Sursa foto

Sursa foto

Mai întâi ar trebui să știți că în lume se cheltuiesc anual sume uriașe pentru studiul Universului și a posibilităților de expansiune dincolo de limitele Planetei noastre. Și cu toate că s-au făcut pași importanți în dezvoltarea tehnologiilor și a cunoștințelor despre spațiul extraterestru, încă nu se poate vorbi de posibilitatea de a transporta oameni pe distanțe de ani lumină și nici despre certitudini legate de existența vieții extraterestre. De aproape un secol se tot vorbește despre probabilitatea statistică, care mie însă nu îmi spune mare lucru. Există într-adevăr idei legate de transformarea unor planete din sistemul nostru solar sau din afară în “case primitoare” precum Terra, însă sunt destul de îndrăznețe și puțin probabile în momentul actual: dirijarea unor asteroizi spre planetele cu pricina pentru determinarea unor schimbări radicale, utilizarea de panouri/oglinzi în spațiul cosmic pentru dirijarea luminii solare, utilizarea bacteriilor pentru a spori cantitatea de oxigen, fabricarea de gaze și emiterea lor în atmosferă etc etc și cu toate astea (în cazul în care am reuși să dezvoltăm asemenea tehnologii) tot ar mai fi nevoie de rezolvarea unor probleme care stau împotriva colonizării altor planete.

Sursa foto

Dar să zicem prin absurd că aceste probleme ar fi depășite în timp util (adică înainte să ne distrugem propria Planetă și deci să ne tăiem craca de sub picioare): avem oare dreptul să “cucerim” alte spații? Desigur, părerile sunt împărțite chiar între oamenii de știință, unii afirmând că nu ar fi corect să periclităm viața extraterestră chiar dacă aceasta ar consta în niște biete … bacterii, alții dimpotrivă, că omul trebuie să-și asigure continuitatea și după ce viața pe Terra nu va mai fi posibilă. Din punctul meu de vedere, problema e cu totul alta. Cum vom reuși noi să trăim pe o altă planetă atâta timp cât nu putem să o păstrăm în ordine pe cea care ne-a fost dată în perfectă stare? Prin urmare, fuga pe o altă planetă pe care să o umplem cu gunoaiele noastre, atunci când Terra va fi numai o groapă de gunoi (a se vedea aici Wall-E), nu o consider ca pe o acțiune etică. Cred că mai întâi ar trebui să învățăm să trăim în ordine aici, în Casa în care ne-am născut, înainte de a trece mai departe. Oricum, la cât de repede evoluează lucrurile (sau mai bine zis se degradează) cred că nici nu vom avea timpul necesar să dezvoltăm tehnologiile descrise în revistele de știință pentru a putea să plecăm de aici. Varianta cea mai rapida și mai puțin costisitoare de a asigura continuitatea omului pe Terra aceasta este: să iubim viața și Planeta și să facem tot posibilul pentru a le proteja. Este o problemă de educație morală cuprinsă la nivel global, care până când nu va fi rezolvată, nici stresul că vom rămâne fără Casă nu va dispărea. Până când nu vom înțelege implicarea noastră în procesul de degradare a Pământului și ceea ce putem face pentru a-l putea stopa, nu vom reuși să schimbăm nimic important, poate cel mult să ne prelungim agonia… O să spuneți bine, dar lucrurile încep să se schimbe, dezvoltăm tehnologii ecologice, economisim resurse, oare nu e suficient? Consider că nu! Nu, până când nu se va renunța la consumerism și ambalajele greu-degradabile, precum și la goana după resurse cu potențial de poluare mare.

Sursa foto

Prin urmare, revenind la ideea cuceririi spațiului cosmic, prima piedică serioasă care ne stă în cale cred că suntem noi, prin felul nostru de a fi. Dacă nu reușim să schimbăm aceasta, și încă repede, nu văd cum am reuși să ne organizăm și să punem la cale cu succes mutarea pe o altă planetă. Așadar, problema nu implică în primă instanță știința, ci mai degrabă educația…

Sursa foto

Sursa foto1

Un studiu recent al Comisiei Europene arată că 7 din 10 europeni sunt de părere că problemele legate de apă reprezintă un motiv serios de îngrijorare.  Poluarea, modificările aduse râurilor şi lacurilor, dezastrele naturale ameninţă eforturile de a se ajunge la o stare bună a apelor europene până în 2015. Săptămâna verde va lua în considerare modul în care acestea ar trebui să evolueze pentru a răspunde mai bine provocărilor viitoare, astfel că noua politică vizează utilizarea durabilă şi echitabilă a apei.

Surse:http://www.greenweek-2012.eu/sessions/16-3rd-eu-water-conference-%E2%80%93-closed-session-invitation-only

http://ec.europa.eu/romania/news/22052012_saptamana_verde_ro.htm.

Wellington este capitala Noii Zeelande, cea de-a doua zonă urbană a țării și capitala cu cea mai mare populație din Oceania. Se află în regiunea Wellington, în partea sudică a Insulei de Nord, în apropierea centrului geografic al țării.

Locul 4. Helsinki (Finlanda)

Helsinki este capitala și cel mai mare oraș al Finlandei. Orașul este situat în sudul țării, pe malul golfului Finic. La Congresul Mondial al Designului, ce s-a desfaşurat la Singapore pe 25 noiembrie 2009, Helsinki a fost desemnat de catre Consiliul Internaţional al Societăţilor de Design Industrial capitala mondială a designului pentru anul 2012.

Locul 3. Ottawa (Canada)

Ottawa este capitala Canadei și reședința parlamentului federal canadian, port pe dreapta râului omonim și pe canalul Rideau.

Capitala Canadei își datorează numele unui trib de indieni, care a adoptat o atitudine pacifistă față de albi. Aceste triburi au fost poreclite de restul triburilor indiene “Ottawa”, adică “cei care fac negoț cu străinii”. Nimeni nu i-a uitat pe primii locuitori ai arealului actualei capitale, datorită cărora a luat naștere orașul. În semn de respect față de aceștia, a fost ridicată statuia indianului care privește de pe postamentul său la Ottawa cea acoperită de verdeață.

Locul 2. Honolulu (Hawaii, SUA)

Honolulu este sediul comitatului omonim, statul Hawaii, Statele Unite ale Americii. Capitala statului insular Hawaii, având 377.000 locuitori, Honolulu este o importantă stațiune balneară și de agrement. Este situat în Golful Mamala de pe Oahu, a treia insulă ca mărime din arhipelag. Orașul își datorează numele așezării sale geografice avantajoase - ”Honolulu”  înseamnă  ”locul protejat”.

Locul 1. Calgary (Canada)

Calgary este cel mai mare oraș din provincia canadiană Alberta, la limita dintre Munții Stâncoși și preeria canadiană, în coridorul fertil Calgary-Edmonton.

 Își trage numele de la o plajă situată in Insula Mull din Scoția. Locuitorii orașului Calgary, sunt numiți “Calgarieni”.

Sursa: www.mercer.com, www.forbes.ro, http://www.capital.ro, http://www.prontohotel.ro, http://www.finland.ro, ro.wikipedia.org.

Sursa foto.:www. tripadvisor.com, http://www.lastbenjo.com/, http://servan.maxime.over-blog.com, http://livingtravel.com, http://www.dhruv19280.com.

Am promis că voi continua să punctez elementele esenţiale ale prezentării susţinute de Ingo Nissen (Sonae Sierra, Managing Director). Şi dacă aţi uitat despre ce este vorba, puteţi trage cu ochiul aici. Vă spuneam că mall-ul LOOP 5 din Germania, este primul mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2!! În 2011, LOOP 5 şi-a reciclat 73% din totalul deşeurilor (faţă de 48 % în 2009). Sistemele de alimentare cu apă, răcire, de aer condiţionat sau de iluminat sunt dotate cu senzori, care permit furnizarea acestor servicii sau utilităţi atunci când este necesar şi oprirea lor atunci când nu sunt de trebuinţă. În anul 2011, în LOOP 5, consumul de electricitate a fost diminuat cu 12 %. Mall-ul este acoperit cu panouri solare, pe o suprafaţă de 3600 m², care furnizează anual 600.000 kW. Pe lângă cele 3000 de locuri gratuite de parcare, există şi staţii de autobuz, un sistem de car-sharing, parcare pentru biciclete (aproximativ 200 de locuri), dar şi parcare pentru automobile electrice.

Însă haideţi să ne întoarcem în România, unde Sonae Sierra a obţinut prima certificare ISO 14001 acordată unui centru comercial românesc, pentru River Plaza Mall din Râmnicu Vâlcea! Certificarea ISO 14001 pentru utilizarea Sistemului de Management al Mediului (EMS) reprezintă recunoaşterea dedicării, activităţii şi eficienţei companiei Sonae Sierra, care a reuşit să dezvolte performanţele de mediu, randamentul operaţional şi valoarea comercială a mall-ului River Plaza. Sonae Sierra şi-a axat strategia pe sustenabilitate, prin aplicarea unor măsuri de protecţia mediului, sociale şi de profitabilitate economică.

Sonae Sierra a pus în practică Sistemul de Management al Mediului în centrul comercial River Plaza Mall încă din anul 2009. Acest sistem se concretizează în controlul unor aspecte esenţiale, cu impact asupra mediului, cum sunt consumul energetic, consumul de apa, cantitatea de deşeuri reciclate, relaţiile cu chiriaşii şi furnizorii, precum şi marketingul. În anul 2010 s-au constatat îmbunătăţiri importante pentru toate activităţile monitorizate. Astfel, consumul de apă s-a redus cu 18 %, faţă de 2008, prin utilizarea unor instalaţii sanitare cu consum redus de apă. În 2011, această diminuare a consumului de apă a ajuns la 21 %, faţă de 2008! În privinţa reciclării deşeurilor, în River Plaza Mall, compania Sonae Sierra a reuşit o creştere a ratei de reciclare, de la 20 % în 2008, la 35 % în 2010 şi 41 % în 2011, în acest ultim an menţionat fiind instalate şi containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Consumul de energie electrică în River Plaza Mall a scăzut în 2010 cu 17 % faţă de 2008, respectiv cu 1.755.500 kWh, printr-o investiţie de 69.700 de euro. S-a reuşit o economie de 50.600 euro pe an, ceea ce a însemnat o amortizare a investiţiei într-un an şi patru luni. Ca urmare a măsurilor luate, în 2010, River Plaza a primit primul certificat de performanţă energetică acordat unui centru comercial din România!   

Recunosc că prezentarea lui Ingo Nissendespre LOOP 5 şi River Plaza mi-a plăcut foarte mult…iar titlul articolului de faţă a fost inspirat de câteva cuvinte rostite de el: „reciclarea deşeurilor începe în mintea dumneavoastră, nu a politicienilor, guvernului, responsabililor din administraţiile locale etc!!”

A treia prezentare din sesiunea dedicată studiilor de caz privind mediul a fost susţinută de Aglaia Ntili (Centre for Sustainability & Excellence – Global Training and Partnerships Manager). Ea a vorbit despre primul ulei de măsline din lume care are amprentă de carbon zero şi impact zero asupra mediului (uleiul GAEA), dar şi despre primele magazine din Cipru cu aceeaşi amprentă de carbon (nulă), care ne bucură pe toţi !!

Practic, în cazul uleiului de măsline, GAEA calculează cantitatea de emisii de carbon produse pentru un kg de ulei de măsline, pe tot parcursul „ciclului de viaţă” al uleiului şi le „compensează” prin finanţarea de proiecte ce vizează protecţia climei, prin intermediul fundaţiei „myclimate” şi CSE – Centre of Sustainability & Excellence. Emisiile de carbon sunt calculate pentru: cultivarea şi transportul măslinelor, producerea şi îmbutelierea uleiului de măsline şi livrarea finală a uleiului către reţeaua de distribuţie GAEA.

Compania grecească GAEA (numele s-ar traduce prin Gaia, in limba română) a fost înfiinţată în 1995, în urma constatării că produsele alimentare tradiţionale greceşti, deşi de foarte bună calitate şi cu o savoare deosebită, lipseau de pe pieţele internaţionale. Produsele GAEA sunt de cea mai bună calitate, crescute pe soluri fertile şi obţinute prin metode tradiţionale. Ele sunt autentice, îmbinând calitatea cu inovaţia adusă de reţete. Aceste produse sunt 100 % naturale, fără să fie adăugat vreun aditiv sau conservant. Ele au primit numeroase premii, de-a lungul anilor, recunoscându-li-se, astfel, valoarea extraordinară: 22 de premii în perioada 2001-2007, 17 premii în perioada 2008-2009, 11 premii în 2010 şi 4 premii în 2011!! 8 din 10 studii de profil, realizate pentru aceste produse, au arătat că ele pot fi incluse în cea mai sănătoasă dietă/alimentaţie din lume!! Fabrica GAEA este amplasată la 1,5 km de Agrinion, în vestul Greciei, având o suprafaţă de 6500 m². 85 % din produsele obţinute sunt destinate exportului iar cifra de afaceri a companiei este de 10 milioane de euro!

Şi o încununare a recunoaşterii calităţii produselor GAEA: uleiurile de măsline GAEA au strălucit, la propriu şi la figurat, la ceremonia de decernare a premiilor Oscar din 2007, fiind alese pentru a fi oferite ca daruri celor 300 de actori şi regizori VIP, care au participat la celebrul eveniment!!

Aglaia Ntili a precizat că în Cipru, produsele GAEA sunt distribuite exclusiv de compania Papaellinas. Compania Papaellinas a fost înfiinţată în 1930, fiind încă de atunci una dintre cele mai reputabile companii de distribuţie de produse din Cipru. În 1930, a început ca importator şi distribuitor de produse farmaceutice, apoi, în anii 1960-1970, şi-a extins activitatea şi pentru produse cosmetice, ca din anul 2000 să-şi introducă în sfera de activitate diverse alte tipuri de bunuri şi produse (de hârtie, alimentare etc). Cifra de afaceri a companiei Papaellinas este de 102 milioane de euro! Această mare companie şi-a fixat ca obiectiv ca toate magazinele incluse în reţelele proprii de distribuţie produse cosmetice să fie certificate cu amprentă de carbon zero!! În plus, Papaellinas a fost întotdeauna foarte activă în domeniul responsabilităţii sociale!

Prezentarea Aglaiei Ntili mi-a mers la suflet…poate şi fiindcă pe linie paternă îmi „trag rădăcinile” din Mama Grecia…sau poate datorită stilului cald, deschis, vesel al Aglaiei…iar atunci când a spus: „în loc să consumăm 0,5 l de Coca Cola, ce are o amprentă mare asupra mediului, mai bine consumăm 0,5 l de ulei de măsline!”, am izbucnit în râs şi am aplaudat puternic! Are mare dreptate! Συγχαρητήρια, Αγλαΐα! (Felicitări, Aglaia!)

Ultima prezentare din prima sesiune a zilei de 15 mai a aparţinut Barbarei Janker (WWF International– Corporate Partnerships, Austria & Eastern Europe). [Menţionez, cu drag şi mândrie, ca am redirecţionat cele 2 procente din impozitul pe venitul meu către WWF!]

WWF este una dintre cele mai mari organizaţii globale din domeniul conservării mediului, având 5.000 de angajaţi în întreaga lume şi fonduri de aproximativ 500 milioane dolari.

Barbara Janker a prezentat două studii de caz despre două companii: Spar şi Allianz Austria.

Începând cu prezentarea studiului despre SPAR, ea a precizat că multe dintre companii se bazează pe resursele naturale, astfel că, de exemplu, o companie din industria alimentară care comercializează peşte ar avea probleme dacă rezervele de peşti s-ar epuiza. Barbara Janker a precizat că biodiversitatea marină s-a diminuat cu 22 %, din 1970 până acum şi că, de exemplu, pentru a captura 1 kg de cod, se realizează o captură suplimentară de 15 kg din alte specii, unele rare sau protejate. Din acest motiv, Unilever a creat, împreuna cu WWF, un certificat, care reprezintă un standard pentru pescuitul durabil, acest standard aducând un beneficiu real doar pentru companiile care au o politica sustenabilă pe termen lung. SPAR a primit acest certificat, dovedind că activităţile implicate pentru capturarea peştelui comercializat de către companie nu au un impact negativ asupra speciilor marine ameninţate cu dispariţia. SPAR este o companie de vânzare cu amănuntul, ce activează în 34 de ţări, fiind înfiinţată în 1932, în Olanda.

Allianz Austria investeşte în companii „verzi” din diferite ţări, pe care le selectează în urma analizei a două seturi de indicatori (aproximativ 50 în fiecare set), utilizaţi pentru evaluarea ţărilor şi companiilor. Indicatorii sunt atât de mediu, cât şi sociali şi economici.

…Mă voi opri aici cu prezentarea acestui deosebit eveniment, European CSR Lessons. A fost o zi bogată în informaţii, o zi care mi-a dat speranţe că tot mai multe companii îşi extind interesul asupra mediului, conştientizând impactul pe care propriile lor activităţi îl au  în acest domeniu şi urmărind să acţioneze pe diferite căi pentru a-şi reduce diversele „amprente” ce lasă urme grave asupra naturii şi mediului.

Multumesc, European CSR Lessons, multumesc, ResponsabilitateSociala.ro!

Surse foto:

http://www.lumebuna.ro/2011/05/19/lume-buna-la-european-csr-lessons/

http://www.groovygreen.com/groove/?cat=51

http://www.gaea.gr/en/our-products/extra-virgin-olive-oils/?&EntityID=9ae1d57d-a046-4c84-a62c-16debe0449e0

http://www.gaea.gr/en/our-products/extra-virgin-olive-oils/?&EntityID=8881279c-d129-4648-b0fa-4a43c7b961fb

http://www.gaea.gr/en/our-products/olives/organic-olives/?&EntityID=21bb5aa9-cec5-49fa-8114-ad2f796c97fc

http://www.gaea.gr/en/our-products/greek-specialties/?&EntityID=db230162-c08c-470d-83b8-41acfbc1a9f5

http://prinbrasov.com/2010/04/s-a-deschis-spar-la-brasov-pe-bune/

Frunzele sunt alungite, inguste si pornesc de la jumatatea de jos a tulpinii. Lilium martagon infloreste la sfarsitul lui iunie – inceputul lui iulie, ajungand pana la o inaltime de 1,5 m.

Din punct de vedere terapeutic, se spune ca Lilium martagon contribuie in special la sanatatea femeii. De ce? Pentru ca pretioasa specie Lilium martagon este considerata o planta medicinala care ajuta la reglarea activitatii sistemului genital feminin. Crinul de padure este intrebuintat si la reglarea ciclului menstrual, ajutand la aparitia lui daca se utilizeaza in special tinctura din bulbul crinului de padure. O alta utilizare a acestei specii este in cosmetica, produsele pe baza de crin de padure fiind recomandate in tratamentul ridurilor si a pielii uscate.

Dar Lilium martagon este o specie rara asa ca doar ii putem admira frumusetea si gingasia in rezervatia Creasta Cocosului sau in Padurea Snagov si nicidecum a o utiliza ca remediu naturist.

Bineinteles ca exista tratamente naturiste cu alte plante medicinale, cu aceleasi efecte terapeutice ca ale crinului de padure. Este vorba despre Marar (Anthum gruveoles) – consumarea semintelor de marar ajuta femeile in perioada de menstruatie, regleaza ciclul menstrual si vindeca o serie de afectiuni ginecologice; Paducel (Crataegus monogyna) ajuta in tratamentul menstruatiei abundente si la reglarea simptomelor produse de aparitia menstruatiei si Branca Ursului (Heracleum sphondylium) trateaza in special problemele ce tin de infertilitate si dereglari ale ciclului menstrual. Pentru intrebuintarile in domeniul cosmeticii se poate utiliza Afinul (Vaccinum myrtillus) – aplicarea pe fata timp de 20 de minute a amestecului rezultat dintre afine si smantana si Migdalul (Amygdalus communis) – aplicarea pe fata sub forma de comprese a uleiului caldut din migdale dulci.

Deoarece exista o serie de alte plante medicinale care au proprietati terapeutice asemanatoare crinului de padure, trebuie sa-i protejam rolul de a completa cu originalitate diversitatea speciilor de plante, ca beneficiu pentru frumusetea naturii si sanatatea organimului uman.

Va propun pentru articolele viitoare sa alcatuiti, in comentarii, o lista a plantelor medicinale care v-ar interesa atat din punct de vedere terapeutic cat si fitogeografic.

Mai multe informatii, pe www.sanatatecuplante.ro

Articol scris de Alina Tudor, doctoranda a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Geografie

Surse:

http://botanicallyinclined.wordpress.com/

http://www.luontoportti.com/

Dictionarul plantelor de leac, Editura Calin, 2008, Bucuresti

Sursa foto:

http://www.emaramures.ro/Foto/8977/CRINI-DE-PADURE-Lilium-martagon-Dupa-ploaie

Link-ul filmului (ce durează 4 minute):

http://www.midwayfilm.com/

Precizez că atolul Midway (numit şi Insula sau Insulele Midway) se află în nordul Oceanul Pacific, la peste 2000 de mile de orice coastă, are o suprafaţă de 6,2 km² şi că…pe insula respectivă, subiect al filmării, nu locuieşte niciun om!!! Şi totuşi urmările inconştienţei noastre ne-o iau “înainte”, lasă “amprente” criminale (nu, NU exagerez) chiar dacă noi nu suntem prezenţi…

Atolul este monument naţional şi refugiu naţional pentru viaţa sălbatică, este “casă” pentru 3 milioane de păsări, fiind administrat de US Fish and Wildlife Service.

Uneori, nu sunt necesare foarte multe cuvinte…Trebuie doar să deschidem ochii, sufletul şi mintea!

Surse fotografii:

http://blog.bird-rescue.org/index.php/page/2/

http://5gyres.org/posts/2011/03/19/what_can_you_do_with_2000_disposable_lighters

Dupa cateva sute de ani, pacura a patruns in fiecare fisura a solului, imbibandu-se mai adanc cu fiecare „groapa” sapata, cu fiecare rafinarie inchisa, distrusa in razboi sau imbunatatita, cu fiecare baril adus aici pentru rafinare. A ajuns in culcusul apei subterane si a impanzit-o pana departe spre sud, trecand de Brazi si ajungand pana jos, aproape de Gorgota. Si de la pacura, dar nu numai, Dambul isi ia nuanta de negru, pe care si-o poarta agale traversand orasul si oferind-o apoi Teleajenului.

Iar sursa petrolului, sub toate starile in care este prezent in mediu, o reprezinta industria petrochimica. Trecutul ia astazi forma a patru mari rafinarii: Astra, Vega, Lukoil (sau Teleajen, in varianta locala, ce inca pastreaza vii denumirile trecutului) si Brazi.

„Astra Romana” se afla in sudul Ploiestiului si este privatizata integral, pachetul majoritar de actiuni apartinand firmelor Kreyton Limited si Kalatse Investements Developments. „Vega” se gaseste in nordul orasului si apartine trustului Rompetrol.  „Petrotel – Lukoil” este situata in est – fosta „Romano-Americana”, devenita „Rafinaria nr. 3”, apoi „Combinatul Petrochimic Teleajen” din 1979.

La acestea se poate adauga rafinaria „Petrobrazi” (fosta „Creditul Minier”), care depaseste granita Ploiestiului, neaflandu-se in interiorul, ci in sudul lui si este o platforma petrochimica complexa, ce ocupa o suprafata de 440 ha. Din nume putem deduce doua lucruri: ca este detinuta de Petrom si ca se afla in localitatea Brazi.

O rafinarie se poate remarca prin numeroase modalitati de afectare a mediului, doar aerul fiind de data aceasta preocuparea mea. Luand si punand laolalta arderea combustibililor in cuptoare sau cazane, emisiile din procese tehnologice si emisiile datorate unor activitati auxiliare (de exemplu depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei in incinta rafinariei si la terminale; depozitarea deseurilor rezultate din diferite procese in bataluri, scurgeri de gaze si de produse petroliere etc.), vom identifica urmatoarele substante poluante generate: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), peroxidul de azot (N₂O), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO₂), compusii organici volatili non-metanici (NMVOC), amoniacul (NH₃), hidrogenul sulfurat (H₂S), metanul (CH₄), particulele in suspensie, printre care si metale grele, precum: As, Hg, Ni, V, Cd, Cr, Cu, Pb, Zn.

Iar ploiestenii nu pot spune ca nu au simtit prezenta rafinariilor in viata lor. Le-au constientizat-o, in timp de vara, mirosurile puternice de varza stricata si oua clocite ce le intra pe ferestre (gaze sulfuroase) sau alte produse petroliere. Depinde doar de unde bate vantul: daca bate din nord, mirosul vine de la Lukoil si Vega, daca bate din sud, Brazii si Astra fac aerul irespirabil. Si s-au plans de multe ori de mirosul intepator al benzenului (de exemplu, in februarie 2011, statiile de monitorizare a aerului din centrul orasului au inregistrat o depasire de sase ori a valorii limite admise (5 mg/m³) pentru acest parametru – 28, 54 mg/m³) si de norii de fum generati de rafinarii.

Cei mai afectati sunt locuitorii cartierului Mihai Bravu, aflat in estul orasului si in „raza de actiune” a doua rafinarii: Vega si Lukoil.  Situatia nu-i noua, fiind rezumata in cateva cuvinte pe 15 decembrie 1999, in ziarul Curentul : „Ploiestiul este si ramane … un oras in care se moare de lentoare cu miros de pacura”.

Daca stai in apropierea Ploiestiului nu poti uita ca ai drept vecin o rafinarie si datorita batalurilor neecologizate de gudroane acide si reziduuri petroliere, ce insotesc imprejurimile tuturor celor patru obiective mentionate. Satenii din comuna Barcanesti au in apropierea lor batalul Triaj al rafinariei Astra si din aceasta cauza nu pot folosi resursa de apa locala, ce miroase puternic a petrol, iar in timpul verii, mai ales cand bate vantul, sunt sufocati de aerul irespirabil. Batalurile ar fi trebuit inchise inca din 2009, insa termenul de golire si refacere a terenurilor pe care acestea exista a fost prelungit pana in 2015 de catre autoritatile de mediu.

Desi rafinariile au fost amendate in numeroase dati de catre Garda de Mediu, situatia persista, iar istoria petrolului se scrie si prin numarul de persoane a caror viata si sanatate sunt afectate. Oare cati dintre locuitorii Ploiestiului, ce stiu ca aici s-a ridicat prima rafinarie din lume, ca aici exista Universitatea „Petrol si Gaze”, ce inca mai produce specialisti in domeniu cautati in toate colturile lumii, ca doar aici poti vizita singurul Muzeu al Petrolului din Romania, se mai simt mandri ca orasul lor este orasul aurului negru?

Webografie:

EMEP – EEA  Emission Inventory Guidebook 2009

Adevarul – „Aerul din Ploiesti duhneste ….. a poluare”

Hotnews – „Poluare cu benzen la Ploiesti, valorile admise fiind depasite cu pana la sase ori”

Observatorul Prahovean – „Poluarea istorica ne otraveste prezentul – Ploiestiul inconjurat de bombe ecologice”

http://www.cjph.ro

http://www.astrarom.ro/despre-noi

Surse foto: Panoramio: Rafinaria Astra, Ploiesti.ph: Rafinaria Lukoil, Cotidianul: Rafinaria Petrobrazi

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Pentru invitaţia primită la acest frumos eveniment ţin să le mulţumesc foarte mult, în egală măsură, lui Alex Filip, prezent şi el ca blogger partener al „Lecţiilor CSR”, co-fondator Greenly alături de autoarea relatărilor de faţă, dar şi turist înrăit, doamnei Violeta Chiriloaie, PR & Marketing Coordinator ResponsabilitateSociala.ro. şi domnişoarei Corina Iordache.

În prima zi a evenimentului, aşteptată cu multă nerăbdare de mine, s-au desfăşurat două sesiuni de studii de caz:

• Reducerea impactului de mediu: programe de reciclare/economisire, de voluntariat sau de educaţie ecologică, soluţii de reducere a amprentei de carbon, de protejare a biodiversităţii etc. Această sesiune a avut-o ca moderator pe dna Raluca Fiser, preşedinte Green Revolution, care a precizat în cuvântul de deschidere că „toată lumea vorbeşte despre responsabilitate socială şi despre protecţia mediului, dar puţini fac lucruri concrete” dar şi că „protecţia mediului nu reprezintă o alternativă, ci reprezintă singura cale de a genera afaceri sustenabile”, traducându-se în eficienţă economică. 
• Produse şi operaţiuni responsabile: produse sau servicii accesibile pentru toţi (“design for all”), servicii financiare responsabile, programe de educare/conştientizare a clienţilor etc. A doua sesiune a avut-o ca moderator pe dna Camelia Crişan, lector univ. dr., SNSPA.

În prima sesiune, cea importantă pentru mine, ca „om de mediu”, câteva mari companii şi-au prezentat proiectele şi strategiile ce au avut ca scop diminuarea impactului şi diferitelor „amprente” ale activităţilor desfăşurate asupra mediului înconjurător. Prima prezentare din întâia sesiune a aparţinut dnei Laura Sgârcitu (Coca-Cola HBC România – Public Affairs & Communication Specialist, Community Programs) şi lui Karl Resel (Denkstatt Austria – Head of the corporate sustainability team).

Laura Sgârcitu a explicat că după investiţiile din anul 2007, la doua fabrici de îmbuteliere Coca-Cola din România – cea de la Ploieşti şi cea de la Vatra Dornei, consumul de apă pe litrul de băutură îmbuteliată a fost redus la jumătate, prin introducerea a două linii de îmbuteliere foarte performante. În prezent, spălarea sticlelor nu se mai face cu apă ci cu aer ionizat iar sticlele nu mai circulă pe un pat de apă ci unul de gel emulsionat.

Proiectele Coca-Cola de reducere a consumului de apă au fost demarate începând cu anul 2003, iar in anul 2007, compania a introdus în planul de afaceri, ca un element esenţial, dezvoltarea durabilă. Comunităţile locale beneficiază şi ele de investiţiile Coca-Cola HBC în captările de apă, la Coşna şi Dorna Cândreni.

Ca să fie totul foarte clar de la început, aş vrea să subliniez că eu nu beau Coca-Cola, nu sunt de acord cu consumul acestei băuturi, ci doar rezum o prezentare despre investiţiile acestei companii, ce au avut în vedere diminuarea consumului de apă.

Cifrele evidenţiate de Karl Ressel într-un studiu de caz întreprins în 6 ţări europene m-au îngrijorat foarte mult şi sper că nu doar pe mine…Astfel, în Olanda, pentru a obţine o sticlă de 0,5 litri de Coca-Cola, sunt necesari 35 litri de apă! Această amprentă totală de apă poate fi divizată astfel: 1% este apa necesară proceselor de producţie, 19% este apa utilizată în fabricarea sticlei de plastic (PET) iar 80% este cea consumată pentru obţinerea ingredientelor naturale (zahăr). Practic, la calcularea amprentei de apă, se ia în considerare apa utilizată în întregul circuit de producţie, de la creşterea sfeclei de zahăr, de exemplu, până la cea necesară în procesele de diluţie ale poluanţilor.

La dimensiunea amprentei de apă îşi aduc „contribuţia” 3 factori importanţi: clima, consumul de apă şi poluarea apei. De asemenea, apa luată în calculul acestei amprente poate fi împărţită în următoarele categorii:

-         Blue Water (apa albastră) – volumul de apă de suprafaţă sau subterană, consumată pentru obţinerea unui bun sau serviciu;

-         Grey Water (apa gri) – apa necesară pentru diluarea poluanţilor, astfel încât prin eliminarea efluenţilor reziduali în receptorii naturali să nu fie afectată calitatea acestora iar standardele de calitate să fie respectate;

-         Green Water (apa verde) – apa de ploaie utilizată în timpul procesului de producţie, acolo unde ea cade, de exemplu pentru culturile de sfeclă de zahăr.

De exemplu, amprenta de apă pentru obţinerea unui kg de zahăr este mare în Grecia şi România, în aceste două ţări „contribuind” şi factorii climatici, dar este mică în Franţa, Danemarca sau Elveţia.

Ştiţi la ce m-am gândit eu? Dacă oamenii nu ar mai consuma Coca-Cola iar companiile ce o produc s-ar închide, atunci amprenta asupra mediului ar fi…ZERO !! Ce spuneţi? [Mi-am amintit şi o întâmplare hazlie (care a ajuns să circule ca o anecdotă), petrecută la un cabinet medical. O pacientă se plângea medicului de diferite dureri şi simptome care o deranjau foarte tare. Medicul o întreabă atunci dacă nu cumva doamna consumă produse de tipul fast food iar după ce doamna îi confirmă, o sfătuieşte destul de tranşant: „Nu mai consumaţi prostii din astea…ca să nu aveţi probleme de sănătate!” Răspunsul doamnei îl lasă mut: „Cum să nu consum? Sunt directoare la...un restaurant fast food (numele îl alegeţi dumneavostră)!”]

A doua prezentare a fost realizată de Ingo Nissen (Sonae Sierra, Managing Director), care a vorbit despre eficienţa si sustenabilitatea centrelor comerciale. Sonae Sierra este o companie internaţională specializată în centre comerciale, sau mai bine spus în centre comerciale „verzi”, aflată pe primul loc în Europa, în acest domeniu şi pe locul al treilea în lume. Compania este prezentă în Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, România, Maroc, Algeria, Columbia şi Brazilia şi deţine 51 de centre comerciale. Sonae Sierra administrează peste 70 de centre comerciale cu o suprafaţă totală închiriabilă de peste 2,2 milioane m², care găzduiesc un număr aproximativ de 8.500 de chiriaşi. În 2011, centrele comerciale Sonae Sierra au primit peste 428 de milioane de vizite.

Ingo Nissen a dat ca exemple mall-ul LOOP 5 din Germania şi River Plaza din Râmnicu Vâlcea, România, într-un studiu de caz. LOOP 5 este situat în apropierea aeroportului internaţional Frankfurt şi a Agenţiei Spaţiale Europene. Investiţia a fost de 265 milioane de euro, mall-ul poate găzdui 1 milion de vizitatori, are o suprafaţă totală închiriabilă de 56.500 de m² iar tema mall-ului este aviaţia. Unul din elementele de atracţie ale centrului comercial este un avion MIG 21 rusesc, cumpărat din Polonia. Mall-ul este vizitat de aproximativ 600.000 de persoane lunar, are 175 de magazine, 17 restaurante şi 3000 de locuri gratuite de parcare. Însă cel mai important element este următorul: LOOP 5 din Germania, este primul mall din lume care si-a neutralizat complet emisiile de CO2!!

Dar mai multe despre LOOP 5 precum şi despre alte prezentări – în partea a II-a a acestui articol!

Surse fotografii:

http://www.comunicatedepresa.ro/csr/

http://www.green-report.ro/stiri/coca-cola-spala-sticlele-cu-aer-ionizat

http://www.adevarul.ro/financiar/expert_imobiliar/proprietati/Sierra-Sonae-Loop-comercial-inaugurat_0_133786628.html#

http://www.ecomagazin.ro/river-plaza-mall-ramnicu-valcea-primul-centru-comercial-din-romania-certificat-pentru-sistemul-de-management-al-mediului/

Defrişările abuzive, gestiunea deficitară a terenurilor (supracultivarea, practici nepotrivite de irigaţii), coroborate cu schimbările climatice (reducerea cantităţilor de precipitaţii, modificarea regimului acestora, încălzirea climei şi intensificarea vânturilor, acestea din urmă mărind evaporaţia şi uscarea plantelor) sunt premise ale conturării acestui fenomen de deşertificare, un hazard economic complex definit de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbărilor climatice, precum şi datorită activităţilor umane”.

Deşertificarea este în primul rând o problemă de dezvoltare sustenabilă, iar România face parte din cele 110 ţări de pe glob în care se înregistrează zone potenţial afectate de deşertificare, ca rezultat al perioadelor frecvente, lungi şi accentuate de secetă, datorate în principal dezechilibrelor apărute în caracteristicile climei, dar şi reducerii severe a suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră în regiunile de câmpie şi de dealuri joase.

Sursa    foto

Perioadele de secetă îndelungată şi accentuată sunt puse în evidenţă de regulă de o serie de fenomene, precum degradarea solurilor (prin eroziune în suprafaţa, aridizare, salinizare şi alcalinizare), reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, fapt ce conduce la intensificarea radiaţiei solare şi implicit la creşterea albedoului, amplificarea efectelor vânturilor puternice, prin crearea furtunilor de praf, atât de problematice pentru sănătatea umană, sărăcirea orizonturilor superioare ale solurilor în materie organică şi elemente nutritive, diminuarea resurselor de apă etc.

 Perdelele forestiere de protecție – măsură ameliorativă de contracarare a efectelor deșertificării

Ce sunt aceste perdele forestiere şi cum pot ele combate procesul de deşertificare şi fenomenele asociate? Răspunsurile le găsim în conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1343/ 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea.

Sursa foto   

Formaţiuni cu vegetaţie forestieră, cu lungimi diferite, dar lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele, perdelele forestiere au scopul de a proteja un obiectiv, împotriva efectelor unor factori perturbatori, dăunători, de ameliorarea a climatului local şi a regimului hidric edafic.

În cazul redresării condiţiilor de mediu prin acţiuni specifice de reconstrucţie ecologică sau ameliorare, ideea de bază promovată este aceea a conexiunii dintre acestea şi activitatea agroindustrială desfăşurată în vecinătate, prin crearea unui echilibru sănătos între managementul agroindustrial şi ecologie, cu beneficii pe termen lung aduse elementelor de mediu. Reţeaua de perdele forestiere trebuie concepută prin prisma realizării unei împărţiri judicioase a zonelor cu diferite activităţi economice, agricole, industriale, rezidenţiale, delimitate prin aceste perdele.

 Creşterea producţiei agricole. Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia plantelor, astfel ca producţia agricolă în câmp creşte cu până la 20%, chiar dacă o porţiune din teren este ocupată de perdele. Cercetările au estimat că ponderea optimă a suprafeţei ocupate de perdelele forestiere este între 4 şi 6% din suprafaţa câmpului agricol. În cazul aşezărilor umane din regiuni cu climă temperată, perdelele forestiere reduc necesităţile de încălzire a locuinţelor cu 10-20%. Deşi beneficiile perdelelor forestiere sunt evidente când acestea ating o înălţime considerabilă (în jurul vârstei de 10 ani), efectul se manifestă pe toată perioada existenţei lor.

Stocarea carbonului. Fiecare 100.000 ha de perdele forestiere plantate, care ar reprezenta 40 de milioane de arbori, stochează aproximativ 5.000 tone CO₂ la vârsta de 20 de ani, cantitate care va creşte odată cu vârsta arborilor. Pe lângă stocarea carbonului în arborii din perdelele forestiere, rezultă şi economisirea (compensarea) energiei prin reducerea combustibililor folosiţi. În cazul unei perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol, neutilizarea agricolă a terenului ocupat de acestea reprezintă folosirea unei cantităţi mai mici de combustibil pentru culturile agricole.

Reducerea temperaturii aerului. Vara, efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetaţie forestieră depăşeşte 3⁰C. Considerând că scăderea temperaturii cu 1⁰C este echivalentă cu o creştere a poziţiei altitudinale cu 200 m, rezultă că într-o zonă împădurită, microclimatul de sub coronament este similar cu cel dintr-o zonă fără arbori situată la altitudinea de 600 m. Efectul de răcire este datorat nu numai diminuării radiaţiei de către stratul de frunze ale arborilor, ci şi evaporării prin frunze, care foloseşte în medie 60-75% din energia de radiaţie pentru transpiraţie.

Radiaţia solară sub coroanele arborilor este de aproape 9 ori mai mică decât în locurile deschise. În consecinţă, la adăpostul unei plantaţii compacte de arbori, radiaţia solară reprezintă, în funcţie de compoziţie, vârsta şi desimea acesteia, până la aproape 40% din radiaţia din teren deschis.

Rolul sanitar-igienic al perdelelor forestiere consta în faptul că în porţiunile umbrite de arbori radiaţia calorică este cu 5,0⁰C mai mică decât la umbra clădirilor şi mult mai apropiată de limitele optime de confort termic (17,2-21,7⁰C).

Ridicarea umidităţii aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datorită prezenţei arborilor este asociată cu o creştere a umidităţii aerului cu aproximativ 18%, îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn. Ridicarea umidităţii atmosferice se datorează capacităţii de evaporare a masei foliare, care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie. Umiditatea aerului sub coronamentul arborilor se caracterizează printr-o amplitudine cu 45% mai mică decât în teren descoperit.

Arborii sunt necesari şi pentru a utiliza excesul de apă din precipitaţii, care altfel este eliminată greu numai prin evaporare, în condiţii de relief plan (funcţia de drenaj biologic).

 Reducerea luminii directe şi a celei reflectate. Lumina prea intensă, orbitoare, provenită de la soare sau de la suprafeţele reflectante, naturale ori artificiale, poate fi redusă atunci când arbori de talie corespunzătoare la maturitate, cu un anumit profil şi o anumită densitate a coroanei, sunt plantaţi în apropierea anumitor obiective social-economice. Frunzişul şi ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. Coroanele rare ale arborilor din specii de foioase, precum şi ale unor arbuşti care au la maturitate coroane mai transparente sau frunzişul căzut în perioada de toamna-iarna, filtrează şi reduc moderat lumina solară prea puternică.

Stimularea schimburilor de aer. În zilele cu calm canicular din perioada estivală, în preajmă şi în interiorul localităţilor ia naştere un fenomen numit briza urbană, ce se explică prin diferenţele de regimuri termice care există între plantaţiile de arbori şi construcţiile existente în localităţi. Sectoarele construite se încălzesc mai puternic decât cele înverzite, ceea ce determină formarea deasupra primelor a unor curenţi ascendenţi de aer şi deplasarea concomitentă a unei mase de aer rece dinspre plantaţii către sectoarele construite. Curenţii de aer ascendenţi antrenează particulele de praf şi gazele poluante. Noaptea, terenurile plantate se răcesc mai încet decât zona construită şi are loc un proces invers care determină ventilaţia spaţiilor cu vegetaţie forestieră. Arborii întrerup fluxul de aer cald şi poluant spre zona construită şi îl înlocuiesc cu aer proaspăt. În acest mod, datorită rolului de ventilator şi filtru, perdelele forestiere au fost asemuite cu nişte enorme tunele aerodinamice, prin care aerul, înainte de ajunge la componenta cenotică consumatoare predominantă, este curăţat de praf, răcit, umezit şi îmbogăţit cu ioni negativi.

Filtrarea particulelor în suspensie şi a prafului. Arborii, arbuştii şi pătura erbacee ce alcătuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor filtrează şi purifica aerul poluat de praf sau de diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de instalaţii industriale şi de utilajele de transport din zona respectivă. Mecanismele prin care se realizează aceasta purificare constau în:

   -sedimentarea favorizată de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent;

   -retinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantă a aparatului foliar;

   -fixarea biologic activă a pulberilor pe suprafeţele frunzelor, determinată de procesele de absorbţie şi transpiraţie;

   -fixarea gazelor toxice prin procese metabolice.

Reducerea poluării gazoase. Reţinerea noxelor gazoase de către vegetaţia forestieră se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea, aşa cum s-a arătat, a unor factori climatici, în special viteza vântului şi turbulenţă aerului.

Gazele toxice din atmosferă (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon etc.) pătrund în ţesuturile vegetale, intra în reacţie cu substanţele metabolizate de plantă şi se acumulează în ţesuturile lemnoase.

Mecanismul de fixare a gazelor de către arbori include atât captarea prin porii plantei, cât şi absorbţia de suprafaţă. Când nu sunt în concentraţii subletale, ele pot fi neutralizate prin oxidare în procesul metabolic al plantei.

Reducerea zgomotelor de către arbori şi arbuşti. Zgomotele produse de mijloacele de transport, precum şi de unele activităţi agroindustriale specifice, pot atinge uneori intensităţi şi frecvente supărătoare şi chiar dăunătoare pentru organismul uman, constituind poluarea fonică. Propagarea undelor sonore este influenţată de temperatura aerului, de direcţia vântului şi de prezenţa diferitelor obstacole. Arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slăbind oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, deoarece poseda o rezistenţă acustică mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi arbuştilor reflectă şi dispersează aproape 75% din energia sonoră, iar restul de 25% absorb.

Efecte pozitive ale arborilor asupra sănătăţii. Vegetaţia lemnoasă influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii oamenilor, determinând şi o stare psihică corespunzătoare.

Purificarea aerului, atenuarea contrastelor termice şi umbra generată de un arbore au o acţiune directă fizico-sanitara asupra organismului, în timp ce armonia liniilor, a culorilor, gruparea artistică a arborilor şi arbuştilor încântă privirea, creând o dispoziţie sufletească favorabilă, care la rândul ei influenţează pozitiv starea generală a organismului. Toate formele şi culorile pe care le pot avea arborii şi arbuştii de-a lungul unui întreg ciclu anual stimulează direct emoţiile stenice, inhibându-le pe cele astenice.

6. Adu-ți aminte numele oamenilor!

Este mult mai politicos decât să mergi pe “Salut, Cumteofichemând! L-ai cunoscut pe Tipulcunasulmare?” …Hmm…La birou, până să vă împrieteniți, ar fi bune niște etichete. Și în cadrul unor evenimente sunt o idee folositoare. Fiecare își poate personaliza name-tag-ul! Fiți creativi!

Știați că Rhoshandiatellyneshiaunne veshenk Koyaanfsquatsiuty Williams este fericitul purtător al celui mai lung nume dintr-un certificat de naștere?

7. Reciclează-ți cartușele de imprimantă!

Deja toată lumea a aflat cât de toxice sunt. Așa că, serios. Este mult mai ușor decât ai crede. Trebuie doar să găsești locul potrivit! Dacă ești din București sau Ploiești, intră pe http://www.hartareciclarii.ro/ și află unde le poți duce.

Bineînțeles, nu am avea nevoie de cartușe mai deloc, dacă acele predicții de acum câțiva ani despre “biroul fără hârtii” s-ar fi împlinit. Cine a spus asta? Cineva puțin amețit? Un astrolog? Dacă ai fost tu, astrologule, vezi că nu ai comunicat bine via Uranus!

8. Ia pauze!

Stresul este infecțios. Dacă te stresezi, vei molipsi și pe altcineva! Așa că, dacă reușești să eviți stresul, oprești cercul vicios. Și cea mai bună metodă de a face asta, este să iei pauze! Știi toate cărțile acelea din secția de autoeducare din librării? Toate îți spun același lucru. Îți salvezi și timp și bani dacă iei aminte la asta, acum: oprește-te, inspiră adânc și numără până la 10. De cele mai multe ori, îți vei da seama că problema cu care te confrunți este fie ceva ce ai mai întâlnit, fie ceva ce de data aceasta nu te va omorî.

9. Îndreaptă-ți privirea de la ecranul computerului și…

Relaxează-te! Ieși din oraș dacă poți și caută o altă semnificație a vieții!

Dacă te uiți la ecran pentru prea multă vreme, devii hipnotizat. Cum altfel îți explici comportamentul ridicol al celor mai mulți dintre oamenii cu care lucrezi? De exemplu, sunt persoane care îți vor spune că nu suportă să stea în București. Dar ei trăiesc doar în București pentru că doar în București sunt joburile cu cele mai mari salarii care le permit să își plătească chiriile mari din…București. Nebunia mare nu ar fi aceea că ți-ai lua inima în dinți și ai experimenta viața și în afara lucrului, ci aceea că ai rămâne un robot.

10. Xeroxează pe ambele părți!

Cum te-ai simți dacă stilistul tău ți-ar tunde părul doar pe partea stângă a capului? Cum te-ai simți dacă nu-știu-care magazin ți-ar vinde un hanorac doar cu o singură mânecă? (a nu se ține cont acum de tendințele modei asimetrice) Cum te-ai simți dacă cineva ți-ar da o monedă cu o singură față? (asta totuși a fi chiar interesant) Cum te-ai simți dacă ai tăi ar fi crezut-o din prima pe surioara ta și tu ai fi primit toate pedepsele? Există două variante la fiecare poveste, cum există și două pagini la fiecare foaie. Folosește-le pe amândouă!

11. Sună-i pe cei de la IT să vezi ce fac!

Sunt cei de la IT ființe umane? Ca să îți răspunzi la această întrebare, trebuie să răspunzi la alta: pornesc ei la loc dacă îi oprești? Cel puțin așa funcționează un calculator. Doar cei ce mânuiesc departamentul IT nu sunt mașinării! Așa că ar fi bine să ți-i apropii până nu preiau controlul asupra lumii! Un mediu de lucru prietenos este un mediu de lucru pozitiv!

Oare urmează o a treia parte, oare nu?:) Fițí pe fază! Și zâmbiți, viața e frumoasă!

Surse fotografii: Flickr, Business Insider, Empowered Online Entrepreneurs, The Easier Living Blog