Euromedia Bucovina

Grigore Gherman

2012-02-25T06:46:00.001+02:00

Grigore Gherman: Nu am plâns, căci nu pot, dar am bătut în multe uşi…
Pe Grigore Gherman l-am cunoscut la Suceava, venise împreună cu ansamblul artistic al Universității din Cernăuți la un spectacol. Vorbește o limbă română curată, cântă românește superb și scrie versuri la fel de superbe. Ține la locurile unde s-a născut mai mult ca la orice în lumea asta și-i atenționează pe toți care confundă “nordul Bucovinei” și “Bucovina de Nord” că sunt doi termeni diferiți. E unul dintre puținii români din nordul Bucovinei care mai crede într-o reîntregire a poporului roman. Și pentru că azi e ziua lui de naștere, îl felicităm și-i dorim realizări la fel de frumoase și în continuare. La mulți ani, Grigore!
Cum a fost prima ta întâlnire cu România ?
Fiecare întâlnire cu Patria, este o întâlnire cu sufletul ei. Prima întâlnire, însă, a fost râvnită şi visată, iar bucuria întâlnirii a fost dublată de întâlnirea cu marea, de excursiile la Palatul Poporului şi alte obiective de neuitat, inclusiv mănăstirile şi bisericile din Moldova, cele ctitorite de Ştefan cel Mare. Îmi amintesc şi acum, deseori, cum împreună cu alţi colegi de clasă am sărit în valurile marii parcă într-o poveste. De atunci, aproape în fiecare an, mi se oferă posibilitatea de a revedea Ţara care ne aparţine şi nouă, românilor din Nordul Bucovinei, iar fiecare întâlnire rămâne la fel: emoționantă.
Câţi studenți sunteţi la specializarea Filologie Română la Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi?
În total, Universitatea din Cernăuți are peste 20 de mii de studenţi. Catedra de Filologie Română şi Clasică, însă, are puțin peste 80 de studenți. Putem zice că acești studenți sunt cei care păstrează limba română în zona noastră. La Cernăuți și, mai ales, în Ținutul Herța, care a făcut parte din Regat, limba română încă mai este vie.
Aveţi toate materialele şi manualele necesare studiului ?
Lipsa manualelor este sesizabilă în întreg Nordul Bucovinei, nu doar în rândul studenților, dar și a elevilor. Biblioteca universităţii are un fond bogat de cărte românească, dar, spre regret, studenţii nu beneficiază de cărţile solicitate. La cererile studenţilor români, li se răspunde că respectiva carte lipseşte. E un paradox, aceste cărți există, darn u avem acces la ele. Dacă acum doi sau trei ani în urmă, opera lui Gala Galaction putea fi accesată de studenți, anul acesta, din motive necunoscute, ea lipsește. Problema cărţilor în limba română a fost observată de mai multe personalităţi din ţară, care au încercat să o rezolve. De exemplu, Doina Uricariu, Doctor în Poetică şi Stilistică, fost Consilier al Primului Ministru, remarca într-o prefaţă a unui poet din Ţinutul Herţa, baştina lui Gheorghe Asahi: ”În şcoli cu sute de elevi români, abia dacă pot număra treizeci-patruzeci de volume…”. Prof. Dr.Doc. Ion Gherman, Preşedintele “Societăţii Culturale Ţinutul Herţa”, din Bucureşti, originar din Pilipăuţi, un sat din Ţinutul Herţa, a constat într-o vizită la baştină că proporţia cărţilor româneşti nu trece de 1%, chiar şi în satele româneşti. În pofida lipselor, apar unii intelectuali cu inimă mare, care sar în ajutor. Spre exemplu, anul acesta studenţi din anul V, care îşi scriu tezele de licenţă, au avut posibilitatea de a lucra în Biblioteca Judeţeană “Mihai Eminescu” din Botoşani, datorită Corneliei Viziteu. A fost un stagiu de documentare, dar şi unul de întâlnire cu opera integral eminesciană.
În regiunea Cernăuţi sunt aproximativ 90 de localităţi unde trăiesc vorbitori de limbă română. De ce atât de mulţi tineri de-acolo aleg să facă totuţi o facultate în limba ucraineană?
Ideea e că la Universitatea din Cernăuți poți studia în limba română doar dacă alegi să faci filologie română, la celelalte facultăți nu există grupe unde se predă în limba română. Nu toți au aptitudinile necesare, ceea ce nu înseamnă că nu cunosc limba română. Majoritatea au absolvit o școală românească. Problema e că nu există cadre didactice la facultăţile de Drept, Economie, Istorie etc, care să predea studenților în limba română.
Te-am descoperit în mai multe ipostaze: poet, cântăreţ, moderator de spectacol. Cum reuşeşti ?
Cei care pot să-și gestioneze corect timpul, se pot considera norocoși. Am făcut dansuri populare şi sportive. Am scris şi scriu versuri. Am compus şi mai compun muzică, deoarece am absolvit şi Şcoala Muzicală. Am scris şi continui să scriu câte un articol, interviu sau câte un reportaj, printre care aş aminti diaogurile cu Irina Loghin, Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca. Nu ştiu cum reuşesc. Pur şi simplu simt nevoia de a le face şi de a mă mişca tot timpul.
Anul trecut a apărut la Cernăuţi cartea ta de debut „Epoca nedescifrată”. Cum a fost cu putinţă, ai căutat tu sponsori sau te-au găsit ei pe tine?
Bate şi ţi se va deschide, plânge şi te vor auzi. Nu am plâns, căci nu pot, dar am bătut în multe uşi. Nu vreau să înşir numele celor care m-au ajutat, pentru că au făcut-o cu plăcere. Sunt români în sensul deplin al cuvântului, printre care un parlamentar din Chişinău, un poet din Cernăuţi şi un diplomat din România, niște români adevărați! De asemenea, simţeam nevoia de a scoate de sub teascul tiparului cartea, ca o amintire a anilor de studenţie şi ca o viziune aparte despre lumea în care trăiesc, iubesc, visez, creez și urăsc.
Cum crezi că ar putea fi apropiate relaţiile românilor din nordul Bucovinei cu cei din Ţară?
Nici nu ştiu dacă e posibilă vreo apropiere, decât cea spirituală, care implică tradiţiile propriu-zise, limba şi tradiţiile scrisului. Aş vrea ca apropierea spiritelor să fie mai clară, mai firească.
Ai vizitat mai multe oraşe, ai cunoscut mai mulţi oameni din România. Crezi că în România e destul de bine cunoscută situaţia românilor din Bucovina de Nord?
Nu Bucovina de Nord, ci Nordul Bucovinei. Sunt ferm convins că situaţia românilor din Herţa, Cernăuţi nu este cunoscută României, dar nici nu prea apare interes pentru acest colţ de ţară răpit. Adevărul este lege. Şi nu poate fi comparată situaţia cetăţenilor români de etnie ucraineană din România cu situaţia cetăţenilor ucraineni de etnie română din Ucraina.
Comunitatea românească din Ucraina este ajutată destul de Statul Român?
N-am fost susținuți și nici acum nu suntem. Este finanțat un festival şi o instituţie (o editură): Festivalul internaţional de muzică populară “În grădina cu flori multe”, Editura “Alexandru cel Bun”, care, printre altele activităţi, scoate şi revista Glasul Bucovinei. Vara, un număr mic de copii pleacă în România la mare sau la munte. Se mai dau şi nişte burse pentru studii în Ţară şi, practic, acesta este tot ajutorul…
Un mesaj pentru tinerii români de pretutindeni
România este o ţară înconjurată de români, care de la “Râm se trage”, trebuie să fim mândri de acest fapt, chiar dacă suntem presăraţi prin lume. Avem o limbă frumoasă, avem tradiţii deosebite, avem o doină sfântă. Ţara noastră a dat lumii atâtea cugete lucide! Nu uitaţi ce trecut avem şi ce viitor putem zidi! Reveniţi la cuiburi măcar cu inima şi veţi înţelege câtă veşnicie ne este dată, câtă frumuseţe. Toţi ne întoarcem acasă, mai târziu sau mai degrabă, ca pasărea la cuib!
Oxana GREADCENCO
SURSA: http://sprevest.ro/
Un poet al spicului de grâu: Simion Gociu
autor:Ilă Citilă , 24.10.2011
XBine ai venit pe Bookiseala.ro. Daca dorești sa fii la curent cu ultimele articole sau informații te poți abona la Feed-ul RSS sau la Newsletter-ul prin e-mail.
Printre poeţii buni, întruniţi în „Cercul literar semiclandestin” (Arcadie Suceveanu) din Cernăuţii anilor şaptezeci, descoperim un poet cu scris curat ca un spic de grâu: Simion Gociu.

Poetul, prozatorul, ziaristul Simion Gociu s-a născut în bătrâna Molniţă, de pe malurile Prutului, la 1 septembrie 1948. Este membru al Uniunilor scriitorilor din România, Moldova şi Ucraina, absolvent al secţiei de filologie română a Universităţii din Cernăuţi (1972), autor al volumelor de poezie: Sărutul spicelor, La ţărmure de suflet, Oul gastronomic, Lacrima toamnei şi Bună dimineaţă, septembrie!.

Despre universul liric al poetului au scris mai mulţi critici şi poeţi. Vasile Tărâţeanu, în prefaţă la Oul gastronomic, face următoarea remarcă: ”fabulele şi epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor ştie să surprindă grotescul unor situaţii ridicole (…), să moralizeze, să deturneze sensul cuvintelor, să fie incisiv”. În eseul „Un «eu visător»: Simion Gociu” în antologia sa Poeţi din Bucovina, criticul literar Adrian Dinu Rachieru observă că versul poetului „e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”.

Simion Gociu e un poet intrat deja în conştiinţa cititorilor din nordul Bucovinei. Despre el, în şcoală, au auzit copii, ba unii chiar l-au citit. Laurii săi de scriitor i-au strălucit şi mai mult când toată lumea i-a văzut contribuţia la înfiinţarea Şcolii numărul 29 din Cernăuţi (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herţa” pentru compatrioţii din ţinutul său natal, a săptămânalului „Concordia” pentru românii din Ucraina, a revistei pentru copii „Făgurel” etc.

Ca poet bucovinean, Simion Gociu a scris şi mai are de scris despre multe lucruri interesante şi profunde din lumea satului în care, cum observă marele Blaga, s-a născut veşnicia. Şi dacă, în cartea sa consacrată literelor române din Cernăuţi, critirul Ştefan Hostiuc îl numeşte poet rustic, acesta nu poate fi un calificativ de ocară, pentru că poezia unui poet rustic cum e Simion Gociu are toate şansele să se menţină în timp atât cât durează satul: o veşnicie.

Poetul întotdeauna a fost aproape de acele frumuseţi ale naturii pe care Dumnezeu i le-a dăruit ţăranului în cele patru anotimpuri. Această legătură între poezie şi natură este comentată pe larg de Ştefan Hostiuc în volumul său de eseuri Scriitori români din Nordul Bucovinei. În analizele sale, destul de exigente, criticul scoate în evidenţă legătura romantică dintre poezie şi toamnă, destul de vizibilă în lirica lui Simion Gociu, mai ales, în volumul-sinteză Buna dimineaţă, septembrie (Cernăuţi, Editura „Zoloty lytavry”, 2004).

În lirica lui Simion Gociu se mai întrevăd şi umbre ale altor poeţi. Însă prin exerciţiul scrisului, poetul depăşeşte faza influenţelor, creându-şi un stil propriu, cu o tonalitate specifică a versurilor. O undă expresionistă a încercat, la un moment dat, să pătrundă în poezia lui Gociu, dar fără mari şanse de succes, pentru că, opinează criticul Hostiuc, „a întâlnit în cale o prea îngustă portiţă”. Practic, e imposibil să inventezi ceva cu totul şi cu totul nou. O casă, spre exemplu, poate fi construită pe acelaşi loc pe care s-au mai construit şi altele înainte. Poezia lui Gociu e ca o casă nouă construită pe un teren moştenit de la străbuni.

Pentru copii, poezia sa e dulce ca bomboanele primite de la bunici. Nu se plictisesc citind-o. E liniştită ca valurile Prutului pe timp de vară. E uşoară ca un zbor de porumbel în văzduhul primăverii. De aceea, cu uşurinţă intri în lumea ei ficţională. Pe de altă parte, este matură ca toamna. Creatorul intră frecvent în dialog cu acest anotimp, eroul liric înaintând cu încredere „prin arterele anilor/ spre ţărmul celălalt”. Aici, „în clopotul cosmic/ dintre cele două/ puncte cardinale”(Bună dimineaţa, septembrie!), va întâlni roua, un alt simbol-cheie al poeziei sale. Aici, în singurătatea sa regală, va descoperi logosul din care descinde: „Coboram din cuvinte / să mă găsesc pe mine însumi / întru a mă cunoaşte.// Semănam cu un rege / părăsit de oşteni” (Singur).

În majoritatea versurilor sale însă poetul nu e singur. Îl vedem mereu cu poezia la braţ: ”Într-o linişte superbă / stau de vorbă cu scânteia / ce-ar aprinde într-o clipă / infinitul / Carnea mea / pe loc devine / străvezie / Invizibil ca şi timpul / care curge-n univers, / îmi urc sângele-n caleaşca / unei stele / şi mă plimb prin Veşnicia / retezată de un vers”(Linişti).

De multe ori, pornit în căutarea sinelui, el descoperă, „pe calea iubirii”, „rodul seminţei” din care a purces (Dialog imaginar în ţara de rouă a sufletului). Imaginea tăcerii zămislitoare revine mereu în poezie, rodul zămislirii nedorindu-se a fi ceva sacru ( un „templu de adevăr”), ci mai curând un „fruct” ce ar putea fi rup de un copil (Cercat de vis).

Ramul şi frunza, dar şi altele mici splendori ale naturii, ajung, în unele compuneri lirice ale poetului nostru, să îndeplinească funcţia de laitmotiv. Eroul liric „alunecă pe marginea frunzei desprinse din dud”, ca „într-un sfârşit de baladă” (Pe marginea frunzei). Din nou avem de a face cu un erou liric nu chiar atât de simplu pe cât pare. În general, lumea frumoasă şi urâtă, tristă şi veselă, a poeziei lui Simion Gociu nu te lasă indiferent, ci te pune pe gânduri: ”Pururi / lumina ce ne înconjoară / rămâne de taină; / trec fluturii prin ea / ca nişte ispite / uşoare; / cerbii coboară din codri / să-i pască iarba dorinţei; / cucul / vinde ani cuiva / şi aşteaptă să vadă / ce-o zice lumina; / izvorul, de vise adânci rourat, / într-o rază-şi răneşte / oglinda; / greierul umblă / prin cântec / şi nu poate găsi / începutul acestei / lumi. / Numai cicoarea, / alături, / iat-o, de-a pururi / păstrându-i hotarul / neîntinat” (Alături, cicoarea)

În universul liric al lui Simion Gociu totul e posibil, pentru că povestea imaginaţiei murmură neîntrerupt ca un izvor veşnic, ţâşnind la suprafaţa versului. Aici, „ziua are pleoape de frunze”(Prin aerul...), iar „păsările cerului / trag pe chipul zilei / ceaţa…” (Dimineaţa secerişului). Aici, „în straturile adânci de var, / (…) timpul se deşteaptă iar”(Graiul de Bunavestire). Aici, „se călătoresc iluzii / lăsând pălămida” în timp ce „la porţi uitate, duzii / îngroaşă omida” (Decor).

Simion Gociu şi-a clădit lirica, indiferent de felul timpului de afară – ploios sau însorit, guvernat de fulgi sau de ghiocei – cărămidă cu cărămidă, înţelegând să fie un ziditor temerar de poezie.

Grigore Gherman
SURSA: http://www.bookiseala.ro

Lăsatul săcului la Cernăuţi - 2012 / ЧЕРНОВЦЫ. МАСЛЕНИЦА - 2012.

2012-02-20T22:00:00.002+02:00

REVISTA PRESEI ROMÂNEŞTI NORDBUCOVINENE.

2012-02-20T20:32:00.000+02:00

Cuvântul adevărului din 17.02. 2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

*****************************************************************************************

MONITORUL DE HLIBOCA din 17.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

************************************************************************
Libertatea cuvântului din 17.02.2012.

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

************************************************************************
GAZETA de HERŢA din 17.02.2012.

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

**************************************************************************

CONCORDIA din 17.02.2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

**********************************************************************************

CUVÂNTUL ADEVĂRULUI din 10.02.2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

CONCORDIA din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179274/slideshow/

GAZETA de HERŢA din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179271/slideshow/

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 10.02.2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179270/slideshow/

Libertatea cuvântului din 02/03/2012.

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

CONCORDIA din 02/03/2012.
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ:

http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179033/slideshow/
* * *
GAZETA DE HERŢA din 02/03/2012

***
Libertatea cuvântului din 03.02.2012.

CONCORDIA din 01/27/2012
DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ
CU INSTRUMENTUL "LUPA":

CONCORDIA din 01/27/2012

SAU DESCĂRCA PAGINILE DIRECT DE AICI:
https://picasaweb.google.com/lh/photo/RotpvFX0Lw1ApEZis94qOGeAf8iWom3uC_9982Od1Q4?feat=directlink

Poetul român din Bucovina Ion Chilaru ar fi împlinit 75 de ani (1937 - 2012)

2012-02-18T21:53:00.006+02:00

În miez de februarie, cunoscutul poet bucovinean Ion Chilaru, care a fost câteva decenii la rând redactor şef al unicului ziar regional de limbă română din RSS Ucraineană, ar fi împlinit 75 de ani. Cu acest prilej în incinta redacţiei publicaţiei “Zorile Bucovinei” din centrul regional Cernăuţi, unde a activat scriitorul, a fost organizată o serată literară cu participarea membrilor Reuniunii Scriitorilor Români din Cernăuţi şi a foştilor şi actualilor colaboratori ai publicaţiei menţionate.
Ion Chilaru s-a născut în satul Molniţa din Ţinutul Herţa. A absolvit facultatea de litere a universităţii cernăuţene şi a fost mai întâi profesor de limba şi literatura moldovenească, pe atunci, în satul natal. Apoi dragostea faţă de limba maternă, l-a determinat să se stabilească cu traiul la Cernăuţi, unde devine redactor-şef al ziarului “Zorile Bucovinei”, unicul ziar independent din Ucraina de expresie românească, pe vremea aceea.

Ziaristul Vasile Carlaşciuc, care a lucrat mai mulţi ani alături de Ion Chilaru la această publicaţie, a menţionat că în decursul unui pătrar de veac numele lui Ion Chilaru şi “Zorile Bucovinei” au fost indisolubile. “Preluând ştafeta de la decanul scrisului românesc din nordul Bucovinei în perioada postbelică şi în a doua jumătate a secolului XX, Vasile Leviţchi, Ion Chilaru şi-a adus contribuţia la cimentarea unui colectiv de creaţie minunat, care a menţinut spiritul românesc în Bucovina, a format o întreagă pleiadă de oameni de litere. La finele anilor 80, în cadrul redacţiei ziarului “Zorile Bucovinei” activau 6 membri ai Uniunii Scriitorilor din Ucraina şi Republica Moldova. Astăzi numele lor sunt cunoscute şi apreciate şi la Kiev, şi la Chişinău, şi la Bucureşti”, a declarat jurnalistul Vasile Carlaşciuc.

“Zoriştii” de ieri prezenţi la serata literară au declarat că de la “Zorile Bucovinei” a început renaşterea naţională a românilor din regiunea Cernăuţi. Aceştia au revocat unele amintiri frumoase trăite alături de Ion Chilaru, referindu-se la creaţia poetului, la contribuţia acestuia adusă la menţinerea unei publicaţii româneşti în acest spaţiu post sovietic.

“Ion Chilaru a fost o figură tragică, un exponent al timpului în care a trăit, dar pozitivul pe care l-a avut prevalează asupra unor momente negative”, a remarcat poetul Ilie T. Zegrea, preşedintele Reuniunii Scriitorilor Români din oraşul Cernăuţi. Despre calităţile umane ale celui care a fost Ion Chilaru au vorbit cu recunoştinţă foştii subalterni – Nicolae Toma, Simion Gociu, Grigore Crigan, Mircea Lutic, Vasile Tărâţeanu, Gheorghe Isac, Vasile Grigoraş, Tudor Andrieş, Ilie Olaru, Vasile Carlaşciuc, , profesorul de română Nicolae Mintencu, reprezentantul primăriei Cernăuţi, Vasile Melnic ş.a.

Spre sfârşitul seratei literare, feciorul regretatului poet, Oles Chilaru a mulţumit intelectualităţii româneşti din Bucovina pentru respectul şi recunoştinţa care continuă să o poarte faţă de cel care a fost scriitorul şi ziaristul român Ion Chilaru.
Vitalie Zâgrea, Cernăuţi.
Foto: Nicolae Hauca

România văzută de artişti fotografi ucraineni./ Румыния глазами украинских фотохудожников.

2012-02-11T18:05:00.014+02:00

Festivalul Naţional cu participare internaţională „Luna Fotografiei din România”, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi auspiciile Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, oferă şi Organizaţiilor partenere din străinătate, iniţierea unor manifestări expoziţionale de excepţie.

În acest context membrii Fotoclubului „Pozitiv” din Cernăuţi (FCPC) au propus să organizeze în sălile Muzeului de Arte din centrul acestui minunat oraş o expoziţie inedită, în care este prezentată România.

În cadrul expoziției au fost prezentate 40 de fotografii alb-negru şi color, realizate de 6 artiști fotografi din Cernăuți: Igor Timofiiciuc, Vasile Paladean, Taras Perun, Hauca Nicolai, Andrei Sauleac şi Roman Ostapciuc.

Artiştii fotografi din cele două ţări au organizat dea lungul anilor mai multe manifestări, care a permis deplasarea lor în România, respectiv în Ucraina. Astfel artiştii fotografi din Ucraina, care au vizitat ţara noastră au avut posibilitatea de a fotografia în mai multe zone pitorești ale României. Din cele mai reuşite imagini realizate cu aceste ocazii a fost alcătuita aceasta expoziţie. La vernisajul din data de 09 februarie 2012 au participat pe lângă un număr mare de public şi Inna Kiţul, directoarea Muzeului de Arta, Sergiu Hachman, coordonator pentru colaborarea transfrontaliera moldo-romana-ucraineana , artistul fotograf Igor Timoficiuc, preşedintele Fotoclubului „Pozitiv”, respectiv preşedintele AAFR Ştefan Toth A.FIAP, care a ţinut să onoreze cu prezenţa acest eveniment, în ciuda iernii deosebite.

În cadrul vernisajului președintele AAFR i-a înmânat artistului fotograf Nicolae Hauca, medalia de aur AAFR obținută la ediția a VI-a a Salonului International al Artiștilor Fotografi Romani şi Maghiari de Pretutindeni, respectiv medalia de bronz FIAP, obținuta la ediția a VIII-a a Salonului International de Artă Fotografică Bucovina Mileniul III, cu fotografia In siguranţă.

Salonul International al Artiștilor Fotografi Români şi Maghiari de Pretutindeni, ediția a VI-a.
Prin organizarea Salonului Internaţional, artiştii fotografi români şi maghiari de pretutindeni, au dorit să sărbătorească cu demnitate şi respect, Ziua Culturii Române (15 ianuarie) şi Ziua Culturii Maghiare (22 ianuarie), împreună cu oficialităţile şi publicul iubitor de artă fotografică din cele două ţări. Salonul a fost organizat sub înaltul patronaj al preşedintelui României Traian Băsescu şi preşedintelui Ungariei, Pál Schmitt , cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural din România şi al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR).

În urma jurizării, ce a avut loc la sediul Centrului Cultural al Republicii Ungare, în fruntea palmaresului celor menționați, cu Medalia de aur AAFR s-a plasat Hauca Nicolae (UA) cu lucrarea fotografică «Generaţii».

***
Fotoreporterul cernăuţean Hauca Nicolae pentru lucrarea «În siguranţă» a fost distins cu Medalia de bronz FIAP (Federaţia Internaţională de Artă Fotografică).

La sediul Muzeului de Științe ale Naturii din Suceava a avut loc jurizarea lucrărilor primite pentru ediţia a VI-a a Salonului Internaţional de Artă Fotografică „Bucovina Mileniul III”, organizat de Uniunea Artiştilor Fotografi din Bucovina - Suceava, sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică şi al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. Pentru ediţia din acest an au existat doua secțiuni: jurnalism şi tradiţii. Au participat artiştii fotografi din Argentina, Bangladesh, China, Coreea de Sud, Finlanda, Israel, Italia, Japonia, România, Spania, Ungaria şi Ucraina. Artiştii fotografi din România s-au pregătit în mod deosebit pentru această manifestare, lucru care se reflectă şi în numărul lucrărilor acceptate şi premiate. După vizionarea celor 229 lucrări primite juriul International a acceptat pentru expunere un număr de 91 lucrări şi a acordat cele 27 medalii şi menţiuni FIAP şi AAFR. Salonul Internaţional „Bucovina Mileniul III” se înscrie armonios în șirul acțiunilor artistice din cadrul celei de-a III-a, ediție a Festivalului naţional cu participare internaţională, „Luna Fotografiei din România”, organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, sub auspiciile FIAP şi care se derulează în cadrul Bicentenarului „Szathmári Pap Károly - Carol Pop de Szathmari” considerat primul fotoreporter de război din lume.
Recent la vernisarea salonului «România văzută de artişti fotografi ucraineni», сare a avut loc în sediul Muzeului de artă din Cernăuți, fotoreporterul Hauca Nicolae a intrat în posesia acestor două medalii.
Ştefan Toth, A. FIAP, preşedintele Asociaţiei Artiștilor Fotografi din România.

Fotofrafii de Igor Molodkin si Vasile Hristofulov.

* * *
9 лютого о 16:00 у Чернівецькому художньому музеї відбулось відкриття виставки учасників фотоклубу «Позитив» під назвою «Румунія очима буковинців». Фотовиставка проходила під патронатом асоціації фотохудожників Румунії ти FIAP.

Фотовиставка – своєрідний підсумок поїздок до Румунії чернівецьких фотографів: Тимофійчука І., Перуна Т., Остапчука Р., Гавки M., Сауляка А., Паладяна В.

В експозиції представлені 35 робіт різних за характером, напрямками та техніками виконання. У них фотографи намагаються втілити своє бачення сусідньої держави. По завершенні виставки у Чернівцях роботи будуть представлені у Румунії.
Виставка триватиме до 5 березня 2012 р.
* * *
На открытии данной фотовыставки Штефан Тот, А. FIAP, Президент AAFR поздравил авторов с творческими успехами и вручил золотую медаль AAFR черновицкому фоторепортёру Николаю Гавка за работу "Поколения", которая заняла первое место в шестом выпуске Международного фотоконкурса среди румынов и венгров отовсюду.
Также тот же автор был награжден бронзовой медалью FIAP за работу "В безопасности" представленную в рамках шестого выпуска Международной выставки фотографического искусства "Буковина третьего тысячелетия", организованная Союзом фотохудожников Буковины - Сучава, под эгидой Международной федерации фотоискусства и Ассоциации Фотохудожников Румынии. В этом году было два раздела: журналистика и традиции. В фотографическом салоне приняли участие фотохудожники из Аргентины, Бангладеш, Китая, Южной Кореи, Финляндии, Израиля, Италии, Японии, Румынии, Испании, Венгрии и Украины. Международная выставка «Буковина третьего тысячелетия» является частью национального фестиваля с международным участием "Месяц фотографии в Румынии», организованного Ассоциацией фотохудожников Румынии, под эгидой FIAP, событие,которое посвященно двухсотлетию Карола Поп де Сатмари, котрый считается первым военным фотографом в мире.

Фoтo Игоря Молодкина и Василя Христафулова.

* * *

http://www.youtube.com/watch?v=8jW1cPQ-ypE&feature=youtu.be

http://fotki.yandex.ru/users/euromedia46/album/179255/slideshow/

FOTO de HRISTAFULOV VASILE ANTONOVICI

В художньому музеї - "Румунія очима українців"
Румунію очима українських фотохудожників можуть цими днями побачити всі шанувальники фотомистецтва на Буковині. Чергову свою виставку в Чернівецькому художньому музеї презентував чернівецький народний аматорський фотоклуб «Позитив». На ній презентовані фотографії, зроблені членами фотоклубу протягом кількох років планових поїздок до Румунії.

Взагалі чернівецький фотоклуб «Позитив» є давнім та надійним партнером Асоціації фотохудожників Румунії, адже вже протягом трьох років тривають обопільні регулярні планові поїздки обміну досвідом українських і румунських колег. Звичайно, супроводжуються такі відвідини й виставками: достатньо згадати ряд виставок румунських майстрів художньої фотографії, презентованих фотоклубом «Позитив» та ЧОО НСФХУ в Чернівецькому художньому музеї, а також у приміщенні Румунського національного дому і Товариства Румунської культури імені Міхая Емінеску. Це - персональна виставка робіт Корнела Хлупіни, колективні виставки «Сеньори», що презентувала творчість старшого покоління румунських майстрів художнього фото, та «Біло-чорне» - виставка чорно-білих фоторобіт аматорського фотоклубу міста Яси.

Втім, і «позитиви» разом із членами буковинської фотоспілки часто виставляють свої роботи в різних регіонах Румунії, приймають участь у різних фотоконкурсах та фестивалях і здобувають на них преміїї й нагороди. «Таке спілкування – невід’ємна частина будь-якого партнерства. Обопільні відвідини «вони до нас, ми до них», обмін досвідом та виставками. І от якраз на базі цих відвідин і виникли фотографії, що зараз знаходяться в експозиції. Вони – лише маленька частина нашого погляду на сучасну Румунію, Це, так би мовити, наше сприйняття Румунії: природа, портрети, люди, з якими ми спілкувались... А кожна поїздка – нові враження!», - пояснив голова чернівецького фотоклубу «Позитив» Ігор Тимофійчук.

Насправді «румунських» фоторобіт у «позитивів» дуже багато, достатньо ще на кілька виставок, проте автори вирішили узагальнити враження і в стислій формі показали таку різну, цікаву й контрастну Румунію. Хоча, за словами того ж Ігора Тимофійчука, продовження виставки у майбутньому є можливим.

Як вже вище було зазначено, на світлинах ми бачимо різні регіони Румунії, кожен з яких має свої відмінності та особливості. Це подекуди ледь помітні риси, проте їх можна побачити чи відчути на представлених роботах.

На відкриття виставки, як і на початку минулого року, завітав президент Асоціації фотохудожників Румунії Іштван Тот, в якого було відразу кілька причин відвідати Україну. По-перше, він вручив члену фотоклубу «Позитив» Миколі Гавці нагороди від АФР за співпрацю і заслуги, а по-друге, транзитом через Чернівці пан президент попрямував до Києва, де цими днями відкривається виставка АФР.

Організатори «Румунії очима українців» зазначили, що після експонування в Чернівцях виставка вирушить до Румунії, де місцеві фотомитці зможуть ознайомитися із поглядами на їхню країну українських колег. А наразі запрошуємо всіх поціновувачів художньої фотографії до художнього музею Чернівців, де виставка триватиме до .

Альберт Комарі

P.S. У наступному місяці ЧОО НСФХУ та чернівецький народний аматорський фотоклуб «Позитив» презентують наступну виставку художньої фотографії в Чернівецькому художньому музеї. Про тематику робіт, авторів та особливості майбутньої експозиції читайте незабаром на нашому порталі.

Щодо авторів «Румунії очима українців»... "Прошу любить и жаловать": Ігор Тимофійчук, Тарас Перун, Роман Остапчук, Андрій Сауляк, Микола Гавка, Василь Паладян.
http://artkomari.ucoz.ru/news/v_khudozhnomu_muzeji_rumunija_ochima_ukrajinciv/2

Vă invităm la „Mărţişor”!

2012-02-02T21:58:00.000+02:00

Dragi conaţionali! Vă invităm cu drag la tradiţionala Sărbătoare a primăverii „Mărţişor”- ediţia XVIII, organizată anual de Societatea „Mihai Eminescu” din Cernăuţi.
Manifestarea va avea loc duminică, 4 martie, în sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi (str F. Şchiller, 11), cu începutul la ora 12.00.
Rugăm conducătorii colectivelor folclorice care doresc să participe, să ne anunţe în prealabil, până la 25 februarie, la numerele de telefon (0038) 050627 4156; (0038) 0669155877 pentru a concretiza scenariul şi numărul de participanţi. Organizatorii îşi rezervă dreptul de a reduce programul până la încadrarea în termenul-limită de închiriere a sălii şi utilajelor de sunet.
De asemenea ne adresăm la toţi oamenii de bună credinţă, persoane fizice şi juridice care doresc să sprijine această acţiune: suntem deschişi pentru o colaborare informativă, sau publicitară reciproc avantajoasă şi ne vom bucura de orice propunere.

Conturile noastre bancare:Товариство румунської культури ім. М. Емінеску п/р 26004000254387 в ПАТ Укрсоцбанк, МФО 300023, м. Київ (în grivne) şi 57: /UKRSOTSBANK, KIEV, SWIFT UKRSUAUX, 59:/ 26003010073281 (EUR) TOV Rumunskoyi kultury, Tsentralna ploshcsha 9, CHERNIVTSI, CERNIVTSI REGION. (cu menţiunea – ajutor nerambursabil pentru activitatea Societăţii „Mihai Eminescu”)
Informaţii suplimentare, sugestii, propuneri de colaborare cu potenţialii sponsori – tel. (0038) 050-627 41 56; e-mail: vasilebycu@gmail.com .
Vă aşteptăm cu drag!

Prezidiul Societăţii de Cultură Română „Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi

“George Galan visa să ne vadă împăcaţi...”

2012-02-02T21:35:00.002+02:00

Moment de adio

Vineri, 27 ianuarie, a încetat să bată inima bravului bucovinean George Galan, preşedintele filialei din Bucureşti a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina – tristă veste pentru românii din regiunea Cernăuţi, membri ai Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”. George Galan a fost omul dedicat cu trup şi suflet cauzei de sprijinire a românilor din afara graniţelor.

De Cernăuţi era legat prin amintirile din copilărie, deoarece aici a învăţat, şi-a făcut primii prieteni, cu care se întâlnea mai târziu. Deşi locuia departe de Cernăuţi, venea des la sărbătorile noastre naţionale, se bucura de ceea ce reuşeam să realizăm şi se întrista de faptul că uneori suntem dispersaţi, împărţiţi în diferite grupări, care, de fapt, nu au ce împărţi.

La 31 ianuarie, ora 13.00, când la Bucureşti a început ceremonia înmormântării, la sediul Societăţii din centrul oraşului Cernăuţi, s-a adunat un grup de români care l-au cunoscut, pentru a-i păstra un minut de reculegere şi a-i spune un ultim cuvânt de adio.
Despre omul şi bucovineanul George Galan au vorbit scriitorul Dumitru Covalciuc, poetul Arcadie Opaiţ, savantul Ilie Popescu, jurnalistul şi poetul Vitalie Zâgrea, pedagogul Dorin Misichevici ş.a.

A fost lansată propunerea de a iniţia un album al memoriei cu date despre personalităţile importante din viaţa culturală a românilor nord-bucovinei care au părăsit această lume, însă au rămas şi vor rămâne în memoria urmaşilor. Aşa cum a fost şi regretatul George Galan.
Vasile BÂCU,
preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.

VASILE VASCAN LA 70 DE ANI./ ВАСКАНУ ВАСИЛИЮ - 70.

2012-01-28T15:10:00.011+02:00

***

***

Foto - https://plus.google.com/photos/11726196453/albums/575949089?banner=pwa

https://plus.google.com/photos/11726196453/albums/575949089?banner=pwa

FESTIVALUL "DE LA CRĂCIUN LA IORDAN" / Фестиваль "Від Різдва до Йордана"- 2012.

2012-01-22T15:24:00.002+02:00

FOTO - https://picasaweb.google.com/11726196453/2012?authuser=0&feat=directlink

Vernisajul pictorului Nicolae Bendas

2012-01-21T21:52:00.007+02:00

În limbile ucraineană şi română au fost citite versurile dedicate pictorului. Printre autori s-au numărat poetele populare Elena Fedoreac şi Eugenia Balan-Ciocoboc, Alexandra Vozneac şi Maria Gulei. Despre pictor şi măiestria lui au vorbit cu multă căldură sufletească compozitorul Kuzma Smali, meşteriţa populară, profesoara Liubov Vascul, sora poetului Ilie Motrescu, profesoara Maria Motrescu-Popescu, profesorul, membru al prezidiului Societăţii ”M.Eminescu”, Octavian Voronca, profesorul-pensionar Nicolai Hanchevici, folcloristul şi etnograful Mircea Mintenco şi maestrul în ceramică, poetul Ilie Vaselovici.

Vreau să menţionez că şi celor doi de la urmă, dl Nicolae Bendas le-a pictat portrete. De fapt, dumnealui este un portretist deosebit, căci a pictat şi pictează zeci de portrete. Un loc şi un rol aparte în portretele pictorului îl au ochii. Da, anume ochii omului - oglinda sufletului, sunt redaţi cu atâta profesionalism. Majoritatea portretelor ne reprezintă genul feminin cu frumuseţea lui aparte. Printre zecile de portrete desprindem pe cel al Maicii Tereza, care i-a pozat personal în timpul aflării în Italia, chipul mamei sale care are 97 de ani, dar şi toate celelalte.
Îi dorim pictorului Nicolae Bendas inspiraţie, succese, admiratori cât mai mulţi, sănătate, noi vermisaje şi un sincer „La mulţi ani!”.

Eleonora SCHIPOR

În imagini: vernisajul pictorului Nicolae Bendas la Cernăuţi.

Fotografii de Nicolae HAUCA

Eminesciană în ucraineană la Cernăuți

2012-01-17T23:02:00.011+02:00

Deja de câţiva ani în regiunea Cernăuţi s-a încetăţenit o tradiţie frumoasă de a se organiza pe parcursul lunii ianuarie diferite manifestări literare şi culturale consacrate poetului naţional al românilor de pretutindeni – Mihai Eminescu. Ce-i important în cazul dat, că cei care-l omagiază nu sunt doar românii din nordul Bucovinei, ci reprezentanţii diferitor naţionalităţi care convieţuiesc în regiunea Cernăuţi.
Ieri momente deosebit de plăcute le-a oferit în dar publicului cernăuţean studenţii de la Colegiul de iluminare culturală „Isidor Vorobkevici”, care au înscenat în premieră în limba ucraineană poemul „Luceafărul”, scris de Mihai Eminescu şi tradus de scriitorul ucrainean Vitalii Kolodii. Chiar de la bun început traducătorul bucovinean a menţionat faptul că a tradus acest poem cu multă plăcere, punând o parte din sufletul său în acele expresii poetice traduse în limba lui Şevcenko. Pentru această traducere deosebit de reuşită a poemului „Luceafărul”, Vitalii Kolodii a primit numeroase premii atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, România.
Înscenarea poemului „Luceafărul” a făcut parte din teza de diplomă a studentului ucrainean Iurii Gavrileac, viitor regizor, ajutat fiind de profesorul Grigore Sorocean şi de Iurii Marceac, directorul teatrului „Olga Kobyleanska” din Cernăuţi. Succesul tânărului regizor a fost remarcat de publicul adunat în sala de festivităţi a Muzeului de etnografie din centrul regional. Elita bucovineană a trăit clipe emoţionante, timp de câteva minute, în lumea de vis a versului eminescian. Studenţii de la colegiul menţionat au povestit publicului în limba ucraineană despre viaţa, activitatea şi creaţia lui Mihai Eminescu, invitând în scenă cunoscuţi interpreţi, care au fredonat câteva romanţe pe versurile marelui poet. Ei, dar şi profesorii lor, sunt dispuşi să prezinte acest poem înscenat şi multe alte scenete vorbitorilor de limbă ucraineană din România şi Republica Moldova, dorind chiar să întreprindă unele turnee în aceste ţări. În numele spectatorilor scriitorul Vasile Tărâţeanu le-a mulţumit tinerilor pentru frumoasa idee de a pune în scenă poemul „Luceafărul” în limba ucraineană. La rândul său, doamna Tatiana Popa, Consul General al României la Cernăuţi a ţinut să menţioneze faptul că urmărind poemul „Luceafărul” înscenat de studenţii ucraineni de la Colegiul de iluminare culturală din oraşul copilăriei lui Mihai Eminescu s-a convins încă o dată că „versul eminescian sună la fel de frumos şi melodios şi-n limba ucraineană”.
Zilele Eminescu în nordul Bucovinei vor continua pe tot parcursul lunii ianuarie, urmând să fie organizate diferite serate literare şi concursuri în instituţiile de învăţământ din regiunea Cernăuţi, care şi-au reluat activitatea la 16 ianuarie, după vacanţa de iarnă.
Vitalie ZÂGREA.

Foto de Nicolae Hauca.

Буковинці вшанували Міхая Емінеску
Вівторок, 17 січня 2012, 17:33
Автор Радіо "Буковина"
У Чернівцях відзначили 162-гу річницю від дня народження відомого румунського поета Міхая Емінеску та День національної румунської культури. З цієї нагоди відбувся ряд культурно-мистецьких заходів. На них побувала наш кореспондент Анна Поповчук:

КОР.: Опісля покладання квітів до пам’ятника Міхаєві Емінеску в центрі Чернівців, творча зустріч з інтелігенцією краю відбулася в румунському народному домі. А в обласному краєзнавчому музеї представили виставку з майже сорока факсимільних видань рукописів Міхая Емінеску. Говорить завідувач Літературно-меморіального музею Міхая Емінеску Олена Винту-Терицану:

ВИНТУ-ТЕРИЦАНУ: …До сьогоднішнього дня – 162-ї річниці Міхая Емінеску ми маємо унікальні експонати, які подарувала нам, через Фонд культури румунської мови, до експонатів до майбутнього музею нашого – це є зошити Міхая Емінеску – скановані рукописи. Тобто, вся його творчість – в рукописах. Це – дуже цікаво і для наших оглядачів, і для наших студентів – хто полюбляє творчість Міхая Емінеску!

КОР.: Опісля огляду виставки, не залишила байдужими присутніх вистава за поемою у віршах «Лучафер» («Ранкова зоря») Міхая Емінеску у перекладі Віталія Колодія, яку представили студенти Училища мистецтв імені Сидора Воробкевича. Слово керівнику творчої молоді – Григорієві Сорочану:

СОРОЧАН: …Це – мрія кожної людини про щось таке високе! І – має бути мета! До тої Зірки вона навряд чи колись добереться, і те кохання… Але – є мрія! Людина без мрії жити не буде! І, мабуть, у цьому – і молодь цікавиться! Тому що, все ж таки, почуття кохання має бути дуже високим! …Репертуар завжди вибирається дуже високопробний! Я горджуся тим, що є такі курси! Жаль розставатися! Звичайно, час не позволяє все те показати…

КОР.: Представники місцевої влади та громадських організацій, учні, студенти – у вечорі, присвяченому Міхаєві Емінеску, взяли участь чимало поціновувачів мелодійного поетичного слова румунського Співця ранкової Зорі – Міхая Емінеску.

Новини - Культура. Музика. Кіно

CONCURS INTERNAŢIONAL DE POEZIE ȘI PROZĂ

2012-01-17T09:39:00.000+02:00

REVISTA INTERNAŢIONALĂ” STARPRESS”- www.valcea-turism.ro organizeză CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ȘI PROZĂ PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME , “STARPRESS 2012”

- La 1 februarie 2012 Revista Internaţionala STARPRESS www.valcea-turism.ro lansează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME „STARPRESS” 2012 ediţia a lll -a ( concurs organizat din doi in doi ani - prima ediţie , 2008 , ca şi cea de-a doua , 2010 , bucurandu-se de un real succes, reuşind să descopere talente ascunse şi să reunească iubitorii de frumos de pretutindeni).
-In acelaşi timp , organizează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE PROZĂ PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME„STARPRESS” 2012 - ediţia l.
Concursul Intenaţional de poezie şi proză STARPRESS 2012 se desfaşoara în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare , reviste, posturi de radio şi televiziune din diaspora şi România , în PERIOADA 01.02.2012 – 01.06.2012.
PREMIILE CONSTAU IN SEJURURI ÎN RENUMITE STAŢIUNI TURISTICE ROMÂNESTI ( Mamaia – HOTEL SIRET- 2 premii, Eforie Nord – HOTEL CASA ANDREI 1 premiu ), Pensiune BAR- PYRAMID – VILA RODICA - 1 premiu, Jupiter – HOTEL RIO - 2 premii , Mangalia CASA SAVETA GEORGESCU - 1 premiu şi OBIECTE.
Fiecare premiu constă în câte un sejur pentru două personae (câstigatorul fiind insoţit de câte o persoană dragă în sejur, ca şi la ediţiile precedente ).
REGULAMENTUL CONCURSULUI :
1 - LA SECŢIUNEA POEZIE SE PARTICIPĂ CU 5 POEZII , (indiferent de tematică ).
-CONCURENŢII VOR PREZENTA ALATURI DE POEZII , UN C.V. şi o fotografie.
2 - LA SECŢIUNEA PROZĂ SE PARTICIPĂ CU 5 FRAGMENTE , (indiferent de tematică).
-CONCURENŢII VOR PREZENTA ALATURI DE POEZII , UN C.V. şi o fotografie.
Indiferent de rezultatul concursului, CELE MAI INTERESANTE POEZII VOR FI PUBLICATE IN PAGINILE NOASTRE ȘI ALE TUTUROR COLABORATORILOR NOȘTRI din diferite state ale lumii.
3 - POEZIILE ŞI FRAGMENTELE DE PROZĂ PENTRU CONCURS VOR FI TRIMISE PE ADRESELE: star_ligya@yahoo.com ; sun_andrada@yahoo.com ; free3ymher@yahoo.ca ,
pană la data de 15 mai 2012 . Comitetul de selecţie va delibera pana la 1 iunie 2012 .
La inceputul lunii iunie se vor anunţa caştigatorii.
Concursul Internaţional de poezie şi proză pentru românii de pretutindeni îşi propune descoperirea şi promovarea creatorilor de poezie şi proză autentică în limba româna, tineri şi adulţi, începatori şi profesionişti, inclusiv a celor care din anumite motive nu au putut fi publicaţi (indiferent de vârstă ).
Cu siguranţă , vom descoperi talente pe care dorim să le promovăm în întreaga lume.
RELAŢII la ORGANIZATORUL CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ȘI PROZA PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME , “STARPRESS 2012”, LIGYA DIACONESCU, star_ligya@yahoo.com , director general al REVISTEI INTERNATIONALE STARPRESS (romano-camado-americana , cu , colaboratori in intreaga lume), www.valcea-turism.ro

Cum am marcat la Cernăuţi cea de a 162-a aniversare de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale Române.

2012-01-15T23:59:00.004+02:00

La 15 ianuarie, când oraşul Cernăuţi era încărcat de zgomotul malăncilor, Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi împreuna cu Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan” al Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi şi Liceul Particular nr. 1 din Suceava au marcat cea de-a 162-a aniversare de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale Române.

Manifestările au început prin depunerile de flori la bustul din curtea Casei lui Aron Pumnul şi monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, după care au urmat la sediul Societăţii "Mihai Eminescu”.

FOTOGRAFII DE NCOLAE HAUCA.
Programul a cuprins scurte consideraţii asupra motivului drumului în poezia eminesciană, prezentate de prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta Filialei "Arboroasa” Vatra Dornei, un cuvânt despre Eminescu rostit de doamna Lora Bostan, doctor docent la Catedra de filologie română şi clasică, vernisarea Expoziţiei de fotografie aeriană "Un Icar al Bucovinei”, aparţinând artistului fotograf Ştefan Petrescu, vernisarea expoziţiei de acuarelă "Anotimpuri eminesciene” a artistului Ioan Bodnar (Suceava), medalistica eminesciană "Chipul poetului”, prezentată de domnul profesor Dan Lohănel din Suceava, care a înmânat şi un premiu "Gazetei de Herţa” din partea Liceului particular nr. 1 din Suceava şi a domnului Ioan Balan, deputat în Parlamentul României.
Printre oaspeţi s-au numărat reprezentanţi de la diferite organizaţii non-guvernamentale din România, oameni de cultură, ziarişti, precum şi domnul Mircea Irimescu, preşedintele Societăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, deputat în Parlamentul României, Corneliu Cibotaru, consul la Consulatul General al României la Cernăuţi. Au mai luat cuvântul domnii Dumitru Covalciuc, Petru Grior, Dragoş Olaru, Dorin Misichevici, doamnele Eleonora Schipor, Eugenia Ciocoboc ş.a.
Domnul Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii "Mihai Eminescu”, a înmânat diplome de onoare oaspeţilor.
Manifestări consacrate Luceafărului au mai avut loc la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuţi, unde s-a desfăşurat tradiţionalul concurs al elevilor-declamatori din creaţia eminesciană, organizat de scriitorii cernăuţeni, iar la 17 ianuarie Sala-muzeu „Mihai Eminescu”, aflată în grija doamnei Elena Tărâţeanu, i-a invitat pe toţi la o prezentare a poemului „Luceafărul” în limba ucraineană, moment realizat de elevii Liceului de arte „I. Vorobchievici” din Cernăuţi.
Adrian MEDVEDI
Fotografii de Nicolae HAUCA

Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”
din regiunea Cernăuţi împreuna cu Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan ” al Universităţii Naţionale„Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi şi Liceul Particular nr. 1 din Suceava
au marcat cea de a 162-a aniversare de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale Române.La manifestare, de asemenea, au participat personalul Consulatului general al României la Cernăuți în frunte cu dna Tatiana Popa, Consul general al României la Cernăuţi, membri ai Uniunii scriitorilor români nordbucovineni, corul Dragoș Vodă şi alţii.
SCRIITORUL DUMITRU COVALCIUC:

Programul a cuprins Scurte consideraţii asupra motivului drumului în poezia eminesciană, prezentate de prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta Filialei "Arboroasa" Vatra Dornei , a Asociaţiei Culturale "Pro Basarabia şi Bucovina", vernisarea Expoziţiei de fotografie aeriană "Un Icar al Bucovinei", aparţinând artistului fotograf Ştefan Petrescu, vernisarea expoziţie de acuarelă "Anotimpuri eminesciene" a artistului Ioan Bodnar (Suceava), medalistica eminesciană "Chipul poetului" - profesor Dan Lohănel (Suceava).
http://www.youtube.com/watch?v=7vggc5vL1ok

Manifestările au inceput la 15 ianuarie 2012 prin depunerile de flori la bustul din curtea casei lui Aron Pumnul şi monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, iar la ora 10.00, au continuat în sediul Societăţii “Mihai Eminescu” (or. Cernăuţi, Piaţa Centrală, 9),iar la Gimnaziul Nr. 6 cu predare în limba română Uniunea scriitorilor români nordbucovineni a organizat un concurs de poezie.
Dacă accesaţi imaginile de mai jos puteti descarca toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/11481285073/MarcareaCeleiDeA162AAniversariDeLaNastereaLuceafaruluiPoezieiNoastreMihaiEminescu?authuser=0&feat=directlink

Fotografii de Vasile Paladean si Nicolae Hauca.
Буковинці вшанували Міхая Емінеску
Вівторок, 17 січня 2012, 17:33
Автор Радіо "Буковина"
У Чернівцях відзначили 162-гу річницю від дня народження відомого румунського поета Міхая Емінеску та День національної румунської культури. З цієї нагоди відбувся ряд культурно-мистецьких заходів. На них побувала наш кореспондент Анна Поповчук:

КОР.: Опісля покладання квітів до пам’ятника Міхаєві Емінеску в центрі Чернівців, творча зустріч з інтелігенцією краю відбулася в румунському народному домі. А в обласному краєзнавчому музеї представили виставку з майже сорока факсимільних видань рукописів Міхая Емінеску. Говорить завідувач Літературно-меморіального музею Міхая Емінеску Олена Винту-Терицану:

ВИНТУ-ТЕРИЦАНУ: …До сьогоднішнього дня – 162-ї річниці Міхая Емінеску ми маємо унікальні експонати, які подарувала нам, через Фонд культури румунської мови, до експонатів до майбутнього музею нашого – це є зошити Міхая Емінеску – скановані рукописи. Тобто, вся його творчість – в рукописах. Це – дуже цікаво і для наших оглядачів, і для наших студентів – хто полюбляє творчість Міхая Емінеску!

КОР.: Опісля огляду виставки, не залишила байдужими присутніх вистава за поемою у віршах «Лучафер» («Ранкова зоря») Міхая Емінеску у перекладі Віталія Колодія, яку представили студенти Училища мистецтв імені Сидора Воробкевича. Слово керівнику творчої молоді – Григорієві Сорочану:

СОРОЧАН: …Це – мрія кожної людини про щось таке високе! І – має бути мета! До тої Зірки вона навряд чи колись добереться, і те кохання… Але – є мрія! Людина без мрії жити не буде! І, мабуть, у цьому – і молодь цікавиться! Тому що, все ж таки, почуття кохання має бути дуже високим! …Репертуар завжди вибирається дуже високопробний! Я горджуся тим, що є такі курси! Жаль розставатися! Звичайно, час не позволяє все те показати…

КОР.: Представники місцевої влади та громадських організацій, учні, студенти – у вечорі, присвяченому Міхаєві Емінеску, взяли участь чимало поціновувачів мелодійного поетичного слова румунського Співця ранкової Зорі – Міхая Емінеску.

Новини - Культура. Музика. Кіно

”Malanca bucovineană” se va transforma într-un festival internaţional / «МALANKA-FEST» - фестиваль Маланок 2012.

2012-01-15T15:59:00.001+02:00

Pentru prima dată oraşul Cernăuţi s-a transformat în aceste zile de ianuarie într-un târg regional al „Malăncii bucovinene”. Dacă până nu demult în vechea urbe cernăuţeană veneau în zilele de 14-15 ianuarie să-şi prezinte tradiţiile din localităţile lor doar „Malanca de la Vaşcăuţi” şi cea de la Crasna, anul acesta numărul doritorilor de a participa la „Malanca bucovineană” a depăşit cu mult aşteptările organizatorilor – Primăria oraşului Cernăuţi şi Administraţia regională de stat. Mii de cernăuţeni şi oaspeţi ai oraşului au ieşit în această „duminică de suflet” să admire frumoasele obiceiuri de altă dată ale străbunilor, prezentate pe străzile străvechiului Cernăuţi prin purtătorii tezaurului folcloric din întreaga regiune, în special, din cele patru raioane locuite compact de români – Herţa, Hliboca, Storojineţ şi Noua-Suliţă, dar şi din suburbiile româneşti ale oraşului Cernăuţi – Ţeţina şi Roşa. În acest an la "Malanca bucovineană” au participat colective teatrale nu doar din regiunea Cernăuţi, dar şi din alte ţinuturi ale Ucrainei. Şeful secţiei de turism din cadrul Administraţiei regionale de stat Cernăuţi, domnul Dumitru Pavel, care de fapt este român de origine, îşi doreşte foarte mult să transforme acest festival al obiceiurilor de iarnă din nordul Bucovinei într-un festival internaţional, astfel încât să poată atrage cât mai mulţi turişti străini să viziteze acest ţinut bogat în obiceiuri şi tradiţii, locuri de o frumuseţe rară, care se mai păstrează în regiunea Cernăuţi.
Festivalul „Malanca bucovineană”, care s-a desfăşurat la 15 ianuarie la Cernăuţi a demonstrat încă o dată publicului din această regiune că Bucovina a fost şi va rămâne „un colţ de rai” pe acest pământ , unde obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti sunt împletite cu mult drag într-o cunună a multiculturalităţii, unde fiecare floare reprezintă o parte din sufletul comunităţilor naţionale care convieţuiesc de decenii în pace şi înţelegere în nordul Bucovinei. Vitalie ZÂGREA
***
У Чернівцях завершився Другий міжобласний фольклорно – етнографічний фестиваль «Маланка – Фест»
Понеділок, 16 січня 2012, 13:26
Автор Тарас Піц
Всього у ньому взяли участь 25 колективів з нашої та сусідніх – Івано – Франківської і Тернопільської областей.
Цьогоріч переможцем фестивалю визначено відомий на всю Україну гурт “Вашківецька Маланка” з Вашківців Вижницького району Чернівецької області. Загальна кількість Вашківецьких маланкарів була наймасовішою і становила біля 200 осіб. За перше місце вашківчани отримали приз – десять тисяч гривень.
Друге місце, і відповідно 5 тисяч гривень отримав Кіцманський етнофольклорний самодіяльний театр “А калина не верба”, який відродив Маланку австрійських часів. А от учасники гурту “Маланка” з села Сербичани, що на Сокирянщині отримали третє місце та грошову винагороду у сумі 3 тисяч гривень.
Усі учасники фестин також отримали різні заохочувальні призи.

За словами організаторів фесту, нова січнева Маланка, на відміну від попередньої, не стоятиме на місці, а пройде Чернівцями урочистою ходою. Точкою старту і водночас фінішною, стане площа Філармонії. Від неї учасники рушать через Театральну площу до Соборної, а звідти по вулиці Івана-Франка, через Центральну площу – знову до Філармонії. Тим самим опишуть уявне коло.

FOTO - https://picasaweb.google.com/11481285073/2012?authuser=0&feat=directlink

Цьогоріч призовий фонд складатиме 17 тисяч гривень, з яких володарі першого місця отримають аж 10 тисяч гривень. А визначатиме переможців журі, яке оцінюватиме маланкарів за багатьма критеріями: виконавчою майстерністю, творчою індивідуальністю та цілісністю загального дійства. Найкращі виступатимуть на сцені.

Метою проведення фестивалю є привернення уваги до Чернівців, як до краю, де продовжуються народні буковинські традиції, що сприятиме розвитку подієвого туризму на Буковині.

Маланка-фест є частиною акції «Чим пишаються Чернівці», з розвитком якої, як пожартував один з членів оргкомітету Сергій Осадчук «скоро в Чернівцях стане жити не сумно протягом всього календарного року». До слова, ще один з членів журі, Микола Шкрібляк, висловив побажання до учасників, які пародіюватимуть політиків. «Маланка – це не карнавал і не КВН, а етнографічне дійство, - сказав він, - тому виступи повинні бути делікатними, не вульгарними і переконливими».

Vashkivetska Malanka -01/14/2012, Ukraine./ Вашківецька Маланка - 2012.

2012-01-14T17:07:00.021+02:00

Чернівецька область вирізняється своєю неповторною етнічною культурою, і в циклі календарно-обрядових свят буковинська Маланка – колоритна й самобутня. Тільки в нашому регіоні можна побачити українську, румунську, молдавську і навіть бесарабську Маланку.
В районах області та місті Чернівці традиційно маланкуватимуть й цього року. Побачити яскраве дійство Переберії, помаланкувати, взяти участь в іграх, жартах учасників маланкових гуртів, маланкових розвагах матимуть змогу всі охочі з 13 по 15 січня.
Відома “Вашківецька Маланка”, яка щороку проводиться у Вашківцях Вижницького району, цьогоріч проходитиме як обласний фестиваль народної творчості – фестини відбудуться 14 січня о 10-ій годині, в День Святого Василія, біля Вашківецького міського будинку народної творчості та дозвілля.
В програмі фестивалю – маланковий карнавал, конкурс маланкових гуртів та ряджених, груп, окремих театралізованих персонажів, виступи маланково-фольклорних колективів району, інших сіл та міст області, запалення маланкової ватри, купання ряджених у річці Глибочок, концерт “Зимовий вернісаж” з музикою, піснями, танцями, театралізованими дійствами, нагородження переможців, спалення злих духів на ватрі, святковий феєрверк.

FOTO - https://picasaweb.google.com/114803058693651285073/VashkivetskaMalanka2012?authuser=0&feat=directlink

http://www.youtube.com/watch?v=zUrpPaN7dIE

http://www.youtube.com/watch?v=9PUYvnAjEAI

http://www.youtube.com/watch?v=snuu45rfCVc

http://www.youtube.com/watch?v=aaVSllnYM8E

http://www.youtube.com/watch?v=nE7uyo9ZzHM

http://www.youtube.com/watch?v=97bVxGiAvD4

http://www.youtube.com/watch?v=9Kj5Dfz9P5A

http://www.youtube.com/watch?v=RJbxGZ2XxXM

http://www.youtube.com/watch?v=4g3Vg2Ut-LM

http://www.youtube.com/watch?v=eSq1PJwP4II

http://www.youtube.com/watch?v=HY9vkCgn08I

http://www.youtube.com/watch?v=4B9-deQ9J18

http://www.youtube.com/watch?v=E3WjFQiNB30

http://www.youtube.com/watch?v=63coUYbAvVU

http://www.youtube.com/watch?v=APRD72P36Bc

http://www.youtube.com/watch?v=SpUkPWcxnsI

http://www.youtube.com/watch?v=WrAy6QM4ewg

http://www.youtube.com/watch?v=Uue9Kl5FVHE

http://www.youtube.com/watch?v=1oPJ1YFxbfA

https://picasaweb.google.com/114803058693651285073/VashkivetskaMalanka2012?authuser=0&feat=directlink

Marcarea celei de a 162-a aniversări de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale Române.

2012-01-12T09:24:00.002+02:00

Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”
din regiunea Cernăuţi
Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan ” al Universităţii Naţionale„Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi
Liceul Particular nr. 1 din Suceava
vă invită la marcarea celei de a 162-a aniversări de la naşterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu şi a Zilei Culturii Naţionale Române.

Din program:
1.Scurte consideraţii asupra motivului drumului în poezia eminesciană - prof. Paraschiva Abutnăriţei, preşedinta Filialei "Arboroasa" Vatra Dornei , a Asociaţiei Culturale "Pro Basarabia şi Bucovina";
2. Expoziţie de fotografie aeriană "Un Icar al Bucovinei", aparţinând artistului fotograf Ştefan Petrescu;
3. Expoziţie de acuarelă "Anotimpuri eminesciene" - artistul Ioan Bodnar (Suceava)
4. Medalistica eminesciană "Chipul poetului" - profesor Dan Lohănel (Suceava)
5. Momente muzical-artistice.

Manifestările vor avea loc la 15 ianuarie 2012, ora 10.00, în sediul Societăţii “Mihai Eminescu” (or. Cernăuţi, Piaţa Centrală, 9). Participanţii şi toţi doritorii sunt invitaţi la depunerile de flori la bustul din curtea casei lui Aron Pumnul şi monumentul Luceafărului din centrul oraşului Cernăuţi, ce vor avea loc în aceeaşi zi, orele 09.00 -09.30.

Conducerea Societăţii „Mihai Eminescu”

ÎNTÂLNIRI DE CRĂCIUN la NOUA SULIŢĂ/Рождественские Встречи в Новоселице.Украина.- 01/09/2012.

2012-01-09T18:35:00.011+02:00

BUCURIILE CRĂCIUNULUI LA NOUA SULIŢĂ
În aşteptarea alaiului de sărbătoare condus de Moş Crăciun şi Alba-ca-Zăpada, în centrul oraşului se adunaseră parcă mai multă lume ca altădată. În jurul bradului frumos din Noua Suliţă urma să aibă loc tradiţionala Întâlnire de Crăciun. Din an în an, aceasta-i întruneşte pe nouasuliţeni la un spectacol feeric de iarnă, marcând, ca de obicei, ciclul sărbătorilor de Anul Nou şi Crăciun. Lipsiţi de adevărata atmosferă de iarnă cu ger aprig şi troiene de zăpadă, cum ar fi trebuit să fie în această perioadă, oamenii s-au bucurat, în schimb, de evoluările adevărate ale artiştilor amatori din raion. În licărirea razelor de soare beteala bradului iradia luminiţe pe feţele celor adunaţi şi în piaţa centrală era numai un zâmbet şi congratulaţii de sărbătoare. Mirosul de brad devenea tot mai proeminent în învălmăşeala din centrul oraşului, iar când au sosit colindătorii, urătorii, «caprele», căluşarii şi dansatorii, a început manifestarea, şi primele urări au fost ale lui Moş Crăciun şi Alba-ca-Zăpada. Ei sunt cei care, neobosit, în fiecare an sosesc la întâlnirea mult aşteptată. Şi pentru că anul 2012 vine cu noi idei, planuri şi inovaţii, vine şi cu noi tendinţe în modă, iar prima care le-a aplicat în stilul său a fost chiar Alba-ca-Zăpada, îmbrăcată într-un costum foarte şic, aşa cum se poartă astăzi. Amprenta contemporaneităţii s-a reflectat şi în unele numere artistice, care ne-au impresionat mai târziu.
La Întâlnirea de Crăciun schimbul reciproc de emoţii şi dispoziţie agreabilă a fost unul intens. Printre dornicii de a cunoaşte şi afla despre tradiţiile şi obiceiurile de iarnă erau nu doar părinţi şi bunici, dar şi mulţi tineri. Măcar pentru încă un an avem convingerea fermă că obiceiurile noastre, acele, care ne mai ţin într-un neam, nu se vor pierde. Vor mai dăinui colindele şi cântecele de Crăciun, vor mai răsuna clopoţeii urăturilor de Anul Nou, vor mai fi şi «turci», şi «capre», şi «căluşari», şi copii îmbrăcaţi în haine populare...
Printre primii vestitori ai Naşterii Domnului la întâlnire au fost colindătorii din Toporăuţi, în frunte cu primarul satului Victor Paraşciuc, care au mulţumit cerului pentru că s-a deschis şi a dăruit pământului un Salvator. Sfântul eveniment al Naşterii Pruncului Iisus l-au evocat şi grupul etno-folcloric «Ţărăncuţa» din Marşinţi, iar talentatele urătoare Zinaida Govornean şi Maria Bideac au urat pe la ferestrele locuitorilor din raion, instituţiilor de stat şi de cultură, pe la conducătorii ţinutului în care trăim, dorindu-le tuturor un an nou cu bucurii şi belşug. În interpretarea unei melodii de sărbătoare tinerii Marin Paduri şi Denis Zlei au aruncat boabe de grâu peste capetele oamenilor spre un trai mai frumos şi o viaţă în floare. Din prima localitate de lângă centrul raional a sosit şi o ceată de dansatori, îmbrăcaţi care mai de care mai frumoşi, băieţandri mascaţi în «turci», care s-au prins într-o «chipăruşcă» înflăcărată şi au adunat ceva bani în băsmăluţă. Interpretate cu multă voiciune au fost şi dansurile tinerilor dinăuţeni, dar şi ale căluţilor din acelaşi sat, veniţi la sărbătoare într-o grabă. Anul acesta a fost o adevărată aglomeraţie de Moşi Crăciuni şi Crăciuniţe. Încă unul, Moşul de la Ridchivţi ne-a dorit în noul an să ştim să ne preţuim prietenii, să avem sufletul mereu tânăr, iar în casele noastre să intre numai bucuria. Împreună cu colindătorii, nepoţica lui Alba-ca-Zăpada a interpretat mai multe colinde, anunţând că s-a născut Mesia.
Obiceiul colindatului şi uratului este unul dintre cele mai frumoase, ce s-a păstrat în raionul nostru. Practica acestuia diferă de la localitate la localitate. Anume urătorii sunt cei care la 31 decembrie încep această frumoasă perioadă a sărbătorilor de iarnă, apoi continuă vestitorii Naşterii Domnului în ajunul Crăciunului, mai sunt cei, care de Sfântul Vasile umblă cu Malanca, capra, ursul, cerbul, dar şi mascaţii. În unele sate aceste datini se respectă şi de Bobotează. Cu rugămintea de a lăsa Malanca să intre în casă au coborât de la Stroeşti membrele grupului folcloric «Busuioc moldovenesc». Iar ceata tinerilor stroenceni au venit cu urătură, colindă şi cu «caprele» de vândut. Pentru că, «caprele» lui Marin şi Ionică erau nărăvaşe, neguţătoria la Noua Suliţă nu s-a realizat.
Cu urături haioase pentru admiratorii săi au sosit în centrul raional moş Porfir din Mălineşti şi Alexei Morari de la Tărăsăuţi. Ca întotdeauna acestea îi fac pe oameni să uite de necazuri sau să le predea un ton umoristic. Tinerii artişti de la Tărăsăuţi ne-au bucurat cu mai multe melodii frumoase împreună cu conducătoarea lor artistică Natalia Andrieş, care a elogiat şi o urare pentru mulţimea adunată. Au venit la întâlnirea de Crăciun şi micii «actori» din Bălcăuţi, cu o scenetă de sărbătoare, iar darnica bătrânică, care tot împărţea colaci şi grivne participanţilor, i-a felicitat pe cei prezenţi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, rugându-i, totodată, pe domnii Şova şi Nichitovici, să vină la Bălcăuţi, să facă un drum mai bun şi mai măruţ.
Rugămintea micii Crăciuniţe de la Mahala-Ostriţa adresată Moşului a fost ca să-l aducă pe scumpul ei Ghiţă. Împreună ei au interpretat un cântec modern pe melodia renumitei cântăreţe din Moldova – Cleopatra. Iar într-o voce cu fetiţele, care le-au făcut companie, au cântat un colind, amintindu-ne mereu să nu uităm să fim mai buni şi să credem în minuni, ceea ce, de fapt, ar trebui să fie esenţialul în viaţa noastră. Următorii la rând au fost colindătorii din Podvirna. Şi aceştia au venit cu un Moş Crăciun şi o Albă-ca-Zăpada, îndemnându-i pe toţi la o suită de dansuri zeloase. Vestea Naşterii Pruncului Iisus au adus-o la Noua Suliţă şi colindătorii din Nesvoia şi Scerbinţi. Iar cei care au rămas până la sfârşit au meritat efortul. S-a încheiat manifestarea cu un spectacol grandios al căluţilor bucovineni. Au venit şi de la Vancicăuţi «cai» mândri şi frumoşi, dar şi renumiţii căluşari de la Costiceni, pe care-i ştiu şi în România. Înflăcărate le-au fost dansurile şi se vede că menirea de a fi căluşar se transmite din generaţie în generaţie la Costiceni. La întâlnirea de Crăciun pentru a doua oară a venit îmbrăcat în căluşar micuţul Marco Cârstea, care a cucerit inimile celor sosiţi la întâlnire şi a câştigat ceva bănuţi pentru puşculiţa de acasă.
Pe plac ne-au fost tuturor prezentările amatorilor scenei din raion, aceasta au remarcat şi conducătorii ţinutului nostru Gheorghe Nichitovici, Deomid Şova şi Maria Nicorici. Ei au sosit la sărbătoare cu urări de bine pentru întreaga comunitate, cu diplome, cadouri şi dulciuri pentru participanţii la manifestare.
Cu inimile deschise, sufletele îmbucurate şi zâmbete pe buze ne-am îndreptat fiecare pe la casele lor, brăduţul din piaţa centrală rămânând să ne aştepte la o întâlnire de Crăciun la anul viitor.
Svetlana URSU

***
***
Astăzi la NOUA SULIŢĂ, centru raional din reg.Cernăuţi, Ucraina, pe Piaţa Centrală din oraş a avut loc tradiționala sărbătoare etno-folclorică «ÎNTÂLNIRI DE CRĂCIUN». Colective artistice de amatori din diferite sate ale raionului: cete de colindători cu măşti de călușari şi capre, cântăreţi şi dansatori s-au prezentat pe esplanada din faţa casei raionale de cultură în ziua sfanțului Ştefan cu tradiționalul repertoriu din timpul sărbătorilor de iarna: colinde şi urături, cântece şi dansuri.

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/INTALNIRIDECRACIUNLaNOUASULITA01092012?authuser=0&authkey=Gv1sRgCOLxqIHuuZbL0AE&feat=directlink

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/118360196701147011381/INTALNIRIDECRACIUNLaNOUASULITA01092012?authuser=0&feat=directlink

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/eeuromedia/INTALNIRIDECRACIUNLaNOUASULITA01092012?authuser=0&feat=directlink

ALA CAŞTELEAN / Алла Каштелян.

2012-01-08T23:25:00.000+02:00

SURSA:http://www.youtube.com/user/Sfincs18

Crăciunul în Boian , Ucraina. 01/07/2012. Рождество в Боянах. Украина./Christmas in Boian, Ukraine.

2012-01-07T23:59:00.003+02:00

„De satul Boian, însa, s-au izbit în zadar, ca de o stâncă de granit, toate valurile puternice ale străinismului, ce mereu veneau în trecut de-a lungul Prutului şi Nistrului, din Galiția învecinată, revărsându-se apoi în toate părţile acestui oropsit colţ de tară românească.

Din vremuri străvechi Boianul e locuit de chipeși şi isteți țărani români, care până azi si-au păstrat limba, portul si obiceiurile românești, înfruntând cu bărbăţie primejdia înstrăinării, ce mereu le-a amenințat hotarele”. Simion Reli
Sursa: http://www.mareleboian.com
http://www.youtube.com/watch?v=iG25LizKM5U

***

***
http://www.youtube.com/watch?v=-GDbOJmwBoM

http://www.youtube.com/watch?v=me2qM6kGF8U

http://www.youtube.com/watch?v=_Ba4AAmmbPA

http://www.youtube.com/watch?v=ZZeGeJwqrJY

http://www.youtube.com/watch?v=tmBitsQS4xI

http://www.youtube.com/watch?v=tkgcCxfwNbk

http://www.youtube.com/watch?v=iaBJm_lRgJg
http://www.youtube.com/watch?v=6zkSq8_4kjM

http://www.youtube.com/watch?v=nWrn0SALj58

Video - http://www.youtube.com/watch?v=uzpeqkFmLbg

Посмотреть на Яндекс.Фотках
http://www.youtube.com/watch?v=xRd0wiqSCpg

http://www.youtube.com/watch?v=nS6WHbjrW_g

http://www.youtube.com/watch?v=GtLhqt48B3w

http://www.youtube.com/watch?v=tNUSnRebtGg

http://www.youtube.com/watch?v=lbM8_gZlyFo

http://www.youtube.com/watch?v=7HZy0E-MoLU

http://www.youtube.com/watch?v=M5BYv5Z0Tfk&feature=youtu.be

* * *
Descarcă toate fotografiile de aici: - https://picasaweb.google.com/5341374821/CraciunulLaBoianUcrainaChristmasInBoianUkraine01072012?authuser=0&authkey=Gv1sRgCN3hv-bl2Pm9Nw&feat=directlink

La Mulți Ani!!! 2012

2012-01-03T10:09:00.000+02:00

La Mulți Ani!!! 2012

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=6zg1_xmskrA#!

Vasile Bâcu la 45 de ani. Or. Herţa. Imperial.

2012-01-03T08:05:00.001+02:00

Video - http://youtu.be/cVGI9-zr4gg
Foto - https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/VasileBacuLa45DeAniOrHertaRestaurantulImperial?authuser=0&feat=directlink

Revista presei nordbucovinene.

2011-12-29T19:17:00.001+02:00

CONCORDIA din 01.01.2012.

DACA ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS
PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ CU INSTRUMENTUL "LUPA"

DIN PROGRAMUL “PICASA” SAU DESCĂRCA PAGINILE DIRECT DE AICI:
https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/ConcordiaDin01012011?authuser=0&feat=directlink

LIBERTATEA CUVÂNTULUI din 29.12.2011.

DACA ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS
PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ CU INSTRUMENTUL "LUPA"

DIN PROGRAMUL “PICASA” SAU DESCĂRCA PAGINILE DIRECT DE AICI:
https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/LibertateaCuvantuluiDin29122011?authuser=0&feat=directlink

MONITORUL DE HLIBOCA din 29.12.2012.

DACA ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS
PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ CU INSTRUMENTUL "LUPA"

DIN PROGRAMUL “PICASA” SAU DESCĂRCA PAGINILE DIRECT DE AICI:
https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/MonitorulDeHlibocaDin29122012?authuser=0&authkey=Gv1sRgCP_anP2eu7v_bA&feat=directlink

Stimaţi conaţionali!

2011-12-28T17:07:00.000+02:00

Vă felicit cordial cu ocazia sărbătorilor de iarnă!
Pentru noi toţi, aceste zile sunt unele de bucurie, încărcate de lumină, veselie, cadouri, căldură sufletească şi credinţă. În perioada acestor sărbători oamenii se gândesc, speră la un viitor mai bun, la împlinirea tuturor viselor. Vă doresc din tot sufletul ca în anul care vine să aveţi parte de multă sănătate, fericire, pace sufletească. Fie ca anul 2012 să vă aducă doar gânduri bune, inspiraţie în activitatea creativă şi încredere în calea pe care aţi ales-o.
Fie ca steaua ce vesteşte Naşterea Domnului să vă călăuzească în viaţă şi să vă umple sufletele cu lumină divină.
Sărbători Fericite!
Cu multă stimă şi respect,
Vasile BÂCU,
preşedintele Societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi

Sărbătoarea evreiască a minunilor, a victoriei în războiul dintre sfinţenie şi impuritate.

2011-12-28T13:20:00.001+02:00

Comunitatea evreiască din Cernăuţi şi Bucovina a celebrat Hanukkah (Sfinţirea).

Potrivit legendei, invadatorii au intrat în templu, spurcându-l, au depus pe altar un porc, măcelărindu-l şi stropind cu sânge de porc chiliile interioare al templului.
Evreii au revenit la templu, au curățit altarul, au sculptat dintr-un copac un nou Menorah (Suport pt. lampă). Însă ei au găsit doar un singur ulcior nespurcat de invadatorii cu ulei de măsline, aprinzând şi plasând lămpile în locurile cele mai vizibile şi Dumnezeu a făcut o minune - ulei a fost suficient pt. opt zile de ardere - timpul necesar pentru producerea uleiului nou.
Programul sărbătorii prevede ca în fiecare seara să se aprindă cate o lampă în plus.
În calitate de oaspeți de onoare au fost invitați oficialii regiunii şi orașului - Secretarul consiliului orășenesc Cernăuți Mihailişin V.M. şi preşedintele Administrației regionale de stat Cernăuți Papiev M.N., care au aprins ultima lampă de pe suport în acompaniamentul orchestrei.

HAUCA NICOLAE

Fotografii de autor.
Descarcă toare fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/101973884105341374821/2011?authuser=0&feat=directlink

Imagini din arhive: MALANKA. CHEAGOR - SITY. Chernivtsi region., Ukraine. 14.01.2010.

2011-12-28T11:50:00.001+02:00

Фотографии в альбоме «”MALANKA’’. CHEAGOR - SITY. Chernivtsi region., Ukraine. 14.01.2010.» euromedia46 на Яндекс.Фотках