Regulile sunt simple: se alege o persoană X care să încerce să rezolve problema. În afară de acea persoană X, există un grup de minim patru persoane care pornesc iniţial de la un cerc.

Aici vine partea frumoasă! :) Fără ca X să vadă, oamenii care formează cercul trebuie să încurce situaţia cât de mult, fără să dea drumul vreodată la mâini. Se fac sărituri, treceri peste, treceri pe sub mâini, iar la sfârşitul acestei amestecături rezultatul va fi probabil demn de numele jocului.

Şi acum vine misiunea lui X (poate fi şi o echipă, nu doar o persoană) care trebuie să desfacă ce au încurcat alţii. Un joc frumos. :)

În primul rând, cred că nu există o cale unică spre succes, dar există o mulţime de căi spre a eşua. E mult mai uşor să găseşti lucruri care te pot face să eşuezi decât lucruri care te duc la succes. Oamenii în general sunt foarte uşor convinşi să caute o problemă, mai degrabă decât o soluţie. Probleme pot fi: lenea, disiparea eforturilor, contextul în care trăieşti (da, e mult mai greu să ai succes dacă în satul tău sunt inundaţii săptămânale şi cutremure lunar, iar averea ta e o casă), educaţia ta, dorinţa ta de a reuşi, motivaţia, oamenii de care te înconjori, mentalitatea ta (e foarte rău să fii fatalist), auto-satisfacţia (românescul “merge şi aşa”).

Totuşi, câteva pattern-uri pentru succes pot exista. Pe mine mă inspiră foarte mult TED Talks şi mai ales un discurs al lui Richard St. JOHN’s – “8 secrete ale succesului”. Alte clipuri care mă inspiră găsiţi în mesajul dedicat clipurilor.

Pornind de la exemplul citat, care sunt soluţiile pentru succes?
1. Pasiunea – fii pasionat de ce faci, pune inimă şi suflet în efortul tău;
2. Lucrul – trebuie să lucrezi mult şi eventual să te distrezi când faci asta;
3. Trebuie să te pricepi foarte bine la asta; Exersezi mult şi te axezi pe un singur lucru;
4. Forţează-te să fii mai bun;
5. Focusează-te pe un lucru;
6. Fă voluntar, ajută, fă un serviciu societatea – dă oamenilor ceva de valoare;
7. Idei bune – e bine să ai o idee excelentă, să vii cu ceva creativ; Cum faci rost de idei? Simplu: asculţi de oamenii din jurul tău, observi lucrurile care te înconjoară, eşti curios, pui întrebări, rezolvi probleme şi faci legături;
8. Insistă foarte mult; Dacă ai o problemă, insistă; Trebuie să rezişti la critici, respingeri, oameni care îţi vor răul şi presiuni.

Aşadar, ca să concluzionez, eu cred că nu există o cale sigură spre succes, dar există o grămadă de căi sigure spre eşec. Am prezentat câteva căi de succes, printre care: pasiunea, efortul susţinut, excelenţa, auto-motivarea, focusul, dorinţa de a ajuta, creativitatea, persistenţa. Succesul poate fi departe (dacă îl laşi), dar poate fi doar după colţ. (ok, ok, nu vorbesc tocmai din experienţa mea, de asta am şi citat)

Filme fără rol moralizator: e greu să te uiţi la Schindler’s List (1993), de exemplu, şi să nu simţi un nod în gât. Da, filmul e frumos, te învaţă ceva, dar nu e tocmai relaxant. E un pic stresant chiar, din acest punct de vedere. Cu cât un film îşi propune mai mult să aibă un mesaj, cu atât mă va relaxa mai puţin.

În categoria opusă sunt filmele care îşi propun în mod clar să mă distreze. Mă uit la film şi mă simt bine pentru că filmul îşi propune să fie amuzant. Da, aici intră în primul rând comediile. Iar parodiile gen seria Austin Powers (Austin Powers: International Man of Mystery, Austin Powers: The Spy Who Shagged Me, Austin Powers in Goldmember) sunt un subgen care mă relaxează la maxim.

Pot exista şi combinaţii – de genul filmelor cu o morală, dar totuşi amuzante şi relaxante – La vita è bella (1997).

Iarăşi, pot spune că mă relaxează filmele foarte calme şi pacifiste, flower power, toată lumea e veselă, nicio problemă, nicio grijă: WALL•E (2008).

Arată-mi însă un film în care oamenii se ceartă tot timpul – 12 Angry Men (1957) – şi, deşi filmul în sine îmi va plăcea poate foarte mult, voi avea doar un mic sentiment de relaxare.

Părerea mea. :))

Ce îmi place:
a. Grafica Gmail-like e demenţială;
b. Logoul arată bine;
c. Foarte bine că pot exporta datele în multe formate;
d. Apreciez că pagina de contact e la obiect, să trimit un mesaj e un task pe care îl pot face uşor;
e. Faptul că pot sorta prin drag & drop e demenţial;

Ce aş face eu mai bine?
a. Când am ales opţiunea de creare cont, am fost dus la o pagină care cerea doar email şi parola de două ori; Ei bine, în acea situaţie, nu am înţeles foarte clar ce vrea sistemul de la mine şi anume că aşa îmi fac contul; Ideea e că, din punct de vedere grafic, site-ul arăta mai degrabă că mă îndeamnă să mă loghez;
b. Legat de snippet-urile cu galben – aş prefera să nu fie bazate pe o funcţie, astfel că dacă apăs pe săgeata dreapta de 10 ori să nu văd random nişte tips, ci să văd 10 snippet-uri în ordine;
c. Fontul mi se pare prea mic;
d. Deşi arată bine, logo-ul nu are o semnificaţie clară pentru mine; Cu alte cuvinte – “Ce-i aia?”; :)
e. Eu personal aş aprecia dacă s-ar putea automatiza back-up-ul; Adică în fiecare zi, la ora X, să trimiteţi voi automat un back-up al datelor la o adresă de-a mea de email; Fac un filtru care arhivează acele emailuri şi pot sta liniştit, datele sunt în două locuri;
f. Numele “Task Writer” îmi spune prea puţine; Nu e rău, dar nu e nici catchy; Un fel de “Business Standard” al taskurilor;
g. Nu văd o funcţie de help pe fiecare pagină a site-ului şi m-aş aştepta să existe aşa ceva; Unele funcţii au un mini help, dar aş prefera să existe la toate aşa ceva;
h. La pagina de plan curent, textul “upgrade YOUR PLAN” (e pe două rânduri) poate fi citit ca şi cum ar fi pe un singur rând; Aş redenumi “Your plan” în “Current plan”;
i. Pe pagina de contact mă aştept şi la alte metode de contact decât un formular de contact; Aş vrea să am un email, telefon, adresă, nume persoane de contact;
j. Homepage-ul e aranjat un pic haotic; Toate textele sunt mari, totul te îndeamnă să faci click;
k. Când m-am înscris mi-aţi cerut email şi parolă, acum la login văd că îmi cereţi nume utilizator; Păi care e? Plus că poziţionarea casetei total separat de cea de signup face lucrurile confuze pentru mine; Plus că butonul Free Sign up e total diferit de “Check Out Our Pro Plans”, care la rândul lui e diferit de logarea ca şi Guest; Desigur, sunt foarte confuz când văd atâtea opţiuni;
l. Nu aveţi funcţie de recuperare parolă;
m. Când completez numele, apoi mă duc să completez parola, apoi vreau să corectez ceva la numele deja introdus, voi îmi ştergeţi tot ce am scris în câmpul Nume;
n. În modul de vizualizare Lite, mă aştept ca linkurile din partea de sus a paginii să fie în partea dreaptă;
o. Loading time mi se pare prea mare; Aştept prea mult să se încarce o interfaţă;
p. După ce mă loghez, nu îmi scrie numele de utilizator în colţul din dreapta-sus;
q. M-aş aştepta să aveţi o mantra, o propoziţie-cheie;
r. Simbolul de “Quick task” nu mi se pare că ar trebui să fie semnul plus, ci un semn care să se refere la viteză; (în prezent se referă la acţiunea de a adăuga)
s. Mi-ar fi utile nişte statistici, grafice, tabele;
t. Aş vrea ca dacă îndeplinesc bine n taskuri să primesc un bonus; Eventual vă dau vouă un dolar în fiecare lună şi la sfârşitul anului, dacă sunt mulţumit de progresul meu, voi îmi daţi un cadou de 10$;
u. M-ar interesa o pagină cu cerinţe de sistem; Folosiţi Ajax intens, aşa că aveţi asemenea cerinţe; Care sunt ele?
v. În Firefox, pagina de dashboard are pe sistemul meu un scroll foaaaaarte lung, deşi e doar o pagină albă;
x. Mi-ar prinde bine să îmi ziceţi data calendaristică de azi;
y. Nu am găsit funcţia de schimbare a adresei de email;
z. Voi ziceţi export ca OpenOffice, dar e ca şi cum aţi zice export ca Microsoft Office, în loc să ziceţi export ca Microsoft Word; Corect ar fi export ca Open Office Calc;

________________
Tragem linia: TaskWriter e una din cele mai bune aplicaţii web pe care le-am văzut, şi vă recomand să aruncaţi un ochi peste varianta free a site-ului, mi se pare bine realizat.

Când eram mic am crescut la Pîrjol, judeţul Bacău, primii trei ani, la o mătuşă. O minunăţie, viaţa era frumoasă, aveam libertate totală (ce-i drept, nu prea aveam obiceiul să strig “Jos Ceauşescu!” la trei ani). Făceam cam tot ce îmi trecea prin cap (să stau toată ziua ud în cizme, să merg cu amicii pe un câmp cu grâu din zonă, să mâncăm pâine de la brutărie, să bem ouă crude până ni se făcea rău sau să mănânc de dimineaţa până seara exclusiv şerbet – da, cam asta era viaţa mea.

Pe la 3 ani, aşa, Poc!, surpriză! Hai la Năvodari. Reguli, părinţi, fă aia, nu fă aia.

Eu sunt născut în 1982. În 1987 a fost dat în folosinţă Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari. Undeva între aceste două episoade s-a realizat şi construcţia Canalului şi, ta-da!, a unui pod peste Canal.

Un pic de geografie pe o hartă din semne:
~~~~~~~~~~~~~~~
~~ Marea Neagră~~
~~~~~~~~~~~~~~~

=====Canal======

**** Oraşul Năvodari ****

Ei bine, între Năvodari şi Marea Neagră sunt cam doi kilometri. Aşa că au construit oamenii un pod. Eu stăteam în Năvodari chiar la marginea cea mai apropiată de mare a oraşului. Când vă imaginaţi un pod peste, imaginaţi-vă o chestie foooarte lungă, înaltă, tehnologizată chiar, deasupra unui canal lat, un pic adânc. Vă ataşez o poză cu ecluza:

V-am zis că blocul meu din Năvodari e chiar la baza podului. Imaginaţi-vă că între bloc Mare nu era multă vreme nimic, şi brusc a apărut baza podului, un fel de mic deal cu pământ. Asta ar fi o primă consecinţă a podului în viaţa mea – mi-a oprit vederea către mare.

O a doua consecinţă ar fi impactul podului – vă daţi seama că un deal de pământ în faţa blocului, cu tot felul de bucăţi de ciment masive pentru a preveni alunecările de teren, cu locuri cu scurgeri, cu mici grote chiar (da, se făceau singure în pământ de la ploi), cu pomi – ei bine toate astea erau locul meu favorit de joacă. Mă căţăram pe pod (era chiar un pic periculos), foloseam te-miri-ce drept sanie şi ne dădeam la vale pe pământ (da, pantalonii chiar sufereau pe atunci).

La un moment dat, puneau oamenii pământ pe pod. Plouase sau udau ei pământul, cert e că era o mocirlă foarte mare. Eu cu fratele meu – “Mocirlă? Wow, hai să vedem!” Bineînţeles că am rămas înţepeniţi în noroi, au venit să ne scoată părinţii şi nişte prieteni de familie. Rareori am mai văzut aşa noroi dens ca atunci.

A trecut timpul. De la focurile pe care le făceam când eram mici, s-a trecut la lucruri mai serioase. S-au plantat copaci, au apărut garaje, s-au demolat garajele, a apărut un supermarket (da, am acum unul în faţa blocului). Uitându-mă înapoi, era mult mai distractiv totul pe vremea lui Ceauşescu. Nu mai bine, dar mai distractiv.

În general evit filmele de groază. Adică dacă văd în titlu “Vedeţi ultimul film de groază …”, evit să mă uit.

Totuşi, în încercarea mea de a vedea toate filmele din IMDb Top 250, mă uit şi la asemenea filme (considerate mai “light”).

Aşa. Cum mă simt când mă uit la ele. Am, în mare două senzaţii:
a. Plictiseală grozavă; Dacă reuşesc să descompun filmul în cadrul lui, dacă reuşesc să îmi imaginez că regizorul vrea doar să mă sperie şi caută orice metodă să facă asta, atunci nu mă mai sperii; Alfred HITCHCOCK, spre exemplu, nu reuşeşte să mă capteze; Şi pot zice – “Mda, acum mă sperie”, “Da, recunosc muzica asta; Uuu, ce frică mi-e”;
b. Emoţii datorate surprizei; Sunt unele scene care mă sperie invariabil; Monoton, plictisitor, calm, apatic, BOOM!, intervine ceva şi mă sperie; Nu pot anticipa, scena e de obicei însoţită şi de o muzică, şi asta mă sperie;
c. Emoţii datorate personajelor din scenă sau contextului; Să zicem că e o scenă cu câini agresivi care aleargă după un om; Nu e genul de scenă la care să mă uit liniştit; Sau o scenă în care toată lumea e disperată; Yuck!

Acestea fiind zise, nu-mi plac filmele horror. Mă uit ca să completez lista, dar ideea de “Hai să stăm tot filmul atenţi, să nu ne sperie regizorul” mi se pare morbidă în sine. Nu vreau emoţii datorate surprizei şi nu vreau nici emoţii datorate unui cadru de prost gust. Iar dacă reuşesc să îmi dau seama când regizorul vrea să mă sperie, mă plictisesc de moarte. :)

Ce îmi place la site (lucruri PRO)?

1. Pagina de contact e foarte bine realizată;
2. Site-ul are o structură clară, uşor de înţeles;
3. Regulamentele e foarte bine că există pe site;
4. Designul site-ului e plăcut;
5. Logo-ul arată profesionist;

A. Ce aş face eu mai bine (lucruri mai puţin PRO)?

Design
1. Personal, nu agreez foarte mult faptul că logo-ul site-ului se repetă de patru ori;
2. Logo-ul din dreapta-sus, cel cu textul “Pro-Biliard” şi link către www.pro-biliard.ro, este inutil; L-aş scoate;
3. Similar, aveţi un logo care pare că se reflectă, în partea din stânga a site-ului (undeva în stânga-centru);
4. Banner-ul către blogul bilebile nu se potriveşte cu restul site-ului; Sunt alte culori, alte nuanţe, alte fonturi;
5. Aş pune numărul de telefon de contact pe toate paginile site-ului;

Texte
1. Promisiunea:
“Veţi fi serviţi cu promptitudine, profesionalism şi o calitate a serviciilor ireproşabile”
este, pentru mine ca şi nou-intra pe site, doar o enumerare de adjective; Demonstraţi-mi ce ziceţi sau, şi mai bine, lăsaţi-mă să îmi dau singur seama de acele calităţi;
2. Textul:
“Puteti achizitiona atat mese din import, cat si mese confectionate la comanda dvs.”
mă pune într-o dilemă – mesele din import nu sunt la comandă? Nu pot comanda mese din România? Cum aleg între cele două?
3. Legat de:
“Totodata, confectionam si mobilier pentru cluburile de biliard si nu numai.”
aş intra în detalii – ce vreţi să spuneţi prin nu numai?

SEO
1. Linkurile către directoarele din footer sunt total inutile; Ce aş face ca să le scot?
a. Fie aş face o pagină dedicată pe site, gen Linkuri şi aş pune toate codurile reciproce în acea pagină, iar când mă înscriu în director dau linkul către acea pagină, fie le-aş scoate de tot de pe site (sugestia mea); Desigur, păstraţi linkul către Trafic.ro;
2. Toate paginile de Servicii au acelaşi Title;

Pagina de servicii
1. Legat de:
“Serviciile oferite de firma noastra sunt variate si acopera intreaga plaja de necesitati ale clubului dvs!”
a. De unde ştiţi ce necesităţi are clubul meu? (aş specifica faptul că vă referiţi strict la necesităţile de mobilier)
b. După dvs. e bine să puneţi punct;
c. E bine să scrieţi “dumneavoastră”, mai degrabă decât dvs.;
2. “penru”;
3. Ambele cuvinte de mai jos ar trebui articulate:
“reglarea precum si reconditionare”;
4. Dacă sunt în pagina curentă, nu îmi e foarte clar că sunt la pagina de Servicii; Designul nu îmi arată foarte clar acest lucru;
5. La oricare din paginile de servicii, după ce îmi arătaţi serviciul, daţi-mi un număr de telefon să vă sun pe loc;

Pagina de Service pentru cluburi
1. Aş pune şi text în pagină, nu doar imagini;
2. Date de contact?

Erori
Din păcate, linkurile către
» Montare mese
» Consultanta
» Reconditionare tacuri
nu funcţionează; De ce?

Produse
1. Nu înţeleg de ce spuneţi că
“reconditionarea meselor de biliard vechi sau second hand (schimbarea postavului, inlocuirea placii de ardezie sau marmura).”
este un produs; Acesta nu este un produs, este un serviciu!
2. În loc să îmi ziceţi textul ăsta:
“Pentru alte detalii, va rugam sa vizitati sectiunile meniului din stanga ecranului.”,
eu aş prefera să îmi daţi linkurile chiar în pagină; Văd meniul, dar era mai simplu şi mai confortabil pentru mine să îmi daţi linkul chiar în pagină;
De asemenea, ţinând cont că aveţi doar trei submeniuri (pentru Servicii, Produse şi pentru Cluburi), v-aţi gândit la soluţia de a include acele submeniuri undeva în pagină şi să fie tot timpul vizibile?

Producţie
1. Dacă aveţi mai multe produse / culori / modele, eu le-aş pune pe toate în pagină;
2. Văd în pagină “SUPORT TAC”, dar nu sunt sigur că nu e cumva o greşeală;
3. Produsele nu au descriere?
4. Date de contact?

Mese import
1. Mai degrabă decât să fac click pe Înainte şi Înapoi, aş afişa toate produsele într-o singură pagină, cum aţi făcut la “Producţie”; Accesoriile cel puţin sunt greu de văzut;
2. Produsele nu au descriere?
3. Date de contact?

Pagina de cluburi
1. În primul rând, portofoliul din partea stânga ar trebui să fie clickabil;
2. Nu ştiu de ce la unele cluburi îmi arătaţi uşa de intrare; Mi se pare puţin relevant;
3. Pentru că aveţi multe imagini, aş lua în considerare să pun toate aceste imagini pe o pagină dedicată a fiecărui club; Astfel, clubul On’X să aibă o pagină dedicată pe site, cu câteva fotografii;
4. Iarăşi, vă lipsesc descrieri; Aţi putea preciza ce aţi furnizat pentru fiecare club, aţi putea cere testimoniale de la clienţi;

Pagina de regulamente
1. Aş pune mai multe poze pentru fiecare regulament;
2. Aş încerca să pun linkuri la clipuri YouTube cu înregistrări;
3. Aş da linkuri către alte site-uri care au prezentate regulamente;
4. În pagina de regulamente, în partea centrală, nu există linkuri, ci sunt invitat să fac click pe meniul din stânga; Dimpotrivă, eu aş da link chiar acolo!

Pagina de contact
1. Aş pune fotografii cu sediul;
2. Aş include în pagină un formular de contact;
3. Nu scrie că sunteţi din Bucureşti; Precizaţi asta;

Pagină care nu există
1. Din păcate, pagina voastră de 404 nu există; Vă recomand spre lectură acest mesaj scris de mine;

B. Generare de idei

1. Mi-ar plăcea ca pe site să văd o secţiune dedicată trick-urilor; Pot să fie clipuri video, pot să fie tutoriale despre cum să faci unul; Clipurile video ar trebui să fie un punct important al prezenţei voastre pe Internet;
2. Aş vrea ca pe site să aveţi un configurator – eu să vă specific cum aş vrea să arate masa mea de biliard, să aleg nişte culori şi voi să mi-o livraţi;
3. Aş vrea să am nişte garanţii când lucrez cu voi:
a. Care e termenul de garanţie?
b. Ce se întâmplă dacă nu sunt mulţumit?
c. Cum pot lua legătura cu alţi clienţi de-ai voştri?
d. Ce testimoniale aveţi?
4. Aş vrea să aveţi un newsletter, prin care să aflu informaţii recente;
5. Similar, un blog;
6. Aş vrea să vă văd prezenţi pe reţele sociale – Twitter, Facebook, LinkedIn;
7. Aveţi promoţii pe site?
8. Dacă nu aveţi un produs în ofertă, aţi putea să îmi recomandaţi pe site alte companii de la care să cumpăr;
9. Vizitatorii site-ului ar fi bine dacă ar putea lăsa comentarii, dacă ar putea da note unei anumite pagini, dacă ar putea interacţiona cu ceilalţi cititori;
10. Un articol sau o pagină anume de pe site ar trebui să poată fi recomandată altora cât mai uşor – puneţi linkuri de genul “Trimite pe Yahoo! Messenger” sau “Trimite via email”;
11. Pe orice pagină a site-ului, în footer, ar trebui să găsesc adresa voastră fizică, un email şi un telefon de contact;
12. M-aş bucura să găsesc pe site-ul vostru şi alte resurse despre acest sport, altele decât nişte regulamente; Sigur sunt lucruri pe care le-aţi putea scrie pe site sau pe blog;
13. Nu aveţi o pagină pentru termeni şi condiţii;
14. În România au loc evenimente de biliard, de ce nu aţi scrie despre ele pe blogul vostru (sau pe site)?
15. M-ar interesa o singură pagină, în care să pot vedea rapid toate produsele şi serviciile pe care le oferiţi;
16. Sunt tot felul de jocuri online de biliard; Daţi-mi nişte linkuri cu unele foarte reuşite;
17. Există jocuri care se pot cumpăra pentru PC cu biliard; Ziceţi-mi nişte recomandări din experienţa personală;
18. Pe mine unul m-ar interesa să găsesc pe site-ul vostru şi interviuri cu profesionişti în biliard din România;
19. Site-ul vostru ar putea fi integrat cu price.ro pentru a oferi servicii mai bune;
20. Unde aş putea citi despre istoria biliardului? Da, e interesantă;

C. Analiză SEO (search engine optimization)

1. Prima impresie;
1.1. Uzabilitate;
M-am uitat peste fiecare pagină în parte şi am detaliat uzabilitatea în acea pagină; Per total, site-ul are un meniu bine conturat, şi pot înţelege uşor arhitectura;

2. Accesibilitate şi uşurinţă de navigare de către spider-ii motoarelor de căutare;
2.1. Navigare fără:
a. JavaScript;
i. Nu pot naviga în paginile de produse şi în paginile care prezintă cluburile;
ii. În rest a fost Ok, nu aveţi o problemă gravă la navigarea fără JavaScript;
b. Cookie-uri;
Nicio problemă sub acest aspect;
c. Flash;
Nu am văzut sa aveţi Flash pe site, aşa că am putut naviga fără Adobe Flash fără nicio problemă;
d. CSS;
Cred că e unul din cele mai bune site-uri pe care le-am văzut sub acest aspect; Inclusiv fără CSS site-ul arată excelent; Pot nota că vă adresaţi şi unor persoane cu browser-e mai vechi în prezent;

2.2. Prezenţă robots.txt;
Mă aştept ca fişierul robots.txt să conţină un link către fişierul sitemap.xml, pentru ca motoarele de căutare să ştie că aveţi un sitemap în format .xml (dar încă nu aveţi niciunul din aceste fişiere create); Deoarece site-ul vostru e mic, în prezent nu e atât de important să aveţi aceste fişiere, dar ar fi bine totuşi ca ele să existe;
Alternativ, puteţi bloca prin robots.txt accesul la anumite pagini (gen paginile de login, sau folder-ele afişate doar prin login);

2.3. Test de navigare a site-ului (crawling);
Este un singur site pe care îl ştiu eu care permite realizarea de teste de crawling: SEOmoz, care din păcate are doar o variantă contra cost; Alternativa gratuită, oferită de Google, e însă suficient de bună; Pur şi simplu vedeţi secţiunea Crawl errors din Google Webmasters Tools şi vedeţi acolo potenţialele erori de crawling; Alte motoare de căutare au opţiuni similare cu Google Webmasters Tools;

3. Google health check;
3.1. site:numesite.com:
a. Sunt aproximativ toate paginile indexate?
Am comparat meniul site-ului cu o căutare la Google – sunt 15 rezultate la Google şi din verificările mele, aveţi site-ul destul de bine indexat, toate paginile importante sunt acolo;
b. E prima pagina din listă homepage-ul?
Da, site-ul Afaceri.net este primul în listă la căutarea anterioară; Asta arată ca pagina principală e considerată cea mai importantă (de exemplu, are multe linkuri către ea);

3.2. Caută numele brandului la Google;
Sunteţi la prima pagină la Google după termenul [afaceri], e mulţumitor, aveţi câteva link-uri către site; Fiind un termen mai puţin competitiv, succesul în această căutare nu e extrem de valoros, dar e util totuşi;

3.3. Google cache:
a. Conţinut ascuns;
Pentru 5 pagini de pe site-ul vostru (1, 2, 3, 4, 5) m-am uitat în Google cache (1, 2, 3, 4, 5). Am selectat tot textul din pagină, să văd dacă selectarea textului arată un text scris cu aceeaşi culoare ca şi fundalul, apoi pentru fiecare din linkurile de mai sus am ales versiunea numai text, să compar cu rezultatele stocate pe serverul Google. Nu am găsit probleme;

4. Conţinut duplicat;
4.1. Caută conţinut de pe site în Google (o propoziţie);
Am realizat câteva căutări după conţinut duplicat la Google pentru 5 pagini de pe site-ul vostru (1, 2, 3, 4, 5). Probleme am întâlnit la această căutare şi la aceasta (sunt de pe aceeaşi pagină).

În opinia mea, acel conţinut nu aduce valoare adăugată site-ului şi m-aş concentra pe a găsi o soluţie de a veni cu conţinut unic. Pe de altă parte, e vorba doar de paginile cu regulament, aşa că nu este o mare problemă, însă sugestia mea ar fi ca pe viitor să faceţi tot posibilul să realizaţi conţinut unic. Dacă doriţi conţinut extern, faceţi o pagină în care daţi doar linkuri către resurse externe şi o scurtă descriere a linkului. Oricum, sunteţi primii în lista de rezultate la Google, ceea ce e un factor bun.

Dar, repet, ar fi excelent dacă aţi putea găsi soluţii pentru noi texte originale pe site.

4.2. Verifică varianta cu www. în faţa şi varianta fără www.;
În prezent pro-biliard.ro redirectează la www.pro-biliard.ro; Excelent!
Problema este că homepage-ul e format atât din www.pro-biliard.ro, cât şi din www.pro-biliard.ro/index.html; Este aceeaşi pagină, dar sunt două URL-uri distincte; Aş păstra doar unul dintre ele;

4.3. Verifică toate domeniile / site-urile companiei; Site IP check;
De aici, selfseo.com, am aflat că IP-ul www.pro-biliard.ro este 217.10.193.163 şi ţine de România;
Iar de aici – yougetsignal.com – am aflat că sunt 605 2 de alte domenii găzduite pe acelaşi server web, printre care, desigur, şi pro-biliard.ro;
Mie mi se pare enormă această cifră – 605 de domenii; Aş încerca să găsesc un serviciu de hosting care să ofere mai puţine site-uri găzduite pe acelaşi IP; O problemă de importanţă scăzută, dar ţineţi cont că dacă măcar o parte din acele alte 605 site-uri sunt marcate ca şi SPAM, puteţi întâmpina probleme în motoarele de căutare;

5. URL-urile;
5.1. Un singur URL / pagină (evită să ai tracking URL / parametri diferiţi);
Am observat că în general există un singur URL pentru o pagină de conţinut, iar paginile nu au parametri în link; Există totuşi o excepţie, aşa cum am zis, homepage-ul e format atât din www.pro-biliard.ro, cât şi din www.pro-biliard.ro/index.html; Este aceeaşi pagină, dar sunt două URL-uri distincte;
Sugestia mea este fie să stabiliţi un link canonic, fie să faceţi ca una din pagini să redirecteze la cealaltă;

5.2. URL-urile să fie scurte, descriptive, fără ID=nr., şi să conţină cuvinte cheie;
Sunt foarte mulţumit de cum arată URL-urile site-ului, aţi respectat în general condiţiile; O singură observaţie, am observat că folosiţi underscore (_) în loc de dash (-) ca şi separator; Nu e şi recomandarea mea; Astfel, în loc ca un link să arate aşa:
www.pro-biliard.ro/produse_productie.html
, eu aş recomanda să arate aşa:
www.pro-biliard.ro/produse-productie.html
Motoarele de căutare apreciază că “-” este un separator mai bun pentru cuvinte-cheie decât “_”;

6. Titlurile site-ului;
6.1. Să fie unice;
Folosind căutare la Google şi 100 de rezultate pe pagină, m-am uitat fugitiv peste toate titlurile pe care le afişează Google de pe site-ul vostru şi nu am găsit probleme importante; Totuşi, aveţi mai multe pagini cu acelaşi titlu: 1 şi 2;
Aş găsi o soluţie ca paginile să nu aibă aceleaşi titluri;

6.2. Să fie descriptive; Brandname-urile si Keywords;
Am observat că folosiţi brandname-ul Pro Biliard în mai toate titlurile de pe site, chiar la început; Alternativ, eu aş pune Pro Biliard la sfârşitul titlului; De asemenea, aş evita să scriu cu CAPS, e considerat ţipăt;
Titlurile sunt în general descriptive; Sunt mulţumit de cum arată titlurile pentru un articol; Excepţie: Harta; Ca hint, aş pune titluri de sub 70 de caractere, aş pune la finalul textului “: Pro Biliard”, aş descrie cât mai exact ce este acea pagină, iar primul cuvânt din titlu ar fi probabil cuvântul asociat din meniul site-ului vostru;

6.3. Să nu fie prea lungi;
Titlurile sunt în general scurte.
Titlul de pe homepage:
“PRO-BILIARD – Rate, Chirie, Vanzari Mese de Biliard – Sport” mi se pare că repetă inutil termenul biliard şi foloseşte cuvinte cheie mai puţin folosite (sport? chirie?); Aş face titlul de pe homepage cât mai relevant doar pentru termenii de top;

7. Conţinut;
7.1. Este suficient conţinut text pe site?
Am văzut că aveţi destul de mult conţinut pe site, am fost în special impresionat de regulamente; Pe de altă parte, dacă aţi mai putea produce conţinut pe site (alte regulamente, alte informaţii despre joc, mai multe imagini, un blog, o secţiune de ştiri, o secţiune de comunicate de presă), asta n-ar fi rău deloc.
De asemenea, eu cred că v-ar ajuta dacă aţi încuraja comentarii pe site, aţi obţine conţinut generat de utilizatori şi aţi avea conţinut diferit de alte site-uri; E riscant un pic totuşi, că poate veţi primi şi comentarii negative; Dar cel puţin pe un eventual blog aş încuraja comentariile.

7.2. Tag-urile <h1> sa fie Ok;
Nu folosiţi tag-urile <h1>, <h2>, <h3>, nici măcar pe Homepage; Sugestia mea ar fi să folosiţi acest tag, ajută pentru motoarele de căutare; În tag-ul <h1> de pe paginile site-ului e indicat să fie trecut titlul paginii; Unele pagini, cum sunt paginile cu regulamente, pot avea şi tag-ul <h2> (puneţi acolo subcapitolele unui regulament); Vedeţi aici informaţii suplimentare despre acest tag.

8. Meta tag-urile;
8.1. Keyword stuffing?
Aveţi meta tag-ul Keywords pe site şi în general e unic pentru tot site-ul.
Sugestia mea ar fi să evitaţi să vă chinuiţi să scrieţi meta tag-ul keywords, e inutil. Singurul motor de căutare care îl mai folosea era Yahoo!, dar acest motor de căutare a cedat locul lui Bing.
De asemenea, legat de conţinutul site-ului, nu am sesizat să aveţi keyword stuffing în site; Sunt însă deranjante linkurile din josul paginii, către directoare web; Aş evita să le pun; De asemenea, sunt câteva pagini care au titluri un pic cam aglomerate cu cuvintele cheie în Title (1, 2, 3);

8.2. Meta description:
a. să existe – Nu aveţi din păcate acest tag;
b. uzabilitate – Uzabilitatea ar însemna însă ca oamenii să fie îndemnaţi să facă click pe rezultatul din Google:
a. În mod direct (”Intraţi pe site” / “Faceţi click” / “Vă aşteptăm pe site”);
b. Prin prezentarea unor beneficii (”Site-ul vă oferă X şi Y şi Z”, “Avantajul folosirii site-ului este că A, B, C”);
Descrierea ar fi bine să fie făcută cu gândul la oamenii care caută un termen la Google, găsesc site-ul, şi apar două rânduri de text; Faceţi textul cu gândul la acei internauţi, şi o să fie bine; Exemplu de descriere pentru homepage: “Pro biliard: va oferim atat mese din import, cat si mese realizate la comanda. Ca servicii: realizam reconditionari, montare mese si consultanta. Vă invităm pe site.”.

8.3. Meta robots tag;
Ar fi indicat sa aveţi acest tag doar pentru paginile la care nu doriţi sa daţi acces motoarelor de căutare (paginile de administrare a site-ului ar putea fi exemple).
În momentul de faţă nu folosiţi acest tag pe site, nu e niciun rău în asta.

9. Redirect-uri;
9.1. Live HTTP headers (inclusiv alte domenii, mai multe pagini);
M-am uitat cu add-on-ul de FireFox la mai multe pagini de pe site şi la pagini inexistente; Părţi bune:
a. Am văzut că returnaţi codul 304 pentru fişierele care nu s-au modificat de la ultima accesare;
b. Cel mai frecvent returnaţi codul 200;
c. Dacă eu aleg să încarc o pagină care nu există pe site, voi primi mesaj de eroare 404; Foarte bine; Încă ceva: indicat ar fi să primesc şi un mesaj de eroare, să mi se arate o căsuţă de căutare şi un scurt sumar al site-ului; Dacă tot nu există pagina şi am intrat la voi pe site, daţi-mi ceva de făcut;
d. Ca problemă, am întâlnit:
“———————————————————-
www.pro-biliard.ro/images/productie2.jpg

GET /images/productie2.jpg HTTP/1.1
Host: www.pro-biliard.ro
User-Agent: Mozilla/5.0 (Windows; U; Windows NT 5.1; en-US; rv:1.9.1.3) Gecko/20090824 Firefox/3.5.3 (.NET CLR 3.5.30729)
Accept: image/png,image/*;q=0.8,*/*;q=0.5
Accept-Language: en-us,en;q=0.5
Accept-Encoding: gzip,deflate
Accept-Charset: ISO-8859-1,utf-8;q=0.7,*;q=0.7
Keep-Alive: 300
Connection: keep-alive
Referer: www.pro-biliard.ro/
Cookie: trafic_h=f990d36e842l277e96193ac5891acff8*1255962910*pro-biliard.ro*1256012088*1256013983*4; trafic_v=1

HTTP/1.x 404 Not Found
Connection: Keep-Alive
Keep-Alive: timeout=2, max=97
Content-Type: text/html; charset=iso-8859-1
Content-Length: 290
Date: Tue, 20 Oct 2009 05:45:45 GMT
Server: Apache
———————————————————-”
dar tot o problemă e şi:
“———————————————————-
http://linkuri.cere.ro/images/cere2.gif

GET /images/cere2.gif HTTP/1.1
Host: linkuri.cere.ro
User-Agent: Mozilla/5.0 (Windows; U; Windows NT 5.1; en-US; rv:1.9.1.3) Gecko/20090824 Firefox/3.5.3 (.NET CLR 3.5.30729)
Accept: image/png,image/*;q=0.8,*/*;q=0.5
Accept-Language: en-us,en;q=0.5
Accept-Encoding: gzip,deflate
Accept-Charset: ISO-8859-1,utf-8;q=0.7,*;q=0.7
Keep-Alive: 300
Connection: keep-alive
Referer: www.pro-biliard.ro/
Cache-Control: max-age=0

HTTP/1.x 301 Moved Permanently
Vary: Accept-Encoding
Connection: Keep-Alive
Location: http://director.cere.ro/images/cere2.gif
Keep-Alive: timeout=5, max=100
Content-Length: 248
Content-Type: text/html; charset=iso-8859-1
Date: Tue, 20 Oct 2009 05:45:45 GMT
Server: Apache
———————————————————-”
De ce e o problemă? Primul cod arată că faceţi o cerere către o imagine care nu există, iar al doilea cod e o redirecţionare care nu are ce căuta la voi pe toate paginile;

10. Link-uri interne;
10.1. Numărul de linkuri;
Pe pagina principală aveţi 32 linkuri, iar pe pagina de contact 34.
În opinia lui Matt CUTTS, manager al echipei webspam la Google, e bine ca orice site (da, şi afaceri.net) să aibă pe o pagină mai puţin de 100 de pagini; Aţi îndeplinit cu succes această condiţie;

Hint: instalaţi browser-ul Opera, deschideţi o pagină de pe site în Opera, lăsaţi-o să se încarce complet, Tools => Links, copiaţi toate linkurile în Excel şi vedeţi câte linkuri aveţi, se face repede totul. Iar după aceea găsiţi soluţii de reducere a numărului de linkuri din pagină. Vedeţi opinia lui Matt CUTTS pentru detalii.

10.2. Textul de ancoră:
În enorma majoritate a situaţiilor, aveţi text de ancoră corect, inclusiv text Alt pentru imagini (am verificat tot cu Opera, vezi mai sus Tools => Links); Excepţie fac exact linkurile de care ar trebui să scăpaţi oricum, cele din josul paginilor, către directoare web.

10.3. Verifică nofollow; Daca există, vezi sa nu fie în plus, dacă nu există, vezi să nu existe linkuri către site-uri SPAM;
Am văzut că nu aveţi nofollow pe site; E foarte Ok să nu folosiţi nofollow, nu aveţi linkuri potenţial primejdioase; Până recent, Google nu transfera Page Rank linkurilor cu nofollow, şi nici nu scădea din Page Rank-ul pe care îl poate da pagina altor pagini; În prezent, Google nu transferă Page Rank-ul (deci de trimis Page Rank mai departe nu trimiteţi), dar vă scade din Page Rank-ul paginii proprii (adică chiar dacă nu trimiteţi mai departe Page Rank, el tot vi-l scade); Detalii despre asta la SEOmoz;
Deci pe viitor folosiţi nofollow strict dacă se cere (comentarii potenţial spam, semnături forum potenţial spam), nu în orice condiţie; Pentru comentarii pe blog, de exemplu, puteţi pune nofollow (vine standard cu platformele de blogging WordPress şi Blogspot).

11. Locaţie geografică;
11.1. Ţara IP-ului site-ului;
IP-ul este din România (vezi mai sus), ceea ce e excelent, dar puteţi oricum specifica ţara site-ului şi în Google Webmasters Tools, vă indic să faceţi asta (oricum, probabil a recunoscut deja ţara);

11.2. Ce TLD ai?
Site-ul are extensia .ro, ceea ce mă mulţumeşte pe deplin; Este foarte bine acest lucru pentru căutări în România;

11.3. La pagina de contact să ai o adresă fizică;
Aveţi asta, aş pune chiar şi în footer adresa fizică, sau măcar în titlul paginii Contact (ajută la căutări de genul Biliard Bucureşti);

11.4. Înregistrează-te pe Google Local;
Puteţi face asta prin folosirea API-ului Google Maps, v-ar ajuta la unele căutări pentru care nu ocupaţi poziţia 1 (cum e cazul cuvântului “afaceri”); Mai puţin important;

12. Linkuri externe;
12.1. Textul ancoră sa fie corespunzător cu ce e pe site-ul destinaţie;
Da, se întâmplă asta în majoritatea paginilor; Am întâlnit însă şi câteva linkuri cu text ancoră de forma: www.site.ro (cele către directoare web), şi aş pune în schimb ca text ancoră titlul paginii (eroare minoră); Pe de altă parte, s-ar putea ca directoarele web să nu vă permită să faceţi asta; Încă un motiv pentru a şterge acele linkuri;
Problema cu acele linkuri e că textul de ancoră nu îi avantajează pe cei care deţin site-ul. Vizitatorii vor înţelege probabil la ce se referă fiecare link în parte, dar indicaţia mea ar fi să puneţi un text de ancoră tipic.

Pot analiza conform Google care sunt linkurile către voi: Iar Yahoo zice asta; În opinia mea faptul că aveţi doar puţine linkuri listate în Google nu e neapărat un indicator realistic, dar dacă ar fi să îi dau crezare acelui număr, înseamnă că aveţi o mică problemă cu numărul mic de linkuri; Aş găsi o soluţie să cresc numărul de linkuri; Ce vă sugerez este să vă uitaţi în Google Webmasters Tools, dar şi în variantele oferite de Bing şi Yahoo! pentru webmasteri şi să analizaţi textul de ancoră; Puteţi avea acces la mult mai multe linkuri acolo;

Yahoo! afişează 1.000 de linkuri de la voi (din cele peste 7.500 pe care le-a detectat), ceea ce arată că aveţi totuşi o activitate susţinută în strângerea de linkuri; Din păcate, majoritatea linkurilor sunt din directoare web;

12.2. Deep link-uri? Verifică să nu ai toate linkurile către homepage;
Toate cele patru linkuri pe care le-am văzut la Google şi Yahoo! sunt către pagina principală; V-ar fi util să aveţi linkuri către pagini interne ale site-ului, puteţi cere partenerilor dumneavoastră să facă linkuri şi către pagini interne;

12.3. Link-urile arată natural?
Linkurile din directoare web nu arată natural, dar aveţi şi linkuri de la site-uri partenere (exemplu).

12.4. Pagini cu link-uri;
Toate paginile au linkuri către directoare web, le-aş elimina;

12.5. Suficiente link-uri?
Da, sunt destul de mulţumit de numărul de linkuri; Aţi putea totuşi să creşteţi calitatea acelor linkuri;

13. HTML Semantic;
13.1. Pagini care se încarcă greu?
Dimensiunea medie a unei pagini de pe site e undeva la 150 Kb, iar dimensiunea unui fişier HTML este cam 20 de Kb; E foarte mulţumitor, aveţi pagini care se încarcă repede;

13.2. ALT text pentru imagini (mai ales cele cu linkuri);
În general aveţi text alternativ pentru imaginile la care e bine să aveţi; Aş pune nişte texte alternative mai descriptive la portofoliu de exemplu;

13.3. Pagini cu text formatat greşit;
Am detaliat de fiecare dată când am întâlnit problema aceasta;

__________
Tragem linia: Pro Biliard este un site cu design plăcut, care poate fi perfecţionat.

Aşadar, cum văd eu că s-ar putea dezvolta Sheblogs?
1. În opinia mea, un blog doar pozitiv, ultra-de-bine ş.a.m.d. e de preferat unuia mai negativ; În acest sens, poate categoria “Carcotasa de serviciu” are şi alternative?
2. Pe un blog pentru femei mă aştept la personalitate; Asta înseamnă:
a. Design puternic; (nu aveţi, e doar o temă de WordPress parţial modificată; ar trebui un design unic pentru blogul ăsta, nu neapărat acelaşi design ca la 121.ro)
b. Logo bun; (Ok, prin asta înţeleg mai mult de două culori, cu small caps şi un font banal; un logo nu e un text care poate fi afişat şi ca text)
c. Autoarele să aibă profil; Poate să fie şi în sidebar o poză mică cu numele autoarelor, dar neapărat să ducă la o pagină mare cu toate autoarele, cu poze de dimensiuni medii şi un paragraf de vreo 100 de cuvinte despre fiecare; Şi – foarte important! Să zicem că fiecare autoare are cont de Twitter, are unul pe Facebook; De asemenea, are un cont pe YouTube unde marchează ca favorite anumite clipuri; Iarăşi, poate o autoare foloseşte Google Reader şi partajează unele informaţii cu lumea întreagă; Pentru toate aceste lucruri ar trebui să fie link individual;
d. Pagina de contact să fie muuuuuuult mai cuprinzătoare decât un formular de contact; As in muuuuuuuult mai cuprinzătoare; Să aveţi hartă, telefon, email, Twitter, să fie listate toate autoarele, să îmi ziceţi ce faceţi cu adresa de email;
e. Featured posts – să văd dom’le (sau doamnelor) o dată la 3-4 zile un articol care rupe gura târgului; Ei bine, pentru aşa articol faceţi o secţiune specială pe site;
f. Cum ar fi ca iarna să aveţi un design alb, toamna unul roşu, vara unul galben, etc., în funcţie de anotimp? Sau dimineaţa un design vesel şi noaptea un design închis la culoare? Sau pentru persoanele care intră pe site din Braşov o mică imagine într-un colţ cu Piaţa Sfatului? Tehnic, se pot implementa oricare din aceste soluţii;
3. Eu mă aştept ca pe un blog să am o pagină dedicată Arhivei; Pe acea pagină să pot vedea toate articolele, sortate crescător sau descrescător după criterii de genul:
a. Cele mai citite articole;
b. Cele mai votate;
c. Articolele cel mai frecvent trimise mai departe;
d. Articolele cele mai printate;
e. Articolele cu note cele mai mari (diferit de cele mai votate, că pot primi şi note mici);
f. În fine, o listă cu articolele pe care le recomandaţi voi;
Şi când spun listă cu toate articolele, nu e nicio exagerare – vreau să văd o pagină (sau multipaginare, dacă vă place) cu toate-toate articolele, abia aşteptând să aleg din ele vreo 10-20 pe care să le deschid în taburi;
Dacă pot alege listele de mai sus doar pentru o perioadă (ultima lună, ultimul an, ultimii 2 ani), vă îmbrăţişez!
4. Îmi place că aveţi blogroll-ul pe o pagină dedicată; Ce aş face eu mai bine ar fi să pun descrieri pentru fiecare site din lista aia; A! Şi linkul paginii blogroll n-are cum să fie ăsta! N-are cum!
5. Îndemn de a posta? Păi voi aveţi o ditamai comunitatea; Cereţi-le ajutorul:
a. O pagină dedicată contribuţiei de a posta; Faceţi-mi să îmi fie uşor să vă trimit un mesaj, o poză un clip;
b. Cereţi feed-back! Faceţi o pagină în care solicitaţi feed-back comunităţii; Puteţi merge cu statistici de genul ăla la sponsori;
6. Funcţionalităţi:
a. Vreau să mă abonez la blog prin email;
b. Vreau ca fiecare articol să aibă o variantă printabilă;
c. Vreau să pot căuta pe site (şi) cu Google search (e mult mai puternic decât search-ul standard al WordPress şi ştiu pe de rost toţi operatorii; Ce operatori WordPress ştiu? Niciunul;
d. La sfârşitul unui articol oarecare să existe o secţiune cu “Articole asemănătoare”;
7. Multimedia – mă aştept ca un mesaj oarecare să aibă, întotdeauna, una dintre cele de mai jos:
a. Imagini;
b. Clipuri video;
c. Muzică;
d. Albume foto (mai mult decât o poză, să văd poze pe o anumită temă); Link-ul către un asemenea album pe Flickr e foarte recomandat!
e. (puteţi încerca) Colaborare cu un realizator de benzi desenate, pentru a crea pe site-ul vostru ceva gen Dilbert, sau Fredo & Pidjin;
8. V-aţi gândit să faceţi parteneriate cu magazine (de modă, de exemplu) din România, şi să le propuneţi parteneriate – “Membrele Sheblogs.ro au reducere la voi 5%, noi în schimb vă trimitem cliente şi vă promovăm pe site”;
9. Personalizare – aş vrea să intru în contul meu pe site, şi asta să îmi permită:
a. Să îmi aleg cum vreau să arate site-ul – culori;
b. Să pot să customizez pagina principală (să înlătur anumite secţiuni, să adaug altele);
c. Să urmăresc doar anumite autoare, să pot să nu văd vreodată comentariile anumitor persoane;
d. Să primesc urări de ziua mea;
10. Aş încerca ca, din când în când, să fac exerciţii cu comentatoarele, de genul: “Aşteptăm de la voi cele mai bune idei de cadouri de Crăciun; 10 dintre ideile voastre vor ajunge într-un articol dedicat pe pagina principală”; În plus, promovaţi comentariile mai lungi şi mai bine documentate decât unele tipice ca articole – luaţi un comentariu şi îl faceţi articol! (cu aprobare, desigur)
11. Recomandări:
a. Mă aştept de la un site ca al vostru să îmi recomande site-uri ale concurenţei; Nu glumesc, oricum le pot găsi singur, dar ziceţi-mi şi voi;
b. Daţi-mi linkuri către tooluri de pe net utile mie (cum calculez IMC, cum calculez caloriile dintr-un tort nu-ştiu-de-care, cum măsor performanţa mea la alergat, care e pulsul maxim pentru o vârstă? etc.); Există astfel de tool-uri, daţi-mi link şi/sau adaptaţi tool-urile respective pentru România;
12. Rețele sociale:
a. Am văzut widget-ul de Twitter, dar aş vrea şi Facebook şi poate şi Hi5 (da, ştiu) şi/sau LinkedIn;
b. La fiecare articol cred că ar fi util un buton de ReTweet; Doar pentru Twitter;
13. Chestii legale:
a. De ce nu scrieţi că folosiţi WordPress?
b. O pagină cu Termeni şi condiţii?
c. O licenţă de tip Creative commons? Doar puneţi acolo că nu daţi voie să se preia nimic, dar puneţi aşa licenţă;
14. Mă aştept să găsesc pe site o pagină Despre noi foarte detaliată;
15. Ca şi conţinut
a. Reguli generale:
i. Comentarii despre ştiri de actualitate (gripa porcina, prima casă, căderea Guvernului);
ii. Mă aştept ca un articol să aibă foooarte multe linkuri către site-uri externe (ceva gen Wikipedia);
iii. Prefer să citesc lucruri noi, sfaturi practice despre cum se face X şi Y, liste de tipul “10 soluţii pentru a …”;
b. Ce secţiuni aş vrea să aveţi pe site şi nu găsesc?
a. Cum să te îmbraci / cum stă nu te îmbraci;
b. Ecologie;
c. Regiuni gen Asia, Africa, America de Sud – mi-ar plăcea să citesc despre ele;
d. Getting things done, time management, life-work balance, alegerea jobului (exemplu de site care face asta; încă unul; sunt printre puţinele bloguri/site-uri pe care eu le citesc);
16. Am citit una articol, am ajuns în partea de jos a site-ului, la footer; Daţi-mi ceva de făcut; Voi n-aveţi footer! Păi puneţi acolo link-uri către ce vreţi voi, dar puneţi ceva acolo;
17. Site-ul prefer să fie simplu (iar faptul că aveţi un widget în Flash cu Twitter arată că nu apreciaţi simplitatea; Acel Widget poate fi la fel de bine un widget text);
18. Întâlniri în lumea reală cu membrele comunităţii?
19. Două chestiuni de design:
a. Nu îmi place deloc că, dacă aţi adăugat Concurs în meniul site-ului, s-a “rupt” pe două rânduri; Foarte neprofesionist;
b. În momentul de faţă header-ul vostru are peste 700 de pixeli pe verticală; Ca să traduc această informaţie – este enorm! Reduceţi header-ul!
20. Sfat de final – nu urmaţi TOATE sfaturile mele. :))

Cam asta e tot. Revin luna viitoare cu un review al site-ului, asta a fost doar generarea de idei, dar e premiu în fiecare lună. :)

Notă: pentru concurs Sheblogs.ro.

Ok, cumpărăm bilete, ne pregătim să râdem bine la Ice Age: Dawn of the Dinosaurs (Ice Age 3 – Epoca de gheaţă 3: Apariţia dinozaurilor). Intrăm în sală, câţiva spectatori. Ok, nu e aşa de rău asta.

Începe spectacolul. Se face reclamă la câteva filme, printre care şi la Ice Age pe care voiam să îl vedem. Ne amuzăm pe seama acestui lucru.

Începe filmul. Ne uităm, nu ne vine să credem – alt film. Verificăm biletele, verificăm sala, da, era sala bună, doar că alt film. Suntem descumpăniţi. Mergem la doamna care vindea bilete, îi spunem problema, sună prin staţie şi schimbă filmul.

Bineînţeles în sala lumea (puţină) se amuza pe seama acestui lucru. :)

Bun. Întâi de toate pornesc de la presupunerea că aţi vizitat pagina mea de Last Fm. Ce e Last Fm? La origine, e vorba de un radio online mai inteligent. Astfel, dacă asculţi o formaţie sau o melodie anume, Last Fm îţi poate sugera melodii şi formaţii pe teme asemănătoare cu cele alese de tine. Cumva asemănător cu Pandora (care nu funcţionează în România). Pentru ca o melodie să fie indexată, trebuie să aibă tagul ID3.

Ei bine, eu folosesc Last Fm pentru alt scop – statistici. Tot timpul pornit odată cu WinAmp-ul, Last Fm îţi poate zice cam ce asculţi. Ca idee, cele mai ascultate trei melodii de către mine sunt: Katerine – Ayo technology, Johnny Cash – Solitary man şi Amy Macdonald – This is the life. Ca formaţii, ascult Johann Sebastian Bach, Johnny Cash, Ada Milea, Pasărea Colibri, Yann Tiersen şi Katerine.

Revenim. Când ascult eu muzica? Păi ascult cam tot timpul cât stau la PC, şi stau la PC destul de mult. Mă relaxează foarte mult să ascult muzica care îmi place. Mă simt teribil de bine, mă emoţionez şi entuziasmez ascultând muzică. Pot asculta şi lucruri care nu îmi plac în mod deosebit, doar pentru a îmi dovedi că am puterea să fac asta.

Am stat recent vreo săptămână ascultând doar muzică clasică, şi anume Bach (vreo 3.000 de melodii), fără să ascult şi melodiile mele favorite. Nu pot să zic că m-am simţit extraordinar în timp ce făceam asta, dar exerciţiul în sine a fost excelent şi asta m-a încurajat să continui.

Cum aflu de melodii noi? Păi sunt numai urechi când sunt prin oraş şi aud o melodie bună. Apoi ascult melodiile favorite ale prietenilor mei. Apoi ascult muzica oamenilor pe care îi îndrăgesc. Mai aflu despre cântece noi şi de pe bloguri. Uneori ascult radio.

Cum obţin muzica? Fără să intrăm în detalii legale, obţin muzica de pe reţele gen DC++ sau torenţi. Caut melodii cu calitate cât mai bună (aproximativ jumătate din melodiile mele au cel puţin 5,000 de Kb, ceea ce arată că sunt la un bitrate ridicat). Îmi place să mă uit şi la clipuri video, şi descarc şi melodii sub formă de videoclipuri. Când am nevoie de energie, prefer să văd un clip, mai degrabă decât să ascult sub formă audio.

Cum abordez situaţia One hit wonder (artişti care lansează doar un cântec) versus artişti cunoscuţi? Simplu: dacă un artist îmi place doar pentru o melodie, ascult acea melodie repetat. Dacă un artist îmi place cu un întreg album, sau, foarte rar, cu întreaga discografie (e cazul Adei Milea şi a Păsării Colibri), ascult disc după disc toate melodiile lor. Am vreo 300 de clipuri video şi din când în când mă mai delectez cu câte un film muzical, la care de cele mai multe ori mă uit cu subtitrare în limba engleză.

Cum am grijă de muzica mea? Păi, şi datorită Last Fm, enorma majoritate a muzicii mele preferate (aproape 500 de melodii individuale şi încă pe atâtea grupate în albume) are tag-ul ID3 şi toate melodiile mele sunt de forma Artist – Melodie. Mp3-urile din albume au inclusiv ArtWork (poză album). Pentru a pune tag-uri pentru multe melodii, m-a ajutat foarte mult software-ul GodFather (e un program un pic complicat, dar cu rezultate spectaculoase). Similar, am căutat să am clipuri video de calitate bună (jumătate din ele ocupă peste 40.000 de Kb spaţiu pe disc) şi să fie şi ele de forma Artist – Melodie (din pura plăcere de a arăta bine).

Notă: Acest articol participă la concursul Radio Whisper.

1. Ca idee de principiu, românii intra pe Facebook şi pe Hi5 pentru că mai sunt români acolo, şi nu intră pe MySpace pentru că nu întâlnesc români; Focusul ar trebui în primul rând să fie pe atragerea comunităţii; În opinia mea, Hi5 oferă funcţii puţine, defunctul Yahoo! 360⁰ avea aceeaşi problemă, câtă vreme Facebook e o minunăţie ca funcţionalitate şi setări; Dar românii intrau pe Yahoo! 360⁰ pentru că erau alţi români acolo; Mulţi români atrag şi mai mulţi români;
2. O altă idee de principiu: funcţionalitate; Între Hi5, Yahoo! 360⁰ şi Facebook, voi alege Facebook pentru funcţionalităţi (geeks clar preferă asta); Deci o idee banală, un truism, ar fi ca Neogen să ofere chestii mişto, cu tot felul de setări; Nu am mari lucru de spus aici, dacă iei la analizat MySpace, Facebook, Orkut, Twitter, LinkedIn, îţi vin idei; Sfatul meu ar fi să analizaţi astea pentru idei muuuuuulte.

Aşa că mă întorc la prima idee – cum faci comunitatea? Asta ar fi buba, de aici vin toate (dacă sunt sprijinite şi de o platformă bună). Soluţii:
1. (te legi de cei care îşi iau PC nou) Internetul încă nu a penetrat toată România; Cum ar fi ca orice român care îşi ia PC printr-o firmă mai mare şi cu un sistem de operare să primească un fluturaş – Intră pe Neogen.ro, vei găsi colegii tăi acolo;
2. (liceeni) Poţi începe să faci ce a făcut Facebook – s-au dus la licee şi şcoli şi campusuri; Poate fi:
a. O promovare lejeră – pliante / concursuri / pur şi simplu prezenţa ta acolo contează – fă un stand în liceul X de promovare; Fă vizite la orele de dirigenţie; Sponsorizează chioşcul din faţa şcolii; Renovează sala de sport;
b. Ceva mai manipulativă – poţi face parteneriat public-privat (da, din ăla rău) şi să fie o legătură între Ministerul Învăţământului şi Neogen; Sau să faceţi legături la nivel de şcoală – Şcoala X primeşte găzduire site pe Neogen, cu condiţia ca elevii să se înscrie pe site;
3. (oameni de afaceri) Ei, aici lucrurile se complică şi probabil va trebui o secţiune specială pentru aşa ceva, dar teoretic ai putea face un LinkedIn în limba română; E puţin tardiv, LinkedIn e bine împământenit, dar se poate; Cu condiţia ca prietenii de pe Neogen Liceu să fie diferiţi de prietenii mei de pe Neogen Business;
4. (mai-puţin-ştiutorii) Dom’le, mie îmi e greu să îi zic unui unchi de-al meu, contabil, 50+ ani, care nu ştie LinkedIn, să intre pe o reţea socială; I-aş putea recomanda LinkedIn şi cel mult Facebook, dar probabil că la un moment dat ar trebui să îi explic – ce-i ăla prieten, ce e ăla status, ce e ăla un eveniment; Ce îmi lipseşte mie, şi nu numai în România, e reţeaua-socială-pentru-începători; Totul să fie în română, totul să fie simplu (gen Twitter sau cel mult LinkedIn); Să aibă un manual gros, PDF, cu toată reţeaua, dar şi un manual subţire, pentru fiecare pagină în parte a reţelei; Ei, dacă ar exista o aşa reţea, aş putea să i-o recomand unchiului meu;
5. (integrator) Eu am Twitter, Facebook, LinkedIn, Last Fm; Mi-ar prinde bine un integrator, românesc sau nu, care să funcţioneze; Aş intra pe Neogen dacă aş găsi o funcţie de integrare care să fie mişto;
6. (open source) Dacă Neogen ar avea un API (da, am văzut asta), cred că ar putea atrage mai multe vizite;
7. (grupuri) În prezent există un blog al melcilor (adică nişate), există grupuri de discuţii pe orice temă (adică uşor de folosit, via email), şi sunt forumuri generaliste (pe care ai şansa să primeşti un răspuns); Dar încă se mai poate; E loc pentru un site care să ofere servicii tari pentru comunităţi; Ce m-aş aştepta de la o reţea socială care să pună accent pe grupuri şi comunităţi?
a. Să fie uşor de folosit pentru geeks ca un forum (cu thread-uri, subiecte) şi la fel de accesibil ca un grup Yahoo! (să poată fi citit şi pe email); Soluţia – ori o soluţie mail-to-forum, ori doar un forum cu posibilitatea de a citi (nu răspunde) mesajele noi prin email (în cazul ăsta puneţi şi RSS);
b. Eu aş aprecia de la o astfel de comunitate dacă ar avea mulţi membri (ca Yahoo! Group-urile) sau dacă ar avea oameni deştepţi pe ele (ca unii forumişti); Cum atrageţi aşa ceva, nu ştiu clar, dar în opinia mea aţi putea avea inclusiv o motivaţie pecuniară pentru moderatori şi deţinători de comunităţi (owner-i) care chiar mişcă lucrurile (adică dacă eu fac un grup cu 1.000 de membri şi vă aduc bani în advertising şi branding, daţi-mi şi mie o măslină, o atenţie)
8. (API-uri) Eu vreau să intru la voi pe site şi să văd clipuri YouTube, să vorbesc pe Messenger, să mă uit pe o mash-up Google Maps, chestii de-astea; Intru la voi şi văd promovare între site-urile Neogen; Whoops! Păi puneţi linkuri şi la eJobs, nu doar la BestJobs; Dacă intru pe eJobs şi găsesc joburile eJobs, e bine; Dacă intru însă la BestJobs şi găsesc link şi către joburi de la voi dar şi linkuri către joburi BestJobs, păi de ce să mai intru la eJobs? Intru la voi şi găsesc acolo.

Ce mă aştept de la un site cu comunităţi online şi nu găsesc?
1. Când e ziua unui amic de-al meu să îi pot trimite un SMS gratuit de la voi;
2. Când e Crăciunul şi Paştele, chit că eu nu trimit felicitări vreodată, să îmi daţi voi voie să trimit nişte felicitări din alea cât se poate de clasice (poa’ să scrie şi Neogen.ro într-un colţ că nu mă deranjează) şi eu doar să scriu un text şi adresa şi să vă bateţi voi capul;
3. Aş intra la voi pe site dacă aţi avea o chestie gen Orange Film (în fiecare miercuri două bilete la cinema la preţ de unul); Găsiţi ceva asemănător – muzee / teatre / expoziţii / conferinţe / găsiţi ceva!
4. Google e bun, Bing e bun şi el; Mai bun decât astea două ar fi doar un agregator din ambele; Dacă faceţi un agregator bun, pot intra pe site-ul vostru;
5. N-aveţi echipă; Ok, l-am văzut pe Călin FUSU la nişte conferinţe şi … errr, cam atât; Pentru o reţea socială, mă aştept să am datele tuturor programatorilor, designerilor şi PR-iştilor (era să scriu -istelor) pe site; Toată lumea cont, participări la evenimente, speech-uri, alea alea; Toţi obligatoriu blog, cont de Twitter, cont de Facebook, cont de – ptiu, drace! – Trilulilu; Da’ toţi; Şi daţi la contact liste cu toate astea; Că îi zic eu lui nenea de la Neogen ads ce nu-mi place la sistemul lui;
6. O analiză a altor reţele sociale, inclusiv a mea, din care să nu reiasă că a mea e cea mai bună; Dacă îmi fac lucrarea de diplomă / disertaţie masterat / doctorat să am în acea lucrare o mie şi una de date; Un studiu profi despre reţele sociale; Sau sponsorizaţi un doctorand şi îi ziceţi să îşi publice lucrarea la voi pe site;
7. O pagină anti-spam; Dacă mă înscriu acolo să nu primesc vreodată mail de la voi.

Cam asta.

Cea mai mare dilemă pe care o am eu când fac aşa alegere e: dacă vrei să îl lansezi ca nişă, de ce nu există deja?

Hai să o luăm altfel: care sunt limitările generale ale unui magazin online?
a. Nişa există deja; Whoops, e o problemă;
b. Nu e cerere; (cum am spus, e o corelaţie puternică între a. şi b.)
c. Transportul – când lansezi un magazin online o să fii nevoit să transporţi ceva undeva;
d. Metoda de plată – carduri? Aici, în România?
e. Senzaţia fizică care îţi dă încredere în produs – miros, pipăit, imagini tridimensionale, poţi proba produsul;
f. Senzaţia fizică care îţi dă încredere în vânzător – ai o discuţie cu el, îi dai bani în mână, ştii “magazinul” ăla din cărămidă, ştii strada, îl localizezi;
g. Stocul – e o problemă dacă vinzi frigidere.

E, acum hai să ne uităm puţin la tipurile de magazine virtuale pe care să le lansăm şi să filtrăm din opţiuni (sau măcar să dăm contra-argumente):
a. Să faci un magazin care vinde servicii (curăţare mobilă de praf, angajare firmă de pază, servicii de contabilitate); De obicei magazinele de genul ăsta se duc în două direcţii – merg spre ideea unui portal (i.) saaau oferă un extra-serviciu, de genul prima lună gratuit, îţi trimitem nu-ştiu-ce acasă (ii.); Cred că în acest caz ar putea fi definit mai clar magazinul online şi site-ul de prezentare sau portalul; Pentru mine un magazin virtual care vinde un serviciu (sau mai multe, pentru un portal) nu prea e magazin virtual; Aşa că am eliminat unele opţiuni pe partea asta;
b. Vreau să fac magazinul virtual care vinde-produse-IT-pe-care-ţi-le-dau-cu-un-zâmbet; Problema cu genul ăsta de afacere e că nu e o nişă; Toată lumea vinde produse IT, faptul că faci asta în mod deosebit (zâmbeşti când vinzi produsul, mă laşi să cumpăr în Spania produse din România, livrezi la 3 dimineaţa precis, ai fix 10 produse de orice tip în stoc, ai 3 telefoane fixe la care poţi suna la orice oră, poţi face comanda pe Twitter) e că ele nu sunt nişe; Sunt aceleaşi magazine online de IT, un pic îmbunătăţite; Eu caut o nişă; Deja e o competiţie acolo, tu vii cu o chestie; E, nişa ar trebui să fie ceva mai radicală decât o îmbunătăţire, cel puţin aşa mi se pare mie;
c. Şi ar mai fi magazinul care vinde produse de nişă; Aici intră mai multe tipuri de nişe, conform Wikipedia:
i. Nişe de localizare; Dacă mizezi pe cerere, în România o să meargă bine produsele tradiţionale, lucrurile legate de ortodoxie, fotbalul, din astea – la nivel de popor; Apoi în România, la nivel de ţară, lipsesc unele produse din Vest (cărţile de pe Amazon; ultima apariţie de telefon mobil din SUA), dar şi din Est (cine cumpără turtă dulce din Moldova şi păpuşi Matrioşka din Rusia? De ce nu ar prinde?) – dacă mizezi pe ofertă lipsă; Apoi, la nivel de regiune şi/sau judeţe, poţi avea un magazin online localizat pe specificuri locale (în Harghita şi Covasna sunt mâncăruri pe care nu le-ai găsi în Tulcea şi Constanţa; Şi reciproc; Magazine online cu specific unguresc şi magazine cu specific tătăresc);
ii. Nişe pe activităţi – un site care să vândă doar produse sportive pentru cei care abia se apucă de sport; Sau unul cu produse sportive pentru sportivi retraşi din activitate; Şi lista continuă;
iii. Demografice – bărbaţi, femei, copii, români, unguri, evrei, ortodocşi, greco-catolici, lista continuă; Site-ul care vinde acadele copiilor băieţi greco-catolici de naţionalitate ucraineană cu venituri lunare de peste 200 de RON şi care vorbesc fluent japoneza ar fi o astfel de nişă; :)
iv. Nişe psihografice; Segmentează cumpărătorii în funcţie de personalitate, stil de viaţă, valori, atitudini; O persoană calmă, cu un stil de viaţă activ, care crede în valori ale doctrinelor de stânga şi o atitudine plină de speranţă faţă de viaţă are anumite preferinţe;
v. Nişe tehnografice – de la atitudinea faţă de tehnologie, la stilul de viaţă.

Ei bine, m-am uitat eu în clasificarea de mai sus, am eliminat oferirea de servicii (şi am inclus asta la site-uri de prezentare sau la portaluri), am eliminat îmbunătăţirea unui magazin online deja existent (poate fi şi asta o nişă, dar pentru mine nu e suficient de clar pronunţată) şi m-am îndreptat spre punctul c.

Iar acum din toate tipurile de nişe pe care le poate avea punctul c., tot felul de segmentări, am ales desigur ca locaţie România (asta era o temă) şi m-am îndreptat spre o nişare în tehnologie. Aici ar fi ca magazine online ceva de genul:
a. Magazine care vând ceva hardware, îl vezi, îl simţi (boom! lista magazinelor e enormă);
b. Magazine care vând software, nu îl vezi decât pe un ecran, e doar o colecţie de biţi şi date (lista e ceva mai mică);
c. Ar mai fi magazine care îţi vând adaptări – de genul “plăteşti pentru consultanţă hardware”, “site cu acces plătit”, “adunăm la un loc oferta şi cererea de programatori”, dar astea sunt mai degrabă site-uri şi portaluri.

Eu m-am axat pe nişa software-ului. Pentru că altfel nu se poate :) am ales desigur software legal. Şi pentru că e magazin online am zis să fie software legal achiziţionat pe Internet.

Bun, software-ul arată foarte bine, e o piaţă nu atât de mare ca şi competiţie, e vorba de companii şi oameni privaţi care sunt dispuşi să dea bani pentru un program (pe care de multe ori l-ar putea obţine fără a plăti pentru el). Dar mici sunt şi pieţele locale din Tulcea şi Constanţa, mică e şi nişa demografică, mici sunt orice segmentări. Şi acum vine frumuseţea. Spre deosebire de alte nişe, nişa software-ului legal are potenţial de creştere.

Potenţial. Software-ul legal achiziționat prin Internet poate creşte pe mai multe planuri în România:
a. Numărul de utilizatori de Internet are potenţial de creştere enorm în România; În Ianuarie 2009 penetrarea serviciilor de internet în bandă largă era de 11,7%, conform unui raport al Comisiei Europene;
(îndrăznesc să pornesc de la presupunerea că cineva care foloseşte Internetul are nevoie şi de software, nu “stă” doar pe Net);
b. Conform unui raport al Business Software Alliance (BSA), pirateria software pentru PC-uri a fost de 66% în anul 2008; Faptul că e în scădere e un factor important, dar ce contează mai mult e ca are unde să scadă;
c. Business Software Alliance (BSA) a anunţat în 2009 prima condamnare din România a unei persoane juridice, cumulativ cu persoană fizică, pentru încălcarea drepturilor de autor asupra programelor software; Şi e loc de creştere şi aici;
d. Legat de cumpărăturile online, conform studiu realizat de Gemius, 40% din cei care au participat la studiu spun ca vor face mai des cumpărături online, iar 26% cel puţin la fel.

Bun, sper că e clar că:
a. E potenţial de creştere pe piaţa Internetului în general (numărul de conexiuni la Internet şi, probabil, şi software odată cu el) şi pe piaţa pirateriei (e mult software piratat);
b. Piaţa software-ului legal (şi îndrăznesc să spun şi a celui achiziţionat pe Internet) are tendinţa de a creşte (şi datorită amenzilor BSA);
c. Oamenii au din ce în ce mai multă încredere să cumpere online.

Aşadar, ce are nişa mea faţă de alte nişe este potenţial de creştere. Are însă şi ceva competiţie, aşa că forţez un pic lucrurile când zic că e o nişă. :)

Bun, de aici urmez o structură de plan de afaceri mai atipică, cea dată de Guy KAWASAKI aici.

1. Titlu: Magazin online cu software legal – www.softwarelegal.ro

2. Problemă: Ionescu ION are un calculator acces la Internet şi o mică afacere.

Dacă nu vi-l puteţi imagina pe Ionescu ION, vă invit să vedeţi un clip.

Ei, Ionescu ION vrea:
a. Să ştie despre software-ul legal (De ce legal? Cum? Cine? Când?);
b. Să afle ce opţiuni are pentru a intra în legalitate (Şi paşi concreţi);
c. Să aibă link direct de download al software-ului legal sau link către cumpărarea lui la un preţ bun; Ar prefera oferte multiple, din care să aleagă el însuşi;
d. Să aibă instrucţiuni de folosire a software-ului legal;
e. Să aibă o comunitate de oameni care au trecut prin acelaşi proces şi de la care să întrebe;
f. Să mulţumească acelei soluţii care îi rezolvă punctele a.-e. într-un anume fel (Inclusiv fără să plătească vreodată vreun ban);

3. Soluţie:
Ideea de bază a site-ului e simplă: intri la noi pe site să afli totul despre software legal în general, despre un anumit program în particular, apoi să descarci un program sau să îl cumperi pe Internet. Dacă nu te descurci la un proces, poţi cere ajutorul. Site-ul www.softwarelegal.ro nu îşi propune să rezolve toate problemele de unul singur – pentru ce nu rezolvăm noi dăm linkuri externe. Sunt 100 de site-uri externe care rezolvă o problemă? Dăm 100 de linkuri.

Domeniul www.softwarelegal.ro nu este înregistrat, conform rotld.ro. Împreună cu viitoarea echipă, se poate stabili un nume mai puţin SEO, şi mai mult uman (de ex. www.ajutooor.ro). Faptul că domeniul softwarelegal.ro e liber arată cât de puţină competiţie e pentru aşa ceva.

Site-ul va cuprinde:
a. O secţiune Tutoriale:
i. “De ce software legal?” care va aborda teme generale cu motive pro software legal (îmi pare rău, e un site partizan, nu dăm motive contra); Va avea şi linkuri către site-uri de ştiri care abordează problema software-ului piratat (de exemplu ştiri cu amenzi date);
ii. “Ce sistem de operare să aleg?” (secţiunea-crimă a site-ului, îmi “măcelăreşte” clienţii orice resursă care convinge un potenţial client să folosească Linux mai degrabă decât să cumpere Windows); Pro şi contra, linkuri către mesaje pe bloguri, linkuri cu discuţii (chiar şi flame wars) pe forumuri; Ideea de bază – dacă s-a discutat, e în limba română, şi aduce valoare, e bun;
iii. Pentru fiecare din sistemele de operare, subsecţiuni cu tipuri de programe şi la fiecare program numele programului şi o scurtă descriere (de discutat cu Softpedia.com, Soft32.com, download.chip.eu/ro şi alte asemenea pentru preluare descrieri); Suplimentar, dacă se poate: descriere detaliată a softului, comentarii utilizatori, rating dat de utilizatori, statistici despre ce a descărcat fiecare, ce alte softuri s-au descărcat şi … ta-da! linkuri către orice altă resursă de Internet care îţi oferă informaţii; Dacă despre Yahoo! Messenger versiunea 7 au fost 30 de mesaje pe bloguri, le iau, le citesc şi filtrez lista după nişte criterii (de bun simţ); Toate resursele ajung să fie listate; Cine intră pe site va putea citi orice s-a scris de calitate despre Yahoo! Messenger; Utilizatorii pot recomanda alte resurse pentru a fi incluse;

b. Secţiunea de software:
i. Ideea de bază e ca dacă un software e gratuit pe Internet să îl putem include; Parteneriat cu o firmă de hosting din România (contra reclamă să ofere hosting) şi oferim serviciu de descărcare a programelor gratuite, pe modelul Softpedia.com şi Soft32.com (dacă software-ul poate fi descărcat, îl găzduim la noi pe server, altfel dăm link direct); Software-ul va fi pentru toate platformele, nu doar Windows; Vrei un software din 2006 care nu se găseşte în prezent pe Internet (nici pe site-ul nostru nu este)?; Simplu – link direct către pagina software-ului pe Oldversion.com şi de acolo se descurcă omul;
ii. Software pe care îl vindem noi; Facem parteneriat cu Adobe şi încercăm să le vindem software-ul; E ceva la modelul nostru de business, la lista noastră de parteneri, la site-ul nostru în sine, etc. care nu le convine şi nu vor să ne vândă un software? Aici e frumuseţea; Punem linkuri la toate celelalte firme din România care vând software-ul; Putem face un parteneriat cu site-uri gen price.ro şi oricine vede pagina cu Windows 7 să vadă lista de pe price.ro cu toţi vânzătorii acelui software;
iii. Dacă o anumită categorie permite, vor exista liste cu Top-uri, gen “Cel mai bun reader PDF pe care să îl foloseşti” (şocant sau nu, Adobe Reader nu a fost favoritul cititorilor LifeHacker.com); Dacă găsesc 20 de topuri cu antiviruşi, le listez pe toate (includ şi produsele testate sau data testului);
iv. Dacă te-ai uitat prin toate astea şi n-ai găsit, putem să îţi sugerăm unde să întrebi ca cineva să îţi programeze un software de care ai nevoie şi pe care nu îl găseşti pe Internet;

c. Un forum pentru răspunsuri la întrebări generale, în plus faţă de secţiunea de comentarii a fiecărui program în parte; Vor răspunde în principal unii utilizatori la alţi utilizatori, mai degrabă decât să se implice moderatorii;

4. Model de afaceri: site-ul va vinde software legal; Sistemul de vânzare trebuie stabilit cu fiecare vânzător în parte – unii vor dori sistem de afiliere, alţii procent din vânzări, etc.; Trebuie discutat cu fiecare ofertant în parte;

Părţi bune ale site-ului: e nişat, e foarte high-tech, produsele sunt uşor de depozitat (un kit de instalare ocupă puţin loc fizic – e un CD), se întreţine uşor (un CD în cutie, la temperatura camerei, se degradează destul de greu), garanţia e externalizată (eu doar vând produsul, nu ofer suport tehnic decât ca ajutor pe forum).

5. Magia din spatele site-ului: sentimentul că faci ceva bun pentru lumea asta; Nu vinzi un produs, informezi; Nu spui oamenilor să folosească Windows şi Microsoft Office, pentru că pe astea le vinzi, ci le prezinţi şi Linux şi OpenOffice şi le prezinţi şi Mac OS şi … tot Microsoft Office, chiar dacă, să zicem, tu nu faci bani decât din soluţia Windows; Iar dacă tu nu ai un produs, asta nu înseamnă că n-o să informezi exact vizitatorul de unde să îl cumpere; Iar dacă un produs nu e în România, faci o resursă foarte detaliată “Cum comanzi un produs care se găseşte spre vânzare doar în piaţa din SUA?”; Iar dacă tu vinzi un produs, şi alţi 100 de oameni vând acel produs, iar tu nu ai preţul cel mai mic, nu ai nicio jenă să îi listezi pe toţi; Iar dacă tu vinzi Windows, nu ai nicio jenă să faci o secţiune pentru Linux la care să şi răspunzi (sau faci rost de moderatori pentru acea secţiune); Magia site-ului e că reuşeşti să transformi un proces clasic de vânzare într-unul de informare, tutoriat, şi, uluitor, faci şi bani din asta (să sperăm);

6. Marketing şi vânzări: www.softwarelegal.ro e un URL excelent pentru SEO; E şi descriptiv, mai că l-aş păstra; Dar cu viitoarea echipă ar fi bine să stabilim un nume ce poate fi un nume inexistent şi jucăuş; Chiar văd în acest site mai mult decât un titlu sec şi descriptiv, îl văd ca o chestie mai funny; Dar, din fericire, decizia nu e doar a mea, aşa că mai aşteptăm aici;

Ei, şi discutăm de marketing. Hai să îţi dau un scenariu: eu, X, sunt în IT. Mă întreabă Ionescu ION de unde să îşi ia Messenger. Vrea link, nu pot (prin absurd) să îi trimit kit-ul. Pot să îl trimit la:
a. Site-ul oficial, de unde descarcă;
b. Softpedia.com sau altele de genul (sau îi “urc” eu kit-ul pe Transfer.ro şi îi dau linkul) dacă vrea varianta în română;
c. (ta-da!) La www.softwarelegal.ro unde are o analiză despre Yahoo! Messenger (puncte tari şi slabe), primeşte alternative pentru aceeaşi reţea (Pidgin? Miranda? Trillian?), primeşte alternative pentru alte reţele (Google Talk? MSN Messenger), şi după ce a citit toate astea, primeşte şi informaţii despre lucrurile la care să fie atent când instalează Yahoo! Messenger;

Site-ul are, pentru mine, o puternică latură socială şi virală. Din acest motiv, văd promovarea ca pe un sprijin al comunităţii. Eu am site? Pun bannerul tău pe site. Am o reţea socială? Te menţionez. Mă întreabă vreodată cineva ceva despre Yahoo! Messenger – dau link către site. Văd multă promovare în rețele sociale.

În mod sigur, site-ul va avea o pagină dedicată gen “Ajută-ne să promovăm site-ul”.

Uluitor, deşi site-ul va fi folosit mai mult de oameni care au nevoie de ajutor când folosesc calculatorul (de asta am creat toate acele secţiuni de tutoriat), promovarea va fi făcută mai mult de cei care s-au să tot fie întrebaţi – “cum fac aia?”, “de unde iau aia?”. Site-ul e un site (şi) pentru începători, dar promovat de geeks. :)

Partea de vânzări e cu “depinde”; Vor fi frecuşuri (”Nu poţi vinde şi Microsoft şi Apple pe acelaşi site”), supărări (”Cum să scrii că Linux e mai bun ca Windows?”), concurenţă (nu vom avea la toate produsele cel mai mic preţ). Trebuie discutat.

Am putea obţine chiar (uluitoare) parteneriate cu Statul român şi Uniunea Europeană, amândouă interesate să promoveze o astfel de idee.

7. Competiţie: Un pic paradoxal, dar site-ul nu are competiţie; Sigur, există magazine online de software generaliste (Gecad Shop) sau de nişă (Buy Games); Dar un site pe care să intri şi să găseşti informaţii detaliate despre orice program şi o modalitate de a obţine legal acel program, indiferent de cum decizi să plăteşti pentru el, nu ştiu să existe; Dacă ar fi să analizez modelul meu de business conform Blue Ocean Strategy, nu cred că am competitor real în România;

Competiţia adevărată o văd însă cu site-urile de torenți şi programe peer-to-peer de tipul DC++. Pentru asta sper la un parteneriat cu BSA.

8. Echipa: de construit; Site-ul are nevoie de platformă tehnică, de cineva care să urmărească constant informaţiile despre programe (un Yahoo! Pipes şi un Google Alerts pot informa despre noutăţi, dar tot trebuie şi căutări clasice), de cineva care să se ocupe de vânzări, de cineva care să promoveze site-ul şi de cineva care să gestioneze proiectul.

9. Proiecţii în viitor: estimez o cerere crescută pentru software-ul legal; Îmi e greu să fac estimări financiare fără să fi discutat cu marii jucători de pe piaţa software-ului din România (pentru că, în cele din urmă, din asta ne vin banii);

10. Status şi desfăşurare în timp: proiectul este în faza în care îl vedeţi aici; Nu am un plan în timp.

Notă: pentru concurs Mugur FRUNZETTI.

Filmul care mi-a plăcut cel mai mult e un film mai atipic – Le notti di Cabiria (1957). Vă zic aici motivele.

De ce? Datorită finalului. Şi acum să mă explic: tot filmul e o construcţie pe două planuri:
a. Să iubeşti personajul principal, Cabiria, o prostituată din Italia, are emoţii care te cutremură; Trece prin toate: speranţe (care se cam năruie), bucurie şi râs, supărare şi furie; Şi tot filmul te duci cu ea şi treci prin toate stările astea;
b. Să înţelegi că trece prin greutăţi; Pe parcursul filmului îţi dai seama de cât de grea e viaţa Cabiriei; Şi tot timpul speri în ceva mai bine, speri că o să fie fericită; De fapt, Federico FELLINI (că el regizează filmul) se mai joacă cu tine şi aici: te face tot filmul să vrei să o vezi fericită pe Cabiria;

… Şi după ce Fellini se joacă cu tine, şi afli de suferinţa Cabiriei, şi o vezi sperând la ceva frumos şi apoi vezi cum speranţele sunt năruite, şi te face să ţii mult de tot la Cabiria şi să te ataşezi de ea, şi iar te pune să speri, şi iar să speri, apare finalul: toate speranţele create se năruie în final.

Iar reacţia Cabiriei din final smulge lacrimi din orice om – Cabiria zâmbeşte şi se uită la tine, spectatorul ei. E devastată de durere, i-au fost furate toate motivele să mai trăiască, după o perioadă plină de vise şi de speranţe, toată viaţa ei e năruită. Şi, cu lacrimi în ochi, ea zâmbeşte şi e fericită şi speră mult de la viaţă, deşi a trecut prin dureri enorme.

Iar bucuria asta pentru viaţă face ca filmul să fie o minunăţie.

Am scris despre filmul ăsta două mesaje pe blog, în română şi engleză.

Filmul meu favorit. Vi-l recomand cu căldură. Alte filme găsiţi aici (actualizez lista asta constant).

Ce aş face eu mai bine – grafică
1. Grafica telefonului e un telefon fix, numărul e însă mobil; Ştiu, e un simbol doar;
2. Litera “C” din logo nu e atât de pronunţată, panglica este prinsă ilogic (nu văd cum ar putea fi o panglică aşa), inima are forma literei “M”, mai degrabă decât “C”;
3. Logoul e ceva gen – cadou foarte preţios, luxos, aurit; Textul însă zice “Cadouri mania”; Scuze, dar nu prea văd legătura;
4. Linkurile nu sunt subliniate, şi nu îmi e evident pe ce pot face click şi pe ce nu;
5. Footer-ul ocupă mult prea mult spaţiu vertical; Puteţi grupa siglele mai bine;

Ce aş face eu mai bine – texte
1. Aş scrie “Harta site”, mai degrabă decât “Site map”;
2. Ziceţi “Cadouri mania – plăcerea ta, mania noastră”; Adică mania pentru cadouri e a voastră? Scuze, credeam că e a mea;
3. Titlul “Cadouri mania” în ce limbă e? În română ar fi ceva de genul “Mania cadourilor”, în engleză “Gift mania”; Voi sunteţi în limba … ?

Ce aş face eu mai bine – uzabilitate
1. Eu mă aştept ca funcţia de căutare să fie în colţul din dreapta sus, nu în partea stângă, unde se află acum;
2. Aveţi un buton de Twitter, gri, pe care scrie “Ciripituri”; Twitter nu are impact atât de mare în România ca asocierea să fie evidentă; Aş scrie Twitter, şi aş lăsa culoarea albastru;
3. În sidebar scrieţi aşa:
“Cadourimania are acum un magazin in Bucuresti: Str. Lt. Av. Marcel Andreescu nr. 15, sector 1, Dorobanti.”
Aş adăuga la acel text şi un link gen “(harta)”, care să mă ducă direct la harta locaţiei;
4. Îmi ziceţi în caseta de căutare că pot specifica preţul; Ok, ziceţi-mi şi moneda;
5. Aveţi textul “Livrarea este gratuita pentru comenzile cu valoare mai mare de 250 RON”; Faceţi şi un text gen “detalii”, care să îmi explice cât costă transportul în restul situaţiilor;

Ce aş face eu mai bine – optimizare pentru motoarele de căutare (SEO)
1. Conform YouGetSignal, sunt 213 site-uri găzduite pe acelaşi server, ceea ce e cam mult;
2. Formula pentru titluri e ceva gen
“[titlu unic pagină] – Cadourimania – magazin de cadouri online”
Poate să ajungă să fie un pic cam lung, de exemplu pe homepage e lung:
“Cadouri online inedite si decoratiuni – Cadourimania – magazin de cadouri online”
ca soluţie, aş pune o formulă de genul:
“[titlu unic pagină]: Cadouri Mania”;
3. Am două probleme cu descrierile:
a. Pentru produse ca descriere este doar titlul paginii, aş pune mai mult text acolo;
b. Descrierea pentru homepage este cam spammy şi nu mă îndeamnă să fac click; Aş pune mai puţine cuvinte cheie:
“Cadouri pentru orice ocazie. O varietate mare de cadouri inedite, cadouri pentru femei, cadouri pentru barbati. Daca doriti sa oferiti un cadou placut, deosebit unei persoane dragi, Cadourimania, magazin online, este adresa cautata”;
4. Pagina cu eroare 404 e puţin relevantă; Aş pune pe pagină o funcţie de căutare şi lista categoriilor de produse;
5. Dimensiunea medie a unei pagini este în jurul valorii de 200-400 de Kb; Aş încerca să scad această valoare;

Pagina Despre noi
1. Folosiţi prea multe adjective – “Originale, inedite, sau prezentand pur si simplu o calitate ireprosabila speram sa va ajutam in gasirea unui cadou inedit, unic, placut, atat pentru cei mari cat si pentru cei mici.”; Nu sunteţi credibili;
2. Aici trebuie o virgulă: “ireprosabila speram”; La fel aici: “SRL proprietara”;

Pagina Cum comand?
1. Ordinea cuvintelor de aici are de suferit: “dorite o fereastra va apare cu textul urmator”, “va apărea” se scrie aşa şi nu “va apare” şi puneţi virgulă după “dorite”;
2. Aici:
“Pagina “Cosul tau” aflat in partea de sus a site-ului, va ofera”
aţi pus virgulă între subiect şi predicat, aţi făcut acordul foarte ciudat (coşul e în dreapta sus, dar acordul se face cu cuvântul pagină, coşul nu oferă nimic, ci pagina, e complicat rău);
3. “parte stanga” (partea);
4. “rubrica care” (cacofonie, deşi personal nu cred în ele, politically correct e să le evitaţi);
5. “Deasemenea” (dezlegat, se repetă);

Plată şi livrare
1. E foarte amuzantă afirmaţia asta:
“Timpi de distributie: 24 – 48 ore lucratoare.”;
Dacă o zi are 8 ore lucrătoare, vă ia mai mult de o săptămână să livraţi prin curier?
2. “aceasi” (dublu “e”);
3. Referitor la:
“certificat digital emis de www.thawte.com, o companie Verisign.”
Ziceţi-mi mai multe despre Verisign, daţi-mi detalii; Nu presupuneţi că eu sunt expert în achiziţii online şi ştiu cine e Verisign;
4. “urmatorul ecran va multumeste” – ecranul îmi mulţumeşte sau voi?

Magazin Bucureşti
1. “veti gasi integralitatea produselor” – evident vreţi să spuneţi “toate produsele”, dar exprimarea curentă e foarte nefericită;
2. “Casa WAGNER” – faceţi link către acest site şi altele menţionate în pagină; Să văd eu cu ochii mei;
3. Sunt prea multe probleme cu virgulele în text, dar vă dau un exemplu:
“serie ci respectam” => “serie, ci respectam”;
“vestimentara pentru” => “vestimentara, pentru”;
“calitate respectand” => “calitate, respectand”;
4. “cafea de binevenit” (bunvenit);

O categorie de produse oarecare
1. Îmi ziceţi
“Alte idei de cadouri pentru femei: Cutiute pentru bijuterii si statuete din metal • Ceasuri decorative • Tablouri tridimensionale. ”
Ideea e că voi listaţi acolo nişte categorii, nu îmi daţi idei; Ziceţi-mi fix nişte produse recomandate, alea sunt idei; E cam vag să îmi ziceţi de categorii;
2. Eu cred că voi bolduiţi textele pentru SEO; Dacă citiţi cu atenţie acest document, o să vedeţi că bolduirea textelor aduce avantaje minimale pentru SEO, în schimb oamenii sunt clar îndepărtaţi de un text care are lucruri bolduite doar pentru SEO; Aş evita să fac asta; La fel, cu recomandarea unor articole/categorii doar pentru SEO, fără utilitate pentru vizitatori;
3. “ca cele“;
4. E foarte amuzant că în lista cadourilor pentru bărbaţi sunt 5 cadouri axate pe sticle de băuturi şi o rubrică gen “Şi altele”; Amuzante deducţiile de aici;
5. Aveţi pagini goale;
6. Aveţi pagini cu conţinut (text) asemănător – 1, 2, 3, etc.

Pagina unui produs oarecare
1. Ar fi frumos dacă la câmpul de comentarii aţi cere şi email şi dacă am vreo întrebare, să îmi răspundeţi prin email;
2. Nu înţeleg cum o motocicletă poate avea o singură dimensiune;
3. M-aş aştepta să îmi spuneţi şi masa produsului, în grame;
4. Aveţi mai multe opţiuni de recomandare a unui produs; Aş pune însă emailul primul, Yahoo! Messenger al doilea şi Twitter al treilea; E posibil să mă înşel, dar eu cred că ăsta e gradul de folosire în România;
5. Linkul cu “Aveţi întrebări?” e minuscul;

Pagina de Contact
1. Nu conţine numele unei persoane de contact;
2. Nu aveţi o poză fizică cu magazinul;
3. Textul “Conţinut” e criptic; Vă referiţi la corpul mesajului, dar poate însemna orice;
4. Unele cuvinte sunt nearticulate, altele sunt articulate hotărât:
“Numele dvs.: Adresa de E-mail: Telefon: Subiect:”
5. Nu îmi e clar care sunt câmpurile obligatorii din formularul de contact;

Blogul
1. Folosiţi uneori adjective necorespunzătoare: “animalut simpatic si majestuos“; Jucărie din pluş maiestuoasă? E doar o jucărie!
2. Nu e Ok să aveţi pe blog aceleaşi texte ca şi pe site (1 şi 2);
3. Tema blogului nu e tradusă total (by admin, tags, top, log in);

Generare de idei
1. Aş încerca să pun pe site o pagină cu garanţii – “Dacă cumpăraţi de la noi, vă garantăm …”; Puteţi garanta livrarea în n ore, puteţi garanta returnarea produsului în n zile, puteţi garanta serviciu de calitate din partea firmei de curierat, puteţi garanta că preţul nu va creşte sau garanta securitatea tranzacţiilor online;
2. Mi-ar plăcea să aveţi o funcţie de căutare avansată, doar în anumite categorii de produse;
3. Eu văd funcţia de “Cadouri bărbaţi” şi “Cadouri femei” conţinând aproximativ jumătate din produsele pe site; Voi aţi pus acolo doar lucrurile care merg exclusiv pentru bărbaţi, dar cred că sunt şi lucruri care pot fi cumpărate pentru oricine, şi produsele de pe site care pot fi cumpărate de bărbaţi sunt, în fapt, mult mai multe;
4. Pagină de Testimoniale? Dar una de Reduceri şi promoţii? Sau pagină cu Întrebări frecvente;
5. Încă nu aveţi pagină de Crăciun, Sf. Nicolae; Eu chiar vreau să cumpăr din timp;
6. Ar fi frumos să caut cadouri pentru o anumită zodie, după o anumită culoare, de anumite dimensiuni, pentru anumite tipuri de personalitate (activă, sportivă, intelectuală etc.), pentru persoane de o anumită vârstă (n ani);
7. Dacă eu vizitez 3 produse, voi aţi putea să faceţi o pagină cu produse recomandate pentru mine, pe baza a ce m-a interesat; E complicat de făcut, este necesară o programare puternică, dar cel puţin eu aş aprecia foarte mult acest lucru;
8. Ar fi frumos dacă aţi avea un feed RSS cu ultimele produse;
9. Un sistem de afiliere cumva? Simplu e prin 2parale.ro, mai complicat e să faceţi ceva gen eMag.ro, propriul sistem;
10. E interesant că din homepage nu ajung direct decât la două produse recomandate, altfel trebuie să fac click pe o categorie ca să văd vreun produs; Aş pune totuşi şi nişte produse pe homepage;
11. Pe pagina unui produs nu scrie despre stocul produsului sau despre timpul de livrare; De ce?
12. Aş prefera să pot să adaug în coş mai mult de un produs;
13. Mai multe poze cu produsele?
14. Mie personal mi-ar plăcea mai mult să cumpăr un serviciu (ceva gen plimbarea cu avionul pe care o aveţi acum) decât un produs;
15. Aş vrea să văd statistici – Cele mai vândute produse, Cele mai recomandate produse (recomandate altora via email), Produsele cele mai comentate (după ce aveţi totuşi nişte comentarii), Produsele sugerate de voi;
16. Aş vrea să pot plăti prin PayPal;
17. Dacă aveţi apariţii în presă, aş aprecia o pagină cu asta;
18. Site-ul nu are pagina Despre noi, o pagină cu Valori şi misiune, cu Conducerea companiei; De ce?
19. Mi-ar plăcea ca pe blog să vorbiţi şi de idei de cadouri, şi nu neapărat de pe site-ul vostru;
20. Meniul din stânga de pe homepage e prea lung, trebuie să fac scroll pe homepage.

_______
Tragem linia: un site plăcut de utilizat, care poate fi însă perfecţionat în câteva puncte.

Notă: pentru concurs Cadourimania.ro (magazin online de cadouri).

Acum dilemă – cum va arăta el. În primul rând cred că ar fi necesare nişte distincţii:
a. Cine îl va folosi? Cum vom arăta noi, oamenii?
b. Pentru ce îl vom folosi?

Legat de a., estimez că ştiinţa va avansa suficient încât să poţi vedea oameni de vârste foarte înaintate, copii născuţi cu predispoziţii genetice şi alimente-minune (cu proprietăţi nutriţionale foarte bogate). Filmul “Gattaca” mi se pare un bun exemplu în acest sens.

Legat de b., eu cred că vom folosi telefonul nu doar pentru convorbiri, ci şi pentru transmisii de date.

Acum hai să ne întoarcem la telefonul fix al anului 2040. Va mai fi el fix? Sigur că da, eu îl văd ca pe un mic aparat fixat de noi tot timpul. A, dacă prin “fix” înţelegem fixat de o locaţie statică, imposibil să îl transporţi, răspunsul meu e negativ. Autonomia de funcţionare a aparatelor mobile (ridicată), costul de producţie (foarte scăzut), dimensiunile (cât un ac de gămălie) vor face ca necesitatea de a avea un aparat, legat prin (vai de mine!) cablu să dispară complet.

Da, pot vedea în continuare un telefon fix în sensul de legat de o casă. Dar asta doar în condiţiile în care prin el vom putea transporta obiecte. Pui un dosar A4 în telefon undeva în Asia şi ajunge cu uşurinţă, printr-un singur apel, în Antarctica. Altfel, telefonul fix ar fi superfluu.

Alte estimări:
a. Acoperire la -20 km sub nivelul mării şi +20 km peste nivelul ei în orice loc al lumii;
b. Convorbiri gratuite (plăteşti un impozit anual în care e inclus un cost);
c. Înlocuire aparat gratuită;
d. Aparatele vor fi atât de ieftine şi accesibile, încât vei putea purta 3 aparate la tine în acelaşi timp;
e. “Chestia” care va fi telefonul fix (undeva la tine în urechi sau în gură) va putea fi folosit şi ca element de identificare sau de plăţi;
f. Dacă mă “conectez” la o interfaţă (unul din laptop-urile, calculatoarele, info point-urile din lumea asta), voi putea avea o interfaţă grafică cu toate contactele mele – date statistice despre convorbiri, imaginea persoanei din agendă;
g. Un mic obiect pe care îl ţin la mine va putea “scana” zona din jurul meu şi persoana cu care vorbesc va putea vedea o imagine în trei dimensiuni cu mine; Va putea să rotească imaginea, să mă vadă din faţă, spate, de sus sau dintr-o parte;
h. Prin telefon voi putea accesa Internetul; De aici vor dispărea automat trimiterea de SMS-uri (ce rost are, când e acelaşi lucru să trimit un email sau mesaj pe reţeaua socială a anului 2040?) şi trimiterea de MMS-uri (voi trimite un întreg album);
i. Oricum mă rotesc, oricum mă învârtesc, nu văd în lumea anului 2040 decât o mare invadare în spaţiul privat; Dacă va fi tehnic posibil să poţi avea supraveghere video în orice colţ al lumii, şi astfel să elimini complet posibilitatea ca cineva să facă un furt şi să nu se afle, va fi un teribil conflict între cei care vor securitate maximă şi cei care vor viaţă privată; Şi, din păcate, nu estimez că va câştiga viaţa privată.

Iar undeva într-o zi geroasă (dacă nu vom elimina frigul din natură) a anului 2040, la sfârşitul zilei, o să ne uităm la toate astea şi o să zicem – “E destul de Ok să pot face chestiile astea, dar tot m-am plictisit. Hai pe-afară” :D

Ştiţi ce e mai grav? Că în 2040 eu o să fiu live & kicking şi voi o să puteţi testa dacă ce am zis s-a împlinit. :))

Aşadar, ieri seara, undeva aproape de ora închiderii, eram în supermarketul meu favorit, din care fac frecvent cumpărături – Carrefour, şi nu oricare, ci ultra-centralul de la Piaţa Unirii. Pentru că era târziu, pentru că mă zoreau mesajele cu “Vă rugăm să vă îndreptaţi spre casele de marcat”, am bifat rapid lista de cumpărături. Am luat două spray-uri Pronto şi mi-am adus aminte că am nevoie de o soluţie de curăţat monitorul.

Întreb o doamnă vânzătoare despre produse de curăţat monitorul, vine şi îmi arată nişte şerveţele umede :)) şi două soluţii (din care una era tot cu şerveţele, am abandonat-o rapid, şi alta era un spray). Acum, după ce în mintea mea se formase ideea spray-ului Pronto, după ce văzusem şerveţele umede, când am văzut spray-ul, m-am gândit că e pe bază de lichid.

Ajung acasă, amân pe a doua zi curăţarea monitorului (era târziu). Dimineaţa, vesel, testez. Whoops, e cu aer. Spray de aproape 70 (fără 0,1) RON plin cu aer, care curăţa produsele cu aer. Mă uit peste el, era util pentru chestii gen tastaturi (vă reamintesc că una nouă şi bună pentru mine, aşa cum am eu, costă cam 20-30 RON) şi pentru camere foto (desigur, pentru camera mea specifică era inutilă şi aici).

Şi mă uit eu cum am putut lua un spray care nu face mult mai multe chestii decât un aspirator şi îmi dau seama că tocmai am făcut o afacere proastă.

A doua zi, azi adică, m-am prezentat la casă, unde am explicat frumos problema, doamna de la recepţie clienţi a vorbit cu un manager şi mi-au zis cam aşa: “Deşi în mod normal nu returnăm produse pentru care nu putem verifica dacă le-aţi folosit sau nu, în cazul ăsta facem o excepţie.” Şi am plecat fericit.

Ajung la mine, în Piaţa Sudului. Văd o vânzătoare foarte volubilă (discuta cu un client), care vindea struguri cu 2.5 RON (galbeni şi măricei). Dau să cumpăr, arăta ceva mai mult de 1 kg, a estimat ea că face cam 3 RON. Cumpăr şi alte produse din piaţă (vreo 4 în plus faţă de struguri) şi merg la cântarul pieţei. Toate bune şi frumoase, strugurii erau 1.05 kg (adică ar trebui să coste 26.25 RON, nu 30 RON. Diferenţă infimă, dar mă duc la vânzătoare şi îi explic problema.

Şi acum surpriza. Îşi cere scuze, îmi mai dă un strugure, zice că vorbea cu cineva şi e posibil să nu fi fost atentă, spune că mai bine dă mai mult decât mai puţin, şi, surpriza surprizelor!, îmi zice “Ce mă bucur că v-aţi întors!”

Eeee, uite că poţi fi şi împăcat (că în general nu eşti furat la cântar) şi chiar fericit (că primeşti cu un bob în plus dacă îţi ceri drepturile).

Mersi Carrefour şi Piaţa Sudului pentru o zi mai frumoasă.

Toamna 2005. Locuiam în Piaţa Sudului. Mă duc, pentru prima oară, să cumpăr nişte legume şi fructe din Piaţa Obor.

Cumpăr. Iau fructele şi legumele şi le duc la cântarul pieţei, unde era şi un fel de inspector. Cumpărasem trei lucruri, niciunul nu cântărea cât ar fi trebuit. Merg cu domnii de la Piaţa Sudului înapoi la comercianţi. Inspectorii foarte înfipţi, se ceartă, se supără. Ajungem la ultimul vânzător. La un moment dat zice “Ai plecat cu fructele şi le-ai aruncat şi acum dai vina pe mine”. Spun că nu e adevărat.

Şi acum bomba. Vânzătorul mă ameninţă cu bătaia data viitoare când mă vede. Inspectorii aud asta, sunt martori, dar tot ce fac este să îmi sugereze că ar trebui să mă duc acasă. Vreo doi ani nu m-am mai dus în zona respectivă a pieţei. Dacă am comentat vreodată la preţ sau cântar, am făcut asta pe loc, fără să mai apelez la inspectori.

Câteva concluzii pentru momentul 2005:
a. Furtul la cântar e ceva normal;
b. Inspectorii probabil ştiu de toate astea, dar nu fac nimic (să îmi dea 0,5 RON înapoi e fix zero; trebuia amendă);
c. E o înţelegere tacită între inspectori şi vânzători;
d. Uită-te înainte de a cumpăra la cel de la care cumperi şi imaginează-te într-un raport de forţă cu el/ea; Ţi-ar fi frică să te cerţi cu vânzătorul, dacă acesta ar ameninţa cu forţa?

Câteva principii de aplicat:
1. Reduc preţurile acum, în criză => O să fie îmi foarte greu după criză să le mai cresc; Plus că îmi afectează imaginea; Asta e Nu;
2. Să cresc utilitatea produsului? La o primă vedere, pot să mă întreb de ce n-am făcut asta şi în afara crizei, aşteptam criza ca să cresc valoarea intrinsecă a produsului? Da, e o soluţie şi asta;
3. Cred că o companie orientată spre retail ar trebui să fie orientată spre principiul DIY (do-it-yourself, fă-singur-toată-treaba); Astfel, cumpărătorii să îşi aleagă marfa, să o cântărească, să pună produsul în pungi, să ducă coşul la loc; Aş încerca să găsesc cât mai multe soluţii de acest tip, fie prin automatizarea unor procese (uşi care se deschid singure, cântare pentru produse la care cumpărătorii să cântărească fructele, loc cu cheie pentru produse), fie prin eliminarea unor paşi (e neapărată nevoie ca fiecare cumpărător să aibă factura ştampilată de cei de la pază, mai ales dacă aceştia din urmă fac doar acest proces? E neapărată nevoie să îţi pună cineva produsele în pungă?);
4. Total opus, aş încerca să ofer servicii suplimentare; Cumperi doar de la mine? Îţi pot asigura nişte reduceri de volum; Cumperi produse de valoare ridicată? Unele din ele ţi le voi transporta; Ai de pus spre păstrare o geantă ceva mai mare (o problemă enormă de-a mea)? Ok, o punem într-un loc special;
5. Similar, aş căuta să aduc mai multă valoare anumitor cumpărători; Cumperi în fiecare săptămână de la mine? Îţi asigur o casă specială, aproape liberă; (aici e o chestie tare) Cumperi produse multe şi de valoare? Îţi dau case speciale; În prezent, în supermarket-uri sunt case pentru coşuri, pentru puţine cumpărături; Dar fix acei oameni care plătesc mult şi cumpără multe produse au nevoie de viteză şi vor să fie trataţi ca şi clienţi speciali;
6. Aş căuta o soluţie “Cumpărături de un singur produs”; Să zicem că merg în Carrefour să îmi iau un televizor; Sau să zicem că sunt la Unirii şi vreau să mănânc ceva; Dacă aş şti că pot intra rapid şi să ies la fel de rapid pe la o casă dedicată, m-aş bucura de o asemenea casă de marcat.

Cam astea ar fi câteva soluţii la care mă gândesc acum. Voi ce părere aveţi?

Structura acestui mesaj:

A. Scurta introducere
B. Interviu:
1. Spuneti-mi cateva lucruri despre voi, ca echipa.
2. Care este rolul tau in echipa de moderatori? Daca ai fi in situatia de a prezenta unei persoane complet straine de Internet un fel de ghid detaliat cu activitatea ta in cadrul grupului Yahoo! Romstudyabroad, cum ar arata acel ghid? Ce faci tu intr-o zi tipica atunci cand lucrezi la grup?
3. Cum te simti cand lucrezi pentru grupul Romstudyabroad, zi dupa zi?
4. Ce te motiveaza sa faci voluntariat in timpul liber, pentru a ajuta oameni despre care de cel mai multe ori nu stii nimic si pe care probabil nu ii vei vedea in persoana?
5. Care a fost experienta care ti-a adus cele mai mari satisfactii in munca de moderator?
6. De ce ar trebui romanii sa studieze in strainatate? Ce e atat de bun intr-o asemenea experienta?
7. Care ar fi cele mai importante cinci sfaturi pe care le-ai da cuiva interesat sa studieze in strainatate?
8. Sa zicem ca sunt un investitor si imi manifest interesul de a cumpara grupul. Cum ati reactiona?
9. Cum ati realiza o prezentare de tip business a grupului?
10. Cum ti-ar putea face altii viata mai usoara? Cum ai putea primi ajutor in munca pe care o depui?
C. Concluzii

A. Scurta introducere

Romstudyabroad e un grup Yahoo! care are in prezent aproape 9.000 de membri (asta inseamna ca marea majoritate a lor primesc in casutele de email mesaje de la grup). Nu stiu sa existe grup de discutii din Romania cu mai multi membri. Nu exclud posibilitatea, dar eu personal (Olivian BREDA) nu stiu alt grup mai mare.

In ultimii cinci ani media lunara de mesaje a fost 460 (2009, pana in prezent), 376 (pentru 2008), 311 (in 2007), 452 (pentru 2006), 511 (in 2005). Daca impartim la 30 de zile, vedem ca in medie s-au trimis, in ultimii cinci ani, cel putin 10 mesaje pe grup zilnic. In fiecare zi, inclusiv sambetele si duminicile. O parte de la membri (si acestea au fost moderate), o parte de la moderatori (si acestea au trebuit formatate). E o munca enorma sa gestionezi si/sau sa trimiti atatea mesaje!

Apoi, vedeti mai jos ce inseamna moderare la un asemenea grup. Pe un grup tipic, “moderare” inseamna aprobi sau respingi mesaje, cel mult banezi niste membri. Pe Romstudyabroad inseamna: editare mesaje (multe formatate gresit), editare subject line (grija putina), mesaj particular de respingere (ti se spune de ce ti s-a respins mesajul). Da, inseamna si banare membri.

Apoi colectarea informatiilor e o munca titanica. Sunt zeci de grupuri si resurse online care sunt monitorizate, moderatorii urmaresc o multime de surse de informatii ca sa primeasca informatia.

Si echipa – sa gestionezi o echipa de 6 oameni care sa colaboreze eficient – asta da rezultat! Cei 6 oameni sunt de pe continente diferite (si, logic, tari diferite). Din ce stiu eu, moderatorii se cunosc exclusiv online.

Spuneti-mi cate grupuri de discutii stiti care au un site creat special pentru un grup de discutii.

O problema a interviului de mai jos e clara, o stiu si mi-o asum – nu intreb de partile negative. Nu o sa intreb in interviu despre partile repetitive ale muncii, despre “flame wars” (discutii foarte aprinse) lansate pe grupuri de discutii, despre mesaje pline de ura, despre spam si despre timpul pretios cheltuit pe Internet pentru grup. Am ocolit aceste aspecte, dar ca cititor al acestui mesaj retine un atribut care se poate atribui muncii moderatorilor – grea.

Din experienta mea cu alte grupuri de discutii, cand am de ales intre a face o activitate care imi da o satisfactie imediata, chiar daca pentru asta limitez activitatea pe un grup (i.) sau a imi pastra/extinde activitatea pe grupuri Yahoo! (ii.), eu aleg de cele mai multe ori prima optiune. De-a lungul timpului, activitatea mea pe grupuri de discutii s-a restrans constant. Si daca as avea cui sa predau unele grupuri sau activitati de moderator, le-as ceda cu placere. Dar lucrurile sunt simple – nu doreste mai nimeni sa contribuie cu eforturi pentru binele unor persoane intalnite doar virtual.

Nu intru in mai multe detalii, pentru mine e foarte greu sa ma atasez emotional de o comunitate virtuala. Si pentru eforturile si realizarile lor admir moderatorii de mai jos.

B. Interviu:

1. Spuneti-mi cateva lucruri despre voi, ca echipa.

Echipa Romstudyabroad are in total 6 membri: 3 moderatori care administreaza grupul (Bogdan, Camelia si Raluca) si 3 co-listeni care transmit informatii spre grup (Cristina, Laura si Silvia). Cu totii am fost sau suntem acum la studii in strainatate la nivel undergraduate, masterat si/sau doctorat.

2. Care este rolul tau in echipa de moderatori? Daca ai fi in situatia de a prezenta unei persoane complet straine de Internet un fel de ghid detaliat cu activitatea ta in cadrul grupului Yahoo! Romstudyabroad, cum ar arata acel ghid? Ce faci tu intr-o zi tipica atunci cand lucrezi la grup?

Bogdan: Eu sunt juniorul echipei de moderatori. Activitatea mea se rezuma la deciziile mai usor de luat, de exemplu aprobarea mesajelor legate de discutiile in curs de desfasurare si aprobarea noilor membri pe lista. De asemenea particip pe cat posibil la luarea deciziilor echipei si la promovarea grupului. Reteta Romstudyabroad este una de bun simt, verificata de-a lungul timpului, si de aceea in general cer opinia colegelor mele mai vechi in “functie” cand vine vorba de subiecte mai delicate (de ex. deschiderea unor noi discutii, sau modalitatea cea mai buna de a evita propagarea tensiunilor intre membrii grupului).

Camelia: Fac parte din echipa de moderatori ai grupului Romstudyabroad de cca 5 ani. Prin 2003, ca membru al grupului, contribuiam cu informatii pentru cei interesati de stiintele sociale: scoli de vara, congrese studentesti, sfaturi referitoare la procesul de aplicare, opinii legate de calitatea programelor de studii, etc. Dupa aproximativ un an de prezenta activa pe grup, am fost abordata de fondatoarele grupului pentru a ma alatura lor si a ajuta la administrarea grupului, lucru pe care l-am acceptat cu placere avand in vedere calitatile acestui forum. Romstudyabroad era pe departe cel mai bine gestionat grup Yahoo! peste care il vazusem, cu informatii abundente sub forma de anunturi, fisiere si link-uri, cu discutii pertinente si mai ales–fara mesaje trimise in mod repetat (reminders), spam, sau “off topic.” Daca ar fi sa prezint grupul nostru unui novice al Internetului, i-as spune, pe scurt, ca Romstudyabroad este un forum ce furnizeaza informatii utile celor interesati sa studieze in strainatate si ofera un spatiu pentru discutiile pe marginea acestui subiect. Atata vreme cat exista interesul de a avea acces la aceste informatii, orice neinitiat la grupurilor Yahoo! poate beneficia inscriindu-se pe grup si urmarind discutiile si anunturile publicate.

Raluca: Sunt cel mai vechi moderator din echipa (cam 6 ani). Am devenit membru al grupului de la inceputuri–atunci cand eram ceva mai putin de 100 de membri. Nici cu gandul nu gandeam ca activitatea noastra va lua aceasta amploare. Sunt moderator de cand depasisem pragul psihologic de 100-200 de membri si fondatoarea grupului a simtit ca are nevoie de ajutor. Cum grupul a crescut sub ochii mei de cam 50 de ori, a fost nevoie sa ne reinventam rolul de foarte multe ori si chiar sa reinventam conceptul de cateva ori.

Pe moment nu sunt foarte activa, cel putin in partea vizibila a activitatii noastre: identificarea/publicarea de informatii interesante, raspunsuri la diverse intrebari trimise de catre ceilalti membri, pastrarea legaturii cu colaboratorii externi si acceptarea de noi membri… este drept, banez din cand in cand :) , functionez mai mult drept consilier, supraveghetor si “crisis cell member.” Poate si din cauza ca m-am indepartat de varsta listasilor Romstudyabroad.

O zi pe Romstudyabroad… Chiar daca nu ma mai implic in mod obisnuit in acceptarea / respingerea mesajelor si a noilor membri, citesc zilnic toate mesajele trimise spre moderare si toate mesajele de inscriere. Din cand in cand, imi exprim opinia in privinta unora dintre ele. Selectez din foarte putinele informatii legate de oportunitati de studiu care ajung in cutiuta mea de e-mail pe cele interesante pentru grup si le forwardez. Incerc sa ma pastrez la curent cu evolutia peisajului burselor internationale pentru cetatenii romani (chiar daca nu mai sunt in sfera mea de interes). Corespondez cu ceilalti moderatori in chestiuni legate de organizare si “when disaster strikes,” sar imediat sa ajut sa se remedieze situatia. In plus, lucrez la organizarea “culiselor”: disclamere, reguli de forwardare, mesajele primite la inscriere, mesaje automate distribuite o data pe saptamana, contact cu colaboratorii externi, etc.

3. Cum te simti cand lucrezi pentru grupul Romstudyabroad, zi dupa zi?

Bogdan: Este categoric o munca extrem de interesanta. La nivel intern, deoarece sunt nou, principala mea grija este sa pastrez linia impusa de colegele mele pentru a asigura uniformitatea continutului grupului. Pe Romstudyabroad cautam sa avem intotdeauna grija sa nu aglomeram inutil inboxurile membrilor, si de aceea e vorba mereu de a decide ce informatii sunt potential utile unui numar suficient de mare de membrii ai grupului. Mesajele care trec de acest test nu imi dau foarte mare bataie de cap; problema este legata de mesajele pe care trebuie sa le resping dintr-un motiv sau altul. De cele mai multe ori cautam sa motivam temeinic respingerea, si sa oferim cat mai multe piste care sa ajute utilizatorul sa gaseasca mai multe informatii, daca intrebarea adresata este una frecventa. De asemenea, daca utilizatorul posteaza informatii pe care le consideram interesante, dar care nu se incadreaza in tematica grupului, trimitem sugestii de forumuri unde informatia respectiva ar fi bine-venita; uneori, redirectionam chiar noi spre alte grupuri Yahoo! mesajele respinse pe Romstudyabroad.

Camelia: Din partea mea, nu s-a pus niciodata problema plictiselii, desi frustrari mici mai intervin ocazional. Cel mai mult muncim la moderarea mesajelor trimise spre grup, si anume (1) selectionarea mesajelor care sunt acceptate pe grup; (2) redactarea mesajelor de respingere cu explicatiile de rigoare (e.g., mesajul nu se incadreaza in tematica grupului, subiectul abordat de mesaj a fost deja discutat extensiv pe grup–caz in care indicam resursele grupului ce contin raspunsuri); si (3) editarea subject line-ului inainte de publicarea mesajului (lucru care faciliteaza utilizarea filtrelor Yahoo!/Gmail si a etichetelor Gmail de cei care primesc mesaje individuale). O alta parte importanta a muncii este cea de “reclama” si “dezvoltare” a grupului, care ia forma anunturilor publicitare despre Romstudyabroad pe alte grupuri Yahoo! si stabilirea (mentinerea) contactelor cu managerii altor forumuri informative cu care initiem (mentinem) acorduri reciproce de preluare de informatii.

Raluca: Aceasta munca mi-a adus si imi aduce foarte multa satisfactie. In ultimul timp, ma simt usor frustrata deoarece mi se pare ca reusesc sa fac din ce in ce mai putin–in mare parte deoarece am trecut in alta grupa de varsta si in alta sfera de interese.

4. Ce te motiveaza sa faci voluntariat in timpul liber, pentru a ajuta oameni despre care de cel mai multe ori nu stii nimic si pe care probabil nu ii vei vedea in persoana?

Bogdan: Dat fiind ca noi vorbim intotdeauna in numele “echipei Romstudyabroad,” munca pe grup seamana un pic cu apartententa la o societate secreta, unde nimeni din exterior nu-ti cunoaste identitatea. Mie unuia partea asta mi se pare extraordinara, pentru ca spre deosebire de majoritatea celorlalte proiecte din viata mea profesionala, activitatea de aici nu are in vedere nici un fel de vizibilitate pentru mine. Satisfactia vine tocmai din mersul bun al listei, si din faptul ca prezenta moderatorilor este cat mai putin simtita de cei 9000 de membri. Si ca tot veni vorba de numarul de membri, ma uit cam la fiecare cateva zile la indicator, si intotdeauna ma minunez ca acest flux informational la care imi aduc si eu aportul ajunge la atatia oameni care doresc sa primeasca un numar deloc insignifiant de mesaje Romstudyabroad in inbox-ul lor.

Camelia: Este o intrebarea buna si chiar nu stiu raspunsul… nu am nici un motiv pentru a lucra ca voluntar: pur si simplu imi place sa stiu ca cineva beneficiaza de aceasta munca, indiferent de forma pe care o ia: diseminarea de informatii despre oportunitati educationale, trierea mesajelor, chiar si eliminarea spam-ului de pe grup. :)

Raluca: In mare parte, faptul ca am fost ajutata chiar eu si cred ca numai ajutandu-ne unul pe altul contribuim la “cresterea” comuna… Primul impuls a fost dat de faptul ca aflam despre multe oportunitati educationale pentru care romanii erau eligibili dar nu participau deoarece nu stiau despre ele.

5. Care a fost experienta care ti-a adus cele mai mari satisfactii in munca de moderator?

Bogdan: Din nou lipsa de experienta ma impiedica sa dau un exemplu cu adevarat edificator. Ca membru Romstudyabroad din 2003 am insa suficiente experiente din care am castigat imens de mult. Dupa ce am intrat la facultate am corespondat personal cu in jur de zece persoane care mi-au gasit adresa pe grup, si pe care am reusit sa le indrum pe cat mi-a fost posibil in directia studiilor peste hotare.

Camelia: Am in minte un exemplu foarte concret. Acum vreo 4-5 ani am trimis cateva sugestii pe grup referitoare la programe de masterat bine cotate pe stiintele economice in Europa; precum si sfaturi despre ce poate fi facut pentru a asigura admiterea intr-un astfel de program, avand in vedere ca procesul de selectie este foarte dur (intre 10-40 de candidati pe loc, in functie de program). Exista o membra a grupului Romstudyabroad cu care am continuat discutiile prin e-mail si care – marturisesc fara modestie – mi-a urmat sfatul. Acum a absolvit de la cea mai buna scoala de economie din Londra, sunt foarte mandra de ea si de faptul ca Romstudyabroad a intermediat acest contact. :)

Raluca: Este greu de ales… Primim mesaje de multumire care ne fac sa rosim pur si simplu… Oricare dintre mesajele acestea poate fi clasificat ca o experienta unica si extrem de generatoare de satisfactii.

6. De ce ar trebui romanii sa studieze in strainatate? Ce e atat de bun intr-o asemenea experienta?

Bogdan: Pe langa posibilitatile de a cunoaste alte culturi, de a calatori, s.a.m.d., mai sunt in plus si avantajele lucrului intr-un mediu academic modern, cu resurse mai bune decat cel romanesc.

Camelia: Studiile in strainatate sunt o alegere si un efort personal care depind de multi factori: interese, disponibilitatea de a fi departe de familie pentru perioade indelungate, prezenta unei familii deja inchegate, etc. In general, cei care sunt interesati de o cariera in mediul academic gasesc de obicei oportunitati pe masura in afara tarii. Din aceasta perspectiva, recomand ca mai ales studiile la nivel de doctorat sa fie facute in strainatate.

Raluca: In ziua de astazi, Romania pur si simplu nu isi poate permite sa ramana izolata. Studiind in strainatate, ai ocazia sa inveti atat din realizarile, cat si din greselile altora, devii ceva mai tolerant si mai deschis la minte, vezi ca se poate si altfel si iti creezi o retea de relatii care te va ajuta mai departe in viata profesionala.

7. Care ar fi cele mai importante cinci sfaturi pe care le-ai da cuiva interesat sa studieze in strainatate?

Bogdan:
a. Perseverenta e cea mai importanta in demersul asta. Prea putini ajung sa primeasca o bursa pentru ca au avut noroc.
b. Alegeti-va cu grija prioritatile. Ceea ce conteaza in Romania poate sa aiba putina relevanta peste hotare si vice-versa. De exemplu multi studenti din Romania aleg sau sunt fortati sa lucreze full-time in timpul facultatii, in detrimentul notelor. Daca in Romania o nota de trecere e de multe ori considerata suficienta in facultate, in multe sisteme educationale o asemenea nota nu te recomanda pentru o diploma mai avansata.
c. Conteaza motivatia. Daca vrei o bursa pentru ca doar ai chef sa te plimbi prin tari straine, atunci sansele tale sunt destul de slabe. Trebuie sa stii ce vrei de la un program educational pentru a avea succes.
d. Fiti flexibili in optiuni. O experienta educationala de calitate nu inseamna doar Harvard, Yale sau Princeton. Daca adoptati o strategie de genul totul sau nimic riscati enorm de mult.
e. Adaptarea la o noua cultura este grea dar nu imposibila. Mai ales daca nu aveti experienta vietii peste hotare s-ar putea sa descoperiti multe lucruri diferite, si sa va lipseasca Romania, mai ales in primele luni de la plecare. Este normal, dar trebuie sa pastrati o atitudine pozitiva fata de noua cultura si sa evitati judecatile de valoare in perioada de adaptare.

Camelia: Fiti perseverenti, aveti rabdare, informati-va despre calitatea programelor de studii pe care alegeti, pregatiti-va temeinic dosarele de candidatura si utilizati-va anii tineretii cu intelepciune. :)

8. Sa zicem ca sunt un investitor si imi manifest interesul de a cumpara grupul. Cum ati reactiona?

Bogdan: Dupa parerea mea grupul nu ar putea fi de vanzare (altfel si-ar pierde toata ideea de voluntariat). Poate un parteneriat. :) Eu cred ca Romstudyabroad e un grup cu un impresionant succes. Nu numai ca avem un numar impresionant de membri care primesc si sute de mesaje pe saptamana, dar grupul nostru este printre putinele grupuri de discutii de limba romana cu adevarat profesionale. Discutiile de pe Romstudyabroad sunt exclusiv la obiect, si de aceea Romstudyabroad isi indeplineste misiunea. Si, spre deosebire de alte grupuri de discutii, Romstudyabroad marcheaza fara indoiala viata a multor oameni, prin informatiile pe care le disemineaza.

Camelia: Daca am primi o finantare pentru gestionarea grupului, fondurile ar putea fi utilizate pentru a face Romstudyabroad cat mai cunoscut printre studentii romani (prin activitati de “marketing,” participare la targuri educationale si de job-uri, etc.) si pentru a stabili colaborari cu universitati si biblioteci.

Raluca: Ma tem ca din punctul meu de vedere, grupul nu are nevoie de investie in bani. Are nevoie de investitie in timp si experienta. Are nevoie de oameni dedicati care doresc sa contribuie cu timpul si cunostintele lor la acest proiect.

9. Cum ati realiza o prezentare de tip business a grupului?

Grupul Romstudyabroad, probabil cel mai mare grup Yahoo! de limba romana, a fost fondat in anul 2002. Numarul membrilor Romstudyabroad a crescut de 18 ori in ultimii 5 ani, de la 500 in decembrie 2003 la 9000 in prezent. Din 2006 pana in prezent, ni s-au alaturat in fiecare an aproximativ 1500 de membri pe an, iar numarul de mesaje este stabil, cca 10–12 mesaje pe zi. In ciuda volumului ridicat de informatie vehiculata pe grup, membrii Romstudyabroad prefera sa primeasca mesaje individuale. Grupul Romstudyabroad creaza nu numai un spatiu de informare, ci si unul de discutie: in medie, 60% din mesajele grupului reprezinta anunturi despre oportunitati educationale, in timp ce restul mesajelor sunt discutii intre membrii listei.

Cea mai pronuntata crestere a grupului, atat ca volum de informatii cat si ca numar de membri, s-a resimtit in 2005 cand am clarificat conceptul grupului, am creat reguli de postare si am devenit mai selectivi in ceea ce priveste informatia publicata pe grup. De asemenea, in 2005 am initiat o campanie publicitara agresiva, care a inclus participarea la Romanian International University Fair (RIUF), publicarea unor articole despre Romstudyabroad in ziare (Adevarul, Capital, brosura targului RIUF, etc.), precum si transmiterea de mesaje publicitare pe alte forumuri online. Continuam aceste eforturi in masura in care putem, beneficiind adeseori de voluntariatul membrilor Romstudyabroad.

10. Cum ti-ar putea face altii viata mai usoara? Cum ai putea primi ajutor in munca pe care o depui?

Bogdan: Munca mea nu este chiar atat de complicata, asa ca nu vad nevoia unui ajutor direct. Daca membrii ar intelege mai bine cum formatam noi mesajele si ca trebuie sa isi faca temele inainte sa posteze o intrebare pe grup, asta cred ca ne-ar usura tuturor viata. Dar per total moderarea listei nu este un lucru prea dificil chiar si in situatia actuala.

Camelia: Co-listenii Romstudyabroad ne-ar putea usura viata daca (1) nu ar trimite mesaje spre grup care nu se incadreaza in tematica acestuia; (2) ar formata mesajele inainte de a le trimite si le reflecta continutul in subject line; (3) ar completa fisele-universitate si fisele-bursa la inscriere; (4); ar fi mai proactivi in a disemina informatiile de natura educationala pe care le detin; si (5) dupa caz, ar impartasi si mai mult din experienta lor la studii in strainatate.

Raluca: Oh yes… Daca nu am mai primi mesaje off-topic sau irelevante, cereri de sfaturi personalizate… Daca multi ar privi Romstudyabroad mai putin ca un “free-ride” si mai mult ca un “bring and share”… si daca Yahoo! ar functiona ceva mai bine…

C. Concluzii

Concluziile sunt simple: o echipa unita, o munca enorma si niste rezultate foarte bune. Daca doriti sa cititi varianta in limba engleza a interviului, va invit pe getaresultnow.com.

Pentru detalii despre grup, va invit pe grupul Romstudyabroad.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc că boicotarea anului şcolar se face prin şantaj. Singurii care ar suferi pentru neînceperea anului ar fi persoanele care ar trebui să fie cele mai ferite de lucrurile politice – elevii şi studenţii.

Un alt argument împotriva grevei profesorilor este dat de sincronizarea în timp. Da, au dreptate, trebuie salarii mărite. Da, au dreptate, salariile nu ar trebui în niciun caz să scadă. Dar toate astea nu acum. Nu acum când e criză. Nu acum când economia României e în recesiune. Nu acum când salariile în mediul privat scad.

Poţi să fii o clasă a economiei (învăţământul) şi să nu te uiţi în jur – să nu te uiţi dacă îi afectezi pe elevi şi studenţi şi să nu te uiţi dacă prin mărirea salariilor tale nedreptăţeşti alte categorii sociale.

Sau ai putea pur şi simplu să începi anul şcolar şi să ţii cont că redresarea economiei e bine să fie făcută în echipă, nu solitar.

Preferinţa mea pentru unul dintre partidele PDL sau PSD are mai puţină importanţă. Însă nu pot să nu remarc că, cel puţin la nivel de principii, atunci când un partid are de ales între:
a. A urmări binele României, a acţiona conform intereselor celor ce i-au votat;
b. A urmări binele partidelui (şi uneori chiar mai jos de atât, a urmări strict binele personal, rezolvarea problemelor personale);
, ei bine, partidele aleg de obicei a doua variantă.

Acesta este cazul şi în situaţia de faţă.

Nu spun că cele două partide ar trebui să nu se certe, să nu aibă divergenţe. Dimpotrivă, discuţiile contradictorii pot rezolva unele probleme. Dar, la sfârşitul zilei, dacă România ar ieşi mai câştigată dintr-o eventuală colaborare paşnică între cele două partide, eu cred că ar fi foarte indicat ca acea colaborare să existe.

E o singură condiţie: să îţi pese mai mult de cei care te-au votat decât de cei care te sprijină politic. Şi, din păcate, pot remarca o oarecare carenţă la acest aspect.

Cum lucrez eu la acest principiu:
a. Caut lucruri (şi oameni) în jurul meu care să mă ajute în dezvoltarea mea; Pe scurt, îmi aleg prietenii, colegii, locul de muncă, partenerii de afaceri, oamenii cu care discut şi colaborez; Şi îi aleg în aşa fel încât să am de la ei ce să învăţ;

b. Mă dezvolt şi din lucruri banale; Partea asta e mult mai drăguţă; Astfel, în loc să aleg pe cineva pentru că spune lucruri inteligente, pot să mă uit la cineva care spune aberaţii şi totuşi să învăţ o grămadă de lucruri de la el; Pot să văd pe cineva nervos şi să mă ajute să mă calmez; Partea cea mai frumoasă a acestui punct e că:
i. Ai de învăţat cam de la orice şi de la oricine ceva;
ii. Tu poţi decide cum te simţi la un anumit stimul (poţi alege dacă să te enervezi sau să te bucuri de ceva).

Cam asta e, pe scurt, filosofia mea pentru acest aspect.

Notă: Pentru concurs.

Asadar, de ce sa viziteze un turist Cetatea Rasnovului, in zece motive?
1. Este o locatie relativ usor accesibila; Aceasta cetate se afla in orasul Rasnov, la doar 15 km de orasul Brasov;
2. Puteti afla mai multe lucruri despre istoria Romaniei vizitand aceasta locatie;
3. Zidurile cetatii sunt superbe; Ele au inaltime de pana la 5 metri si latime de pana la 1,5 metri;
4. Pentru ca are o sursa de apa interna, are o reputatie de cetate de necucerit; Veti putea admira solutiile de aparare ale cetatii;
5. Aveti o multime de alte obiective in zona de vizitat, de la Castelul Bran la obiectivele turistice ale Brasovului;
6. Puteti vedea o sculptura din lemn cu Iisus rastignit, sculptura mai rar intalnita in Romania (se prefera icoanele, mai degraba decat sculpturile);
7. Veti intalni alti turisti ca si voi, care vor sa descopere frumusetile Romaniei si sa le cunoasca altfel decat prin poze;
8. Aflati mai multe despre brselele care au fost prezente in cetate, de la breasla strungarilor in lemn pana la cea a tesatorilor;
9. Estetic, intreaga cladire este o incantare si va veti bucura de o noua experienta;
10. In Romania este inca ieftin sa platesti un bilet de intrare, asa ca e bine sa beneficiezi de acest lucru.

Acestea fiind zise, recomandarea mea este sa va uitati peste pozele atasate si sa va bucurati de o vacanta in Cetatea Rasnovului.