Flori si plante de gradina si apartament

Portulaca Tourn - Floare de piatra

2023-03-14T17:04:00.000+02:00

Portulaca eruca

By Michael Wolf (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Familia Portulacaceae

Plante suculente, erbacee, cu talie mica (20 cm), tulpini repente si flori ce sa deschid numai la soare, de diferite culori, originare din America de Sud. Sunt plante care, datorita rezistentei lor la seceta, se cultiva in locuri mai aride (terenuri pietroase, gradini alpine, pe terase, formand pete de diferite dimensiuni, viu colorate), intre dalele de piatra pe alei, in rabate sub forma de covoare, etc.

Portulaca grandiflora Hook., cu tulpina inalta de 15-20 cm, ramificata, mai intai culcata si apoi erecta, cu frunze alterne, glabre sau usor pubescente, carnoase, de forma cilindrica, liniar-lanceolate. Florile, du culoare rosie-violet, cu o pata alba, triunghiulara la baza, situate la varful tuturor ramurilor, se nasc succesiv la subsuoara frunzelor (sunt formate din 4-6 petale oval rotunjite si un caliciu sudat de ovar).

Aceasta specie a produs in cultura numeroase soiuri, dintre care amintim:

- Portulaca grandiflora "Flore Pleno Alba", cu flori involte albe;

- Portulaca grandiflora "Flore Pleno Aurea", cu flori involte galbene;

- Portulaca grandiflora "Flore Pleno Rosea", cu flori involte roz;

- Portulaca grandiflora "Flore Pleno Splendens", cu flori involte caramizii;

- Portulaca grandiflora "Parana", cu flori roz;

- Portulaca grandiflora "Roter Findling", cu flori rosii carmin.

Pentru inmultire se va semana (puterea de germinatie a semintei este de 4 ani) in rasadnita temperata prin martie sau intr-una rece prin aprilie. Dupa un prealabil repicat in ghivece sau cutii (cand rasadul are 2-3 frunzulite), se va planta la loc definitiv, prin luna mai, la distanta de cca 20 cm. In mai, se mai poate semana si la loc definitiv, intr-un pamant nisipos, uscat si expus la soare.

Portulaca grandiflora

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

Andrew Butko [GFDL 1.3 or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Rodrigo123456 (Own work) [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Ton Rulkens (Flickr: Portulaca grandiflora - double) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

Andrew Butko [GFDL 1.3 or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Boonlong (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Jerzy Opioła (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Gothika (own work (own flower)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Gothika (own work (own flower)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Carl E Lewis (Portulaca grandiflora) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Andréatl (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

Andrew Butko [GFDL 1.3 or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By Martin Greslou (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

Atamari [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca elatior

By Haplochromis (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Portulaca amilis

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Portulaca halimoides

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Portulaca grandiflora

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea

2019-06-26T09:13:00.006+03:00

Denumire latina: Bougainvillea
Denumire uzuala: Bughenvilea

Familia Nyctaginaceae

Este un arbust volubil deosebit de frumos, venit din Brazilia. Are ramuri pendente si frunze mici, ovale, lanceolate. Deosebit de frumoase sunt bracteele de un colorit viu, rosu, violet sau roz, care inconjoare florile propriu-zise mici, galbene, fara valoare ornamentala.

Bougainvillea este o planta destul de delicata, ea isi pierde usor florile si frunzele daca nu-i convine locul unde este asezata. Trebuie ferita de razele puternice ale soarelui in timpul verii, avand grija, in acelasi timp, sa aiba aer suficient.

Perioada de inflorire tine din aprilie pana in iunie. Se poate planta si in aer liber, unde sunt foarte decorative, in cazul in care sunt conduse pe scarite, ca plante urcatoare. Aici, ele se uda abundent si li se administreaza ingrasaminte chimice diluate. In toamna, se itnroduc sub adapost, unde sa vor uda rar, Inainte de repunerea in vegetatie, este bine sa le transplantam itnr-un amestec de pamant mai greu: 1 parte mranita, 1 parte compost, 2 parti pamant de telina.

Se inmulteste prin butasi de tulpina, dar numai in intreprinderi specializate.

Speciile Bougainvillea brasilliensis, Bougainvillea spectabilis si Bougainvillea glabra sunt foarte apreciate.

Bougainvillea glabra este originara din Brazilia, cu florile violet, varietatea acesteia cu frunze pestrite verde cu galben.

Bougainvillea spectabilis are frunze mari, paroase si flori roz. Pretinde temperaturi mai ridicate, pamanturi usoare formate indeosebi din pamant de frunze.
Bougainvillea spectabilis nu suporta tunderea si pentru a provoca lastarirea mai puternica, ramurile se conduc in forma de semicerc si se infasoara una dupa alta in spirala. De asemenea este mai pretentioasa si la umiditatea atmosferica, in lipsa acesteia scuturandu-si usor florile.

If you're interested in propagating your bougainvillea plant you may need a few simple tools. Learn more about how to propagate bougainvilleas with tips from a gardener in this free plant care video.

Bougainvillea Cultivars

By rael.tw@gmail.com (自己拍的) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

By rael.tw@gmail.com (自己拍的) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

By rael.tw@gmail.com (自己拍的) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

By רנדום (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

I, Rémih [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

By Cyron Ray Macey from Brisbane (-27.470963,153.026505), Australia (Mauve on BlueUploaded by LongLiveRock) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

A beautiful house on the "La placette" in the mediaeval village of Grimaud, France.

Une superbe maison sur « La placette » dans le village médiéval de Grimaud, France.

By Patricia.fidi (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Bougainvilla spectabilis

By Wicki (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars 'Orange King'

By Elapied at fr.wikipedia [CC-BY-SA-2.0-fr or CC-BY-SA-2.0-fr], from Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

By Jebulon (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

Aruna at ml.wikipedia [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars, in Taormina, Sicilia, Italia

By Castielli (Own work) [CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Bougainvillea 'Barbara Karst', in 'Water Conservation Garden at Cuyamaca College', El Cajon, California, USA

By Stickpen (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Torch Glow (Vellayani Agri. University. TVPM)

Sugeesh at ml.wikipedia [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars

By Kirisame (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars, 'Salmon' Four-O'Clock Family

By Cliff from Arlington, Virginia, USA [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Bougainvillea Cultivars, in Abu Dhabi

By user:Хомелка (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Gura Leului - Antirrhinum L.

2019-06-26T09:13:00.005+03:00

Antirrhinum majus

By JLPC (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Familia Scrophulariaceae

Plante vivace cultivate ca anuale, sunt originare din nordul Africii si sudul Europei.

Rezistenta, variatia de culori, (de la alb curat, la purpuriu inchis), infloriirea bogata pana toamna tarziu, simplitatea culturii, fac ca gura leului sa fie o planta anuala apreciata si de altfel mult intalnita, mai ales, in gradinile din mediul satesc sau in parcuri, in grupe mari si platbande.

Antirrhinum majus L., planta glabra, cu tulpini ramificate in jos, inalte de 25-75 cm, cu frunzele superioare alterne liniare si cele inferioare oblog lanceolate. Florile numeroase ce se deschid esalonat, fiind dispuse in raceme sau spice dense, sunt formate din petale la vaza unite, formand un tub, separandu-se, apoi, la varf in doi lobi (cel inferior lipindu-se partial de cel superior), inchizand organele de reproductie intre ele. Infloreste din

iulie pana toamna tarziu.

Distingem in cultura, diferentiate ca inaltime si marimea florilor mai multe grupe, dintre care amintim:

Cu talie inalta : Antirrhinum Grandiform si Antirrhinum Maximum, inalte pana la cca 80 cm, cu flori mai mari divers colorate, se folosesc pentru flori taiate;

Cu talie mijlocie : Antirrhinum Nanum Grandiform si Antirrhinum Nanum Maximum, cu inaltimi cuprinse intre 40 si 50 sm, cu flori mari si foarte mari.

Cu talie semimijlocie : Antirrhinum Nanum Compactum, de 20-30 cm;

Cu talie mica : Antirrhinum Nanum Pumilum, de 15-25 cm.

Gura leului se inmulteste, pentru a-si mentine insusirile, prin butasi, recoltati vara sau la inceputul toamnei, iernand plantele inradacinate in rasadnit reci.

Inmultirea prin seminte (puterea de germinatie este de 4 ani), care reprezinta dezavantajul de a da variatiuni, se realizeaza in mai multe etape.

Semanatul se face in august-septembrie (afara pe brazde), pentru obtinerea de

plante care sa infloreasca primavara timpuriu.

Cand rasadul este suficient de viguros, se repica in rasadnite reci, unde va putea si ierna. Primavara, pe la jumatatea lunii aprilie se planteaza Antirhinum la distanta de 25-30 cm (in functie de soi), la loc definitiv, intr-un pamant usor nisipos, expus la soare sau chiar semiumbra.

Pentru cultura fortata, semanatul se face in iulie-septembrie pentru inflorirea de iarna sau in ianuarie-februarie pentru inflorirea de primavara.

Rasadurile se planteaza direct in solul serei, la o distanta de 15-30 cm, in functie de numarul de tije pe care-l lasam pe planta.

Se aplica ciupitul la 5-7 frunze si la o temperatura de cca 15 grade Celsius.

Antirrhinum majus L. (Atlas des plantes de France. 1891)

Amédée Masclef [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum majus L.

Antirrhinum australe in the UC Botanical Garden, Berkeley, California, USA.

By Stickpen (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum barrelieri, in la Sierra de la Muela, Cartagena, España

By Nanosanchez (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum barrelieri

By Nanosanchez (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum barrelieri

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum filipes

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Antirrhinum filipes

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Antirrhinum kelloggii

By Bill Bouton from San Luis Obispo, CA, USA [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum latifolium

By Jmc84 (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum majus

By T137 (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Antirrhinum majus

By Poco a poco (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum majus

By Hedwig Storch (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum majus

By De-okin (talk) 17:22, 7 September 2008 (UTC) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Antirrhinum orontium

Flora Batava of Afbeelding en Beschrijving van Nederlandsche Gewassen, XI. Deel. (1853)

Illustrator: Christiaan Sepp, Author: Janus (Jan) Kops (1765–1849)

Janus (Jan) Kops [Public domain or GFDL], via Wikimedia Commons

Antirrhinum minus L. (Flora Batava, Volume 2 (1807))

Flora Batava of Afbeelding en Beschrijving van Nederlandsche Gewassen, XI. Deel. (1853)

Illustrator: Christiaan Sepp, Author: Janus (Jan) Kops (1765–1849)

Janus (Jan) Kops [Public domain or GFDL], via Wikimedia Commons

Antirrhinum minus L. (Chaenorhinum minus subsp. minus)

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum elatine L. (Kickxia elatine subsp. elatine, syn. Linaria elatine (L.) Mill.)

Source: Figure from Deutschlands Flora in Abbldungen at http://www.biolib.de , 1796

Author: Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm)

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum arvense L., Linaria arvensis (L.) Desf., syn.

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum orontium L., Misopates orontium (L.) Raf.

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum cymbalaria L.

Janus (Jan) Kops [Public domain or GFDL], via Wikimedia Commons

Antirrhinum cymbalaria L. (Cymbalaria muralis subsp. muralis)

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum linaria L. (Linaria vulgaris Mill.)

Janus (Jan) Kops [Public domain or GFDL], via Wikimedia Commons

Antirrhinum linaria L. (Linaria vulgaris subsp. vulgaris)

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum linaria L. var. peloria With. (Linaria vulgaris Mill. f. peloria (With.) Rouleau )

Janus (Jan) Kops [Public domain or GFDL], via Wikimedia Commons

Antirrhinum spurium L. (Kickxia spuria subsp. spuria)

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum alpinum L. (Linaria alpina subsp. alpina)

By Johann Georg Sturm (Painter: Jacob Sturm) [Public domain], via Wikimedia Commons

Antirrhinum coulterianum

See page for author [Public domain], via Wikimedia Commons

Passiflora

2019-06-26T09:13:00.004+03:00

Familia Passifloraceae

Passiflora Coerulea, originara din America de Sud, are o tulpina lemnoasa care poate ajunge la 5 m inaltime si poate avea multe ramificatii. Frunzele sunt divizate in lobi, semanand cu cele de iedera. Florile, discret parfumate, pot fi albe, roz sau liliachii si nu dureaza decat o singura zi. Planta infloreste din iulie pana in septembrie, fiind cultivata atat in apartament, cat si in aer liber, unde poate fi scoasa la inceputul lunii mai. In perioada de inflorire plantei i se administreaza ingrasaminte.

Iarna, Passiflora are o perioada de repaus in care isi pierde frunzele, se uda moderat si se tine in incaperi cu temperatura constanta.
Anual, in luna martie, Passiflora se transplanteaza intr-un pamant bogat in substante nutritive si lastarii se scurteaza la 4-8 ochi. Florile se formeaza pe lastarii scurti, care cresc din ochii lasati prin tundere.

Inmultirea se face primavara, prin butasii rezultati din tundere. Acestia se planteaza in pamant nisipos si au nevoie de multa caldura si umiditate pentru inradacinare.

In afara de Passiflora Coerulea, o alta specie foarte apreciata este Passiflora racemosa, planta cataratoare, cu frunze de un verde inchis si flori exotice in forma de stea, colorate in liliachiu deschis sau rosietice. Staminele formeaza o coroana deasupra florii.

Passiflora

Rudbeckia

2019-06-26T09:13:00.003+03:00

Rudbeckia fulgida

By Borovino (Sony Ericsson K 750 i) [Public domain], via Wikimedia Commons

Originara din America Centrala si de Nord, Rudbechia este o planta de gradina cunoscuta doar prin 3 specii anuale, ce poate atinge pana la 2 m inaltime. Are frunze mari si infloreste de la sfarsitul lui iunie pana in noiembrie, avand flori purpurii sau galbene.
Nepretentioasa, planta prefera razele directe ale soarelui si este rezistanta la daunatori.

Specia Rudbeckia purpurea are tulpini putin ramificate spre varf, frunze oval-lanceolate, atingand o inaltime de 50-100 cm. Florile pot fi purpurii, roz, rosii, avand partea centrala de culoare purpurie sau bruna.

Specia Rudbeckia speciosa are tulpinile paroase, atinge 30-50 cm, frunzele sunt zimtate, iar florile de culoare galbena-portocalie, iar discul central este de culoare maro-purpurie.

Planta se inmulteste prin seminte, care se seamana in martie-aprilie direct in gradina.

Rudbeckia fulgida

By Vulkan Uwe H. Friese, Bremerhaven (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida

By Jerzy Opioła (Poland) (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida

By Dr. Jörg Kopp, Wiehl (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida

Vulkan at the German language Wikipedia [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida

By Willow (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida

By Willow (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida cv. 'Goldsturm' (Asteraceae).

Christian Fischer [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida var. sullivantii 'Goldsteinii'

By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida var. sullivantii 'Goldsteinii'
By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Rudbeckia fulgida var. sullivantii 'Goldsteinii'

By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Dinkum (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By AnRo0002 (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By AnRo0002 (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

Lorax at the English language Wikipedia [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or GFDL], from Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By JerryFriedman (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Bob Peterson from North Palm Beach, Florida, Planet Earth! [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Neelix at en.wikipedia [Public domain], from Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By la la means I love you (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Matt Lavin from Bozeman, Montana, USA (Rudbeckia hirtaUploaded by Tim1357) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

Greschtester [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By la la means I love you (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Dinkum (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Charlie fong (个人拍摄) [Public domain], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Crochet.david (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By The Elvish Farmer (The photographer himself) [Public domain], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Matt Lavin from Bozeman, Montana, USA (Rudbeckia hirtaUploaded by Tim1357) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Garitzko (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Matt Lavin from Bozeman, Montana, USA (Rudbeckia hirtaUploaded by Tim1357) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Parkerdr (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Rudbeckia hirta

By Calimo (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia laciniata

By Pleple2000 (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia laciniata

By Σ64 (Σ64) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Rudbeckia triloba

By b:User:SBJohnny (My photo) [Public domain], via Wikimedia Commons

Rudbeckia triloba

By b:User:SBJohnny (My photo) [Public domain], via Wikimedia Commons

Hibiscus

2019-06-26T09:13:00.002+03:00

Familia Malvaceae

Hibiscus, cu cele aproximativ 200 de specii, este originar din regiunile tropicale si subtropicale ale Chinei si Indiei, fapt pentru care mai este cunoscut si sub numele de trandafir de China.

Mai apreciat si mai raspandit la noi este Hibiscus Rosa Sinensis, arbust ornamental lemnos, cu flori mari de culoare rosie, roz, alba, portocalie sau galbena.

Florile sunt mari, simple sau involte. Tinut in vase mari in gradina, infloreste abundent din mai pana la sfarsitul lui octombrie. Pe perioada iernii se pastreaza pe terase inchise, la o temperatura de 10-14 grade Celsius sau in interior,

la temperaturi de 15-20 grade Celsius, in locuri luminoase.

Primavara, planta se tunde pentru a-i asigura o coroana frumoasa.

Inmultirea se realizeaza prin butasii rezultati din tundere si se planteaza in nisip sau in pamant de frunze.

Planta nu este pretentioasa, iar pe timp foarte calduros are mare

nevoie de apa.

Hibiscus coccineus

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Hibiscus clayi

By Marshman at en.wikipedia / Eric Guinther (Transferred from en.wikipedia) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus arnottianus subsp. arnottianus

Hibiscus arnottianus

I, KENPEI [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus arnottianus

I, KENPEI [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus arnottianus

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus boryanus

Hibiscus brackenridgei (ma'o hau hele)

Hibiscus ovalifolius

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus cannabinus

By Tubifex (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus insularis, Royal Botanic Gardens, Melbourne

By Melburnian (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Hibiscus rosa-sinensis

By Nvineeth (Self-photographed) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus rhodanthus

English: Dwarf red hibiscus. The plant is only a few centimetres high. Flowering after a bush fire along the road between Rukwa and Sumbawanga, Tanzania.

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus sabdariffa

Hibiscus schizopetalus

By Cary Bass (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Hibiscus syriacus

Hoya

2019-06-26T09:13:00.001+03:00

Hoya Carnosa

By Rotareneg (Own work) [CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

Familia Asclepiadaceae

Hoya, numita si floarea de ceara sau planta cu flori de portelan, datorita florilor mici de culoare alba sau roz pal in forma de stea, care par a fi de ceara de ceara sau de portelan.

Originara din China, Indonezia sau Australia, Hoya are in jur de 100 de specii, dinre care Hoya carnosa este cultivata ca planta decorativa de apartament. Are frunze persistente, groase, de culoare verde inchis.

Inflorescentele se formeaza pe un lastar scurt iar dupa inflorire pedunculii florilor nu se taie, pe acestia continuand sa se formeze flori. Primavara, cand se formeaza bobocii, planta nu se mai muta de la locul unde este asezata pentru a se evita caderea bobocilor sau florilor.

Hoya are nevoie de umiditate si temperatura ridicata, semiumbra si udari cu apa la temperatura mediului.

Ingrasamintele se administreaza in solutie diluata doar in perioada de vegetatie.

Inmultirea se face prin butasi sau prin frunze dupa epuizarea infloririi.

Butasii, de 8-10 cm se curata la baza de frunze si se planteaza in pamant nisipos.

Iarna planta parcurge o perioada de repaus, timp in care se uda moderat, preferand temperaturi de 10-15 grade Celsius.

Hoya este rezistenta la atacul daunatorilor.

By aussiegall from sydney, Australia (Hoya Flowers Uploaded by russavia) [CC-BY-2.0 (http://creativecommons.org/licenses/by/2.0)], via Wikimedia Commons

By Rotareneg (Own work) [CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

By Rotareneg (Operă proprie) [CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Josef F. Stuefer [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By cadmanof50s [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Fastson at en.wikipedia [Public domain], from Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By JLPC (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Wayne Boucher (http://www.cambridge2000.com/) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Hunda (http://www.flickr.com/photos/hunda/18977592/) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Yvan leduc (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa

By Gere72 (foto personale) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Hoya carnosa [Source:Flora de Filipinas [...] Gran edicion [...] [Atlas II].

By Francisco Manuel Blanco (O.S.A.) [Public domain], via Wikimedia Commons

Hoya lanceolata subsp. bella, 'Hoya Bella'
By Patrick Clenet (Patrick Clenet) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Hoya australis

Hoya cinnamomifolia, Source: Curtis's botanical magazine vol. 74 ser. 3 nr. 4 tab. 4347
By William Jackson Hooker (1785-1865) [Public domain], via Wikimedia Commons

Hoya curtisii
By Scott Zona from Miami, Florida, USA (Hoya curtisiiUploaded by uleli) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Hoya diversifolia
By NatureAtYourBackyard [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Hoya imperialis (Curtis's botanical magazine vol. 74 ser. 3 nr. 4 tab. 4397 )
By William Jackson Hooker (1785-1865) [Public domain], via Wikimedia Commons

Hoya lacunosa
By B.traeger (Own work) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Hoya linearis

Hoya linearis

Hoya mindorensis
By Philliptan at en.wikipedia [Public domain], from Wikimedia Commons

POINSETTIA (EUFORBIA - EUPHORBIA)

2018-12-20T12:21:00.000+02:00

Poinsettia - Euphorbia pulcherrima

EUFORBIA - EUPHORBIA (POINSETTIA)

Familia Euphotbiaceae

Speciile din acest gen sunt foarte variate ca forma sau dimensiuni, astfel ca alegerea pentru decor se poate face cu usurinta potrivit locului de ornamentat.

Majoritatea sunt originare din Sudul Africii (Colonia Capului) ca Euforbia splendens, cu ramificatii cenusii acoperite de ghimpi lungi si frunze rare, inguste; Euforbia grandidens, arbust ramificat cu ramuri in patru muchii cenusii si ghimpi bruni; Euforbia canariensis cu ramuri in cinci colturi egale indreptate in sus.

Dintre cele cu tulpini scurte, groase, rotunjite, pot fi luate in cultura de apartamente Euforbia obesa, ale carei tulpini prezinta 8 muchii cu ghimbi scurti, bruni; Euforbia meloformis cu cativa lastari si frunze cu tulpia sferica muchiata.

Cea mai frumoasa este insa Euforbia (Poinsettia) pulcherrima, ce isi are originea in sudul Americii. Aceasta are in varful ramificatiilor o rozeta de bractei rosii sub care se insera rar frunzele verzi.

Foarte decorativa este si Euforbia fulgens cu flori micute rosii, prinse de-a lungul lastarilor.

Pretentiile acestor plante, mai ales a celor cu ghimpi, sunt reduse iarna, rezistand in incaperi mai reci (8-12 grade Celsius), cu aer mult, dar mai uscat. Se uda putin si numai atunci cand pamantul este adevarat uscat. La multa umiditate speciile suculente de Euforbia sunt foarte sensibile si putrezesc.

Euforbia pulcherrima si Euforbia fulgens sunt mai pretentioase si necesita atat vara cat si iarna mai multa caldura (15 grade Celsius) si umiditate atmosferica. In timpul infloritului temperatura poate creste pana la 20-22 grade Celsius.

Toate speciile de Euforbia cer lumina multa, indiferent de anotimp. Primavara, in martie-aprilie, anual sau la 2-3 ani, la exemplarele batrane trebuie sa se faca transplantarea. Pamantul poate fi format din pamant si frunze, telina si nisip, iar la Euforbia splendens si Euforbia obesa in locul telinei se pune turba.

Inmultirea se face prin butasi de tulpina, de preferat in perioada de primavara, in incaperi calde si de obicei in perioada de primavara, in incaperi calde si de obicei sub clopot pentru a avea umiditate atmosferica.

Plantatul nu se face imediat dupa taierea butasilor, ci este necesar ca mai intai sa se opreasca scurgerea latexului. Aceasta se poate realiza prin tinerea bazei butasilor in apa calduta.

La taierea butasilor trebuie observat sa nu se atinga prea mult latexul ce se scurge din lastari, deoarece accesta este la unele specii daunator in special pentru ochi.

Speciile cu tulpini rotunde, sferice se inmultesc si prin seminte, dar reusita este mai problematica in conditii de apartament.

Euphorbia pulcherrima Willd. ex Klotzsch

By ru:user:insider (i'am) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

I, Wildfeuer [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Đỗ Tuấn Hưng (Own work (Self-taken)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

I, Wildfeuer [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima cv. RedFox

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima, in Barlovento, La Palma, Canary Islands

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

See page for author [Public domain], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima, Jayanti in Buxa Tiger Reserve in Jalpaiguri district of West Bengal, India.

By J.M.Garg (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Tauʻolunga (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Tauʻolunga (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Andrew Bossi (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Andrew Bossi (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Andrew Bossi (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

I, Wildfeuer [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Frank Vincentz (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By PlusMinus (Photo by PlusMinus) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima, in Royal Flora Expo 2006, Chiangmai, Thailand

By Love Krittaya (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Larsinio at en.wikipedia [Public domain], from Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Berthe Hoola van Nooten [see page for license], via Wikimedia Commons

Euphorbia pulcherrima

By Francisco Manuel Blanco (O.S.A.) [Public domain], via Wikimedia Commons

Poinsettia - Euphorbia pulcherrima

Orhidee

2014-09-04T10:56:00.000+03:00

Familia Orhidaceae

Orhideele cultivate sunt mult cautate atat pentru florile exotice pe care le produc, precum si pentru deosebita lor longevitate ca floare taiata.

Orhideele sunt raspandite pe intreg globul, de la ecuator pana in regiunile reci, in numar de circa 20 000 specii. Dupa modul lor de viata, le impartim in terestre (in special cele din regiunile temperate) si epifite (din regiunile tropicale). Primele cresc in mod obisnuit in sol, pe cand cele epifite pe arbori si stanci.

Putine orhidee pot fi cultivate in conditii de camera.
Paphiopedilum insigne (terestra), Coelogyne cristata (epifita), Lycaste skinneri si Odontoglossum grande (epifita) se pot pastra in camere cu temperatura moderata, la o fereastra luminoasa.
Temperatura optima este de 12-15 grade Celsius, dar nu trebuie sa coboare sub 10 grade Celsius.
Pentru a crea orhideelor un microclimat mai umed, se asaza pe fereastra un vas din tabla zincata cu apa. In el se pun ghivece goale rasturnate, iar pe acestea se pun orhideele. Udatul se face cu apa de ploaie curata.

Paphiopedilum se planteaza intr-un amestec de pamant de frunze cu radacini de feriga si muschi. In perioada de crestere se administreaza ingrasaminte suplimentare de concentratie mai redusa (maximum 1/mie), o data la doua saptamani.

Inflorire
Orhideele infloresc din octombrie pana in februarie, dupa care au o perioada de repaus relativ.

INGRIJIREA ORHIDEELOR :

Plantare
Celelalte fiind epifite, se planteaza intr-un amestec de muschi si radacini de feriga. Udatul se inlocuieste de preferinta cu pulverizarea de apa, pentru a evita putrezirea radacinilor.

Orhideele exotice, cultivate în interior sunt plante epifite, cu rădăcini aeriene. Din cauza acestei ciudăţenii a lor, pretenţiile de cultură trebuie bine înţelese şi satisfăcute

Orhideele au nevoie de un substrat special, drenant şi uşor.

Orhideelor le place substratul fibros, cum ar fi scoarţele, turba grosieră, bilele expandate de polistiren, plută sfărâmată, spuma poliuretanică uscată şi mărunţită, muşchiul de pamant ori rădăcinile de ferigi.

Pentru orhideele terestre, ca pafiopedilum şi cimbidium, se poate adăuga în substrat şi 10-20% mraniţă de frunze. Acestea se simt foarte bine în ghivece ceramice, chiar şi neperforate.

Ghiveciul trebuie să permită o bună aerisire. Va aprecia dacă o puneţi intr-un vas ceramic cu perforaţii, de plastic cu perforaţii, un coşuleţ de nuiele ori de şipci sau orice altă soluţie care să-i permită o bună aerisire a rădăcinilor.

La fundul ghiveciului e necesar un strat de drenaj. Puteţi folosi bile de argilă sau, mai bine, pietriş, care şi stabilizează ghiveciul.

Ingrasamintele suplimentare se administreaza mai putin concentrate ca cele terestre, respectiv 0,1- 0,2/mie. Perioada de repaus care urmeaza dupa inflorire este mai accentuata, de aceea nu se uda decat foarte putin.

Orhideele vor fi mai frumoase daca adaugi bucati mici de scoarta in pamantul lor, pe post de ingrasamant.

Lumina
Lumina este factorul esential de care au nevoie orhideele. Ele trebuie plasate neaparat aproape de fereastra, pe pervaz, ca sa beneficieze de soare si lumina.
     Altfel, desi vor parea sanatoase, nu vor inflori si farmecul lor va disparea. Orhideele care nu beneficiaza de lumina vor avea frunzele inchise la culoare.
     Daca nu ai posibilitatea de a plasa ghivecele cu orhidee pe pervaz, poti gasi un loc pentru care sa asiguri o sursa de lumina artificiala.
   Este important de stiut ca orhideele trebuie puse in ghivece sau vase TRANSPARENTE, deoarece pana si radacinile lor au nevoie constanta de lumina.
     Nu este o idee buna nici sa le expuneti la soare direct, pentru ca arsita le poate dauna. Orhideele care au fost expuse la caldura torida vor capata niste puncte negre si apoi se vor usca si muri.

Udatul
     Udatul orhideeloror se realizeaza cu moderatie, deoarece prea multa apa le poate ucide. Pentru a determina exact momentul in care trebuie sa le udam, putem incerca pamantul cu degetul. Daca este umed si moale, trebuie sa mai asteptam o zi. Daca este uscat, pe putem uda cu o cantiate moderata de apa.
     Cea mai buna apa pentru udatul orhideelor este cea de ploaie. In lipsa ei, putem uda orhideele cu apa de la robinet, care a stat in sticla cel putin 24 de ore. Nu pune niciodata apa rece, direct de la robinet, deoarece risti sa distrugi orhideea.
     O alta metoda potrivita pentru udatul orhideelor care se afla in vase cu fundul gaurit, este introducerea vasului in apa pentru cateva secunde. Plaseaza o farfurioasa sub ele din care sa versi apa care se strange.
     Pentru ca le place umiditatea cu masura, aseaza vasele cu orhidee, pe o tavita cu pietricele peste care sa torni putina apa zilnic.
     Nu uda orhideele cu apa sub 10 grade Celsius.

Inmultirea se face prin seminte (inaccesibila amatorului) sau prin despartire cu un briceag taios, ca la Paphiopedilum, odontoglossum si Coelogyne.

Orchis anatolica

By Maarten Sepp (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

In ferestre special amenajate, cu umiditate ridicate, se mai cultiva:

La 10-12 grade Celsius: Cymbidium aloifolium si C. lowianum, Lycaste aromatica si L. deppei, Miltonia diverse, precum si Odontoglossum citrosum.

La 16-20 de grade Celsius: Brassavola Glauca, Calanthe, Epidendrum si Laelia anceps.

Orchis anatolica

By Maarten Sepp (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Orchis anatolica

By Maart4 [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Orchis anatolica

By Maarten Sepp (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Orchis anatolica

דרור פייטלסון [CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis anatolica

By Maarten Sepp (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Orchis anatolica

By Maarten Sepp (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Orchis anthropophora

By User:BerndH (Image:Aceras anthropophorum flowers.jpg) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis anthropophora

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis brancifortii

By Girolamo Giardinauploaded by Esculapio (http://web.tiscali.it/florasicula/ authorization) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis brancifortii

Michele.iannizzotto at Italian Wikipedia [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis brancifortii

By Hans Stieglitz (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis patens subsp. canariensis

Jörg Hempel [CC-BY-SA-3.0-de], via Wikimedia Commons

Orchis galilaea

דרור פייטלסון [CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis galilaea

By Gideon Pisanty (Gidip) (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis galilaea

By Gideon Pisanty (Gidip) (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis galilaea

By Gideon Pisanty (Gidip) (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis galilaea

דרור פייטלסון [CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis italica

By Esculapio (Own work (personal work)) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis italica

By Hans Stieglitz (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis mascula

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis mascula

By Guido Gerding [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis mascula

By Fertilisation_of_Orchids_figure_1.jpg: Emw2012Orchis_mascula_flowers1.jpg: BerndHderivative work: Dave souza [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis olbiensis

By Por los caminos de Málaga (023. OrquídeaUploaded by Tyk) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Orchis pallens

By J. Curtis del., Weddell sc. [Public domain], via Wikimedia Commons

Orchis pallens

By Bernd Haynold (selbst gezeichnet - own drawing) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis pallens

By Michael Apel (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis patens

By Mg-k [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis patens

By Mg-k [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis canariensis

Jörg Hempel [CC-BY-SA-3.0-de], via Wikimedia Commons

Orchis pauciflora

By Mg-k [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis pauciflora

By Mg-k [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis pauciflora

By Franz Xaver (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Orchis provincialis

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis provincialis

By tato grasso (Own work (personal work)) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis punctulata

By Nuvens (my own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Orchis punctulata

By Gideon Pisanty (Gidip) (Own work) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis punctulata

By Nuvens (my own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Orchis purpurea

By Hectonichus (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Orchis purpurea

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis purpurea

By Hectonichus (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Orchis purpurea

By Hectonichus (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Orchis quadripunctata

By Hans Stieglitz (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis quadripunctata

By Gilles San Martin from Namur, Belgium [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Orchis simia

By Bouba at fr.wikipedia (photo by Bouba) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis simia

By Björn Sothmann (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Orchis spitzelii

By Mg-k (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis spitzelii

By Mg-k (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis spitzelii

By Mg-k (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis spitzelii

By Mg-k (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis spitzelii

By Mg-k [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis × spuria

By Bernd Haynold (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Orchis × spuria

Lantana

2014-07-30T07:52:00.000+03:00

Lantana camara L.
By Franz Xaver (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Lantana L.

Familia Verbenaceae

Originar din America de Sud, este un semiarbust cu frunze caduce. Lantana are inflorescente frumoase de culoare alba, roz, portocalie, galbena. Este

folosit atat pentru ornamentarea apartamentelor, cat si a exterioarelor (gradini, balcoane, etc).

Lantana camara L. este cea mai frumoasa si mai rezistenta varietate.

Pretinde, in apartament, un loc bine luminat si mai putin incalzit, 10-14 grade Celsius. Vara ii vom administra ingrasaminte lichide si o vom uda abundent, ceea ce-i va asigura o inflorire uniforma si indelungata. Pentru a-i forma o coroana frumoasa, primavara, cand incepe vegetatia, ii vom scurta ramurile lungi.

Lantana vegeteaza bine in sol fertil, afanat, permeabil pentru apa si aer.

Se inmulteste in august-septembrie prin butasi, de preferinta erbacei, care se inradacineaza intr-un strat cald (25-30 de grade Celsius). Dupa

inradacinare, butasii se planteaza in ghivece de 8cm diametru, in pamant de rasadnita si pamant de telina. Se poate inmulti si prin seminte.

Se seamana in februarie, intr-un pamant usor de frunze bine putrezite.

Lantana camara L.

By Franz Xaver (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Lantana camara L.

By Franz Xaver (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Lantana camara L.

By Charlesjsharp (Own work) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Lantana involucrata

By Louise Wolff (darina) (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Lantana grisebachii

By Thomas Mathis, Fernanda Pavan (Cerro Colorado, Provincia Cordoba, Argentina) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lantana montevidensis (Trailing Lantana)

By Elucidate (Own work) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Lantana montevidensis (Trailing Lantana)

I, KENPEI [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Lantana montevidensis (Trailing Lantana)

I, KENPEI [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Lantana montevidensis

Lantana urticoides (Texas Lantana )

By Clinton & Charles Robertson from Del Rio, Texas & College Station, TX, USA [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Lantana

Avocado se inmulteste usor, prin sambure

2014-07-08T17:09:00.002+03:00

Arborele de avocado ajunge, in America de Sud, la inaltimi de peste 20 m. In conditii de apartament nu va creste insa mai inalt de 2 m. De asemenea, e putin probabil sa infloreasca si sa fructifice, pentru ca are nevoie de foarte multa lumina. Daca incaperea in care il pastrati e foarte bine luminata, primele fructe vor aparea dupa 5-6 ani.

Nu uitati sa citi si articolul: sfaturi de ingrijire a unui ghiveci cu avocado in apartament

Copacelul de avocado nu este pretentios. Poate fi plantat intr-un ghiveci inalt, cu pamant de flori, caruia ii puteti adauga putin nisip, pentru a ajuta apa sa se scurga. La suprafata presarati un strat subtire de scoarta de copac (se gaseste in magazine. Stratul are un triplu rol: e decorativ, pastreaza umezeala si creste aciditatea solului.

Cum se planteaza avocado?

Curatati samburele cu o periuta. Cufundati-l in apa calduta si lasati-l cateva ore, pana se inmoaie coaja. Apoi il puteti ingropa in ghiveci, la un cm adancime, sau il puteti lasa scufundat o treime intr-un pahar cu apa, sprijinit cu betisoare. In primul caz, planta va rasari dupa o luna. Samburele din pahar va dezvolta radacini in doua-trei saptamani, dupa care poate fi transplantat in vas potrivit.

Personal am obtinut un copacel sanatos de avocado ingropand samburele intr-un ghiveci mare si "uitand" de el. Mi-am adus aminte in momentul in care am vazut planta tanara rasarind.

Sfaturi de ingrijire pentru avocado:

- Tineti ghiveciul cu avocado cat mai la soare, pentru ca adora lumina;
- Udati-l iarna saptamanal, iar vara la doua zile. Apa in exces il imbolnaveste;
- Daca frunzele devin maronii, inseamna ca pamantul este prea alcalin. Udati ghiveciul cu apa in care, cu o zi inainte, ati pus coji de lamaie sau de grepfrut.

Daca va intrebati cum arata o plantatie de avocado, adica locul de origine al fructului pe care il cumparam din supermarket, iata un film in care este descrisa o plantatie de avocado din Florida.

Calanhoe, Madagascar - Kalanchoe

2014-05-03T15:35:00.001+03:00

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Familia Crassulaceae

Kalanchoe blossfeldiana are frunze carnoase de uloare verde inchis, cu un luciu metalic. Faptul ca ele sunt atat de iubite, se datoreste florilor lor de un rosu aprins, grupate in influorescente asezate pe tije subtiri si elegante.

Prin selectie s-au obtinut si forme cu crestere mai compacta, iar prin incrucisare cu Kalanchoe schuhmacherii, forme mai inalte.

Se folosesc ca plante decorative in timpul iernii si primaverii, cand sunt inflorite, iar dupa aceea se indeparteaza,

Aceasta specie s-a adus in 1932 din Madagascar. Genul respectiv mai cuprinde circa 100 specii.

Kalanchoe blossfeldiana se pastreaza intr-un loc luminos, inflorit si aerisit.
Temperatura optima este de 12-15 grade Celsius. La temperaturi mai ridicate florile devin palide, pierzandu-si valoarea decorativa. La temperaturi prea joase, planta pierde frunzele, iar tijele florale putrezesc.

Udatul se face cu cea mai mare ingrijire, pentru ca nu suporta nici lipsa de apa, nici excesul.

Kalanchoe pumila

Kalanchoe miniata
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe manginii
By Michael Wolf (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe tubiflora
By Das Nili (Own work (Own foto)) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe tomentosa

Kalanchoe thyrsiflora
Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe synsepala
By Dysmorodrepanis (Own photo, Cologne University Botanical Collection) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe rhombopilosa
By Dysmorodrepanis (Own photo, Cologne University Botanical Collection) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By PawełS (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Hedwig Storch (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Tomasz Różowski (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Quadell (Self-published work by Quadell) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Tomasz Różowski (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Kalanchoe blossfeldiana
By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Violete africane - Saintpaulia

2014-04-01T22:52:00.001+03:00

Saintpaulia cultivars

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Violete africane (de usambara) - Saintpaulia

Familia Gesneriaceae

Saintpaulia ionantha are o oarecare asemanare la floare cu violeta, intamplatoare insa, caci nu sunt inrudite din punct de vedere botanic.
Este mult mai apreciata ca planta florifera pentru decorarea ferestrelor sau a pieselor de mobila din vecinatatea acesteia.
Violeta africana este mult apreciata ca planta florifera pentru decorarea ferestrelor sau a pieselor de mobila din vecinatatea acesteia.

Planta este originara din Africa Estica, unde creste in locurile umbroase ale padurii tropicale, in special in muntii Usambara, de unde si denumirea romaneasca a plantei.
In apartamente i se va asigura un loc mai umbrit, de prferinta intre ferestrele cu expozitie nord-vestica, o temperatura de 14-18 grade Celsius si o umiditate cat mai ridicata.

Nu se va pulveriza apa direct pe frunze, pantru ca se produc pete, peste vara i se va asigura o temperatura in jurul a 20 de grade Celsius, la un loc semiumbrit. Frunzele se pot pata si ingalbeni, iar inflorirea va inceta de
indata ce planta va fi expusa direct in soare. Pamantul trebuie sa fie usor, bogat in humus si cu reactie acida. Se va utiliza deci un amestec de pamant de frunze cu turba si adaos de nisip, la care se adauga ingrasaminte minerale in cantitate de 30 g/10 l pamant (o galeata). Ghivecele vor fi de dimensiuni mici. Pentru a pastra reactia acida a pamantului, se va uda cu apa de ploaie sau dedurizata. Nu se va uda pe frunze sau pe inima plantei.

Daca i se asigura un loc umbrit, o temperatura constanta, un pamant afanat si bogat in humus, o umiditate potrivita aerului, precum si administrarea de ingrasaminte suplimentare saptamanal, in concentratie de 1 la mie (1 g la 1 l apa), Saintpaulia va inflori multe saptamani. Din cand in cand, dupa inflorire are perioade limitate de odihna (cateva saptamani) in care infloritul inceteaza. In acest interval plantele se uda mai moderat si nu se ingrasa. Plante;e mai batrane cres si infloresc ceva mai anevoios, de accea de multe ori nu este rentabil sa mai fie pastrate, ele cerand o ingrijire mai atenta.

Inmultirea se face prin seminte, dar mai ales prin butasi de frunze. Acestia se infig cu petiolul (codita) pana la limbul frunzei intr-un amestec de nisipi cu turba si se acopera cu un clopot de sticla. In 1-2 luni se formeaza de la baza petiolului frunzei cateva plantute care se vor planta in ghivece mici, individual, ca la leandru.

S-au creat numeroase soiuri de Saintpaulia cu flori de culoare albastra, liliachie, alba, roza si rosie, simple sau batute.

Saintpaulia cultivars

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia cultivars

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia cultivars

By Mokkie (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Saintpaulia cultivars

By Хомелка (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia cultivars

By Hobbykafe (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia cultivars

By Adlapol (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa

By Daderot (Daderot) [CC0 or CC0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa

By Daderot (Daderot) [CC0 or CC0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia diplotricha‎

By Daderot (Daderot) [CC0 or CC0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia ionantha

Andrew Butko [GFDL 1.3 or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa

By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa 'Nancy Leigh'

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa 'Pink Amiss'

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa 'Private Dancer'

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa 'Sharon'

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa 'Trojka'

By Kor!An (Корзун Андрей) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia brevipilosa 'Ultra Eclipse'

Saintpaulia brevipilosa

By --Hedwig Storch 19:16, 25 January 2008 (UTC) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia rupicola

By Daderot (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Saintpaulia cuttings

By Kelvinsong (Own work) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia shumensis

By Daderot (Daderot) [CC0 or CC0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia teitensis‎

By Daderot (Daderot) [CC0 or CC0], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Hobbykafe (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Hobbykafe (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Hobbykafe (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Hobbykafe (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Hobbykafe (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Saintpaulia

By Bff (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Solanum

2014-03-28T19:37:00.001+02:00

Solanum aviculare

By Alan Liefting (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Solanum L. - Solanum

Familia Solanaceae

Originar din Insula Madeira (S. pseudocapiscum L.), sudul Braziliei si Uruguay (S. capsicastrum Link.), inrudit cu tomatele si cartoful, este de un mare efect decorativ prin fructele lui rotunde, rosii sau galbene(otravitoare).

Foarte rustic in apartament, solanum are nevoie de multa lumina si soare,aerisire abundenta si incaperi cu temperaturi mai scazute (de 8-12 grade Celsius). La lumina insuficienta si temperaturi prea ridicate, se alungeste si se etioleaza (ingalbeneste).

Mentinerea minunatei lui podoabe, micile fructe colorate viu, va fi de lunga durata intr-un loc mai putin incalzit.

Schimbarea la ghivece se face primavara, cand, pentru a obtine plante mai stufoase, le vom scurta si lastarii.

In timpul verii, vom aseza plantele in aer liber, pe balcon, in gradina sau in fata ferestrei si le vom uda abundent.

Tot in aceeasta perioada ii vom aplica saptamanal ingrasaminte suplimentare 1-2 la mie.

Inmultirea se face prin seminte, semanandu-se in primavara sau prin butasi (tije de 8-10 cm lungime) inradacinati intr-un amestec de pamant nisipos,

usor umed.

Pentru ca tinerele plante sa aiba o crestere cat mai ramificata, ele se vor tunde in cateva randuri.

Solanum aviculare

Peter A. Mansfeld [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum aviculare

By Mattsop (http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Poroporo.jpg) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum ambosinum

By Kurt Stüber [1] [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum bonariense

I, Muritatis [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Solanum bonariense

By Philmarin (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum citrullifolium

By User:Carstor (Own work (own picture)) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Solanum citrullifolium

By Christian Hummert (Ixitixel) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum crispum

By Ramin Nakisa at en.wikipedia [GFDL or CC-BY-SA-3.0], from Wikimedia Commons

Solanum douglasii

By Copyright by Curtis Clark, licensed as noted (Photography by Curtis Clark) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Solanum dulcamara

By Svdmolen (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Solanum elaeagnifolium

By pschemp (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Solanum elaeagnifolium

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Solanum elaeagnifolium

By Pompilid (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Solanum hispidum

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Solanum hispidum

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Solanum japonense

By Nagarazoku from TOKYO, Japan (Solanum japonense / 細葉保呂之(ホソバノホロシ)) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Solanum laciniatum

By Rl (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Solanum laxum

By Wildfeuer (Own work (own photo)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Solanum lycopersicum

By Philmarin (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum mauritianum

By Ixitixel (eigene Arbeit (selbst fotografiert)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Solanum mauritianum

I, B.navez [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Pachistachis

2014-03-17T20:27:00.000+02:00

Pachystachys coccinea‎

By Dryas (Trabajo propio - Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys coccinea‎

By Oeropium (Own work) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys coccinea‎

By James Edward Smith and James Sowerby [Public domain], via Wikimedia Commons

Familia Acantaceae

Provenita din America de Sud, unde, fireste, atinge inaltimi de arbori ce cresc spontan, pachistachisul este o foarte frumoasa planta la ghiveci pentur impodobirea apartamentelor. Foarte decorativa datorita florilor dispuse in spic, atunci cand sunt de culoare galbena ca o explozie de soare, alteori albe sua rosii. Are frunzele inguste, de culoare verde puternic sau, uneori, panasate.

Se inmulteste prin seminte si butasi.

Pretinde lumina multa si se dezvolta bine in plin soare. Se vor efectua udari abundente, deoarece lipsa de apa va provoca caderea bobocilori florali. Udarile se vor reduce treptat, iarna in perioada de repaus.

Fiind o planta foarte vorace, vor fi necesare administrari dese de ingrasaminte. Suporta bine, mai ales in perioada de inflorire, caldura. In timpul iernii, insa, pentru a i se crea conditii de repaus, plantele se vor pastra intr-o incapere luminoasa, cu temperatura scazuta, cca 5 grade Celsius.

Pachistachisul poate decora nu numai apartamentele, ci si fradina sua parcul, cu conditita sa fie plasat intr-un loc luminos. Atunci cand se va cultiva, in scopul valorificarii prin magazine, trebuie sa cunoastem durata culturii pentru a fixa, in functie de aceasta, data cand vrem sa ajunga la magazin.

Deci, cultivatorul care doreste sa-si planifice productia trebuie sa cunoasca timpul necesar pentru a produce plante vandabile: prima faza a inmultirii dureaza cca 10 saptamani, dupa care plantutele sunt trecute la ghivece (se vor aseza 20 ghivece pe metu patrat).

Aici li se vor aplica un ciupit dupa cca 4 luni de la semanat, dupa care ghivecele se vor rari (16 metri patrati), pentru ca planta sa se dezvolte nestingherita. Astfel, plantele vor fi gata pentru vanzare (cand spicul are 2 cm si este colorat) ca in 5 luni de la semanat.

Pachystachys lutea‎

English: Yellow bracts of a golden shrimp plant (Pachystachys lutea). Spotted in São Carlos, Brazil.

By Leoadec (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Vaikoovery (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Limers (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or FAL], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Emőke Dénes (Kew Gardens) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

Andrew Butko [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Maritzaandradeangel (Own workjardìn de mi casa) [Public domain], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Cliff from Arlington, Virginia, USA [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Emőke Dénes (kindly granted by the author) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Emőke Dénes (kindly granted by the author) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Micha L. Rieser (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By $pooky (http://www.flickr.com/photos/spoo/2745495530) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Dinkum (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Dryas (Trabajo propio - Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Karelj (Own work (own photo)) [Public domain], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Dryas (Trabajo propio - Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Karelj (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By C T Johansson (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Pachystachys lutea‎

By Thelmadatter (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Pachystachys spicata

By AEngelhardt (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Lupinus L. - Cafelute, Lupin

2014-03-10T21:32:00.000+02:00

Lupinus hirsutissimus (stinging lupine), Los Angeles, California

By Joe Decruyenaere (031808 003Uploaded by pixeltoo) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Familia Leguminoase

Genul, cuprinzand in afara de specii anuale si specii vivace, a fost descris la capitolul Plante perene.

Dintre speciile anuale mai cunoscute in cultura amintim:

Lupinus hartwegii Lindl., planta anuala pana la vivace, cu tulpina inalta de 30-60 cm, putin ramificata si frunze petiolate, lungi, digitate, florile (albe, albastre, roz, rosii, purpurii) dispuse intr-un spic lunf de 25-30 cm, sunt pedunculate, putin verticale, infloreste din iulie pana in octombrie.

Este una dintre cele mai populare plante anuale pentru borduri.

Lupinus hirsutus L., planta putin ramificata, matasos paroasa, inalta pana la 50 cm, cu frunze petiolate, digitate. Florile mari, dispuse in spice lungi de ccs 10-12 cm, sunt alterne sau verticilate. Infloreste in perioada iulie-septembrie.

Lupinus mutabilis Sweet, cu tulpina ramificata spre varf, inalta de pana la 1,20-1,50 m, planta glabra, de un verde glauc, cu frunze petiolate oval-oblonge, ascutite, digitate. Florile de culoare variabila, grupate in spice putin stranse, sunt alterne, sau putin verticilate, scurt pedunculate si odorante.

Lupinus nanus Dougl., planta de la baza ramificata in forma de rozeta, dupa care se indreapta in sus, inalta de 25-30 cm, cu frunze petiolate, digitate. Florile sunt reunite in numeroase spice dispuse neregulat, deseori, in verticile de cate 6-8.

Deoarece cafelutele anuale nu suporta transplantul, se va semana pe la sfarsitul lui aprilie, la locul definitiv (puterea de germinatie a semintei este de 5 ani), in cuiburi la 30 cm distanta, cate 3-4 seminte, acoperindu-le cu pamant bine ingrasat cu mranita sau in randuri, rarind rasadul iesit prea des.

Lupinus hirsutissimus (stinging lupine), Los Angeles, California

By Joe Decruyenaere (031808 002Uploaded by pixeltoo) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

English: Leaf hairs on Lupinus hirsutissimus at the San Diego Wild Animal Park, California, USA. Growing as a weed in the gardens.

By Stickpen (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus at Lake Poway, Poway, California, USA.

By Stickpen (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus (Taken at Stelzer County Park in Lakeside, California, USA. This area was burned in the Cedar Fire)

By Stickpen (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

English: Lupinus hirsutissimus — Stinging lupine. On the Yerba Buena roadside in Circle X Ranch Park — Santa Monica Mountains National Recreation Area.

See page for author [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus mutabilis

By John Lindley (1799-1865) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus nanus Douglas ex Benth

By Franz Xaver (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Lupinus albicaulis (sickle-keel lupin)

See page for author [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus albifrons (Silver Bush Lupin)

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus albifrons (Silver Bush Lupin)

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus albifrons (Silver Bush Lupin)

By Eric in SF (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Lupinus albifrons (Silver Bush Lupin)

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus albifrons (Silver Bush Lupin)

By 13 March 2004.Seglea at en.wikipedia [Public domain], from Wikimedia Commons

Lupinus albus (White Lupin)

By Etrusko25 (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus albus (White Lupin)

By Bkurl upload here by Penarc (Own work) [Public domain or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus albus (White Lupin)

By Etrusko25 (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus angustifolius (Blue Lupin)

By böhringer friedrich (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus angustifolius (Blue Lupin)

By Manuel Luis Gil González (http://www.floradecanarias.com/index.html) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus angustifolius (Blue Lupin)

By Manuel Luis Gil González (http://www.floradecanarias.com/index.html) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus arbustus (longspur lupin)

By Sheri Hagwood [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus argenteus (Silvery Lupin)

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus argenteus (Silvery Lupin)

By JerryFriedman (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Lupinus arboreus (Yellow Bush Lupin)

By Joe Decruyenaere (guadalupe dunes 047Uploaded by pixeltoo) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus arizonicus (Arizona Lupin)

See page for author [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus bicolor

By Cau-Vi Phung.Ronaldm07 at en.wikipedia [CC-BY-SA-3.0], from Wikimedia Commons

Lupinus breweri (Brewer's lupine)

By tomhilton (originally posted to Flickr as Brewer's Lupine) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus caudatus (Kellogg's Spurred Lupin)

By David H. Kinder [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus chamissonis (Chamisso bush lupin)

By tomhilton (originally uploaded to Flickr as Silvery Lupine 03) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus concinnus

By Anthony Valois and the National Park Service [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus diffusus

By homeredwardprice (originally posted to Flickr as Sky-blue-Lupine) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus flavoculatus (Yellow eyed lupine)

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

By Stickpen (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

By Stickpen (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

See page for author [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

By Stickpen (Own work) [CC0], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

By Joe Decruyenaere (031808 002Uploaded by pixeltoo) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus hirsutissimus

By Joe Decruyenaere (031808 003Uploaded by pixeltoo) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus hispanicus

By Javier martin (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus hispanicus

By Javier martin (Own work) [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus latifolius (Broadleaf Lupin)

By Walter Siegmund (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Lupinus lepidus (Prairie Lupin)

By J Brew [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus leucophyllus (Woolly-leaf Lupin)

By Wallace Keck [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus littoralis (Seashore Lupin)

By Gordon Leppig & Andrea J. Pickart [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus luteus (Yellow Lupin)

By Carsten Niehaus [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus micranthus

By Carsten Niehaus (Lumbar) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus nootkatensis (Nootka Lupine)

By de:User:Jutta234 (self made foto) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lupinus perennis (Perennial Lupin)

By Theendofforever at en.wikipedia [GFDL, CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0, CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0, GFDL or CC-BY-SA-3.0], from Wikimedia Commons

Lupinus perennis (Perennial Lupin)

By Chrizzles (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus polyphyllus (Smallflower Lupin)

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Lupinus polyphyllus (Smallflower Lupin)

By Rob Duval (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus polyphyllus (Smallflower Lupin)

E.A. Goering at the German language Wikipedia [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lupinus polyphyllus (Smallflower Lupin)

By Franz Eitzinger (= User DiRe) (selbst fotografiert von Franz Eitzinger) [CC-BY-SA-2.0-de], via Wikimedia Commons

Lupinus polyphyllus (Smallflower Lupin)

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Lupinus stiversii (harlequin annual lupine)

By Velo Steve (originally uploaded to Flickr as Harlequin Lupine) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lupinus truncatus (Collared Annual Lupine)

By Anthony Valois and the National Park Service [Public domain], via Wikimedia Commons

Lupinus villosus

By Scott Zona from USA (Lupinus villosusUploaded by pixeltoo) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Lobelia

2014-03-09T14:47:00.000+02:00

Lobelia cardinalis

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

LOBELIA L. - LOBELIA

Familia Campanulaceae

Genul Lobelia, cu specii numeroase (de ordinul sutelor), originare din regiunile temperate si calde, plante anuale sau vivace, erbacee sau sufrutescente, caracterizate printr-o talie joasa, cu tulpini erecte sau pendente, ramificate si frunze alerne, mai mult sau mai putin dintate, lanceolate. Florile, grupate in raceme, sunt asemanatoare unui fluture.

Lobelia erinus L., mica planta anuala care devine in sera vivace, cu tulpina inalta de cca 15-30 cm, foarte ramificata. Frunzele alterne, cele superioare lanceolat-liniare, aproape intregi, sunt oblong-obivale, obtuz dintate. Florile mici, dispuse in raceme terminale laxe, sunt de culoare albastra azurie. Se foloseste mult in mozaicuri.

Aceasta eleganta si mica specie a produs in cultura numeroase soiuri, impartite in urmatoarele grupe:

-soiuri cu talie mica, 10-12 cm inaltime: "Kaiser Wilhelm", cu florile albastru deschis; "Kristallpalast", cu frunze de culoare inchisa si flori albastre; "Pumila Splendens", cu florile albastru deschis cu ochi alb.

Semintele, care au o putere germinativa de 4 ani, se seamana la diferite epoci: prin martie-aprilie, intr-un pamant humos nisipos, in distanta cate 3-4 fire la un loc, in cutii. Se seamana prin aprilie-mai afara, la brazde, plantandu-se la loc definitiv, prin iunie si in fine, ultima perioada, pe la sfarsitul lui august inceputul lui septembrie pe brazde, afara si, dupa rasarire, cca 12-15 zile, cand rasadul este suficient de dezvoltat, se repica in ghivece de 7 cm, cateva fire la un loc si va ierna in sere temperate. Pe la sfarsitul lui februarie vom diviza plantele repicate, plantand cate una la ghivece de 7-10 cm diametru, in continuare tinandu-le in rasadnite, pana la plantare. Acestea, fiind plante mult mai dezvoltate decat cele semanate in primavara, le vom planta la o distanta mai mare de 25-30 cm.
Tuturor lobeliilor le prieste un pamant humos, nu prea gras, cu o expozitie luminoasa.

Lobelia cardinalis

By Wouter Hagens (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lobelia fulgens 'Queen Victoria'.

By Wouter Hagens (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Lobelia cardinalis

By k yamada from Yokohama, Japan [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Lobelia cardinalis

By Delphine Ménard (notafish }[CC-BY-SA-2.0-fr], via Wikimedia Commons

Lobelia cardinalis

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia cardinalis

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia cardinalis

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia cardinalis

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia aberdarica

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia aberdarica

Stan Shebs [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia erinus

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia erinus

By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia erinus

By André Karwath aka Aka (Own work) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia erinus

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia erinus

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia erinus

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Lobelia dortmanna

I, Rolf Engstrand [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia dortmanna

I, Rolf Engstrand [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Lobelia gibberoa

Lobelia inflata

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia laxiflora

Lobelia siphilitica

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia siphilitica

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia siphilitica

By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia Lobelia urens

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Lobelia urens

Ficus

2014-03-03T19:15:00.000+02:00

Ficus elastica

By Franz Eugen Köhler, Köhler's Medizinal-Pflanzen (List of Koehler Images) [Public domain], via Wikimedia Commons

Ficus altissima

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL (http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html), CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/) or CC-BY-SA-2.1-jp (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.1/jp/deed.en)], via Wikimedia Commons

Familia Moraceae

Fiind in majoritatea lor originare din tinuturi calde, respectiv padurile tropicale ale Indiei de Est, precum si din Australia, speciile de ficus pretind incaperi calde, chiar si iarna. Mai putin pretentioase in acest sens sunt Ficus australis care poate fi pastrata in incaperi mai reci si Ficus carica, specie ce-si poate petrece iarna si in pivnita sau alte incaperi ferite de inghet.

Ficus elastica
own work

Ficus elastica
own work

Ficus carica
By Burgkirsch (de.Wikipedia) [CC-BY-SA-1.0], via Wikimedia Commons

Caldura nu trebuie sa fie prea mare nici la speciile tropicale, deoarece la temperatura ridicata frunzele isi pierd din prospetimea lor, dar nici prea scazuta, pentru ca stagneaza om crestere si formeaza frunze mici. Temperatura cea mai potrivita este de circa 14-16 grade Celsius.

Udatul trebuie facut cu multa prudenta mai ales daca plantele stau la temperaturi sub 10-12 grade Celsius. Iarna pamantul se uda numai cand este absoluta nevoie, deoarece apa multa poate provoca imbolnavirea radacinilor si caderea frunzelor.

In perioada de iarna este recomandabil ca pe cat posibil umiditatea din sol sa fie pertial suplinita de udatul des pe frunze. Vara, plantele se uda si se ingrasa cu ingrasaminte lichide organice sau minerale, la 10-15 zile o data, In acest anotimp, ficusul este bine sa fie scos afara si asezat in locuri usor umbrite. Ficus elastica si Ficus carica pot suporta si locurile insorite, mai ales daca plantele sunt stropite mai des pe frunte.

De multe ori se intampla ca frunzele sa cada, desi plantele nu au fost gresit udate. Cauzele ar putea fi alternarea brusca a luminii prin mutarea plantelor de la un loc la altul sau chiar numai rasucirea pe loc a vasului, intorcand partea dispre fereastra spre lumina si invers. De asemenea, o cauza a caderii frunzelor de ficus este si expunerea plantelor la curent de aer prea puternic.

Ficusii se transplanteaza la 2-3 ani o dara, iar exemplarele mici in plina crestere, anual sau pe masura cresterii volumului radacinilor.

Pamantul folosit se poate compune din pamant de frunze in proportie mai mare, mranita, pamant de telina si nisip. pana la prinderea radacinilor, plantele se tin la 20 grade Celsius. Se uda bine imediat dupa plantare, dra in urmatoarele zile nu se mai uda decat daca s-a zvantat complet pamantul.

Inmultirea la ficus se poate face din butasii din varf sau din portiuni mici de tulpina (chiar numai cu un mugure la speciile arborescente si cu 3-4 muguri la cele cu crestere pletoasa).
Pentru inradacinare este nevoie de 25-30 de grade Celsius si multa umiditate atmosferica.

Inradacinarea poate fi facuta in ghivece cu nisip sau amestec usor din turba si nisip in patul inmultitor sau chiar in sticle sau vase cu apa in care se tine butasul inmuiat cu baza. Ca si butasii de la speciile de Euphorbia, latexul de la baza butasului trebuie indepartat inainte de plantare fie prin radere dupa coagularea in aer, fie prin inmuierea butasilor in apa calda timp de 10-15 minute. Butasii inradacinati trebuie plantati pentru inceput in pamanturi mai usoare.

Ficus australis, Newcastle, New South Wales, 29 September 1834

Cea mai comuna specie in apartamente este Ficus elastica, originara din India. Cu scop decorativ mai pot fi folosite si alte specii ca Ficus australis, cu frunze mici, usor paroase si roscate pe partea interioara; Ficus lyrata (din Africa de Vest); Ficus carica, specie de la care se consuma gustoasele smochine. Dintre speciile cu frunze mici pot fi cultivate Ficus quercifolia si Ficus stipulata, o specie agatatoare.

Ficus lyrata

Ficus altissima

By Greenunionzoa (Own work) [CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

Ficus abutilifolia

By Karen Wiebe (Own work) [GFDL (http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html) or CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

Ficus abutilifolia

By JMK (Own work) [GFDL (http://www.gnu.org/copyleft/fdl.html) or CC-BY-SA-3.0 (http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)], via Wikimedia Commons

Ficus religiosa

English: The Sacred Fig (Ficus religiosa) or Bo-Tree or (bn: Ashathha).

By Biswarup Ganguly (Own work) [GFDL or CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus elastica, Locatie: Maui, Haiku

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus elastica

By 4028mdk09 (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus macrophylla, Locatie: Maui, Hamakuapoko

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus pumila, Locatie: Maui, Kula Ace Hardware and Nursery

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus pumila

By Vinayaraj (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus pumila

By RaeA (http://flickr.com/photos/raeallen/10438699/) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Ficus pumila

By Vengolis (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus pumila

Ficus pumila, Locatie: Maui, Kihei

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus pumila, The Vorontsovsky Palace in Alupka, the Crimea, Ukraine.

By Asta (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Ficus microcarpa

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Ficus auriculata - Serres d'Auteuil - Jardin botanique de la Ville de Paris - France

By Salix (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus auriculata, Serres d'Auteuil - Jardin botanique de la Ville de Paris - France

By Salix (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus auriculata (Lour.), Himalaya-Feige, Moraceae

By Koppchen (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus auriculata (Lour.), Himalaya-Feige, Moraceae

By Koppchen (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus altissima

By കാക്കര (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus andicola (caucho sabanero), Ficus americana

By T-34-85 (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus altissima, in Hong Kong Central Library terrace, Causeway Bay

By Greenunionzoa (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus abutilifolia‎, Chaine de Gobnangou near Tambaga, Burkina Faso

By Marco Schmidt[1] (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus exasperata

By Vinayaraj (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus exasperata

By Vinayaraj (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus exasperata, Kudayathoor, Kerala, India

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/17/Ficus_exasperata_by_kadavoor.jpg

Ficus arnottiana

By Vinayaraj (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus arnottiana

By Vinayaraj (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus aspera‎

Ficus aurea (butresses). Strangler fig butresses at Rincon de la Vieja, Costa Rica

By Hans Hillewaert (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus aurea

By Forest Starr and Kim Starr [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus aurea

English: Habit of the Florida Strangler fig (Ficus aurea) — in Florida.

Ficus aurea

A Strangler Fig (Ficus aurea / Moraceae) had strangled a Sabal Palmetto tree located in the Mounts Botanical Garden, West Palm Beach, Florida.

By Asit K. Ghosh Thaumaturgist (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Ficus Barbata, 'Strangler Fig', 'Bearded Fig'

By കാക്കര (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus Barbata, 'Strangler Fig', 'Bearded Fig'

By കാക്കര (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus battieri bonsai at the BBG, August 2, 2008

A Ficus battieri bonsai on display at the Brooklyn Botanic Garden. This tree was developed by the garden's former bonsai curator Frank Okamura.

By Ragesoss (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

English: Ficus benjamina (habit with Laysan albatross). Location: Midway Atoll, Gym Sand Island

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus benjamina, Teneriffe

Ficus benjamina

English: Ficus benjamina with nesting White Terns. Location: Midway Atoll, 4208 Commodore Ave Sand Island

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus coronata, (cultivated, labelled) Maranoa Gardens, Balwyn, Victoria, Australia

By Melburnian (Own work (digital photograph by author)) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Ficus citrifolia

By Riba (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Ficus insipida

English: Amate tree growing in near Juxtlahuaca, Guerrero, Mexico.

By Not home at en.wikipedia [Public domain], from Wikimedia Commons

Ficus fistulosa

By me (cychk) (上傳者自己的作品 (own work)) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Ficus nervosa

By Vinayaraj (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus obliqua, Boorganna Nature Reserve, Australia

By Poyt448 Peter Woodard (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Ficus obliqua

English: Ficus obliqua, measured at 38 metres tall, Thunderbolts Way, Bretti Nature Reserve, NSW, Australia

By Poyt448 Peter Woodard (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Ficus obliqua, in Israel

נתרם במרכז להב"ה טירת כרמל עי, קתי שלוסר Pikiwiki Israel [CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Ficus watkinsiana

By Poyt448 Peter Woodard (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Dracena

2014-03-02T23:25:00.000+02:00

DRACENA - DRACAENA

Familia Liliaceae

Dracenele sunt plante decorative prin frunze, mult asemanatoare cu Cordyline. Deosebirile esentiale constau in culoarea si forma radacinilor. La Dracaena radacina, de forma obisnuita, dar putin carnoasa, este galbena sau portocalie, iar la Cordyline aceasta este alba si de tipul unor formatiuni ingrosate rizomatoase.

Dracenele pot decora incaperile mari, ferestrele si vitrinele cu plante.

Originare din zone tropicale sau subtropicale (Asia, Africa) aceste plante au pretentii diferite. Astfel, Dracena fragrans, planta cu tulpini inalte si frunze late, Dracena deremensis, Dracena godseffiana, Dracena sanderiana si majoritatea varietatilor cu frunze pestrite colorate in verde cu alb sau galben, pretind incaperi cu temperatura de 20-25 grade Celsius sau cel putin 15 grade Celsius (in timpul iernii) cu umiditate atmosferica ridicata si destul de multa umbra.

Dracena draco, o specie foarte robusta si Dracena rothiana cresc bine in camere reci si la putina umiditate. Aceste specii in timpul iernii se tin mai mult uscate.

In rest, cultura dracenelor este mult asemanatoare cu cea a plantelor de Cordyline. Ca si acestea, se pot inmulti prin butasi de tulpina sau prin despartirea plantelor noi si uneori la caldura multa.

Dracaena Surculosa 'Milky Way'

By Mokkie (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Dracaena godseffiana Juanita

Dracena draco, Jardín Botánico Canario Viera y Clavijo.

By James Steakley (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Dracena draco

By Mokkie (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena draco

By Mokkie (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena draco

By Mokkie (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena draco

By Mokkie (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena draco

By Mokkie (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena draco, in Orto botanico di Palermo

By Andrea Pavanello (Own work) [CC-BY-SA-3.0-it], via Wikimedia Commons

Dracena deremencis compacta

Radomil at the Polish language Wikipedia [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena fragrans; Locatie: Maui, Nahiku

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena fragrans 'Massangeana'

By Taken by Fanghong (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Dracena fragrans 'Massangeana'

By Louise Wolff --darina 00:19, 7 May 2005 (UTC) (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dracena fragrans 'Massangeana', Familia Ruscaceae

Dracena fragrans 'Massangeana'

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Dracena fragrans reflexa 'Lindenii'

By Jerzy Opioła (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Dracena fragrans 'Bausei', Locatie: Maui, Makawao

Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Dracaena deremensis ' Warneckii'

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Dracaena deremensis ' Warneckii'

By KENPEI (KENPEI's photo) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.1-jp], via Wikimedia Commons

Diefenbahia - Dieffenbachia

2014-02-27T20:24:00.000+02:00

Dieffenbachia cv. 'Bausei'
By Jerzy Opioła (Own work) [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-2.5], via Wikimedia Commons

Familia Araceae

Diefenbahia este o planta de umbra, foarte decorativa, cu tulpini scurte sau fara tulpini, cu frunze late, cu numeroase striuri sau pete obisnuit albe sau galbene.

In vitrinele si in ferestrele cu plante unde se poate mentine o umiditate atmosferica ridicata, unde exista posibilitati de ventilare a aerului umed si temperatura este de 22-25 grade Celsius, Diefenbahia vegeteaza foarte bine, durand cativa ani.
Poate fi tinuta si la fereastra si in camere, dar in acest caz viata ei este foarte scurta.

Cultivata in ghivece necesita un pamant usor de format, din 2-3 parti de pamant de frunze, 1 parte turba, 1-2 parti mranita si 1 parte nisip. Planta reactioneaza bine la ingrasamintele organice.
La transplantare, Dieffenbachia este foarte sensibila si de aceea este bine ca lucrarea sa se faca doar de catre specialisti.

In perioada de iarna este bine ca plantele sa stea intr-un oarecare repaus.

Inmultirea poate fi facuta in lunile de iarna, prin portiuni mici de tulpina, fiecare avand un mugure, portiuni care dupa ce se presara cu carbune pe toate partile taiate, se planteaza in substrat cald si usor. Se pot face butasi si din varfurile tulpinilor care le inradacineaza in ghivece mici in turba in amestec cu muschi si nisip. Pentru a opri vestejirea butasilor, frunzele din varf se strang impreuna, se leaga si se stropesc des cu putina apa.

Ca plante decorative se folosesc numerosi hibrizi de la Dieffenbachia bausei, Dieffenbachia picta, ambele originare din zonele tropicale ale Americii si Dieffenbachia sequina, originara din vestul Indiei.

Dieffenbachia sp., Araceae, Cali / Columbia
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a4/Colpfl29.jpg

Dieffenbachia picta, la Conservatorule Forsgate, Hong Kong Park
I, Tequila [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Dieffenbachia daguensis
By Adolf Engler (d. 1930) (Das Pflanzenreich heft 64 (1915)) [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Dieffenbachia seguine (stalk). Locatie: Maui, Haiku
Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Dieffenbachia seguine
By Neoneo at it.wikipedia (Transferred from it.wikipedia) [Public domain], from Wikimedia Commons

Dieffenbachia seguine
English: Dieffenbachia seguine, Araceae, Dumb Cane, inflorescence. The plant is used in homeopathy as remedy: Caladium seguinum (Calad.)
Deutsch: Dieffenbachia seguine, Araceae, Giftaron, Schweigohr, Infloreszenz. Die Pflanze wird in der Homöopathie als Arzneimittel verwendet: Caladium seguinum (Calad.)
By H. Zell (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Dieffenbachia seguine
By Dezidor (Own work (own photo)) [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus

2014-02-27T18:02:00.000+02:00

Cyperus sp. (habit).
Locatie: Maui, Kula Ace Hardware
Forest & Kim Starr [CC-BY-3.0], via Wikimedia Commons

Familia Cyperaceae

Este o planta care impresioneaza prin simplitate si eleganta. Frunzele compuse din mai multe foliole lungi, inguste si asezate sub forma de raze la varful cozilor lungi, dau plantelor un aspect deosebit. El decoreaza placut holurile, colturile libere din camerele de locuit, pe masute sau in acvarii.

Cyperus este o planta din regiunile mlastinoase ale Madagascarului.

In apartamente este usor de intretinut deoarece planta nu necesita prea multe ingrijiri. Creste bine la lumina si suporta temperaturi de la 12-20 grade Celsius, cele mai convenabile fiinde cele de 15-16 grade.

Planta cere multa apa si se enumera printre putinele care pretind chiar sa aiba in permanenta apa in farfurioara de sub ghiveci sau chiar sa stea cu toata radacina in apa. De asemenea poate fi cultivata cu succes in solutii nutritive (hidrocultura).

Cultivata in ghivece necesita un amestec de pamant format din 2-3 parti mranita, 1 parte pamant de telina si nisip. La plantele mai tinere se poate folosi un alt amestec de compus din mranita, pamant de frunze sau turba si nisip in parti egale.

Inmultirea se poate face prin despartire cu ocazia transplantarilor de primavara. Pentru inmultirea prin butasi se iau frunzele cu codite de 5 cm, li se reteaza varfurile si se planteaza in nisip la 22-25 de grade Celsius, sau se pun sa pluteasca in apa. Radacinile se formeaza in cateva saptamani si cand sunt destul de mari si au pornit din mijlocul frunzelor, noile cresteri se planteaza in ghivece in pamanturi usoare.

Pe masura cresterii radacinilor, plantele se schimba in ghivece mai mari.

Cea mai comuna specie este Cyperus alternifolius, originara din Madagascar, poate creste pana la 1,5 m si are frunzele cu diviziuni inguste, lungi de circa 25 cm.

Cyperus alternifolius

By HorsePunchKid (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Mai pot fi cultivate Cyperus diffusus, o planta inalta de 50 cm, cu foliole inegale ca lungime si Cyperus papyrus, specie de talie mare cu tulpini de circa 5 m si frunze mari. Poate fi cultivata numai in incaperi inalte.

Cyperus, Gradina Botanica Hanbury, Ventimiglia, Italia

By Fabio Alessandro Locati (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus, Gradina Botanica Hanbury, Ventimiglia, Italia

By Fabio Alessandro Locati (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus acuminatus

By Stephen Laymon, Bureau of Land Management [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Cyperus acuminatus

By Robert H. Mohlenbrock [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Cyperus albostriatus

I, BS Thurner Hof [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or CC-BY-SA-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Cyperus diffusus

By Kurt Stüber [1] [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus, Orto botanico di Palermo

By tato grasso (Own work (personal work)) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus, Gradina Botanica din Buffalo

By Dave Pape (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus, in Parc floral de Paris

By Liné1 (Picture taken with my IXUS 800 IS) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus, in Parc floral de Paris

By Liné1 (Picture taken with my IXUS 800 IS) [GFDL or CC-BY-SA-3.0-2.5-2.0-1.0], via Wikimedia Commons

Cyperus papyrus

By Antoine Taveneaux (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Cyperus, in Syracusa, Fontaine d'Aréthuse

By Patrice78500 (Own work) [Public domain], via Wikimedia Commons

Chrysanthemum L. - Crizantema, Tufanica, Margareta

2014-02-26T19:39:00.000+02:00

Familia Compositae

Principalele specii vivace:

Chrysanthemum coronarium
By Eitan f (Own work) [CC-BY-SA-3.0 or GFDL], via Wikimedia Commons

Glebionis coronaria (L.) Cass. ex Spach var. discolor.
English: Crown Daisy, Garland Chrysanthemum;
Português: Malmequer, Pampilho-ordinário. Cruzinha, Portimão, Portugal.
By Júlio Reis (User:Tintazul) (Original File) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Chrysanthemum leucanthemum
Carl Axel Magnus Lindman [Public domain or Public domain], via Wikimedia Commons

Chrysanthemum leucanthemum L. (syn. C. leucanthemum vulgare Lam.), margareta. Isi are originea in Europa si vestul Asiei. planta glabra cu o inflorire in vara, poate depasi 70 cm inaltime, are tulpinile ramificate sub forma de tufe, avand la baza frunze oval-spatulate, crenate si alungite. Capitulele simple au diametrul de cca 4 cm, formate din flori tubuloase de culoare galbena si flori ligulate pe margine, de culoare alba.

Chrysanthemum maximum Ramond, margareta (syn. C. leucanthemum maximum (Ram.) D.C.) este originara din Franta. Este ceva mai inalta decat prima specie, are frunzele carnoase, capitulul de cca 7 cm diametru, in varful unei tije drepte. Inflorirea are loc in vara. Se remarca soiurile: "Stern von Antwerpen"; "Wirral Pride" s.a.

Chrysanthemum parthenium (L.) Pers. (syn Matricaria parthenium L.) musetel, originara din Europa si Asia Mica, creste sub forma de tufe cu inaltimea pana la 80 cm. Frunzele sunt de forma lat ovate penat sectate sau fidate. Florile tubuloase, de culoare galbena si cele ligulate de culoare alba, sunt dispuse in capitule mici de 1 la 1,5 cm, bombate si grupate mai multe la un loc. Are cateva soiuri ("Boule D'Or", "Boule de Neige" etc.), foarte decorative pentru parcuri si gradini.

Chrysanthemum roseum Adam, musetel, are capitulele cu diametru cuprins intre 5 si 7 cm, cu florile de culoare roz luminos.

Crizantemele prefera un sol obisnuit de gradina, lucrat adanc si bine ingrasat, suficient de umed, cu expozitie insorita. Sunt soiuri care merg bine si la semiumbra.

Inmultirea se poate face prin seminte si despartire de tufa. Semanatul se face in aprilie-mai direct in camp sau la rasadnite, in randuri sau prin imprastiere, fiind necesare cca 4 g de samanta la 1 m patrat. Facultatea germinativa a semintelor este de cca 2 ani si pot rasari in 3-4 saptamani de la semanat. Dupa 3-4 saptamani de la rasarire plantele se repica la cca 10 cm distanta si apoi, in toamna, se planteaza la loc definitiv, la distante ce pot varia intre 30 si 60 cm, in functie de specie si soi.

Inmultirea prin divizarea tufelor se face la 3-4 ani, primavara sau toamna.

Cand iernile sunt aspre, este bine ca plantele sa fie acoperite cu un strat de frunze sau paie, pentru evitarea inghetului. Pot fi folosite ca flori taiate, iar plantele in decorarea parcurilor si gradinilor.

Chrysanthemum (probabil Chrysanthemum indicum) in Wallonia
By L. Mahin (Own work) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Chrysanthemum indicum L

By Thamizhpparithi Maari (Own work) [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Chrysanthemum cucanthemum L.). Painting by Mary E. Eaton.)

Crinul

2014-02-24T22:25:00.004+02:00

Crinum augustum

Curtis's Botanical Magazine, 50: t. 2397, Herbert, Royal Botanic Gardens, Kew, 1823

Crinum L. - Crin

Familia Amaryllidaceae

Originar din zonele tropicale si subtropicale, planta de sera rece, cu bulbi mari, tulpina erbacee si frunze verzi, liniare, are flori parfumate, dispuse in umbela, colorate roz sau alb.

Crinul are 103 specii.

Inmultirea
Crinum se inmulteste prin seminte semanate imediat dupa recoltare si prin bulbi.
Bulbii se planteaza la o adancime de cca. 15 cm, toamna sau primavara, la semiumbra, pe soluri la care se va adauga muschi, turba sau frunza. Se uda abundent vara si primavara. bulbii se lasa mai multi ani nedislocati (2-3 ani), dupa care , in perioada de repaus, se efectueaza transplantarea.

Crinum amabile Don, cu flori albe poate atinge cca 100 cm inaltime.

Crinum asiaticum L. are frunze dispuse in rozeta, lungi de cca 80 cm si tije purtand 18-20 de flori parfumate, de culoare alba, care infloresc o lunga perioada. Are urmatoarele varietati mai importante: anomalum Bak., declinatum Bak., procerum Bak., sinicum Bak.

Crinum bulbispermum (Burm) Milne - Redh. et Schweickerdt, cu flori roz stralucitor sau rosii. Soiul "Album" are flori albe.

Crinum moorei

Crinum mooreii Kook., cu o frumoasa coroana de frunze verzi stralucitoare, lungi, subtiri, proeminent nervate si cu flori parfumate, roz deschis. Este cunoscut soiul "Album", cu flori albe.

Crinum powellii

By Inga Munsinger Cotton from San Antonio, USA (Pink flowers) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Crinum X powelii hort., este un hibrid intre Crinum mooreii si Crinum bulbispernum. Are flori de culoare roz.

Crinum scabrum Herb, cu flori albe, brazdate fin de dungulite roz.

Crinum powellii
By Maja Dumat from Deutschland (Germany) (Kaplilie (Crinum × powellii)Uploaded by uleli) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Crinum powellii
By Leonora Enking from West Sussex, England (Crinum powelliiUploaded by uleli) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Crinum powellii

Crinum purpurascens
By Kurt Stüber [1] [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Crinum macowanii (in the Royal Botanic Garden Edinburgh.)

Lokal_Profil [CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Crinum latifolium (poza facuta la pesterile Kanheri, Mumbai.)

By Viren Vaz (self) [CC-BY-SA-2.5], via Wikimedia Commons

Crinum jagus

Crinum kunthianum, la Gradina botanica din Göttingen

Crinum herbertii, poza facuta la Gradina botanica de la Universitatea din California

Crinum asiaticum var. pedunculatum

Crinum asiaticum

By Yun Free Stock Photos ([1]) [GFDL or CC-BY-SA-3.0], via Wikimedia Commons

Crinum arenarium

By Curtis's Botanical Magazine (Curtis's Botanical Magazine 49: t. 2133. 1822.) [Public domain], via Wikimedia Commons

Crinum Ellen Bosanquet

By Tulane Public Relations (LiliesUploaded by uleli) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Crinum Ellen Bosanquet

By Marcus Quigmire from Florida, USA (ka-powUploaded by Princess Mérida) [CC-BY-SA-2.0], via Wikimedia Commons

Clivia

2014-02-23T22:19:00.000+02:00

Clivia miniata

Clivia Lindl. - Crin Rosu, Clivie

Familia Amarylidaceae

Clivia este originara din sudul Africii. Foarte apreciata pentru frumoasa ei inflorescenta, asemanatoare mult cu a crinului, de culoare oranj si funzele (de un verde inchis), dispuse in evantai, late de 4-5 cm, liniare, lungi de 50-60 cm. Infloreste anual la sfarsitul iernii au primavara (martie-aprilie). Dupa inflorire se formeaza bace rosii. Plante erbacee, cu bulb aparent si radacini voluminoase, au ca specii mai cunoscute :

Clivia miniata Regel., cu flori numeroase, palniate, divizate in 6 lobi, dispuse in umbele rosii portocalii spre varf, iar la baza galbene. Filamentele staminlor lungi, un pic curbate si staminele proeminente. Tulpina, care sustine inflorescenta, tisneste parca din mijlocul frunzelor inalte de 30-40 cm, solida, putin turtita.

Clivia nobilis

By Botanical Register [Public domain], via Wikimedia Commons

Clivia nobilis

Clivia nobilis Lindl., cu flori mai mici, cu lobi portocalii spre varf, iar la baza galbene. Filamentele staminelor lungi, un pic curbate si staminele proeminent. tulpina, care sustine inflorescenta, tasneste parca din mijlocul frunzelor inalte de 30-40 cm, solida, putin turtita.

Clivia nobilis Lindl., cu flori mai mici, cu lobii portocalii, la varf verzui.

Pentru o inflorire sigura va trebui respectata perioada de repaus a plantei, in care se formeaza bobocii florali. Deci, incepand din 15 octombrie, vom uda numai de doua ori pe saptamana sau chiar numai o data, daca planta va sta intr-o incapere moderat incalzita si neansorita. Vom suprima, de asemenea ingrasarile.

Inmultirea se face prin seminte. Semintele, deoarece pierd repede puterea germinativa, se vor semana imediat dupa coacere, pe parapete, in sera, intr-un pamant de frunze bine putrezit si nisip, tinandu-le mereu umede. Germineaza dupa 30-45 de zile. Inmultirea prin seminte prezinta dezavantajul ca planta infloreste abia dupa 3-5 ani de la insamantare. Se inmulteste, de asemenea, prin separarea drajonilor care apar la sol ce trebuie sa fie bine drenat si nu prea greu.

In perioada de crestere se fertilizeaza de 2-3 ori pe an cu un ingrasamant obisnuit. Plantele rezultate din aceasta inmultire vor inflori dupa doi anu. Cliviile au nevoie de multa lumina, fara a fi, insa, expuse la razele directe ale soarelui si de o buna circulatie a aerului.

Deoarece exista pericolul ca radacinile sa putrezeasca, e bine ca aproape anual (dupa ce s-au trecut florile si s-au copt semintele), sa transplantam planta, indepartand pamantul dintre radacini si taind scurt partile de radacini putrezite, intr-un pamant substantial, format din pamant de padure si de rasadnita (bine putrezit).

Se planteaza in alei umbrite, in compania cinerariilor, ferigilor si azaleelor.

Clivia

Clivia miniata

Clivia miniata citrina

Clivia miniata Zapala

Clivia nobilis Lindl., Pretoria, South Africa

Clivia

Clivia cyrtanthiflora

By macinate from Tasmania, Australia (Clivia unfurledUploaded by uleli) [CC-BY-2.0], via Wikimedia Commons

Clivia miniata

By Leo Michels (Own work, www.imagines-plantarum.de) [CC0], via Wikimedia Commons

Clivia miniata

By LiquidGhoul at en.wikipedia [GFDL, CC-BY-SA-3.0 or GFDL], from Wikimedia Commons

PLANTELE CARE NE UCID. Vampirii energetici pe care îi ţinem în apartament

2014-02-23T21:59:00.000+02:00

Nu exista om care sa nu se fi intalnit macar o data cu un vampir energetic. O persoana care, pur si simplu, sa-l sleiasca de puteri. Stiati, insa, ca si plantele pot fi vampiri energetici? Iata care sunt plantele de care trebuie sa te feresti si ce plante ar trebui sa ai in casa, potrivit lui Mihail Platonov, autorul cartii “Vampirii si donatorii casei. Secretele protectiei energetice”.

Plante vampiri energetici

Orhideea este deosebit de periculoasa pentru casa in care locuiesc oameni nehotarati, cu vointa slaba. Pentru acestia, orhideea functioneaza ca o pompa, absorbintu-le energia. Cel mai acut, vampirismul orhideei se manifesta dis-de-dimineata si in timpul noptii.

Feriga este un puternic vampir energetic. Pentru a se putea dezvolta normal are nevoie de foarte multa energie. Astfel, o puteti aseza pe televizor absorbindu-i toata energia negativa.

Chiparosul, desi este un puternic purificator al aerului, nu este indicat sa-l avem in locuintele noastre (in antichitate era numit arborele mortii).

Tuia, la fel ca si chiparosul este planta vampir. Plasata in camera unde petreceti mai mult timp, va poate pune viata in pericol.

Florile uscate sunt si ele vampiri dar intr-o masura mai redusa decat cele vestejite.
In general, materia moarta atrage intotdeauna fortele necurate.

Din acest moment devin vampiri si cu o forta nebuna incep sa absoarba energia casei.

Florile in vaza aduc energie pana cand incep sa se ofileasca.

Nu pastrati niciodata prea mult timp florile in vaza.

Este important de retinut ca plantele nu trebuie amplasate in dormitoare, deoarece in timpul noptii absorb oxigen si degaja dioxid de carbon.

In plus, noaptea plantele se elibereaza de energia negativa: ciclul lor energetic este programat pe absorbtia diurna a informatiei negative si purificarea nocturna, prin eliminarea energiei negative.

Fireste, nu toate plantele vampiri intra in categoria celor care trebuie tinute departe de casa. Anumite plante, precum ferigile, ii ajuta pe unii iar altora le pot face rau. Totul depinde de sistemul energetic al fiecarei persoane in parte.

Plante care dau energie

Muscata cu flori rosii sau albe, cu frunzele usor incretite. Ne ajuta sa scapam de durerile de cap, daca ne introducem cate o frunza de muscata in fiecare ureche. Muscata poseda o energie pozitiva foarte puternica. Este suficient sa stam langa o muscata timp de 10-15 minute si ne vom simti odihniti, cu fortele refacute.

Ficusul este o planta benefica pentru energetica omului. Lui i se datoreaza atmosfera placuta si bunastarea din casa. Iritarea si furia dispar tot datorita prezentei ficusului. Asupra persoanelor irascibile au un efect calmant, actioneaza cu blandete, abia perceptibil, calmand accesul de agresivitate. Este important sa fie asezat intr-un loc unde sa nu primeasca direct lumina de la soare.

Cactusul ne ajuta sa ne completam energia si in acelasi timp poate inlatura energia negativa. Poate fi amplasat in fata monitorului computerului, preluind o parte din energia negativa.

Ciubotica cucului (Primula officinalis) este ideala pentru echilibrarea energiei, neutralizeaza conflictele si de aceea este bine sa fie amplasata la ferestrele incaperilor unde apar frecvent emotii negative.

Violetele – nu suporta in casa energiile inferioare, pasiunile exagerate, scandalurile. Nu suporta nici atitudinea prea familiara fata de ele, deci nu are rost sa la mangaiati frunzele catifelate pentru ca se supara si se imbolnavesc. Violetele pot sa ne echilibreze starile emotionale, in schimb se intristeaza ele. Ele sunt un purificator al spatiului.

Ciclama face ordine in energetica locuintei. Deosebit de utila in casele in care locuiesc oameni cu vointa slaba, molatici, “lasa-ma sa te las”. Energetica acestor case este instabila, depinzand de starea de spirit a locuitorilor lor, de persoanele venite in vizita etc. Ciclama unifica fragmentele disparate, razlete, incercand sa creeze un spatiu unitar.

Azaleea mentine in casa energetica bunei dispozitii, neutralizand toate enegiile egoiste. Persoanele care au nevoie sa-si suplimenteze energia din afara, trebuie sa aiba neaparat in casa azalee, deoarece ele sunt capabile sa-i “hraneasca” pe oameni cu energie deosebita, creatoare.

Rozmarinul inlatura oboseala, frica, anxietatea, panica, astenia. Rozmarinul este foarte indicat persoanelor in varsta si femeilor insarcinate. Amelioreaza toxicoza si irascibiltatea.

Arborii Bonsai sunt arbusti miniaturali, crescuti fortat in conditii impuse de om, in ghivece speciale. Un bonsai este benefic in casele dominate de spiritul materialismului, pentru ca el are capacitatea de a abate gandurile de la lumea materiala spre lumea spirituala. Bonsai ii ajuta pe oameni sa perceapa lumea fina, ii face mai sensibili, le dezvolta intuitia, ii ajuta sa se schimbe, sa-si schimbe conceptia despre lume, iar aceasta este uneori principala cale spre vindecarea trupului si a spiritului.
Energetica unui bonsai depinde de energetica arborelui: pinul, dafinul, visinul, ficusul va vor hrani cu energia lor, in schimb chiparosul sau portocalul va vor lua energia, desi nu in aceeasi masura ca arborii de dimensiuni normale.
Deosebiti de utili pentru reglarea energeticii casei sunt copaceii bonsai cu forma coroanei, rotunda.

Plante vampir-donator

Begoniile sunt plante vampir, dar folositoare in special pentru casele in care vine multa lume. Begonia absoarbe ca un aspirator toata energia, iar dupa un timp reda casei doar energia pozitiva.

Begoniile sunt niste flori extraordinare. Planta aceasta este un donor absolut de energie si ridica vibratia in casa. Este recomandata in casele in care oamenii au tendinta sa se certe mai mult sau nu au rabdare. Este planta care se zice ca iti da rabdare", mai spune maestrul in feng shui.

Trandafirii

Ingrijind trandafirii, oamenii isi transfera surplusul energetic asupra lor si de aceea toti cei care se considera donatori pot sa cultive fara grija trandafiri. Persoanelor carora nu le este suficienta propria energie, le sunt contraindicati trandafirii, deoarece le provoaca anxietate si irascibilitate. Trandafirii nu “suporta” pisicile, dar se “inteleg” bine cu cainii.

Florile naturale taiate sunt donatori pana cand incep sa moara. Din acest moment devin vampiri si cu o forta diabolica incep sa absoarba energia casei, de aceea nu pastrati niciodata prea mult florile in vaza.

Specialistii in feng shui si terapeutii spun ca starile noastre sunt dictate de plantele si animalele pe care le avem in casa. Unele dintre ele fiind adevarati vampiri de energii pozitive care ne adancesc depresiile, iar altele ne ajuta sa ne revenim in perioadele de traume psihice si fizice.

via:

http://jurnalul.ro/timp-liber/casa/plante-benefice-vampiri-energetici-631020.html

http://observator.tv/social/vampiri-energetici-ce-plante-ne-pun-viata-in-pericol-106884.html