Floribunda

Jurnaliere, nimicuri

2012-02-07T13:26:00.002+02:00

Televiziunile de ştiri, nu doar isterice, dar cabalin centrate mereu pe un unic subiect, pînă la toceală, pînă la vomă. Ieri aş fi vrut şi eu să ştiu cum merg trenurile spre Bucureşti. Dar ceea ce alaltăieri era o chestiune de viaţă şi de moarte devenise insignifiant în ziua următoare, deşi situaţia se agravase. Pe stradă, spectacolul pungilor care dansează simfonic în aer, colo o pungă de gunoi

Sub Arini - pitici si pitulani

2012-02-05T14:00:00.004+02:00

Tot frămîntînd oraşul în picioare şi întrebîndu-mă de ce m-am legat atîta de un loc unde nimic.

O amintire, doua amintiri - feluri de a nu mai atinge pamintul

2012-01-30T15:04:00.007+02:00

Sînt mică. Atît de mică încît: stau în picioare în sufragerie, între genunchii mamei. Mama e aşezată pe canapea, mă dichiseşte dimineaţa devreme înainte de plecarea la grădiniţă. Am deja cămăşuţa şi şorţuleţul pe mine, codiţele sînt făcute, acum degetele picioarelor se strecoară în capătul ciorapilor rulaţi cu dibăcie de mama, întîi stîngul, apoi dreptul, hai mai repede că întîrziem. Mama îmi

Frumusetea de luni

2012-01-26T13:26:00.003+02:00

M-am plimbat, am socializat. Cu dînsul:Cum să nu-ţi doreşti să fii un bull terrier?A doua zi. Care nu e marţi, e vineri. Animăletele zice că vrea să i se facă dreptate şi cu un profil. Nu-i iubibil?

...un drum nesfirsit si pustiu desfasurindu-mi-se in jos, la picioare

2012-01-21T14:00:00.016+02:00

Mă invită Mihail Vakulovski să răspund la nişte întrebări. Totul a pornit de la Moni Stănilă pe blogul ei de la Punkt.Md. Pînă să mă hotărăsc dacă chiar am ceva de zis, m-am pomenit că răspunsesem deja, într-o scurtă plimbare de sîmbătă dimineaţă. M-am întors de pe drumuri cu un peşte, morcovi şi răspunsurile acestea:1. Aproape toţi copiii erau alintaţi de părinţi cu anumite diminutive sau

Jurnaliere, nimicuri

2012-01-18T12:38:00.009+02:00

Poate că anul meu se încheie aici. Poate că astăzi trebuie consemnată întîmplarea. Probabil. Unii fac bilanţuri... Dintre toate, mie mi-a plăcut al lui Gheo. El spune pe şleau ceea ce-am simţit atîţia: "Adevărul e că 2011 a fost un an de rahat". De mare rahat, mă bag şi eu în vorbă, că oi fi tăcut destul. De atîtea ori mi-a venit să urlu atît de tare, încît n-am mai avut decît puterea să mă

Doar ca sa impingem mai jos pitulanii

2012-01-12T07:56:00.006+02:00

Şi tot ce citeşti sînt zidurile din oraşul acesta, unde ai vrea să rămîi.Şi doar nişte ciocuri mai trag de coaja ce eşti, şi nu mîini, şi nici tălpi.A, dar sînt la ofertă.

La multi ani, pitulani!

2011-12-31T12:34:00.012+02:00

Fără bilanţuri.Consemnez doar unul dintre cele mai fericite momente ale anului: vizionarea filmului Umberto D. Îl iubesc pe cîinele Flike, el ştie totul fără să ştie nimic, iar asta ne poate fi uneori de mare ajutor nouă, celor mai degrabă animalieri.Vă mulţumesc tuturor celor care mi-aţi lăsat aici o vorbă, un gînd şi vă doresc an blînd. La mulţi ani, fraţi pitulani.

Aparitia

2011-12-26T18:12:00.011+02:00

Pe unul dintre traseele mele, la una dintre intrările în parc, e Raiul Pitulanilor. Despre raiul ăsta n-am scris niciodată, pentru că prea frumoasă şi prea zadarnic senină ar fi fost povestea. Dar azi e o zi în care mă gîndesc la ce avem, la ce pierdem, la triste în-locuiri, şi iată raiul. Este o casă, chiar la intrarea în parc, cu o grădină părăginită în spate, în faţă cîteva trepte roase de

Craciun fericit!

2011-12-24T14:50:00.006+02:00

Ninge, ninge, ninge fin ca o amintire de cînd m-am trezit. Ca pe un dar fantastic primesc: atît cît se poate zări, prin acest articol, din spectacolul "Cînd ploaia se va sfîrşi" montat de Radu Afrim la Munchen. E ca şi cum aş fi tras cu coada ochiului la ceva absolut minunat, chiar dacă de jur împrejurul găurii cheii rămîne ditamai uşa pe care probabil n-o să am şansa să o deschid. Dar cîtă

Si o oala cu buline

2011-12-23T12:52:00.002+02:00

Era o astfel de zi.

Despre

2011-12-21T06:53:00.000+02:00

Despre frumuseţea sîrmei ghimpate.

Jurnaliere, nimicuri

2011-12-15T12:20:00.007+02:00

Schiţe şi momente vesele şi triste.Aerul triumfător al femeii care trece pe bulevard, pe lîngă coroniţele de brad, purtînd ţanţoşă în braţe un colac de veceu.Aerul trist al bătrînului mut care, la alimentara, şi-a pus banii pe bandă. Banda a înghiţit pe loc hîrtia de cincizeci de lei, patru vînzătoare îl ceartă acum din toate punctele cardinale, el nu zice nimic, doar îşi propteşte cîrja de stand

Da

2011-12-13T09:50:00.001+02:00

Era o astfel de zi. Trebuia.

Cantilena

2011-12-12T12:00:00.003+02:00

Mi-e bine, mi-e bine cu mine, cu ochii închişi cînd mă port pe străduţele mele, cuibărită în bezna ce-mi sînt de ajuns, strîns, aşa strîns înfăşată, unde nici o parolă, unde nici un străin niciodată mi-e bine, mi-e bine cu mine, mi-o zic, şi parcă iar se porneşte, la pas, cantilena.

Seamanul

2011-12-09T09:18:00.003+02:00

În cazurile fericite - fiindcă din nenorocire există şi cazuri fericite - în spatele fiecărui amînat există un seamăn. Şi chiar aşa, în spate îi stă seamănul uneori. Cum ar fi într-o seară de iarnă, cînd s-au mai uşurat funiile. Lungit pe canapea stă amînatul, cu ochii în zid, şi-n spatele lui seamănul, o copie mută, cu ochii la nodul din ceafă. Fiindcă amînaţilor, se ştie, pe viaţă li se mută la

In sfirsit

2011-12-07T12:35:00.002+02:00

În sfîrşit înapoi printre copacii aceştia, vărgat de fericire ca un peşte-velier.

Sa vorbesti peste capul pisicii

2011-12-06T17:50:00.008+02:00

Se alege cartea de călătorit. Călătorie cu atîta umbră bună.Se dă bineţe pisicii şi tot ce se vorbeşte se vorbeşte de faţă cu înţeleptul adormit.Alte pisiciSă te apleci să mîngîi pisica, atunci cîndintri într-o cameră străină - însă privindspre fiinţa care, lîngă fereastră, a rămasîn picioare, urmărindu-te, fără surîsaparent, doar că în ochi cu un fel de sclipireîn care se repetă lumina de

Liliac

2011-12-04T07:07:00.012+02:00

Despre cel care moare acolo se vorbește aici. La cafea. După-amiază de sîmbătă, dincolo de fereastră - pisica. Raționamente se construiesc vitejește, cărămidă de dreptate pe cărămidă de calcul se aşază; cu atîta ușurință pot unii clădi turnuri de argumente - viețile-s ale noastre, morțile ale altora - în mijlocul sufrageriilor cu podea de nisip. Noi stăm muți, în poală ne-am adus capetele

Marea zaharnita

2011-11-30T12:23:00.038+02:00

Facebook ştie totul despre noi, mai puţin cîţi dintre noi mai trăiesc.Zi de zi în marea zaharniţă linguriţa nepăsătoare ne amestecă, morţi şi cu vii. Ne topim, ne topim unii într-alţii. Tot mai mulţi noi, tot mai mulţi ei, toţi la fel. În dreapta paginii, în fiecare zi, între "Persoane pe care s-ar putea să le cunoşti", rumen în obraji, vesel, fericit, mi se tot recomanda mortul. Un băiat. Am

Intuneric

2011-11-27T15:12:00.003+02:00

In glezne

2011-11-27T09:35:00.006+02:00

Dar pot şi eu să te învăţ cîte ceva, a zis viul. Ce-mi spui tu despre după eu n-o să învăţ niciodată. Dar ştiu cîte ceva despre dinainte.Aceia care amînă sînt condamnaţi să poarte fără încetare alegerea. Aceia care se vor spînzura, bunăoară, nu se vor mai plimba nici o clipă fără să tîrască la gîturi invizibilul ştreang, funie plumbuită, amînări răsucite. Ca pe lanţul rupt zăngănind pe străzi

Locul

2011-11-25T12:45:00.006+02:00

M-am întors să mai văd locul. Uite-l. Lîngă potecă, dincoace de leagăne, sîngele gros îmbibat în pămîntul bătucit, penele negre, doar una pestriţă, perfectă, pasăre de pradă. Cine pe cine? Nu ştiu. Am stat mai mult de data asta, am cercetat pînă am simţit zvîrcolirea. Nu trebuie să ştii a cui, nu trebuie să ştii cine a fost victima şi cine călăul, e de ajuns să cunoşti cînd şi cînd înfiorarea

Acelasi altul

2011-11-21T12:36:00.005+02:00

Sub Arini, acelaşi, altul. And in the morning, diamonds of frost...

La fel, altfel

2011-11-18T13:21:00.010+02:00

Acelaşi parc, altă zi, aceeaşi.Intrăm în detalii.A îngheţat Trinkbachul. Apar ochi, cozi, gheare.