturii Cucuteni), a reimaginat panoplia marilor personalități născute pe meleaguri botoșănene, simboluri ale culturii naționale și universale, a vorbit despre școala dorohoiană, a apreciat satul Iordănești, vrednicia oamenilor, colectivul didactic al școlii, gingășia copiilor. A vorbit despre cauzele războaielor, despre dramatismul încercărilor prin care trece poporul ucrainean, despre monumentul lui Ștefan cel Mare de la Oprișeni, prilej pentru Doru Aurel Lungu să ne surprindă ca recitator, interpretând poemul „Când a fost să moară Ștefan” (îl ascultasem ca autor de poezie).  Au recitat Alexandru Cojocariu-un tânăr talentat, conștient de ieșirea poetului în lume- Valerian Bedrule, amintind de Nichita Stănescu, căruia îi dedică poemul„ În sandala unui înger”, George Sauciuc, Gheorghe Varganici (cu o pledoarie pentru întoarcerea la Eminescu), Luminița Țăran, cu un„ Colind pribeag”, prof. Mihaela Pânzaru, cu un text în franceză și în traducere, Constantin Bulboacă, cu poemul „Bucovina” și o ancorată în prezent „Voce pentru arme”, Paraschiva Abutnăriței, talentații Gheorghe Ungureanu și Gheorghe Botnariuc. Grațiela Țurțu ne-a dezvăluit secretul cunoașterii omului prin simbolurile culorilor (este și pictoriță). Dorin Misichievici a pledat pentru  educația prin teatru, pentru realizarea unui proiect în domeniu, prin„ Dragii mei spectatori”, Doina Bojescu a apreciat școala, ospitalitatea oamenilor, a recitat două poeme suave dedicate satului (Iordănești, mai întâi). Este impresionantă activitatea sa de ilustrator de carte, peste 100 de volume. Ziarist și poet, Vasile Carlașciuc ne-a dezvăluit cum se scrie românește în Ucraina, a lecturat un poem dramatic „finalizat la lumina lumânării”, dedicat orașului Bucea, distrus de ruși și un altul, în memoria lui Mircea Lutic. Constantin Horbovanu s-a duelat în epigrame cu Constantin Bulboacă și a lecturat sapiențiale „Însemnări de trecător”, Nicolae Șapcă, poet sensibil , a rostit „Sonetul clopotarului ” și un poem pentru iarnă. Epigramist redutabil, Vasile Bâcu a binedispus asistența cu catrene  atent țintite. 
Trăiam cu senzația că nu era zăpadă, pentru că  s-a topit la căldura sufletelor noastre, încărcate de bucuria reîntâlnirii, de mulțumirea că mai putem pleda împreună pentru valorile ce ne definesc ca neam, că ne cunoaștem mai bine și, pentru cei din țară, că putem admira tenacitatea cu care frații din nord se străduiesc să-și păstreze identitatea națională. Discuțiile au continuat la o masă tradițională, la care ne-au invitat primitoarele noastre gazde. Întâlnirea de la Iordănești va rămâne  drept o pagină memorabilă în calendarul activității„ Mașinii cu poeți”.
Paraschiva Abutnăriței, 
vicepreședinte al filalei Iași a UZPR
Fotografii de Maestru fotograf Nicolae Hauca 

и ещё 33

MAI MULTE FOTOGRAFII VEZI AICI : https://www.facebook.com/media/set/?set=a.127827233453891&type=3