Frobenius 2.0

Fără titlu

noreply@blogger.com (Frobenius) — Thu, 30 Apr 2009 06:58:00 +0000

Blog rectificat bugetar.
Activitate ~~suspendată~~ forfetată.

Dictionar:

FORFETÁR, -Ă, forfetari, -e, adj. (Despre tarife, taxe, impozite etc.) Care este dinainte stabilit la o sumă globală şi invariabilă. – Din fr. forfaitaire.

Guvern Boc-Pogea:
FORFETÁR, -Ă. Manifestare a incompetenţei şi a dispreţului faţă de lege şi cetăţean.

Flash-mob-ul forfecaţilor

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sat, 11 Apr 2009 13:12:00 +0000

Clădirea Guvernului se află în Piaţa Victoriei, peste drum de Muzeul Antipa. Apropierea nu este întâmplătoare. Nu ştiu ce spun statisticile, dar există schimburi permanente între cele două instituţii. Exponate de la Antipa ajung în Guvern, personaje de la Guvern sfârşesc la Antipa. Acesta este locul.

*****

Ora 10:50. La ieşirea de la Metrou dinspre Aviatorilor se află o mână de oameni. Cam puţine IMM-uri în Bucureşti! Totuşi, să nu uităm, e sâmbătă, zi de mers la piaţă, zi de dat cu aspiratorul. E mai greu să te mob-ilizezi.
Apare şi personajul nelipsit al locului. "Dă-mi şi mie un ban!". Am un ban dar nu este de dat. Eu vreau să-l "investesc". "Mergi acolo, e unul Pogea, el e cu banii", i se răspunde. "Mergi repede că după 1 Mai venim să-ţi facem concurenţă."

Ora 11. S-au strâns două mâini de IMM-uri. Se mai aşteaptă, poate mai apar. E criză.

Ora 11:10. Personajul locului strigă: "Să trăiţi, domnule preşedinte!" şi fuge în mijlocul străzii. Ştie el ceva. Din Logan-ul alb care stătea la stop se iveşte chipul zâmbitor al preşedintelui ţării. Cei doi îşi dau mâna, par cunoştinţe vechi. IMM-urile sunt blocate. Până să se dezmeticească se face stopul verde şi Traian Băsescu dispare. La fel cum apăruse, fără sirene, fără girofar. Omul străzii pare mulţumit. Are şi colţul acela avantajele lui. Mă rog, o să vedem peste o lună. Până atunci... să trăiţi bine!

Ora 11:15. Grupul se pune-n mişcare. Ajunşi în faţa clădirii Guvernului scapă pe jos bănuţii de "investit". Vreo doi agitaţi fac poze. Jandarmii din post sunt complet nedumeriţi. "Ce fac ăştia? Aruncă cu bani?" E de înţeles mirarea lor. Cei care sunt acum acolo nu par să fie dintre cei care de obicei aruncă cu bani. "Băi, cine sunt aştia? Sunt nebuni, nu le mai trebuie banii?" De unde să ştie bieţii oameni ca banii aceia nu erau aruncaţi. Erau micul obol la "investiţiile" lui Pogea, ministru de finanţe, nu doar un biet jandarm. Mă caut şi eu prin buzunare şi-i las lui Pogea doi bănuţi. Două monede de 1 ban, baza sistemului monetar românesc. Astăzi nu ţi-i mai primeşte nimeni dar specialistul Pogea va şti ce să facă cu ei. "Investiţii", desigur.

Ora 11:20. Au ramas doar jandarmii şi Pogea, ascuns după draperii. Şi, peste drum, Muzeul Antipa.

*****

Am plecat şi eu de acolo, nu mai aveam ce vedea. Cu treburi, în altă parte a oraşului.
Nebunie pe stradă, maşini, claxoane, poliţie. Dau şi peste explicaţie curând: un circ işi scosese cămilele la plimbare prin cartier.

Mă uit la ceas. Nu trecuse nici măcar o oră şi "investiţia" mea işi arăta primele roade. Să mai spună cineva că n-avem guvern performant.

Puiu

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sat, 28 Mar 2009 07:25:00 +0000

Urmărind titlurile de prin ziare (dincolo de titluri nu prea sunt motive să treci) mi-am adus aminte de o poveste mai veche. Dar încă actuală.

În plin avânt al "epocii de aur" circula un zvon cum că laboratoarele secrete de la Crevedia zămisliseră soluţia care avea să rezolve problema hrănirii întregului popor. Era vorba de un pui mai aparte, puiul cu cinci picioare. Singurul necaz era că, având atâtea picioare, puiul fugea repede şi era greu de prins. De aici şi faptul că, fiind cam puţini, puii nu ajungeau pentru toţi.
La zile importante magazinele "băgau" pui. Dacă iţi doreai şi tu unul trebuia să te aşezi la coadă cu mult înainte de ora de deschidere. Dădeai din coate, suportai cu stoicism rigorile cozii, strângeai din dinţi dar, cu ceva noroc, până la urmă te alegeai cu o punga soioasă din plastic în care se presupunea că ar fi fost mult doritul pui.
Bucuria ţinea până acasă, când descopereai şi ce conţinea punga. Nici vorbă de puiul cu cinci picioare. Mai mult, nici vorbă de pui. Înăuntru găseai doar nişte picioare. Nişte picioare amărâte de pui.

Strâmbaţi din nas, nu vă vine să credeţi? Stingeţi cu toţii lumina şi o să vedeţi.

Licht, mehr licht!

noreply@blogger.com (Frobenius) — Fri, 27 Mar 2009 08:43:00 +0000

A zis un neamţ, odată. Pe când trăgea să moară. Pe vremea aceea se căuta lumina.

Asta a fost demult. Astăzi este nevoie de întuneric. Aşa că faceţi bine şi stingeţi lumina. La ora opt şi jumătate. Salvăm Pământul mai cu spor pe întuneric.

Dacă vreţi să-l salvaţi în cadru festiv mergeţi în Piaţa Constituîiei unde puteţi să aprindeţi lumânări, să beţi o bere şi să vă delectaţi cu muzică interpretată la polizor. Unplugged.

Comunicatul oficial (şi invitaţia):

Sâmbătă, 28 martie, la 20.30, oameni din toate colţurile lumii vor stinge lumina pentru o oră, pentru a arată că le pasă de schimbările climatice. În România, WWF va celebra Earth Hour în Piaţa Constituţiei, unde, cu ajutorul voluntarilor, vom desena numărul 60, simbolul evenimentului, din lumânări. Trupa Sistem va anima atmosfera cu un concert unplugged, iar cei de la Astroclubul Bucureşti ne vor arăta, prin telescoape, stelele care nu se pot vedea cu ochiul liber.
Vă aşteptăm in Piaţa Constituţiei, pe 28 martie, la 20:30!
Persoanele care doresc să facă parte din "60", sunt aşteptate la eveniment la ora 20.00.

(luat de aici)

Eu nu am să particip. Mie îmi place lumina. Nici nu sunt amator de muzică la polizor.
Ideea este însă bună. Când forma de manifestare va ţine cont şi de mine mă voi duce.

Preţul fierului în vreme de criză

noreply@blogger.com (Frobenius) — Wed, 25 Mar 2009 19:48:00 +0000

Imaginea alăturată am cules-o dintr-un pliant al unui magazin de mobilă. Pliantul mi l-a pus un necunoscut în cutia pentru scrisori.
Nu îmi este foarte clar de ce am fost tocmai eu cel ales dar, dacă tot a ajuns la mine, m-am apucat să-l răsfoiesc. Aşa am avut ocazia să văd cele două "scaune de grădină".

Nu, nu am nevoie de "scaune de grădină". Nici măcar nu mi se par foarte atrăgătoare faţă de alte modele de pe la alţi comercianţi. Scaune obişnuite.
Totuşi, ceva ar trebui să aibă deosebit. Oare din ce vor fi fiind făcute? Pliantul este lămuritor: scaunele sunt făcute din fier şi material textil. Ca să vezi unde poate să ducă şi criza asta!

Şi tot la capitolul pliante nesolicitate strecurate în cutia pentru scrisori:

Un vânzător de pantofi îşi va deschide magazin undeva prin oraş. Grijuliu cu afacerea proprie, domnia sa îşi anunţă posibilii clienţi din timp. Doar, doar prinde vreunul desculţ.

Ca să fie mai convingător işi prezintă atuurile. Şi forţa.
De-un exemplu, eu ar trebui sa fiu impresionat de succesul său mondial. Concretizat în...

Iniţial am considerat că e vorba de o simplă şi banală neatenţie. Eroare! Un titlu aflat puţin mai jos mă face să-mi dau seama că nu este aşa:

Deja am probleme: "peste aproape" este echivalent cu "aproape peste"? Sau cu "aproape sub"? Oare câţi pantofi are o pereche acolo? "Peste aproape" unul sau "peste aproape" doi?

Complicată treabă şi cu pantofii ăştia. Mai bine umbli desculţ. Că tot e criză!

Despre vopsea

noreply@blogger.com (Frobenius) — Wed, 25 Mar 2009 13:56:00 +0000

O problemă, un mare popor, o iniţiativă... vedeţi aici:
http://english.sina.com/china/p/1/2007/0214/104012.html

Mi-am amintit de imaginea din pagina de mai sus citind lucrarea unui expert. Adică a unuia care ştie ce şi cum. Şi care este plătit pentru ce şi cum ştie. Normal, doar n-o să ştie pe gratis.

Foarte pe scurt: este vorba de nişte hidrocentrale care ar urma să fie construite (unde altfel?) pe valea unui râu. Moda şi alinierea cer astăzi ca un astfel de proiect să fie precedat de un studiu asupra impactului pe care construcţia, şi tot ceea ce implică ea, l-ar avea asupra mediului. Tot moda cere şi ca din studiu să rezulte că mediul nu va fi afectat. Să recunoaştem, fără expertiză e cam greu să ajungi la astfel de concluzii.
N-am să vă plictisesc cu alte detalii. Textul lămuritor se gaseşte aici.

Mie mi-au atras atenţia următoarele cuvinte:
"... conducta va traversa cursul de apă în 4 sectoare. Traversările vor fi suspendate deasupra cursului de apă, pentru a nu se afecta curgerea. Pe tronsoanele traversante se va aplica vopsea anticorozivă de culoare albastră pentru integrare în peisaj"
(m-am străduit să păstrez textul, pe cât posibil, intact)

Aşa da! Până la urmă şi experţii noştri au început să se gândească la valoarea peisajului. Nu va mai fi nevoie să stai atârnat în poziţii imposibile ca să obţii o imagine frumoasă, lipsită de sârme sau ţevi. Şi cât de simplu e totul! Doar cu o pensulă şi nişte vopsea.

Singura problemă rămasă este că pensula şi vopseaua cam costă.
Din fericire mai exista şi o altă metodă. Mai ieftină şi chiar mai simplă decât cea cu vopseaua.
Să stingem lumina şi, aflaţi în adânc întuneric, nu ne va mai deranja nimic!

Salvăm Delta şi-n 2009!

noreply@blogger.com (Frobenius) — Fri, 16 Jan 2009 17:15:00 +0000

Am revenit aici împins de niste poze şi de o faptă.
Întâi pozele (nu-mi aparţin; nu le-am cerut; au ajuns întâmplător la mine).

Imaginea 1:
- lebădă omorâtă prin împuşcare -
loc: Delta Dunării, Uzlina
data fotografiei: 09.01.2009 ora: 10:44:34

Imaginea 2:
- pelican rănit prin împuşcare -
loc: Delta Dunării, Uzlina
data fotografiei: 08.01.2009 ora: 11:18:15

Imaginea 3:
- pelican rănit prin împuşcare -
loc: Delta Dunării, Uzlina
data fotografiei: 09.01.2009 ora: 10:24:20
(pasărea este purtătoarea unui inel de marcare)

Am mai reuşit să aflu că păsările au fost împuşcate şi apoi abandonate.
Pentru cine nu ştie: Delta Dunării este catalogată Rezervaţie UNESCO a biosferei.
Pelicanii din imagini sunt din specia "pelican creţ", specie protejată (desigur!).

Am mai făcut unele investigaţii şi am mai găsit:
- un ecou în presa locală, în "Obiectiv - Jurnalul de Tulcea"
- două menţionări pe Internet: "D.D.Guide: Scene de război" (aici pare a fi şi sursa imaginilor) şi "Fotodelta: Zonă de război"

Multele autorităţi vigilente (ARBDD, Garda de mediu, diversele poliţii) sunt deja pe urma criminalului. Cât de curând acesta va fi prins şi, conform uzanţelor, i se vor lua boii de la bicicletă.

Completare:
Dacă există curioşi care doresc să afle culoarea boilor de la bicicletă, concluzia se poate găsi direct la "D.D.Guide: Păsările de fapt nici nu erau moarte, se prefăceau!".

Ole, ole, ole... acesta este PNL?

noreply@blogger.com (Frobenius) — Mon, 08 Dec 2008 20:46:00 +0000

Din lipsă de altceva mai bun m-am folosit de HotNews.ro pentru a-i transmite câteva cuvinte domnului Ludovic Orban, membru al Partidului National Liberal, (ex-) ministru în guvernul României.

Fiind printre primii comentatori (înainte de a se instaura inevitabila plictiseală) am avut şansa ca vorbele mele sa ajungă la destinaţie. Mai mult decât atât, am primit şi un fel de răspuns.
La subtitlul Întrebarea nr. 5 Frobenius

Reiau aici schimbul de cuvinte. Cu nişte plusuri.

Fr. : 1. Cind se va hotari PNL-ul sa renunte la bolovanii care il trag in jos? Doar un exemplu: asa numitul "grup de la Iasi" (Fenechiu, diversi ministri parasutati, demolatorul Vlasov, etc). Ar mai fi si alte exemple dar cred ca le cunoasteti chiar mai bine decit vede un oarecare aflat in exteriorul partidului.

L.O. : Alegatorii au dreptul sa decida sa scape de orice fel de om politic de care considera ca nu-i reprezinta.

În calitate de alegător îi mulţumesc domnului Orban pentru ca îmi recunoaşte drepturile şi îl asigur ca m-am folosit de ele. Răspunsul domniei sale, diplomatic sau nu, îmi spune ca PNL este mulţumit de prestaţia celor pe care i-am numit "bolovani", îi consideră mai degrabă utili şi nici nu se gândeşte să se debaraseze de ei. Dacă pe mine, alegătorul, mă deranjează să-i găsesc printre candidaţii PNL, este problema mea. Faptul că partidul a obţinut numai 20% la alegerile parlamentare (şi aceasta doar după infama "redistribuire") nu doare pe nimeni. Este un procent bun pentru cei patru ani de "succese economice". Mai mult ar fi fost prea mult. Nu merită efortul de a te auto-curăţa de balast doar pentru atâta lucru. Este loc chiar şi pentru o "mătuşă Tamara"; în variantă liberală, desigur.

Fr. : 2. Ce parere aveti despre accesul in Parlament prin jocul redistribuirii voturilor? Nu ma refer aici la aspectul legal ci la, sa zicem, pe cine reprezinta cel devenit parlamentar in acest mod.

L.O. : 2. Sistemul de vot uninominal a fost aprobat si de PD-L si de PSD si de PNL, este un sistem care asigura reprezentantivitatea la nivel national si care, datorita acestui obiectiv, poate ca intr-un numar de colegii, maximum 15% din colegii sa nu conduca la alegerea candidatului cu cel mai mare numar de voturi. Orice sistem electoral este perfectibil.

Să înţeleg că părerea domnului Orban este că sistemul de vot actual "a fost aprobat de PD-L, PSD şi de PNL"? Şi că "sistemul electoral este perfectibil"? Fie şi aşa! Adică... "la nivel naţional".

Fr. : 3. Despre "transporturi", numai de bine. A mai fost unul (alt partid, e drept!) care afirma ca Romania nu va avea nevoie de autostrazi si un altul (alt minister, coleg de partid) care ne lamurea ca o scumpire a benzinei nu ne va afecta daca ne vom plimba mai putin cu masina. Exista traditie, noi sa fim sanatosi!

Lipsind semnul de întrebare nici pretenţii de răspuns nu pot avea. Rămâne cum am scris mai sus: despre morţi se vorbeşte numai de bine!

Minorităţi în viitorul parlament

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sun, 16 Nov 2008 08:07:00 +0000

Fără discriminări!

Şi ei (ele?) au drepturi!

Simplu

noreply@blogger.com (Frobenius) — Wed, 12 Nov 2008 19:23:00 +0000

Într-un cabinet medical, martor fără voie la o discuţie între un pacient şi doctorul oftalmolog. Pacientul - un individ în format 2/2, doctorul... o doctoriţă.

"Aţi mai avut probleme cu ochii?"
"Da, cu mai mulţi ani în urmă. Stiţi, eu practic sporturi de full-contact şi am primit o lovitură în ochi. Am fost la spital şi mi-a trecut."
"De atunci v-aţi mai lovit?"
"Da, pumni, picioare, da' nu în ochi."
"Şi acum ce vă supără?"
"Nu mai văd bine, adică văd, da' nu pot să citesc."
"De când nu puteţi să mai citiţi?"
"De vreo doi ani."
"Doi ani?? Şi de ce aţi venit aşa de târziu? Cum v-aţi descurcat doi ani?"
"Păi... n-am mai citit."

Cât de simplu găsesc unii rezolvarea problemelor!

Mitocănii electorale

noreply@blogger.com (Frobenius) — Mon, 10 Nov 2008 17:08:00 +0000

Astăzi, în cartierul cu multe farmacii.

O haită de ATV-uri conduse de vlăjgani în toată firea îi bucură pe viitorii votanţi. Vreo şase (poate şapte) hăndrălăi călare defilează câte trei pe un rând provocând exclamaţii de mulţumire din partea şoferilor aflaţi întâmplător pe aceeaşi direcţie de mers şi admiraţia călătorilor dintr-un autobuz. Un altul, mai isteţ, s-a urcat pe trotuar şi face potecă printre umblătorii pe jos.

ATV-urile sunt roşii şi au pe ele câte un afiş. Pe afiş este trecut numele unei candidate la o pensie de parlamentar, de meserie "artistă de şou-bîz". Sau, cine poate şti, posesoarea şi a unor alte atu-uri decât actul de identitate cu numele "Luminiţa Anghel".

Trecător norocos, scăpat teafăr, am aşteptat să se îndepărteze zgomotul şi fumul ca să constat absenţa timoratului poliţist. Fiind un mare iubitor de mitocănie urbană am recepţionat din plin mesajul electoral: "afară cu mizeria din oraş!".

Obama la presă

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sun, 09 Nov 2008 07:32:00 +0000

Rezultatul alegerilor din Statele Unite (care altele?) anunţat pe prima pagină a ziarelor. Nişte sute de ziare, din toată lumea.

Se află acolo şi nişte ziare din România. Eu am găsit şapte titluri. Cele mai importante, desigur.

(Link-ul pus pe imagine trimite la sursa.)

Cu Pegas-ul după bani

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sat, 25 Oct 2008 07:38:00 +0000

Ai nevoie de bani? Nimic mai simplu. Cu doar puţină fantezie îi obţii usor. Metodă verificată. Explicaţiile urmează.

Îţi trebuie o valiză, o bancă (românească nepărat, acestea sunt tari şi rezistente la crize) şi nişte coli de hârtie.
Pe colile de hârtie tipăreşti (imprimante se găsesc pe toate drumurile) facturi din care să reiasă că ai de încasat serios de la alţii. Şi… fuga la bancă.

Acolo vei avea onoarea să fii primit chiar de EUGSM-ul de serviciu. Cine este EUGSM? Evident Earth Umbilicus Ghişeu Senior Manager.
Îl recunoşti usor: e întotdeauna proaspăt bărbierit, poartă un costum negru cam lustruit pe la coate, cravată asortată şi pantofi cu vârf ascuţit.

EUGSM-ul o să te întrebe la ce îţi trebuie banii. Îi poţi spune, de-un exemplu, că vrei să îţi schimbi pedalele de la Pegasus. Pegasus? Ce mai e si Pegasus-ul ăsta? O fi vreo maşină? EUGSM-ul are calculator, are acces la Internet, e bine dotat. Google îi spune că Pegasus ar fi un cal înaripat. Cal? Poate o fi motocicletă? Hmmm, ăsta e plin de bani dacă doar pedalele de la motocicletă îl costă atât. Gata, e bun de client!

Cu ce garantezi? Cum cu ce? Cu sumele neîncasate din facturi pe care, desigur, le cesionezi băncii.

Una peste alta vei primi banii (300000 de euro ajung?), îi vei pune în valiză (ai grija sa nu uiţi de ea) şi apoi poţi să-ţi vezi liniştit de treburi. Eventual anulezi facturile alea, să nu mai ai şi alte bătăi de cap. Daca te va suna cumva EUGSM-ul să-ţi ceară banii înapoi poţi să-l trimiţi să execute creanţele. S-au… să se spele cu ele pe cap.

Dacă vă întrebaţi unde se-ntâmplă poveşti ca aceasta, aflaţi că detaliile se găsesc chiar în text. Sau, dacă nu vă ajunge, mai puteţi citi şi pe-aici.

Americanu' cel prost

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sat, 25 Oct 2008 06:04:00 +0000

În loc să îşi vadă liniştit de pensie, Alan Greenspan, fostul presedinte al Rezervei Federale Americane, vine acum şi spune că a dat-o-n bară. Adică, atunci când era mare şi tare, a considerat că "propriul interes al organizaţiilor, în special al băncilor, era să-şi protejeze proprii acţionari".

Bine, bă Grinşpane, cu aşa vorbe vii acu'? La Bucureşti s-ar fi spus "ehee, pe când ieram io bosu' n-a fost nicio criză".

American prost!

Câteva filme

noreply@blogger.com (Frobenius) — Thu, 23 Oct 2008 16:36:00 +0000

Nu stiu daca mai exista critici de film prin România dar am aflat de curând ca exista o Asociatie a criticilor de film. S-ar putea spune ca daca exista o asociatie a breslei atunci exista si critici de film. Nu e obligatoriu, s-au mai vazut si alte cazuri.

Dar nu asociatia este subiectul acestei însemnari ci un clasament al celor mai bune filme autohtone din toate timpurile facut de organizatia mai sus pomenita.
Ei ii spun "top". Top-netop, clasamentul arata cam asa:

1. Reconstituirea (Lucian Pintilie, 1970)
2. Padurea Spanzuratilor (Liviu Ciulei, 1965)
3. Moartea Domnului Lazarescu (Cristi Puiu, 2005)
4. 4 luni, 3 saptamani, 2 zile (Cristian Mungiu, 2007)
5. Secvente (Alexandru Tatos, 1982)
6. Nunta de piatra (Mircea Veroiu, Dan Pita, 1973)
7. La moara cu noroc (Victor Iliu, 1956)
8. A fost sau n-a fost? (Corneliu Porumboiu, 2006)
9. Proba de microfon (Mircea Daneliuc, 1979)
10. Croaziera (Mircea Daneliuc, 1981)

Mie mi-au scapat vreo doua filme dintre cele zece. Este însa exact pe gustul meu asezarea de pe primele doua locuri. Si parca pe Mircea Daneliuc l-as vedea ceva mai sus. Dar eu nu sunt critic de film.

Se pot spune multe despre cât de semnificativa este o astfel de clasificare si despre cum se pot compara filme facute in 1956 sau 1970 cu cele din 2006 sau 2007. Pâna la urma important este ca aceste filme exista. Mai mult decât atât, vestea cea buna este ca ele vor putea fi vazute (sau revazute) la cinematograful Studio (Bucuresti) în perioada 31 octombrie-2 noiembrie. Vestea cea rea este ca Bucurestiul geme de snobi.

Alte referinte: aici.

Gogoneaua verde

noreply@blogger.com (Frobenius) — Mon, 13 Oct 2008 06:08:00 +0000

Saptamâna trecuta alesii neamului au dat cu legea în fauna. Modificarile la Legea vânatorii au trecut ca prin brânza prin Camera deputatilor (nici un vot împotriva). Noua forma a legii protejeaza parcurile nationale dar loveste fara crutare în ceea ce pompos se numeste Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Am dat si eu fuga sa vad reactia "salvatorilor" Deltei. De pe site rezulta ca dânsii au fost foarte ocupati în ultima vreme: au "ecologizat" Oltul. Eu as fi zis ca au mobilizat voluntari care sa strânga gunoaiele, cei care ar fi trebuit sa faca aceasta operatie fiind prinsi cu alte treburi. Cum Oltul se varsa în Dunare si Dunarea are la capat Delta se poate considera ca grija pentru Delta Dunarii i-a mânat la lupta "ecologizatoare" (exceptional cuvânt!).
Despre soarta pasaretului amenintat de alicele vânatorilor am gasit doar o poza cu un articol aparut în România Libera. La rubrica: "presa". Restul e... "cine n-are verde pierde". Ilustrata cu un peste. Verde, desigur!

Pe site-ul Administratiei Rezervatiei biosferei Delta Dunarii troneaza aceeasi tacere. Tot pe fond verde.

Doar mie îmi tiuie urechile din cauza strigatului de peste ranit al proaspatului uns guvernator?

Lista cu o suta nouazeci de miliardari

noreply@blogger.com (Frobenius) — Mon, 13 Oct 2008 04:58:00 +0000

O veste buna: vom putea consulta si noi prea necesara lista a celor "500 de miliardari". Adevarul adevarat este ca era nevoie de o astfel de lucrare. Ea n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa de bun cetatean. De mâine abonatii la adevar o vor primi împreuna cu ziarul. Ceilalti, consumatorii ocazionali de adevar, vor trebui sa scoata din buzunar 7,9 lei noi si imuni la inflatie pentru a se putea bucura de importanta realizare.

E mult 7,9 lei? E putin? Daca nu ai toti cei 7,9 lei poti cumpara doar jumatate de lista? Sau doar o treime?

Caci Ioana Rosca din Rozavlea (Maramures, România) la 82 de ani are o pensie de doar 3 (trei) lei pe luna. Trei lei ajung numai de-o lista cu o suta nouazeci de miliardari.
Cinism? Umilinta? Pare incredibil, dar se întâmpla. In România...

Poticaru' asa mi-o zâs

noreply@blogger.com (Frobenius) — Wed, 08 Oct 2008 12:06:00 +0000

Nu mai este o noutate, un ministru cu vocatie de constructor a hotarât, spre binele natiunii, ca începând din aceasta luna se vor desfiinta celebrele plafoane ale farmaciilor.
Tot în aceasta luna distribuitorii de medicamente au hotarât (de capul lor) desfiintarea livrarilor. Dar aceasta este o alta poveste. Aparent fara legatura cu constructiile.

Dupa cum bine stim, un ministru întâi gândeste si apoi vorbeste. Asa e obiceiul la ministri. Altfel le creste nasul si ajung sa aiba nevoie de tot felul de operatii estetice.
Sunt sigur ca domnul ministru fara plafoane a luat în considerare faptul ca, în orasele patriei, farmaciile se afla de regula la parterul blocurilor. Si ca desfiintarea plafonului de la parter s-ar putea sa aiba unele implicatii asupra podelelor de la etajele superioare. Nu exista motiv de îngrijorare aici.

Aflat cu treburi prin oras am încercat sa estimez cam care ar fi modificarile urbanistice la care trebuie sa ma astept. Exemplul de mai jos este cules în câteva minute, cam cât iti ia sa mergi pe jos o statie (scurta) de autobuz. Imaginile sunt din Bucuresti, sectorul 6, strada Drumul Taberei. Cartier de blocuri. Sunt de acolo doar printr-o întâmplare. Puteau fi si din alte colturi ale aceluiasi oras.

Acestea sunt doar farmaciile prezente la vedere, la strada. În spate, pe aleile dintre blocuri, se mai pot gasi alte doua-trei farmacii.

Sunt multe? E bine ca sunt multe, ai de unde alege. Într-o economie sanatoasa (nu?) concurenta este benefica. Dar oare farmaciile se concureaza? Mai degraba se sprijina, unele au chiar si un perete comun. Oricum, se pare ca le merge bine.

Multimea de farmacii naste întrebari. Nu domnului ministru, domnia sa se ocupa de raspunsuri si acum raspunde de plafoane. Daca acum zece sau cinsprezece ani cartierului îi ajungea o singura farmacie (cea din imaginea cu numarul 1), cu cât a crescut astazi consumul de medicamente?
Iar daca n-a crescut consumul, cam cât de profitabila este negustoria cu aspirine?

Din punctul de vedere al consumatorului de aspirine serviciile sunt complete si ireprosabile. Lânga cele sase farmacii se afla si sase sedii de banca. La îndemâna.

Limba lui Bank

noreply@blogger.com (Frobenius) — Mon, 06 Oct 2008 11:18:00 +0000

Îndemnul irezistibil de alaturi l-am descoperit într-un pliant editat de Metro Cash&Carry SRL. Treaba negustorului este sa vânda marfa. Acum. Nimic rau în asta. "Costul" e cel ce mi-a atras atentia.

Conform promisiunii, lamuririle se gasesc pe ultima pagina. Si arata cam asa:

Criza finaciara, banci în faliment, burse în cadere... la altii. La noi e raiul pe pamânt, bancile nu mai cer dobânda, comisioanele bancare au devenit istorie. Trai pe vatrai, avea dreptate domnul acela din Guvern. UniCredit Tiriac Bank ofera exemplul cautat.

Daca citesti în limba româna, ai putea crede ca da. Dar daca este scris în limba lui Bank? Traducerea... pe o cu totul alta foaie:

Parca începe sa se simta lipsa unui dictionar.

Tu de ce fugi?

noreply@blogger.com (Frobenius) — Mon, 06 Oct 2008 07:35:00 +0000

Umblând cu treburi prin oras mi s-au oprit privirile pe un afis. În afis o persoana, o "ea", sare dintr-o masina si o rupe la fuga. Textul imprimat cu litere mari: "De ce fugi?". Mai mult n-am apucat sa vad. Dar am ramas cu întrebarea: oare de ce fugea? Mi-am dat singur raspunsul: pâna vor creste ridichile exotice plantate în Piata Universitatii si se vor transforma în promisa autostrada suspendata fuga a ramas singurul mod de a ajunge la timp undeva. Ne adaptam.

La al doilea afis purtând aceeasi întrebare m-am oprit. Aici fugea un "el". Cercetând cu atentie a venit si lamurirea. Subiectul nu era traficul infernal, nici fuga dupa înca 50% la salariu, nici macar banalul credit "fara dobânda". Subiectul era... un "marathon". Asa se numeste, asa i se ofera bucuresteanului pe-acolo trecator: Bucharest International Marathon.

Între timp m-am mai documentat. Organizatorul este asociatia Bucharest Running Club (cum altfel?) si evenimentul va avea loc în 12 octombrie. Poate participa oricine (oricine plateste taxa de participare - asa numita "cursa populara" este fara taxa). Detalii se gasesc pe site.

Asadar, daca pe 12 octombrie veti întâlni alergatori prin oras, opriti-i si întrebati-i creativ:
"Tu de ce fugi?".

Un alt fel de dus cu pluta

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sun, 05 Oct 2008 12:27:00 +0000

Plutaritul a disparut din România cam de prin 1960. E mult de atunci desi, pe alocuri, înca i se mai vad urmele.

Coborâtul pe ape repezi de munte a reaparut însa de câtiva ani. Acum i se spune rafting. Vine de la englezescul raft care se traduce prin pluta (si n-are legatura cu rafturile din camara, desi... n-as baga mâna-n foc!).

Între plutaritul traditional si rafting sunt o multime de deosebiri. Raftingul se practica din placere, "pluta" este acum o ambarcatiune facuta din materiale usoare si rezistente, exista costume speciale de protectie pentru "plutasi".

Nici "plutasii" nu mai sunt ce-au fost, cei moderni auto-declarându-se sportivi. Si nu de orice fel, ci neaparat din categoria X-treme. Sa n-avem vorbe!

As fi zis ca s-a pastrat doar necesitatea apei care sa-i transporte. Fals! "Plutasii" moderni dispun astazi de tehnologie, nu se împiedica ei de astfel de-amanunte. Si nici avertismentele meteorologice nu par sa-i sperie. Sportivul X-treme este de neoprit!

Mai rau e când, din lipsa apei, eroii nostri se împotmolesc si-ajung sa-i copleseasca îngrozitoarele primejdii: sa-i prinda noaptea pe afara, sa-i ploua, sa li se faca foame, sa se ude la picioare (cine-si doreste-un guturai?), sa mearga pe jos 2 (doi!) kilometri.

X-treme, de acord, dar nici în halul asta!

Restul povestii se gaseste aici.

Economico-financiara de astazi

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sun, 05 Oct 2008 07:39:00 +0000

Daca tot a pleznit ulcica financiara mondiala ce-ar fi sa pun si eu la pastrare un ciob. Aici. Poate foloseste în vremurile ce vor veni.

Analisti versati ne avertizeaza ca urmeaza o perioada de crestere negativa (nu mai pun link-uri, fac economie, voi explica mai încolo de ce). Cresterea aceasta negativa ma debusoleaza total. Sa o interpretez ca pe sfârsitul perioadei de scadere pozitiva?

Las deoparte mafaldele remunerate la numar de cuvinte pe centimetrul patrat si ascult de seriosul si discretul domn Isarescu, cel care semneaza pe leul nostru nou în care, sfatuiti tot de dânsul, avem de-a pururi încredere. Domnul Isarescu a iesit recent din sediul BNR ca sa ne explice etiologia crizei financiare: americanii nu au facut economii si au patit-o. Si ne recomanda sa facem economii ca sa nu avem si noi problemele lor.

Eu sunt un bun cetatean si, de-a lungul timpului, am învatat ca trebuie sa tratezi cu seriozitate sfaturile primite de la oamenii importanti. În consecinta am început sa-mi analizez cheltuielile curente cu scopul depistarii eventualelor surse de economii.

De-un exemplu, anul acesta nu mai pun muraturi. Ma pot lipsi de ele, este chiar mai sanatos un regim alimentar fara muraturi. Cât pot economisi astfel? Câtiva amarâti de lei. Nici nu mai caut echivalentul în euro ca ma umplu de zecimale. Nu merge, trebuie sa gasesc altceva, ceva ce cumpar curent si nu întrebuintez.

Cine cauta... gaseste!. Cumpar benzina, cumpar si accize. Folosesc accizele? Nici macar nu stiu cum arata. Ce-ar fi sa nu mai cumpar accize? Cu atât mai mult cu cât din anul viitor accizele se vor scumpi. Îmi ramin astfel niste bani pe care îi pot economisi.

Extind putin metoda si constat ca pot economisi renuntând la cumpararea a o sumedenie de taxe si impozite carora nu reusesc sa le gasesc o utilizare. Numai TVA-ul este 19% adaugat la orice cumparatura pe care o fac.

Daca ma apuc sa estimez un total îmi rezulta niste economii importante. Si uite asa dau peste o alta problema: ce fac cu banii economisti?
Daca sunt economii atunci se rezolva simplu prin depunerea lor la Casa de Economii. Adica la CEC. Sau CEC Bank, dupa cum suna neaos noua si inspirata sa denumire.

Caci, nu-i asa, "azi la CEC un leu depui, mâine el va scoate pui". Pui de lei !

And who by fire, who by water...

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sun, 21 Sep 2008 20:50:00 +0000

Si a fost Leonard Cohen, "friends"!
Unicat!

(de poze si relatari va fi plin Internet-ul; aici povestesc doar despre muzica si... vorbe!)

'r-ati ai dracului cu melcii vostri!

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sun, 21 Sep 2008 06:32:00 +0000

Zice un domn ministru:
"Sunt bani mai multi în sistem datorita eforturilor Guvernului României, care a gasit sursele necesare suplimentarii fondurilor din Sanatate".
Citat luat de aici.

Un ministru al "Sanatatii Publice" trebuie sa fie un om sanatos. Ca sa dea un bun exemplu cetateanului. Si daca este sanatos atunci n-are dureri. Nu-l doare nici în basca, nici sub basca.

Aveti basca? Domnul Nicolaescu are. Si înca una încapatoare din care scoate mereu câte ceva. Nu conteaza ce scoate, important e ca este sanatos si nu-l doare nimic (a avut domnia sa niste probleme cu nasul dar operatia a reusit, acum are nasul mai scurt si poate sa iasa din nou cu el în public).

Stiti ce este un ICM (Indice de Case Mixt)? Dar un DRG? Nici eu nu stiam pâna mai ieri când am aflat de aici. Mergeti si cititi, e interesant si, într-o oarecare masura, lamuritor.

Va veti lamuri si cum e cu "coeficientul Nicolaescu".
Operatia de apendicita are ICM-ul 0,9715? Baga domnul cu pricina coeficientul si opereaza apendicita la 0,8443. Mai putina anestezie (da-l dracului, rezista el!), bisturiu mai tocit (apasa si tu pe el, nemâncatule!), un pat cu trei picioare (cade? nu cade!). Si tot asa.

Situatia în sistem e buna la indicele 1? Bagam coeficientul si-o facem buna la 0.5.

V-a obligat domnul ministru sa va îmbolnaviti? Daca v-ati îmbolnavit, sa fiti sanatosi!

Hauliuu, mâncat'as!

noreply@blogger.com (Frobenius) — Sat, 20 Sep 2008 09:58:00 +0000

E sukara, sa n-am parte!

A lu' Hoprescu cum o fi?