Iar acesta este “motivul” meu.  Aveti alte… “motive”?

Photo credit: photobucket.com

In urma cu aproximativ un an am hotarat sa fac ceva pentru mine. Pentru sanatatea mea. Si am gandit acest lucru in doua directii: sa mananc mai sanatos si sa fac mai mult sport.

Primul pas atunci cand a fost vorba de alimentatie a fost sa citesc mai multe carti ale unor nutritionisti care imi inspira incredere. E greu sa faci alegerea corecta deoarece sunt multi falsi nutritionisti pe piata.

In fine, am citit cartea lui Carmen Bruma, am trecut totul prin filtrul meu si de atunci micul meu dejun suna cam asa:

- o lingura fulgi de grau

- o lingura fulgi de secara

- o lingura fulgi de ovaz

- o lingurita seminte de in

- 5 migdale crude

- 4 nuci

- un pumn de stafide

- o lingura de miere

- toate amestecate intr-un iaurt cu o grasime de aproximativ 1,5%

Toate pot fi cumparate de la magazinele naturiste. E adevarat ca in prima instanta o sa vi se para ca investiti cam multi bani in micul dejun insa va asigur ca o punga din fiecare ingredient va tine cam doua saptamani si ca atare nu e deloc scump.

Cum ma ajuta pe mine? In primul rand mental. Stiu ca mananc mai sanatos si asta ma face mai optimista. Apoi, dupa cateva luni, iti vei da seama ca efectul e mult mai important, te simti mai bine fizic, esti mai organizata si iti mai dau un pont: seara o sa adormi cu gandul la micul dejun

Nu conducem ca barbatii. Adica facem mai putine accidente

In “cultura online” apar des texte  “destepte” cu femei proaste

De exemplu, textele in care se vorbeste despre  soferite, adevarate dezastre pentru trafic in general si pentru nervii barbatilor in special.

Cel pe care-l puteti citi in continuare circula pe mail, nu-i cunosc autorul si are ca titulatura formula “Ziua unei femei… la volan”.

a fost scris de Cristi Scutariu pe blogul sau.

Cititi-l, amuzati-va si apoi pregatiti-va de o intrebare:

“Aoleo, e 9. La 9 jumate trebuie să fiu în centru, la muncă. Unde naiba am parcat maşina aia?” Două ture de bloc, fără succes. “Alo, iubitu’, tu mai ţii minte unde am parcat eu maşina aseara? Ştiu că nu erai cu mine, dar mă gîndeam şi eu…. Da, ştiu că dormeai, lasă, că o caut ca proasta pînă îmi tocesc pantofii. Hai pa!”

“Ahhhh….imbecilu’ ăsta cu maşina asta bleu mereu parchează aşa aproape. Cum naiba ies eu din parcare acum? Alo, iubi? Poţi coborî un pic să îmi scoţi şi mie maşina din parcare, că prostu’ ăla de la 3 iar a parcat prea aproape. Da, mă, iubi, dar io cum iesss??? Te rooggg, nu mă face să plîng acumaaaa. Bine, nesimţitule, dormi, dar dacă îţi lovesc maşina să nu te aud că zici ceva. Hai, scuteşte-ma, pa!”

“Mamă, ce aglomerat e azi. Ce vrei bă, prostule? 50 e viteza legală, du-te-n ceapa mă-tii de nătărău!” “Alo, ce faci fată? Vezi că eu întîrzii un pic, să îi zici tu lu’ Popescu să îmi trimită dosarele alea la FanCurier. Hai că mă grăbesc fată, dar e aglomerat rău. Hai că sînt plină de draci, m-am certat şi cu al meu de dimineaţă. Nesimţitul nu a vrut să se scoale din pat să îmi scoată şi mie maşina din parcare. Am plecat tîrziu, nici nu m-am machiat calumea”.

Tiiiiiiiiiiiiitttttttt!!! Voce din trafic: “Bă, proasto, vezi că ai cedează trecerea!” “Ce vrei dobitocule, nu vezi că trebuia să îmi dai prioritate, că vin din dreapta!?!”. “Doamne, ce cretini! M-am săturat de oraşul ăsta plin de prosti!”

“Bună dimineaţa, domnişoară! Agent principal Ionescu. Actele dumneavoastră, vă rog! Nu aţi văzut semnul de STOP?” “Aaaa, era stop? Vă rog să mă iertaţi, sînt şi eu începătoare la volan, ştiţi cum e. Mă claxonează toţi, vorbesc urît cu mine. Mă grăbeam la serviciu, că şi aşa am întîrziat şi acum…cu criza asta…nu se ştie dacă mă mai apucă săptămîna viitoare la locul ăsta de muncă. Şi am rate…tot felul de cheltuieli.” “Vă înţeleg domnişoară, dar asta nu vă scuză de rigorile legii…” “Da, aşa e! Aveţi dreptate! Voiam doar să fiţi mai drăguţ cu mine, că probabil aveţi şi dumneavoastră o soţie, o soră… Vă roooggg mult! Promit să fiu atentă de acum încolo! Pot să plec??? Mulţumeeeesssccc!!!!”

“Alo, fată, hai că era să îmi ia un gabor permisu’. Da’ i-am băgat textul ăla cu sora şi soţia şi l-am pîrlit pe fraier. Hai că nu mai am mult şi ajung”.

După 5 minute. “Iubitu, hai că am comis-o. Am trecut un pic pe roşu şi am intrat în autobuz. Nu am păţit nimic, dar maşina e cam praf”. “De ce ţipi ca dobitocu? Totu’ e din vina ta, că nu ţi-ai dat curu’ jos din pat să mă ajuţi şi am plecat cu draci de acasă. Gata, plec la mama. Pa!”

Stiti ce nu inteleg eu… Daca femeile sunt soferi atat de slabi, de ce oare barbatii sunt cei care provoaca mai bine de 80% dintre accidente?

Photo credit: Bochalla’s photostream on Flickr

Cum o fi sa nu poti trai fara Trioxil si Oligo DX? Si sa n-ai la indemana niste Botox sau Myotoc?…

Uite, Roberta Bastos nu-si poate inchipui o astfel de viata. Desi timp de vreo 100.000 de ani nicio femeie n-a murit fara gel anticelulitic si fara botox in buze, acum brusc e nevoie de aceste substante cu nume atat de frumos, atat de interesant,  atat de stiintific, atat de prostitor.

Moaama… acum am vazut…. Cica “studiile clinice au aratat ca unele dintre femei au avut rezultate vizibile dupa doar 7 zile”.

Incredibil ce-au facut studiile astea clinice! Pardon, substantele astea minune. Pardon, unele femei…

Cat de proasta sa fii sa vezi o astfel de reclama si sa crezi in ea? Sa te multumeaca gandul ca “unele femei” au avut parte de rezultate. Cat de proasta sa fii incat sa crezi ca acel “vizibile” are legatura cu altceva decat efectul masarii pielii  de mai multe ori pe zi timp de cateva zile?

Cat? Cine stie are un 6+ !

Societatea in care traim traseaza liniile idealurilor de frumusete feminina

Zilele trecute am revazut un episod din seria Tabu, de pe National Geographic Channel. Asa cum spune si in promo – sunt prezentate mai multe metode de “infrumusetare” folosite de femeile din tari/civilizatii diferite.

Pentru inceput, intr-o regiune din Tailanda fetele isi pun in jurul gatului un fel de arc a carui menire este sa lungeasca gatul femeii. Ati ghicit, cu cat e mai lung gatul, cu atat femeia e considerata mai frumoasa si poate spera sa fie luata de sotie de un barbat mai instarit.

Dupa alte cateva example de genul acesta se vorbeste despre “femeia de Los Angeles“. Este dat exemplul acesta pentru ca acolo iese cel mai mult in evidenta. E vorba despre tot ceea ce poate face azi chirurgia plastica, de la un simplu implant cu silicon si pana la alte operatii de genul acesta pe care eu sincer le credeam imposibile. Toate insa sunt facute pentru a atinge frumusetea absoluta si, evident, pentru a atrage barbatul cel mai instarit .

General vorbind, exista un ideal de femeie frumoasa. Privind insa aceste reportaje de pe NGC imi dau seama ca suntem atat de departe de adevar si ca, intr-adevar ceea ce e considerat a fi frumos intr-un loc poate deveni de-a dreptul hidos in altul.

As vrea sa cred intr-un raspuns de genul o femeie e frumoasa atunci cand e iubita. Sau, o femeie e frumoasa atunci cand ea se simte frumoasa. Lumea in care traim ma trezeste insa la realitate si imi arata ca o femeie e frumoasa atunci cand respecta regulile societatii in care traieste. Din pacate.

Photo credit: NGC

Un castel precum cel din Praga e greu de gasit oriunde altundeva in lume

Stiu ca de azi Romania intra oficial in greva generala insa nimic nu ma poate opri sa ma gandesc la vacanta. Da, viata e grea, insa tocmai din acest motiv trebuie sa gasim resurse pentru a iesi din nebunia asta. Iar pentru mine nicio evadare nu e mai buna decat una adevarata – o iesire din tara.

Anul asta imi propun sa ajung in Viena sau in Praga, doua orase despre care am citit foarte multe lucruri frumoase. Doua orase despre care prietenii mi-au vorbit la superlativ. Ceea ce face ca alegerea mea sa fie extrem de dificila

Am studiat putin ofertele in ceea ce priveste drumul si cazarea: am ajuns la concluzia ca nu e mare diferenta de pret.

Tocmai din acest motiv va cer un sfat de vacanta: Viena sau Praga? Ati fost in aceste doua orase? Care v-a placut mai mult? Ce are Viena si nu are Praga? Sau invers…

Nimic nu e lasat la intamplare in Viena

Photo credit: Wikipedia

Apropo de acest post:

“In momentul in care am anuntat ca organizez concurs pentru posturile din minister, sa ramana doar cine are valoare, 14 femei au depus hartii din care reiesea ca sunt insarcinate, ca sa nu poata fi date afara”. (Elena Udrea la RTV)

Si as plange. As plange cu lacrimi mari sa inund balconul.

As plange trist, sa doara. As pune capul pe piept sa ascult inima.

As privi ochii verzi sa ma inec in ei. Cum as putea sa fac asta fara sa ma sufoc?

Si as plange cu sange. Sa-mi pierd timpul in mine, sa uit de papagalul din colivie.

Si as plange dar cui sa ma plang? As cobori pe lacrimi printre frunze si soapte.

As pierde tot ca sa o iau de la capat.

Cineva mi-a spus ca noaptea ciresele sunt de un rosu mai aprins. Cobor la ele dupa apus.

As plange sa mor, sa ma rup, sa-mi pierd ochii si vocea si simtul.

Dar cui sa ma plang?

Da-mi pieptul sa ascult inima, da-mi verdele ochilor sa ma pierd in el, da-mi parfumul parului… da-mi inima sa ma plang… Iti dau la schimb cirese…