Florina Emilia

2012

2012-01-21T14:26:00.007+02:00

Ema a inceput scoala supa 3 saptamani de vacanta- relaxare , adormit la miezul noptii si trezit foarte tarziu...ea a inceput numai orele de terapie din 9 ianuarie. Acum are program full, mai putina plimbare din cauza vremii si joaca mai multa cu fratele ei in casa. :)Petru se dezvolta frumos, spune cateva cuvinte si imita tot, o trage pe Ema sa se joace cu el, ii da lucruri ori o pune sa deseneze[pk], de cele mai multe ori Ema intra in joc, alteori il pupa pe crestet si isi gaseste preocupare de una singura, se retrage in dormitor si se tolaneste in pat, canta ori rasfoieste o carte...insa fratele ei n-o lasa singura asa ca e un dute-vino prin toata casa[alcool], in rest, tot sot imobilizat la pat, vreme de iarna, luna ianuarie care n-o suport, insa trec si peste asta si cu ajutorul lui Dumnezeu.

Eu imi mai umplu timpul cu implicare pentru centrul de zi Ajutati-ne sa intelegem lumea unde Ema face terapia ABA. Am un grup de tinere eleve voluntare cu care fac felicitari si martisoare, impreuna cu terapeutele si mamicile copiilor cu autism incercam sa strangem banuti pentru materiale si pentru bucul mers al terapiei copiilor. Ne ocupam cu campania de strangerea declaratiilor de 2% din impozit si 20% pt firme al impozitului pe profit.

prima zi de scoala - clasa a III-a

2011-09-14T15:46:00.002+03:00

Din nou prima zi de scoala...

Ema s-a trezit varsand, probabil din cauza catorva foi de ceapa pe care le-a inghitit pe nemestecate, ori s-a trezit brusc...orcum dimineata era compromisa, pentru ca era vizibila greata ce o avea...Am imbracat-o dragut, ca pentru prima zi de scoala: fusta de blugi, tricou si camasa in carouri, tenesi de blugi, pachetelul pregatit, geanta cu diverse lucruri necesare ...Am stat, m-am uitat, m-am gandit m-am razgandit, am luat buchetele de flori de pe balcon, am varsat si galetusa cu apa in care au stat florile, in final m-am decis sa merg fara Ema.

Am lasat copiii in grija unei d-ne si am plecat sa predau florile, sa vorbesc cu invatatoarea si sa aflu orarul Emei. Curtea scolii era plina de copii si parinti, flori si profesori emotionati pentru prima zi de scoala. Am gasit repede invatatoarea care m-a intampinat zambind si cautatd-o din priviri pe Ema. Am discutat cu profesoarele care au fost in tabara si m-am bucurat sa vad poze si sa aud impresii placute despre Ema. Doamna psiholog a scolii mi-a spus ca se va ocupa si anul acesta de Ema.

Sper ca Ema si colegii ei sa aiba un an bun, cu progrese si multe cunostinte acumulate.

MULT SUCCES!!!

septembrie

2011-09-02T15:04:00.008+03:00

Vara a trecut pe nesimtite, evenimente neobisnuite nu am avut, Ema a vut un comportament rezonabil, fara multe episoade de frustrare si suparare. Se apropie noul an scolar si inca ne mai bucuram de zilele insorite si liniste. Relatie Emei cu fratele ei este una buna , condimentata uneori cu momente in care il trage de par ori se lasa trasa de par de Petru. Sunt momente in care vor in acelasi timp aceeasi jucarie, carte...pe mine :)

Mare fana de cosmetice, Ema, cum prinde momenttul, se ascunde in baie unde scotoceste prin geanta mea de cosmetice...rujurile sunt injumatatite, rimelul cu peria stramba , pensula de pudra e preferata ei, iar cu crema isi da din belsug nu numai pe fata ci si pe tricou :) insa eu incerc sa iau constructiv acest ...obicei, faptul ca ma imita.

Zilele trecute m-am intalnit cu d-na Directoare de la scoala unde Ema merge si a fost tare incatata de impresiile pe care le-a lasat Ema in tabara...

Jurnal de tabara 2011

2011-07-26T11:49:00.006+03:00

25.07.2011
Ma uitam la geamantanul mare pregatit pentru tabara. Aveam in fata lista cu necesarul si verificam...pentru 10 zile cred ca nu am uitat nimic. Toata ziua mi-a petrecut-o trecand in revista ce ii mai trebuia Emei. Seara am pregatit pachetele pentru Ema si terapeuta ei. Dupa baie am ajustat un pic parul si am dus-o la culcare. Ema a dormit bine, insa eu am stat ca pe ghimpi de grija .

26.07.2011
Dimineata la ora 5.45 am trezit-o, am ajutat-om sa se imbrace si m-am pregatit sa o copnduc la autocar. Curtea scolii era plina de copii somnorosi insa nerabdatori pentru noi aventuri. Deja incepuse sa fie strigata de colegii mai mari si cand si-a facut aparitia si colega de banca a Emei m-am bucurat foarte tare. Cand am plecat din curtea scolii inca nu se instalasera in autocar, insa am lasat-o pe mani bune. La ora 9.15 am sunat si totul era ok, aproape de destinatie. Ma straduiesc sa nu sun din ora in ora si ma rog ca totul sa decurga frumos, cu veselie si distractie.
Doamne ajuta!
VACANTA PLACUTA EMA!

Ema a juns in tabara ora 15.00
m-a sunat Ana, terapeuta care o insoteste pe Ema in tabara. Se pare ca au cazare intr-un loc izolat, intr-o cabanuta , camera e cu 5 paturi si nu au unde sa puna bagajele, baia la comun ...si nu sunt prea incantate fetele:(
sper sa treaca de acest impediment si sa se distreze...
Desi au fost cateva probleme legate de cazare, igiena si confort, lucrurile s-au asezat cat de cat. Ema sta in camera numai cu terapeuta si le-a dat si paturi noi. Aseara a adormit destul de tarziu si a fost un pic plangacioasa, pana s-a acomodat cu patul , drumul obositor...

27.07.2011
zi de relaxare si socializare a copiilor
spre seara au dansat si s-au distrat pe muzica populara, din pacate Ema a avut si un accident de pipi ( sper sa fie singurul)

noaptea a fost grindina si un strat generos de gheata s-a adunat in fata casutei in care era cazata Ema si terapeuta, a fost foarte frig in acea noapte, imbracate bine si cu 3 paturi peste ele, ghemuite una in cealalta au incercat sa se incalzeasca si sa se odihneasca.

NU are rost sa mai tin jurnalul de tabara...

Sunt dezamagita. terapeuta imi tot spune ca nu e totul asa de ok acolo, ca mancarea lasa de dorit, ca activitati nu prea sunt si ca Ema se plimba prin curte ... Cu toate acestea Ema s-a simtit bine, a respirat aer curat si s-a bucurat de verdeata. Din pacate s=au intors acasa sambata, au rezistat 4 nopti ...si nu pentru ca Ema nu a suportat clima, conditiile ori atmosfera...probl;ema a fost din partea terapeutei care nu s-a putut adapta si nu a reusit sa se integreze...

Am trimis acolo copilul ca sa interactioneze cu alti copii, sa se bucure de pauza, de alte locuri...

Tot ce stiu este ca prima tabara a fost un esec, si neterminata si ...probabil ultima.

Ma asteptam la o interactiune mai...altfel , si din partea cadrelor si din partea terapeutei... Poate ca visez prea departe si nu reusesc eu sa "vad" realitatea.

Oricum chiar daca a stat numai 4 nopti ma bucur pentru ca a schimbat mediul si pentru ca s-a simtit bine, ceea ce e un plus mare pentru Ema.

extractii molari de lapte

2011-07-16T11:27:00.003+03:00

Am trecut de ziua ghinionista in care iar ne-a plimbat medicul de la spitalul de ...stomatologie. M-am trezit la ora 4 dimineata, am hranit bebelusul, am verificat bagajele si am trezit-o pe Ema. La ora 5 am plecat spre Bucuresti. La ora 7 am intrat in spital. Cumnata mea a facut internarea cu o zi inainte, acum trebuia sa ne cazam. Era forfota mare, zici ca intrasem in alta lume...si eu si Ema eram adormite si aveam senzatia ca pasim sa nu facem zgomot si acolo era un vacarm extraordinar pt acea ora. Am mers la asistenta sefa am povestit cine eram si ca aveam programare pt anestezie totala. Ne-a cazat la un salon cu 8 paturi, langa sectia ATI. Dupa ce am imbracat-o pe Ema in jijamale a venit si medicul, multi studenti si s-a uitat pe fisa ei. Dupa multe intrebari, si nelamuriri ( ca la noi) ne-a trimis la radiologie unde Ema nu a vrut sa stea deloc. La scurt timp ne-a chemat in sectia ATI pt perfuzare. Operatia a durat 10 minute, insa mie mi s-au parut interminabile. I-a extrras 2 molari de lapte cariati, insa nu stiu daca era chiar problema care o jena pe Ema, urmeaza ca alte carii sa fie tratate, asta inseamna tot anestezie totatala... Am stat cu ea la reanimare, si-a revenit, si-a dat masca de pe fata si a incercat sa se ridice. Am mangaiat-o si m-am rugat pentru sanatate. Experienta a fost una neplacurta, si desi problemele nu s-au rezolvat in totalitate nu vreau sa mai repet acesta zi...curand

la mare

2011-06-27T15:39:00.003+03:00

Ema a fost la mare cu colegii ei si cu terapeutele. Va povestesc acum din ce au povestit la randul lor fetele care au participat la aceasta excursie. Transportul a fost oferit de un domn care a dorit sa ofere o zi minunata acestor copii speciali. Fetele (terapeutele) au facut un program de zi pe care au incercat sa-l respecte. Inainte de plecare m-am intalnit cu fetele pentru a pune la punct ultimele detalii.

Seara am inceput sa organizez rucsacul Emei: prosoape, costum de baie, tricouri albe, pantaloni scurti, rochita alba, palarie...inca o palarie pt cine nu are, cateva jucarele pt nisip, scutece absrbante pt scaunul din microbuz sa nu cumva sa aibe un accident la drum lung, fructe, lotiunea de plaja..hm...deja un adevarat bagaj pt o zi. Imi aminteam cum ma pregateam eu in tinerete sa merg cu gasca la mare si nu reuseam sa imi iau strictul necesar si umpleam geamantanul pana la refuz... imi alung gandul si spun o rugaciune pt Ema sa fie ok in aceasta excusie.
Petru incepuse sa planga asa ca...a trebuit sa hranesc bebelusul si o conviong pe Ema sa se culce.

Dimineata la ora 5 jumate am trezit-o pe Ema, am mai verificat o data bagajul ei sa aibe tot ce ii trebuie pt excursie si la ora 6.25 am plecat de acasa si am dus-o la microbuz. Una dintre fete ne-a intampinat zambind. Cu emotie am urcat in microbuz si am instalat-o , i-am urat "drum bun" si "distractie placuta sa fie cuminte" si am plecat. Nu e prima data cand pleaca fara mine, insa am incredere in fete...doar o au in supraveghere si educare de cca 5 ani. Pt mine fetele sunt ca si surorile Emei, ele deja fac parte din familie.

Am incercat sa sun cat mai rar si sa nu stresez lumea cu telefoane, isna voiam sa ma asigur ca se simte bine si e toptul in regula si chiar asa a fost. Vreme minunata, plaja cateva ore, Ema a stat cuminte si a vizionat programul delfinilor si a contemplat cerul la planetariu, a mai admirat pestisoriid e la acvariu si a stat cuminte la autoservire cand au servit masa. Mi s-a umplut inima cand au laudat0o fetele, mai ales ca stiu ca va pleca si in tabara 10 zile cu una dintre fete. Ma bucur ca Ema se simte bine la schimbarea de mediu, ma bucur ca de 1 saptamana nu a avut nici un accident de pipi si ma bucur ca Dumnezeu si ingerii Emei o vegheaza si lucrurile incep sa prinda contur din ce in ce mai bine. Doamna ajuta si pe mai departe!

final de clasa a II-a

2011-06-18T17:06:00.009+03:00

M-am terzit de dimineata si am pregatit micul dejun pentru Ema, pireul de fructe pentru micul Petru si am asezat hainele cu care trebuia sa ne imbracam pentru ultima zi de scoala. Mi-a luat timp sa o trezesc pe Ema si sa conving bebelusul sa manance, apoi imbracatul...si deja eram in intarziere. Am chemat un taxi in care am inghesuit si caruciorul micului Petru, am luat geanta Emei pentru orele de la centru si am rugat taximetristul sa opreasca la florarie sa-mi cumpere 3 buchete de flori. Domnul amabil mi-a spus ca sotia e florareasa asa ca problema era rezolvata. terapeuta ne astepta deja in fata scolii si m-a anuntat ca am intarziat si pe Ema deja o strigase. Ei, nu-i bai, ne luam premiul fara aplauze si vom aplauda ceilalti copii. Am asistat pana la finalul prezentarii. Doamna psiholog a scolii, care evalueaza si indruma toti copiii din scoala speciala arata impecabil. Desi in prag de pensionare arata ca o tanara profesoara. Supla cu ochi albastri, asortata cu rochia si salul subtire a intampinat copiii cu zambet si entuziasmata le spunea la toti cei care o strigau:" te iubeste doamna! "

Invatatoarea actuala si fosta invatatoare a Emei au stat alaturi de noi.

Mi-a placut atitudinea pozitiva, copiii veseli si cadrele binedispuse, poate pentru ca asteptau si ele vacanta ori poate pentru ca au avut realizari frumoase in timpul anului. Asteptam si mai multe progrese.

Doamna directoare a chemat parintii copiilor care vor pleca in tabara sa semneze un tabel. Si eu am semnat, Ema va pleca si ea in tabara insotita de terapeuta. Ema nu are vacanta ca ceilalti copii. Ema va continua sa lucreze toata vara, tabara reprezinta momentul e vacanta, recreere...

Continuam sa lucram si sa ne rugam la Dumnezeu pentru ca Ema sa inteleaga lumea.

ziua copilului!

2011-06-01T15:44:00.004+03:00

E 1 iunie, si-mi aduc aminte de cum petreceam aceasta zi in copilarie. mama ne cumpara perajituri si suc si noi eram fericiti. la scoala desenam cu creta pe asfalt, ori mergeam cu clasa la padure ori in parc. Tin minte ca simteam un anume parfum, un sentiment de libertate si siguranta.
Azi, sunt mama. Alte sentimente ma incearca, vreau sa le fac copiilor mei o zi mai frumoasa azi, ceva special...
Ema trebuia sa participe la serbarea organizata in scoala. Erau prezenti si copiii de la o alta scoala veniti sa incante cu poezii si cantecele copiii speciali. Ema trebuia sa fie Scufita rosie, Am imbracat-o in rochita rosie cu buline albe, si pe cap i-am pus o palarie alba cu o esarfa rosie...o scufita mai moderna. Dimineata a plecat linistita si urma sa vin si eu sa particip la serbare. Cand ma imbracam m-a sunat invatatoarea si mi-a spus ca nu se descurca cu Ema pentru ca e agitata si plange... Intr-un suflet am ajuns la scoala si am incercat sa-mi potolesc odorul. Am mers cu ea la baie, am spalat-o pe fata, am pupat-o insa tot plangea, am luat-o de manuta si am plecat , dezamagita ca nu participa la serbare. Invatatoarei ii parea rau ca s-a intamplat asa...asta e. Planurile mele pentru aceasta zi sunt compromise. Voiam ca la intoarcere sa ma opresc cu Ema la cofetarie, apoi la librarie sa-i cumpar ceva frumos ei si fratelui ei... Am ajuns acasa si la putin timp am iesit in oras am cumparat un balon cu heliu, prajituri, suc . As fi vrut mai multa animatie, veselie si o atmosfera deosebita. Poate alta data. Uneori nu reusesc sa patrund in ...lumea ei, s-o inteleg, devin la randul meu frustrata ca nu o pot ajuta ca sa treaca de anumita stari. De multe ori o iau din aproape in aproape ca sa imi dau seama ce doreste si cum o scot din anumite stari de agitatie, nervozitate, plans ori ras, insa nu de fiecare data reusesc. Poate pentru ca Ema s-a marit si nu mai inteleg , poate ca eu am imbatranit si nu mai pot sa privesc dincolo de aparente...of, imi este greu...si as vrea ca minunea sa se intample si intr-o zi doar sa recitesc aceste randuri, si sa dau drumul lacrimilor pe care acum nu le am, si nu imi permit sa le am...as vrea sa-i povestesc mai tarziu cat de mult imi doream si ma rugam ca ea sa fie bine...

Ingerul Emei vegheaza asupra ei si intr-o zi ruga mi se va implini.

tabara de vara

2011-05-19T14:09:00.002+03:00

O veste minunata am primit ieri de la scoala. Ema e pe lista celor care merg in tabara cu scoala. Singura problema este ca va trebui sa ii platesc un insotitor care va sta pe perioada taberei cu ea. Ma gandeam la una dintre fetele care lucreaza cu Ema, insa ele mai lucreaza si cu alti copii si va trebui sa gasim o solutie ca in cele 10 zile de tabara sa nu se afecteze programul altui copil. Sper sa gasesc intelegere de la parinti ( din centru) pentru ca azi la sedinta le-am spus in viteza ca ma grabeam ( era bebelusul afara cu o cunostinta) si nu le-a picat bine ca va lipsi terapeuta 7 zile lucratoare. Sincer, e o ocazie pentru Ema ca sa isi incarce bateriile, de asemenea si pt terapeut. Tabara este gratuita pentru Ema , eu ar trebui sa platesc tabara pt insotitor. Imi doresc sa vada alte locuri, sa fie printre copiii ca ea, sa aibe un program de grup, activitati... sper sa reusesc. Doamne ajuta!

zambet luminos

2011-05-12T14:10:00.000+03:00

Ema sta acasa de 2 zile. Are rosu in gat si e pe antibiotic. Ieri a avut febra si a zacut toata ziua. Astazi s-a trezit vesela si e foarte cumintica si jucausa. Am reusit sa surprind un zambet care imi este drag, care ma umple de bucurie si speranta. Cand zambeste parca imi lumineaza sufletul, cand o vad ca sufera mi se rupe inima bucati. Doamne ajuta sa nu mai fie bolnava. ma rog pentru sanatatea intregii familii.

TATA pentru Ema

2011-05-09T13:09:00.003+03:00

Imi aduc aminte cand m-am cunoscut cu sotul meu. Eram anul III de facultate in plina sesiune si imi doream cu disperare sa ma amestec prin multime, sa nu atrag atentia desi alteori imi placea acest lucru. Eram mama singura si destul de frustrata din cauza diagnosticului Emei, nu aveam p0e nimeni care sa ma sustina si trebuia sa ma descurc singura. Ma obisnuisem cu lumea mea, cu lumea Emei si cu probleme noastre. In perioada in care l-am cunoscut pe sotul meu Ema avea 4 ani si 4 luni. Cand mi-a telefonat eram la o terasa cu Ema si i-am spus cu cine si unde sunt in ideea ca va da bir cu fugitii cand va auzi ca am un copil. Am inceput sa ne intalnim insa nu-i povestisem despre problema Emei si mult mai tarziu i-am aratat si copilul meu. A indragit-o pe loc. A vazut ce inseamna terapie, cum sa reactionam in anumite situatii, cum o poate ingriji ( la baie, la masa , afara etc). Am ezitata mult sa iau o decizie, ma gandeam ca trebuie sa-mi port singura crucea, ca daca tatal ei nu se implica cum se poate implica altcineva...insa atunci cand imi era mai greu el era alaturi de mine si ma incuraja. Chiar daca a asistat la tot felul de situatii ciudate si uneori greu de acceptat ( tipete in noapte, ras si plans aparent fara motiv, muscaturi pana la sange si zgarieturi etc) a fost alaturi de mine si mi-a creat sprijinul de care aveam nevoie, mi-a aratat ca ma poate sustine sa nu clachez. Am intemeiat o familie si ma temeam sa nu fou judecata pentru ca am avut curajul sa am inca un copil sa am o familie...insa povara era prea grea pentru mine si de multe ori ma copleseau problemele. Nu am rezolvat problemele Emei, in continuare avem nevoie de sprijin material si moral, insa am rezolvat un pic problema stabilitatii emotionale si a sigurantei ca am pe cineva care ma ajuta in viata de zi cu zi. Din pacate timpul trece, Ema se mareste si eu nu mai pot sa fac fata tuturor situatiilor. Sper din suflet sa pot face mai mult pentru linistea Emei si a intregii familii. Sotul meu ...e deosebit, si putini s-ar inhama intro situatie atat de complicata...

Faptul ca o iubeste pe Ema si o ajuta , ma face sa cred ca am facut o alegere potrivita

, sper din suflet sa fim uniti si intelegatori ca pana acum, sa mergem mai departe si sa ne bucuram de copii pana la adanci batraneti. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

2011-05-03T08:43:00.003+03:00

De dimineata Ema abia s-a trezit. Am impis-o usor de la spate pana la baie pentru ca avea inca ochii inchisi, apoi a venit in bucatarie si s-a asezat la locul ei pe canapea. "Ema , nu mai dormi!!!" Cu ochii mijiti, s-a uitat pe masa la castronul cu cap de pisica in care erau cerealele cu lapte, a fluturat lingura in castron apoi a pus-o incet pe masa. Intre timp ii pregateam sandwich-ul cu salam, ou fiert si salata. L-am impachetat frumos in folie, i-am pus si banana in geanta apoi am imbracat-o elegant. Martea nu are educatie fizica asa ca am putut sa-i dau o rochita scurta si colanti. Pana sa ma imbrac Ema a inceput sa planga, intai incetisor si se freca la ochi culminand cu tipete si muscatul mainii. Intai ma surptind ca sunt calma si incerc sa ma dumiresc pentru ce este nemultumita. Lacrimi mari i se innoada in barba si ochii ei verzi sunt si mai colorati. Incerc s-o calmez si sfarsesc prin ignorare. Repede mi-am pus o pereche de jeans si un tricou, mi-am incaltat pantofii sport fara sa soseste si am iesit afara din casa ca sa se calmeze printesa. Intre timp am sunat la taxi si in fata blocului ma apuc sa numar frunze sa-i dau crengute inmugurite si sa-i cant ca sa-i distrag atentia. In masina Ema este foarte cuminte. Se uita la oameni, blocuri si masini. Cand am ajuns la scoala a urcat scarile catre clasa ei, cativa copii m-au salutat si Ema le-a zambit. A ciocanit la usa clasei si a intrat. Invatatoarea, o tanara de statura Emei, a intampinat-o zambind si salutand-o. Ema se rusinase si si-a pus mainile la ochi murmurand un "buna" .

Cam asa incep zilele la noi in casa. De regula nu o duc eu la scoala. Invatatoarea vine in fiecare dimineata si o i-a de la scara cu masina. Dupa ce pleaca Ema , ma asez la masa din bucatarie, imi savurez cafeluta cu lapte si imi fac in gand o lista de prioritati in ziua respectiva. Curatenie, gatit, bebelus etc.

din nou la scoala...

2011-05-02T08:51:00.003+03:00

Ema a inceput de azi scoala, am mai lasat-o sa aibe cateva zile de vacanta desi ea a lucrat acasa si in aceste zile. De dimineata s-a trezit destul de greu si inca a mai motait pe scaun in bucatarie. Am primit un mesaj de la invatatoare ca are masina in service si a trebuit sa ma mobilizez sa duc eu copila la scoala. Am ajuns la scoala si profesorul de sport a intampinat-o pe Ema la intrarea in scoala unde a preluat-o a dus-o la sala de sport.

2 zile pe saptamana are sportul la prima ora si o trezeste bine pe Ema, ii consuma si energia punand-o sa alerge , sa ridice piciorul sa topaie etc.

Am mers la ea in clasa si am stat de vorba cu invatatoarea, si mi-a inmanat o diploma pe numele Emei pentru ca a participat la o expozitie de oua pictate, era incantata invatatoarea ca o surprinde in fiecare zi.

Aseara am mers cu Ema in parc. Pe drum am inceput sa ii povestesc si sa o pun sa repete anumite cuvinte.

Eu :" spune: LU-NA''

Ema: "LU-MI-NA" lumi ,este fata care lucreaza cu ea.

Eu:" unde locuiesti ?"

Ema:" A-NE-LE" (bloc ANL)

Eu:" in ce judet?"

Ema: "Ia-lo-mi-sa" (Ialomita)

Eu: "ce clasa esti? "

Ema: " a doua"

si tot asa. Ne-am plimbat, i-am spus o poveste si i-am cantat, dupa care fata a inceput sa ma imite, intai sa-mi povestesteasca pe limba ei amestecand si cuvinte cunoscute gen: mamaia, Pepi, asa, bine, si , mama... apoi sa-mi cante ce i-am cantat eu cu la-la-la si cuvinte care stie sa le pronunte. A fost o plimbare foarte draguta insa destul de scurta pentru ca incepuse sa bata vantul.

Doamne ajuta, sa perceapa lumea asa cum este, sa vada culoarea reala a vietii, sa adune ce este mai bun si sa daruiasca si sa ajute si ea!!!

Hristos a inviat!

2011-04-26T12:32:00.007+03:00

De sfintele sarbatori de Paste am petrecut la Amara, la curte. Copiii au stat afara si s-au bronzat. Ema a explorat florile si a alergat prin toata curtea. Atmosfera a fost una de sarbatoare, in familie. Imi place primavara sa simt mirosul florilor, ma simt mai libera si mai increzatoare. De Paste gandurile bune imi umbla prin minte si speranta isi face loc in sufletul meu .
Fie ca lumina invierii sa ramana in casa noastra si sa lumineze sufletele noastre si in special pe al Emei.
Dumnezeu m-a binecuvantata cu 2 copii minunati, si imi doresc din suflet sa fie bine amandoi .

saptamana mare

2011-04-19T16:07:00.002+03:00

Saptamana de rugaciune, de post, saptamana in care imi fac bilant, in care vreau sa iert, sa fiu mai bune si mai optimista, vreau sa am mai multa credinta si vreau sa CRED ca miracolul se va intampla si in casa mea. ma rog la Dumnezeu sa-si intoarca fata si catre mine, si Ema sa aibe putere de a se descurca singura. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

de Florii...

2011-04-17T11:33:00.004+03:00

Ema isi sarbatoreste ziua numelui azi. La multi ani fetita mea, sa ne ajute Dumnezeu sa mergem mai departe si sa ajungi sa te descurci singura. Azi am reusit sa-l impartasesxc pe fratele ei, urmeza sa o impartasesc si pe Ema, din pacate biserica din apropierea blocului e foarte mica si extrem de aglomerata. Petru a tipat de cum am intrat in biserica si ne-a chemat preotul in fata. Preotul de la aceasta biserica le daruieste copiilor cate ceva de fiecare data cand se impartasesc. De Paste si de Craciun le daruieste dulciuri si jucarii.

limbaj autistic

2011-04-12T11:16:00.004+03:00

Ema adora sa " citeasca" , ne vede pe noi cum ii citim povesti, cum explicam si purtam conversatii.Fara sa ne dam seama ea ne studiaza si cand prinde o carte, o revista,incepe sa povesteasca cu intonatie intr-un limbaj numai de ea stiut. Imi pare rau ca era seara si nu am reusit sa surprind gura Emei.

prezent si viitor

2011-04-07T15:29:00.002+03:00

Zilele acestea am auzit pe cineva spunand ca ar trebui ca banii care ii aloca statul pentru insotitor ori asistent personal, sa fie folositi pentru terapia ABA. Cei 525 lei/ luna nu sunt suficienti decat pentru cateva ore (3-4) ori pentru a vedea progrese la copil trebuiesc 8 ore/zi. O alta persoana spunea ca trebuie sa fim MANDRI de copiii nostri, sa nu ne fie rusine cu ei, sa ii iubim... PAi eu nu-mi iubesc copilul? e cineva care nu-si iubeste copilul? Cei care fac acesta terapie, cei care umbla cu ei...nu-si iubesc copiii? Din punctul meu de vedere acest imbold nu-si are rostul. NU ne este rusine cu copiii nostri...ca parinti suntem doar frustrati pentru ca nu vedem rezultate spectaculoase. Azi , un amic din liceu ma intreaba daca Ema se recupereaza. O intrebare la care nu-mi mai este greu sa raspund: sunt copiii care au rezultate bune, se dezvolta bine si nu se mai aobserva autismul...sunt copii care bat pasul pe loc, ori au progrese lente si in anumite situatii ies in evidenta prin comportamentul lor ( gesturi stereotipe, strigate...), ei bine Ema face parte din a doua categorie.
Pe tema acesta cred ca se poate discuta mult, insa in esenta nu stiu cat se intelege... Marea problema a parintilor care constientizeaza ca normalitatea e ...departe, e ca peste cativa ani acesti copii devin adulti...parintii imbatranesc si ganmdul ca nu stim ce se va intampla cu ei devine...infricosator...

2 aprilie - Ziua Internationala de Constientizare a Autismului

2011-04-01T16:06:00.005+03:00

E greu sa povestesc despre 6 ani in cateva cuvinte...e greu sa exprim ce simt pentru ca am un copil cu Autism. Nu stiu cum sa povestesc ca m-am obisnuit cu ideea ca am un copil special si ca niciodata nu va reusi sa se incadrezea in limitele normalului si totusi incerc in fiecare an sa fac si altceva pentru Ema in afara de terapia ABA. E complicat sa povestesc despre terapie...acest mod de "dresaj" al copilului.
Cand Ema avea 3 ani am mers cu ea la Bucuresti sa ii fac investigatii. Voiam sa stiu ce se intampla cu ea deoarece devenise nervoasa si nici nu reusea sa se faca inteleasa, achizitiile ei verbale erau extreme de reduse Puneam starea ei pe lipsa tatalui, si absenta parintilor mei careau avut grija de ea de cand s-a nascut si au murit cand Ema avea 2 ani si cateva luni. Diagnosticul a fost dur, insa in acel moment nu am costientizat ce inseamna AUTISM. Mi-a trebuit cca 1 an sa recunosc problema si sa ma mobilizez ca sa fac ceva pentru copilul meu. Terapia ABA este metoda care o ajuta sa invete sa se descurce singura, sa comunice , sa se integreze. Fiind singura, a trebuit sa imi spun povestea vietii in presa si TV asa am gasit oameni care sa ma inteleaga si care sa ma sprijine moral si material, am cautat terapeuti , coordonator de programe si am inceput drumul lung ce se numeste ABA(Applied Behaviur Analysis - terapia comportamentala aplicata ) in octombrie 2006. Drumul e lung, costisitor si neintrerupt Vacantele Emei se numara in zile maxim 5 saptamani pe an NU imi permit sa ii intrerup programul deoarece se pierd foarte repede achizitiile si trebuie exercitiu mult. In acest timp am urmat tratamente homeopate scumpe, evaluari si chiar am fost in Anglia unde speram sa reusim sa ramanem pentru ca Ema sa beneficieze de un program specializat intr-o scoala speciala pentru copii cu autism, dinpacate nu intotdeauna am luat cele mai bune decizii, am infruntat rautati si compasiuneinsa am mers mai departe.
Urmatorul pas este un transplant de cellule stem, pentru care trebuiesa ma zbat sa strang 9000 euro. Pana acum Ema a facut progrese, merge la scoala speciala unde este clasa a II-a,insa este departe de varsta reala.
In tot acest timp, de cand am inceput terapia ABA si m-am zbatut sa ma fac intelasa , un OM a stat alaturi de mine , m-a incurajat si desi de multe ori nu intelegea problema Emei, a iubit-o si o iubeste ca pe propriul copil. Nu este singurul caruia ar trebui sa-I multumesc, insa acest om s-a inhamat la problemele mele si am reusit sa facem o familie, echilibrul de care Ema are nevoie.
Ziua Internationala de Constientizare a Autismului este marcata peste tot in lume. Se fac discutii si se incearca informarea despre acest...sindrom. Parintii copiilor cu autism se simt un pic bagati in seama pentru ca li se acorda atentie in aceasta zi si se vorbeste frumos despre lupta lor, despre performantele copiilor si speram ca si autoritatile sa fie sensibilizate si sa faca ceva pentru a usura povara parintilor si a imbunatatii calitatea vietii copiilor cu autism.

dinti de lapte - problemele Emei

2011-03-30T12:31:00.003+03:00

Ema e la varsta la care trebuie sa schimbe dintii de lapte, pana acum a schimbat numai incisivii de sus si de jos...mai sunt molarii, premolarii si caninii...din pacate molarii de jos sunt cariati si in ultima vreme o dor si e destul de neplacut mai ales noaptea cand vine sa ma i-a in camera sa dorm cu ea si imi i-a manua ca sa o tin pe obrazul ei...ma tot striga ca sa o inteleg...of, mi se ruopa inima, mai ales ca in Slobozia nu se baga ninmeni ca sa lucreze cariile unui copil cu probleme, care ar trebui sedat si apoi extras molarii cu probleme...TREBUIE sa fac programare la facultatea de stomatologie si sa vad cum fac cu bebelusul care inca e alaptat...sper ca de data asta sa umble tatal ei cu ea si sa rezolvam problema dintilor

coafura noua

2011-03-22T20:18:00.003+02:00

E greu sa merg cu Ema intr-un salon unde se aude feonul, zgomot pe care nu-l tolereaza si nici nu-i place sa o usuc cu feonul..asa ca a trebuit sa chem pe cineva sa o tunda acasa. Ema e deja o domnisoara si nu mai merge sa o tund eu oricum. Din pacate nu a avut rabdare sa finalizeze tunsoarea insa a iesit bine...recunosc ca bretonul eu l-am facut si mi-a iesit in scari.

prima propozitie

2011-03-21T10:17:00.003+02:00

De ani de zile astept sa aud de la Ema o propozitie. Acum imi spune clar ca are "9 ani" , raspunde la intrebarea "cum te cheama?" zice "Ema Paun" mai zice si "Baba-Paun" il striga pe fratele ei "Pepiiiii" si ii canta frumos "pu-pu-puuuu, pu-pu-puuu, la-la-la-la-la-la-la" ori "nani-nani-aaaaaa". Petru seara e intr-o mare "vorba" cu sora lui si ii gangureste si ii zambeste, ea ii da mana sa se joace cu degetele ei si ii zambeste, il pupa pe crestet... Mi-e drag de ei, ma bucur ca vad ca se iubesc. Petru plange daca Ema iese din camera, si rade cand o vede. Terapia da roade. Munca si rabdarea terapeutilor se vede in comportamentul Emei, chiar daca mai are mult de munca. Ma bucur cand merg cu Ema la cumparaturi si sta cuminte langa mine, pe strada sta aproape de mine si nu maitrage lumea pe strada ori de sacosele mele ca vrea ceva de acolo. Faptul ca socializeaza si e cumintica atunci cand mergem in vizita sunt plusuri pentrui Ema si satisfactie pentru mine.

Ema deseneaza

2011-03-17T09:29:00.002+02:00

Imi aduc aminte ca cu ceva vreme in urma cumparam markere ca sa o pun pe Ema sa deseneze pe perete ca sa o fac atenta si sa invete sa tina creionul in mana...sa o fac sa mazgaleasca pe hartie din proprie initiativa...mazgaleala aceea care a crescut o data cu ea nu s-a luat cu 4 straturi de var, acum Ema mazgaleste cu pixul pe perete insa mazgaleli mici de parca se semneaza. Ieri am mutat mobila din sufragerie, am schimbat aranjamentul si pe Ema nu o deranjeaza, a fost incantata sa vada ca are un colt specail pentru ea , am pus masuta cu scaunele si cosurile cu jucarii. S-a asezat la masa , a luat blocul de desen , creioane colorate si a inceput sa azgaleasca, apoi sa rasfoiasca o revista...apoi sa puna jucarii mai mici intr-un cosulet.

Florina Emilia

2011-03-15T10:43:00.001+02:00

acest clip a fost realizat de un tatic al unui copil cu autism. Noi eram la inceput de drum, prima echipa de fete, primele progrese, primele dezamagiri...sperante. a fost greu inceputul si uneori am impresia ca acest inceput e prea lung... Fratele m-a ajutat atunci sa fac un site , apoi m-a ajutat sa fac acest blog...tot timpul intervin cu noutati, modificari, ajustari pentru ca cititorul sa poata intra in pielea mea... Atunci cineva m-a indemnat sa scriu oriunde , sa fac cunoscuta povestea si asa voi putea sa fac terapia ABA. Au trecut 5 ani de cand ma zbat, si continui sa scriu despre Ema si planurile mele pentru ea.

zi de mucenici

2011-03-09T10:36:00.004+02:00

Azi m-am trezit cu gandul sa pregatesc traditionalii mucenici. Eu ii fierb cu nuca , arome si cu scortisoara, deocamdata servesc prima, abia astept sa o servesc pe Ema si pe sot. Imi plac pentru ca mama si bunica pregateau in fiecare an si mancam toata ziua numai mucenici.