Blogul lui GrimCris

De ce prefer ştirile online în locul celor de la TV?

Grim_Cris — Sat, 13 Mar 2010 18:31:24 +0000

Încep să cred că era TV-urilor se va sfârşi înaintea erei ziarelor printate. Şi vina este tot a online-ului. Dacă ziarelor printate o să le ia ceva până se vor muta în totalitate în online, posturile TV nu pot trăi fără asta. Şi când spun mutat în online, mă refer atât la un conţinut text care, in cazul televiziunilor, trebuie generat, cât şi la emisiuni şi reportaje înregistrate sau live broadcasting. TV-ul, în mare parte, a făcut mutarea asta deja. Site-urile ziarelor online, o parte din ele, afişează doar câteva dintre articolele ziarului, ca să îl facă pe cititor să cumpere şi ediţia printată.

Susţinându-mi ideea, pun pariu că 90% dintre cei care citesc asta au uitat complet de TV, mutându-se în online. Televizorul de-acasă e prăfuit, iar telecomanda ai impresia că ai pierdut-o pe undeva. Oricum, deja crezi că bateriile s-au consumat, deci n-are rost s-o mai cauţi. Când vrei să auzi o ştire, intri pe site-ul televiziunii respective. Când vrei să vezi un film, rezolvi problema tot online, oricum ce dă la TV e depăşit.

Motivul pentru care titlul acela este acolo n-are legătură cu faptul că nu mă uit la TV, ci mai degrabă cu modul în care am acces la informaţie aici, în online. Rândurile de mai sus au fost doar un fel de introducere pentru ceea ce va urma.

Prefer ştirile online în locul celor de la TV pentru că aici îmi pot selecta informaţia cum vreau eu. Dacă la TV habar n-am ce titlu va apărea pe ecran peste 5 minute, aici pot să mă uit printre articole cum vreau eu pentru că, întorcându-ne la rândurile de mai sus, televiziunile, în online, sunt obligate să-şi creeze şi conţinut text.

Iar dacă la TV mă apucă toţi dracii uitându-mă la morţi şi nămeţi până la o ştire bună, aici pot să apăs pe butonul care mă trimite la următorul articol şi gata. Sau pot, şi mai simplu, să intru direct pe articolul care mă interesează, ghidându-mă după titlu.

Din acest punct de vedere poate şi ziarele au un plus în faţa televiziunilor. Dacă un articol din ziar ţi se pare neinteresant, poţi trece la următorul, pe când, în cazul ştirilor de la TV, trebuie să aştepţi să se termine reportajul.

Voi cum urmăriţi ştirile?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | Niciun comentariu | Adauga in del.icio.us
Taguri: stiri online, tv, ziare printate

Nimeni nu te promovează pe gratis, nici măcar Twitter

Grim_Cris — Sat, 13 Mar 2010 13:34:24 +0000

Cu toţii ştim (şi e observabil în tutorialele de promovare online care sunt la modă acum) că Twitter este unul dintre site-urile care poate reprezenta o sursă relativ sigură de vizitatori.

Mi-am făcut şi eu cont pe Twitter, dar asta cu foarte mult timp în urmă. Iniţial, singurele mele twitt-uri însemnau titlul si link-ul spre fiecare articol de-al meu. Aveam vreo 10 followeri, eu urmărind numai vreo 5.

Pe vremea aia, timp de vreo 4-5 luni, un singur vizitator îmi venise pe blog. Şi ăla, probabil, venise din greşeală. Sau, dacă nu mă înşel, eram chiar eu.

La un moment dat am început să socializez, pentru că Twitter, prin definiţie, este reţea de socializare. Dezactivasem chestia aia care îmi trimitea automat articolele pe Twitter şi începusem să mi le trimit singur, adăugând completările de rigoare. Pe lângă asta, am început să urmăresc persoanele pe care le mai cunoşteam eu aşa … de prin online. Adică bloggeri pe care îi mai citeam din când în când. Ţinând-o tot aşa, numărul de followeri mi-a crescut şi, o dată cu el, numărul de vizitatori care îmi veneau de pe Twitter.

Dacă iniţial contul meu fusese făcut pentru promovare personală, se pare că a devenit un lucru de care, acum cel puţin, mă simt dependent. În primul rând pentru că în fiecare pauză, la şcoală, trebuie să scriu sau citesc pe Twitter, de pe telefon, şi în al doilea rând pentru că mi-am luat un telefon nou numai pentru că are Wireless şi pot instalat pe el un client decent de Twitter.

Deşi scopul meu nu este să trimit toată ziua link-uri spre blogul meu, Twitter a ajuns unul dintre primii mei refereri. Adică în topul site-urilor care îmi aduc vizitatori, Twitter e acolo, sus.

Ce rost are articolul meu? Tu, ca blogger nou care aleargă după promovare, trebuie să înţelegi că o reţea socială ca Twitter nu-ţi aduce vizitatori doar făcându-ţi cont. Trebuie să interacţionezi cu lumea şi să ai o anumită influenţă asupra lor, ca să aibă încredere în link-urile pe care le trimiţi. În plus, trebuie să faci toate astea numai după ce i-ai convins că merită să-ţi dea follow.

P.S.: Degeaba urmăreşti tu 1000 de oameni, dacă nu scrii ceva interesant care să-i facă şi pe ei să te urmărească pe tine.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 4 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: followeri, promovare, twitter

E gratis, mai ai alte pretenţii?

Grim_Cris — Fri, 12 Mar 2010 17:12:37 +0000

Deţin un site unde, cu ajutorul unui progrămel, generez nişte coduri pe care dacă le scrii pe telefon, acesta este, ca prin minune, decodat.

Bineînţeles, telefoanele astea mai noi şi mai inteligente nu pot fi păcălite cu nişte coduri simple, dar site-ul încă merge pentru că aparatele ca Nokia 1600 sau, eu ştiu, Nokia 5230 pot scăpa de restricţionări fără nicio problemă.

Deşi am câteva reclame Adsense pe-acolo, nu cer bani pentru ceea ce fac. Ajut oamenii pentru că vreau, iar un sincer „mulţumesc” face mai mult decât toţi banii la un loc (pe plan sentimental, vreau să spun).

Şi cum unii români nu ştiu să fie recunoscători pentru un lucru nici măcar atunci când acesta vine gratis, apar discuţii gen: „Aceste coduri sunt fake, mi-au spus că telefonul meu nu poate fi decodat.”

Ca să nu mă enervez degeaba, le spun tuturor să verifice forumul şi să vadă că unora chiar le-au fost decodate telefoanele, atât că le ei s-a întâmplat să nu meargă. Dacă nu investesc nimic în asta, e şi normal ca serviciile să nu fie îmbunătăţite, nu?

Dacă atunci când e gratis ies atâtea vorbe, oare dacă ceream bani pentru activitatea pe care o desfăşuram, cum ar fi reacţionat cei cărora nu le-au putut fi decodate telefoanele?

P.S.: Ţin să menţionez că dacă acele coduri nu au mers, asta nu înseamnă că tocmai ţi-am stricat telefonul. Totul e ok acolo, atât că, fiind softul mai nou, este mai bine protejat, deci nu poate fi păcălit.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 10 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: decodari, gratis, telefoane

Acum poţi vota la RoBlogFest

Grim_Cris — Wed, 10 Mar 2010 21:30:02 +0000

Dacă vezi articolul ăsta înseamnă că-ţi pierzi nopţile aiurea pe internet. Sau, dacă nu, înseamnă că te trezeşti dimineaţă atât de devreme încât eşti printre primii care-l citeşte. Şi dacă nici aşa n-am nimerit-o, îţi urez oricum lectură plăcută.

Probabil ai observat undeva în dreapta o imagine care te îndeamnă să mă votezi şi al cărei link te duce undeva unde chiar o poţi face. Ca să vă explic, m-am înscris şi eu la RoBlogFest, loc unde pot câştiga numai cu ajutorul vostru.

Rapid, RoBlogFest-ul ăsta e cel mai mare concurs dedicat blogging-ului de la noi din ţară, de-aia m-am înscris. Dacă anul trecut am neglijat foarte mult concursul (oricum, fiind la început, habar n-aveam cum stă treaba), anul ăsta m-am gândit serios la a face ceva ca lumea din înscrierea asta.

Apelez la bunăvoinţa voastră pentru a mă vota. Ştiu, ca să mă votezi trebuie să-ţi faci cont, dar răpeşte-ţi două minute din viaţă pentru mine, am să-ţi rămân recunoscător.

Printre altele, e bine de ştiut că m-am înscris la categoriile „Blog sub 18 ani ” şi la „Cel mai popular blog”. La cea din urmă m-am înscris mai mult degeaba, că acolo e bătaie mare, iar şansele de reuşită sunt infime. Totuşi, nici la „Blog sub 18 ani ” nu pot spune că e foarte simplu, dar e altceva.

Dacă aţi înţeles mesajul meu şi doriţi să mă ajutaţi, creaţi-vă un cont şi votaţi-mă dând click pe bannerul cu roz din dreapta.

Mulţumesc!

P.S.: Prima perioadă de voting se încheie săptămâna viitoare, pe 18 martie.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 22 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: blog sub 18 ani, Roblogfest 2010, voting

Ziarele ar trebui să scrie mai mult despre internet

Grim_Cris — Wed, 10 Mar 2010 20:38:33 +0000

Am cugetat puţin la ideea asta conform căreia ziarele scrise vor fi nişte chestii de domeniul trecutului cândva, asta pentru că vine din urmă online-ul, care rupe şi sfărâmă tot.

E discuţie lungă pe tema asta cu: „Vor mai fi sau nu vor mai fi ziare tipărite”. Personal, cred că vor mai fi cel puţin 100 de ani, dar să ne întoarcem la treburile noastre.

A observat cineva până acum că ziarele, în general vorbind, fie ele în varianta online sau offline, nu au o categorie dedicată internetului? Ele ştiu că depind de online în mare parte, dar parcă nu fac altceva decât să-l refuze.

Bine, nu spun că ziarele sunt rupte de tot de online, dar în loc să scrie articole cu referire la internet numai la ocazii speciale, de ce nu scriu asta, nu în fiecare zi, dar măcar o dată la câteva zile. Cum sportul şi politica sunt subiecte dezbătute în fiecare număr al fiecărui ziar, de ce n-ar putea şi online-ul să aibă o rubrică acolo?

Şi dacă îmi spuneţi că n-au despre ce să scrie când vine vorba de online, înseamnă că ştiţi doar să staţi pe messenger, Hi5 şi, eventual, pe blogul meu. Online-ul e vast, e mai mare decât toate ziarele la un loc, dar ăştia par să-l ocolească.

Poate îmi explică şi mie cineva de ce se întâmplă chestia asta.

P.S.: Să nu-mi spuneţi că online-ul nu trezeşte interes cititorului. Eu nu am pretenţia să scrie în ziar cum se codează o thema WordPress, dar măcar să aibă o rubrică de ştiri din online. Poate din cauza ziarelor oamenii care deabia descoperă online-ul vor înţelege şi articolul ăsta.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 6 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: discutii, online, rubrica, ziar

Campanie interesantă de la Poşta Română

Grim_Cris — Wed, 10 Mar 2010 13:19:54 +0000

Nu ştiu dacă v-am mai spus, dar mă ocup de tehnoredactarea unui ziar cu scop caritabil. Este o idee pornită de undeva din inima liceului meu şi continuată în acelaşi loc.

Căutând nişte imagini pentru numărul din luna martie, am dat peste setul de wallpapere oferit de Asaftei Dragos. După ce i-am cerut permisiunea pentru a-i folosi una dintre imagini în ziar, m-am gândit că ar fi frumos din partea mea să-i şi trimit ziarul. Că na, wallpaperul şi numele lui apar fix pe prima pagină.

Aşadar, astăzi am fost la poştă să-i trimit minunea la care am lucrat eu luna asta. Undeva lângă ghişeu, un anunţ mi-a atras atenţia în mod special:

Exceptând faptul că n-au auzit de diacritice, au mâncat câteva virgule şi au pus un spaţiu anapoda după ghilimelele care anunţă numele campaniei, ideea e chiar ok.

Acum, nedumerirea mea e alta: Când e pentru oamenii ăştia „perioada foarte rece”? Şi dacă e, după ce principii îţi dau ţie ceaiul ăla cald? Te întreabă dacă ţi-e frig, se uită dacă eşti vânăt la faţă, sau cum? Oare trebuie să ai ceva treabă pe la ghişeu ca să prinzi un păhărel cu ceai, sau poţi să te duci oricând să ceri unul?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 13 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: campanie umanitara, ceai cald, ghiseu, posta romana

De ce ai ieşi din casă pe vremea asta?

Grim_Cris — Tue, 09 Mar 2010 17:19:18 +0000

Simplu, ca să vezi cum vrea o blondă să verifice rezistenţa maşinii pe care o conduce (şi, implicit, a unui stâlp).

E primul accident de acest gen la care am fost martor. Şi, de ce să nu recunosc, unul foarte amuzant.

Se ia o blondă, de ziua celor 44 de pahare (de fapt sunt 40 la care se adaugă 10% bonus). E urât afară, e frig, din când în când mai cade câte-un fulg, iar pe jos este foarte alunecos.

Cu (probabil) 50-60km pe oră, femeia verifică dacă stâlpul rezistă. Am fost acolo. Eu, încă un băiat şi o fată pe care nu-i cunoşteam. Imediat după incident, iese din maşină şoferiţa. Din creştetul ei izvora un şiroi de sânge, care se prelingea pe toată falca dreaptă.

Mergea în zig-zag şi părea (foarte) speriată. Scoate telefonul şi sună undeva. Nu ştiu unde, dar la salvare sau poliţie sigur nu. Băiatul de lângă mine se sesizează şi-i zice prietenei lui:

- Sună, fă, la salvare (uitasem să menţionez că cei doi erau aproape ţigani)
- Las-o dracului de proastă. E conştientă, trebuia să sune ea.

Vine un Renault alb şi-o ridică pe blondă. Nu ştiu unde o duce, dar şoferul de aici părea să conducă mai prudent.

Două ore mai târziu, maşina blondei era în acelaşi loc. Niciun fel de urmă de poliţie, salvare, sau mai ştiu eu ce alte autorităţi pe-acolo.

Îgnorând refuzul tipei de a suna la salvare, mă întreb şi eu: de ce n-a sunat blonda la salvare când a văzut că are ditamai dâra de sânge pe faţă? O fi fost beată?

P.S.: Azi, de ziua bărbatului, ne permitem să fim misogini, nu? Nu vă ascundeţi niciun fel de remarcă în legătură cu şoferiţa.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 13 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: 44 de pahare, accident, blonda, masina

Ar trebui să facem şi noi o campanie

Grim_Cris — Mon, 08 Mar 2010 14:07:39 +0000

Văd că e la modă să faci campanii şi să aştepţi proştii să se înscrie fără ca tu să mişti un deget. Eu n-am să aştept proştii să se înscrie, dar tot n-am să mişc un deget.

Ce ziceţi să facem o campanie în care să luptăm pentru stoparea jocurilor pe PC? Lumea devine dependentă şi chiar am impresia că sunt prea multe jocuri inventate. Ce-mi pasă mie că unii îşi câştigă existenţa din asta? Hai să facem o campanie în care să cerem ca toate jocurile să fie scoase de pe piaţă, iar o brigadă să umble din casă în casă şi să formateze toate calculatoarele, asta dacă nu eşti tu un bun cetăţean şi le dai mită. Am ajuta populaţia să revină la jocuri gen „Flori fete sau băieţi” şi am scăpa de timizii de prin preajmă. Am îndruma copiii spre a juca fotbal pe stadion, nu pe calculator.

Am mai putea face o campanie împotriva stopării plantelor etnobotanice. Nu de alta, dar cei care consumau până acum ajung să stea la PC cu orele, lucru care nu e tocmai bun pentru sănătate, mai bine te duci la Fly Shop şi-ţi cumperi ceva de fumat, mai stai în frig şi aştepţi pe unul ca să fumaţi împreună, şi aşa se întăreşte imunitatea. Apoi trimitem santinelele (adică tipii ăştia cu imunitatea lui Hulk) în Irak să se lupte şi ne întorcem victorioşi.

Ce spuneţi de ideile mele? Apropo, e atât de uşor să propui o campanie că parcă-ţi vine s-o faci în fiecare zi. Aveţi idei?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 29 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: Campanie, fly shop, jocuri pe PC

„N-am timp” e o figură de stil

Grim_Cris — Sun, 07 Mar 2010 09:25:30 +0000

Astăzi, până în momentul de faţă cel puţin, a fost o zi foarte prosperă. Am scris articole peste tot pe unde am putut. Şi, dacă mă voi simţi bine în continuare, poate va apărea şi vreun Guest Post scris de mine pe undeva.

Am cugetat la problema timpului. Astăzi am observat că în două ore am făcut ce nu reuşeam în alte zile în 4-5 ore. Bine, poate asta se datorează şi faptului că azi am avut ceva mai multă inspiraţie decât în alte zile, dar mai sunt şi lucruri care nu ţin numai de inspiraţie.

Mă gândeam cum de eu n-am timp de obicei. Am început să mă gândesc mai bine la ce fac şi ce mai am de făcut. Am ajuns la concluzia că timp este, dar nu mi-l programez cum trebuie.

Am început să mă compar cu alţi bloggeri de vârsta mea. Fiecare dintre noi trăieşte 24 de ore pe zi. 8 sau 9 ore le dormim, iar încă 7 le petrecem la şcoală. Ne mai rămân 8 ore pentru celelalte activităţi. Din cele opt ore, eu scad trei ore pentru antrenamentele din fiecare zi şi înca una pentru cele 3 mese ale zilei. Adică îmi rămân patru ore pentru activităţi.

Azi, în două ore am scris 4 articole. Altădată, în două ore doar mă uitam prin lista de messenger şi mai trimiteam câte-un update pe twitter.

Încep să ajung la concluzia că ceva nu e bine în programul meu. Pierd prea mult timp cu activităţi care nu-mi aduc niciun fel de avantaj. În loc să profit de fiecare moment făcând ceva, profit de el lenevind. Va trebui să-mi schimb comportamentul.

P.S.: În week-end-uri ar trebui să fim cei mai prosperi, dar de multe ori în cele două zile libere pierdem cel mai mult timp aiurea spunându-ne că, de fapt, ne relaxăm.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 16 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: 24 de ore, n-am timp, program

Ne mai trebuie ceva cultură pe internet

Grim_Cris — Sat, 06 Mar 2010 14:34:17 +0000

Ca fiecare lucru nou pe care-l încercăm, internetul a avut şi el o perioadă de testare care consta mai mult într-o frică de necunoscut. Experimentam tot felul de click-uri pe propriul risc. Cu preţul descoperirii a ceva nou şi interesant, navigam dintr-un site într-altul riscând, cum îi spuneam noi, contaminarea. Ştiam ce e acela un antivirus şi-l aveam instalat, dar niciodată nu mă bazam pe minunatele lui puteri.

Când le-am propus alor mei să facă cerere pentru o conexiune de internet acasă, parcă mie îmi era mai teamă decât lor de ceea ce s-ar fi putut întâmpla. Ştiam cum e cu internetul, dar nu ştiam exact cum să te păzeşti de viruşi şi de contaminări aiurea. În plus, mi-era frică de toţi ceilalţi care mai aveau conexiuni din astea, crezând că gata, dacă am internet, viaţa mi-e compromisă. Credeam că această nouă conexiune îi permite cuiva să mă spioneze prin satelit şi, dacă greşeam, să vină peste mine în casă.

Acum m-am obişnuit cu chestia asta, dar continui să văd persoane cărora le este frică de ce-ar putea fi la un click distanţă. Mulţi mă întreabă dacă e sigur să-şi facă nu-ştiu-ce cont pe nu-ştiu-ce site şi, ulterior, dacă să-şi dea datele adevărate sau nu.

Nu ştiu de unde frica asta în a-ţi da datele adevărate. Oamenii îti cer un nume şi un număr de telefon, în cel mai rău caz. Nu vorbesc nimic de CNP, seria şi numărul buletinului, adresa completă sau, ştiu eu, programul de vineri seara.

Ce-ar putea cineva să facă cu numele tău întreg? Te violează de nume? Sau ţi-e frică să nu care cumva să-ţi ia numărul de telefon şi să-l scrie pe uşa unui WC public?

Sau când comanzi ceva de pe internet: „Să-mi dau oare adresa adevărată?” Nu frate, dă-ţi o adresă falsă şi du-te şi aşteaptă acolo să te caute naiba cu coletul. Dacă e magazin online, crezi că fac ăştia măgării cu datele tale? În plus, ce-ar putea să-ţi facă mai exact? A, ştiu, ei sunt nişte spărgători în serie care se ascund în spatele unui magazin online. Toţi care se înscriu se vor trezi cu apartamentul spart a doua zi.

Pe bune, doar mie mi se pare că ne mai trebuie ceva cultură pe internet?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 16 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: cultura, internet, siguranta

No’, păi stai, ce treabă are twitter-ul?

Grim_Cris — Fri, 05 Mar 2010 18:11:03 +0000

Am o cunoştinţă cu blog. Bine, am multe cunoştinţe cu blog, dar asta e puţin mai specială, cu un caz destul de anapoda, care merită discutat. Băiatul ăsta a fost atât de influenţat de domeniul online încât a prins valul social media, în urma căruia s-a trezit cu un cont de Twitter.

Ulterior, s-a imprietenit (adică acum au o relaţie, ca între adolescenţi) cu o fată. Tipa are blog şi, datorită lui, şi-a făcut şi ea cont pe Twitter.

Eu mă înţeleg destul de bine cu tipul ăsta. Chiar dacă nu ne-am întâlnit faţă în faţă niciodata, avem momente în care discutăm tot felul de chestii. Aşa a ajuns să-mi povestească aproape totul despre prietena asta a lui (bine, nu lucruri intime, dar ce-i place şi ce nu-i place la ea). Printre altele, am ajuns şi la discuţia cu twitter. Vorbind despre reţelele sociale la general, am ajuns la modul în care foloseşte prietena lui twitter-ul. Da, ştiu, e bolnavă discuţia asta, dar na…

Acum cică îi cere lui RT-uri la fiecare twitt care pe care ea îl crede genial. Tipul, conform spuselor lui (iar aici îi dau dreptate), are impresia că prietena lui scrie numai porcării pe twitter. Adică nimic de citit, de ReTweet nici atât. Cică se supără şi face foarte urât dacă nu dă ăsta RT când îi cere, iar urmăritorii lui deja încep să-i de unfollow.

Bine, ea nu-l obligă să dea RT, dar îl roagă în aşa fel, încât ai impresia că singura opţiune asta e, adică nu-o poţi refuza.

Na, acum el îmi cere mie sfaturi, iar eu vă cer vouă. Deci, ce i-aţi recomanda prietenului meu? De adăugat faptul că îi este puţin jenă să-i spună fetei că ar trebui să-şi închidă contul de Twitter, la câte porcării scrie.

P.S.: I-am cerut voie lui să scriu despre asta. Condiţia era să nu pun niciun fel de link sau nume pentru a nu se înţelege despre cine e vorba. Nu vă aşteptaţi ca el sau ea să vină şi să lase comentarii. El cel puţin n-o va face, iar ea habar n-are de mine şi de blogul meu.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 30 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: prietenie, relatie, twitter

Dar nu ştiţi unde găsesc?

Grim_Cris — Thu, 04 Mar 2010 20:30:49 +0000

Mergi la un magazin. Ceri, să zicem, o agrafă de hârtie:

- Aveţi o agrafă de hârtie?
- Nu, n-avem!
- Dar nu ştiţi unde găsesc?

Doi ochi mari şi roşii de oboseală se uită ciudat la tine pe deasupra ochelarilor.

- Nu ştiu, îţi răspunde o voce rece, de parcă voia să zică „Ieşi naibii afară, nu vezi că n-am? Acum mai vrei să-mi mai şi promovez concurenţa.”

Insişti:

- Dar la magazinul de vizavi n-are?
- NU! Nici acolo, nici aici. Nu se găsesc.
- Bine, mulţumesc oricum!

Pleci, te duci vizavi:

- Aveţi o agrafă de hâtie?, zici puţin iritat
- Desigur, avem mai multe culori. Trebuie doar să vă alegeţi.
- Dar doamna de vizavi spunea că nu aveţi, parcă începi deja să-ţi mai revii
- Dânsa are impresia că noi nu avem nimic aici. Consideră că cele două magazine sunt în concurenţă, chiar dacă al nostru este de rechizite, iar al ei alimentar. Dar să nu mai continuăm discuţia, v-aţi hotărât asupra culorii?

Exemplul e aiurea. Asta mi-a venit în minte acum, dar sunt sigur că fiecare dintre voi a trecut cel puţin o singură dată printr-o chestie asemănătoare. Mă întreb de ce tanti aia e mereu aşa de rea. Probabil se gândeşte că la magazinul de rechizite nu se duce nimeni să întrebe dacă au carne de pui, pe când, la alimentarul ei, toată lumea se găseşte să stea la discuţie.

Aşa-i cu capra vecinului mai nou. Eu n-am nimic cu ea, să moară vecinul.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 18 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: agrafa de hartie, magazin alimentar, rechizite

Ştefan Murgeanu avea dreptate

Grim_Cris — Thu, 04 Mar 2010 13:17:27 +0000

Este vorba despre articolul ăsta. Nu că aş fi vrut să testez ipoteza conform căreia Twitter este mai bun decât Google în unele cazuri, dar s-a întâmplat pur şi simplu.

Şi, ca să confirm ideea şi s-o consolidez, am să vă povestesc şi eu o faptă asemănătoare.

Se făcea că mi s-a cerut să instalez Windows-ul pe un laptop adus, să spunem neortodox, din Italia. Nu avea nici drivere, nici baterie, iar încărcătorul era al altui laptop, dar se potrivea.

Era Packard Bell, dar asta contează mai puţin. M-am gândit, iniţial, să caut pe Google fiecare driver în parte, al fiecărei componente, dar nu prea reuşeam să-mi dau seama despre ce fel de componente este vorba. Apoi, m-am gândit să caut laptopul pe Google, după care să-i caut o serie de drivere, pornind de acolo, dar cum Packard Bell n-a făcut un singur model de laptop, iar eu nu ştiam pe care dintre ele umblu, am renunţat şi la ideea asta.

M-am gândit că ar trebui să fie vreun program care să depisteze şi să instaleze automat driverele, dar Google îmi dădea atâtea rezultate, că nici nu ştiam ce să aleg. M-am gândit la articolul lui Ştefan şi, prin urmare, am întrebat pe twitter.

Am avut parte de o reacţie în lanţ şi, în urma răspunsurilor, mi-am dat seama că unul dintre cele mai cunoscute şi bine puse la punct programe de acest fel este Driver Easy care este un freeware uşor de folosit şi, pe lângă asta, îşi face treaba ca la carte.

În concluzie, de multe ori, decât să cauţi pe Google şi să testezi pe tine nişte progrămele, mai bine întrebi pe o reţea socială şi-ţi răspunde lumea care a testat deja. Pe lângă asta, dacă nu te descurci, îl poţi întreba pe cel care ţi-a recomandat acel progrămel şi e mult mai rapid răspunsul decât dacă ai trimite mail-uri la tipii care au pornit cu ideea aplicaţiei.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 11 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: driver easy, motoare de cautare, stefan murgeanu, twitter

Doamnă, stadionul nu este parc pentru câini

Grim_Cris — Wed, 03 Mar 2010 18:11:47 +0000

Uneori am impresia că sunt oameni care pur şi simplu nu merită să trăiască. Sau dacă o fac, să fie trimişi undeva pe o planetă la care noi să n-avem acces, ca să nu ne mai lovim de ei. Că sunt proşti nu e vina lor, dar dacă mai sunt şi căpoşi, deja e vorba de cu totul altă treabă.

Astăzi eram pe stadion şi alergam. La un moment dat, o dacie veche de o culoare galben-verzuie intră pe poartă. O domnişoară undeva pe la la vreo 60 de ani cu o greutate de două ori mai mare decât vârsta (asta ca să nu mai spuneţi voi că nu vă ajut să învăţaţi matematică) coboară din borcanul ăla de muştar. Îmbrăcată ca pentru un război ţinut în Siberia, se duce agale spre portiera din spate (o spun de parcă era ditamai limuzina, dar altfel n-are farmec) şi-o deschide.

O javră albă coboară şi începe să zburde pe-acolo. La un moment dat, cum am trecut eu, dă să mă agaţe. O voce tremurată îmi strigă: „Nu muşcă, stai liniştit.”

Nu fac doi paşi, că mă trezesc că mă agaţă. Dinţii câinelui erau undeva pe la glezna piciorului meu. Am smucit laba piciorului, m-am întors, după care i-am tras un şut aşa cum am învăţat eu la fotbal, la ţară, cu ţâul cum îi spuneam noi.

Femeia, foarte pornită începe:

- Dar de ce dai în el? Nu vezi că e mic?
- Da doamnă, este mic, dar pe cât de mic e, pe-atât de rău şi de pornit. M-a muşcat, aţi vâzut.
- Da, dar cât poate să te rănească ăsta?
- Doamnă, nu e vorba de rănit. Înţelegeţi că stadionul nu este pentru plimbat câini. Apreciez că aţi venit să alergaţi, dar lăsaţi potaia acasă, sau în maşină.
- Nesimţitule! Cum îţi permiţi să …

Am plecat. Mi-era să nu mă enervez şi să-i transform javra în cele mai bune sarmale pe care le-au mâncat chinezii vreodată. A continuat să boscorodească, dar zadarnic, nimeni nu mai era atent la ea.

Înţeleg că îţi plac animalele, şi mie îmi place să alerg. Cum eu nu vin peste tine în casă să-ţi bat javra, lasă-ma în Doamne iartă-mă şi pe mine să mă desfăşor în locul meu. Mie cel puţin aşa mi se pare corect. Tu, dacă eşti mai grea de cap, du-te la specialist.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 15 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: batrana, caini, potaie, stadion

Azi mi-am apărat confraţii

Grim_Cris — Tue, 02 Mar 2010 21:15:10 +0000

Din punctul vostru de vedere, poate dacă mă gândesc mai bine, chiar şi din punctul meu de vedere, astăzi am păcătuit. Încă nu ştiţi despre ce e vorba, dar aşa este, vă spun sincer.

Astăzi a trebuit să-mi petrec ceva timp la o clasă de-a V-a. O aşteptam pe o doamnă profesoară, pentru că avea oră acolo, iar eu aveam ceva de discutat cu dânsa. Când am intrat, un băieţel stătea ascuns sub o bancă. Nu plângea, dar suspina. Când l-am întrebat ce-a păţit, mi-a spus că, citez: “Hulk m-a bătut, m-a dat cu capul de perete”.

La întrebarea „Cine e Hulk?” toţi băieţii din clasă au început să sară cu câte-un detaliu: „E o fată”, „O cheamă Floredana” (bineînţeles că n-o cheamă Floredana, dar numele ăsta mi-a venit în minte acum, că pe cel adevărat nu l-am reţinut), „Da, ne bate”, „Şi e rea”, „Nu ne lasă în pace”.

No’, mă gândeam, „Băi frate, ce santinelă o fi şi Floredana asta de îi terorizează pe toţi?”. Întreb: „Băi copii, dar voi nu vă puteţi lua de ea? Că dacă vă puneţi toţi, o dărâmaţi”. N-am vrut să le spun s-o ia la bătaie, că nu-s chiar atât de misogin, doar le-am sugerat ceva din care să deducă faptul că … mai bine continuăm, nu?

- Ea e băiat cu chip de fată, zice, am încercat s-o doborâm, eram nouă băieţi şi ne-a trântit pe toţi.
- Păi mă, trebuie să aveţi o tactică (ţin să menţionez că nu ştiu cum se nimerise de eram în clasă numai eu şi câţiva băieţi. Toate fetele probabil erau la baie). O ţineţi mai mulţi, iar ceilalţi …

Vă daţi seama că nu puteam să spun că ceilalţi ar trebui s-o bată, nu? Când am spus ceilalţi a intrat doamna profesoară. Pot spune că am fost salvat.

În acelaşi timp, a intrat şi Floredana. Acum, recunosc, băieţii aveau dreptate, e o monstruozitate de fată (Floredana dragă, dacă citeşti asta, să ştii că nu este vorba despre tine) în comparaţie cu bighidanii de ei. De ce şcoala se face pe categorii de vârstă şi nu pe categorii ce ţin de kilograme?

Băieţii erau atât de terorizaţi încât, cum a intrat doamna profesoară, au început: „Doamna, doamna, Floredana iar ne-a bătut. Şi nu ne lasă niciodată în pace. E o rea.”

Acum mă întreb, chiar atât de rău a ajuns rasa asta masculină? Înţeleg că femeile conduc (de multe ori) cu mintea totul, dar (fizic vorbind) nouă băieţi nu pot dovedi o fată (fie ea şi luptătoare de sumo)?

P.S.: I-am învăţat pe băieţi, în cele din urmă, că cel mai bine ar fi s-o ignore. Le-am spus că dacă n-o bagă nimeni în seamă o să se plictisească şi o să renunţe. Au spus că mă ţin la curent cu evenimentele.

*imagine via

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 10 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: bataie, clasa a V-a, confrati

Nu, eu nu te pun sa citeşti

Grim_Cris — Tue, 02 Mar 2010 19:29:00 +0000

Ai până în 18 ani. Deţii un blog şi eşti mândru de ceea ce scrii. Ai personalitatea ta. Nu citeşti cărţi pentru că nu-ţi place. Eşti atât de şmecher încât nu-ţi asculţi nici profesorul de română, nici părinţii. Te doare în dos de toţi. Eşti pe cont propriu în ceea ce priveşte literatura şi, de ce nu, gramatica.

Nu ştii când trebuie să pui un „i” şi când trebuie să pui doi sau trei (după caz). Nu ştii unde, când şi cum se pune virgula sau cratima. Dar aşa eşti tu, blogger, şi nimeni nu poate contesta asta. Cui nu-i convine să nu te mai citească, nu?

Totuşi, ai pretenţii de blogger mare. Vrei vizitatori, cititori, abonaţi şi comentatori. Dar, în continuare, nu ştii să scrii.

Eu, după cum vezi, sunt băiat bun. Eu nu te pun să citeşti (încă din titlu ţi-ai dat seama). Pe mine chiar nu mă interesează viaţa ta. Şi dacă aş fi maică-ta sau taică-tu, nici aşa nu te-aş pune să citeşti. Probabil aş fi părintele perfect într-o viaţă perfectă, dar îmi mai trebuie ceva primăveri până să devin părinte. Eu îţi cer doar să scrii corect. Nu mă interesează că citeşti sau nu, cum nu-mi pasă nici dacă ştii cine sunt Eliade, Cărtărescu, Nichita Stănescu sau Camil Petrescu (spun de ei pentru că se studiază la şcoală). Atât timp cât tu scrii corect, n-am nimic împotrivă. Cum faci să scrii corect? Asta te priveşte pe tine!

Te poţi uita la filme, poţi citi benzi desenate sau poţi viziona desene animate cu subtitrare, chiar nu-mi pasă. Trebuie să înveţi să fii atent la detalii şi să-ti dai seama că „mai” nu se scrie mereu legat, sau că „ceea” se scrie cu doi de „e” în timp ce „a crea” foloseşte doar unul.

Sincer, ca să nu te simţi încolţit, mărturiesc faptul că nici mie nu mi-a plăcut să citesc. Eram un puţoi în clasa a VII-a cu pretenţii de om mare. Mă uitam ca un dobitoc la cei care vorbeau elevat, dar nu mă simţeam complexat de asta. Îngânam: „Lasă, rămân eu cu prostia mea, ce treabă au ceilalţi?” şi mă credeam cool. Când mi-am dat seama că gramatica e primul lucru care contează atunci când comunici online (fie că scrii articole, laşi un simplu comentariu, sau scrii pe messenger), am tras un semnal de alarmă.

Mi-am dat seama că, deşi rămân cu prostia mea, în viaţă chiar vreau să reuşesc, iar cu o gramatică la genunchiul broaştei, mai mult decât muncitor la Spaţii Verzi sau paznic pe stadioane nu cred că poţi ieşi.

Eu m-am trezit pe la sfârşitul clasei a VII-a (şi, ca să fiu sincer, am găsit nişte cărţi faine care chiar merită citite), tu ce mai aştepţi?

Nu cred că există „nu-mi place să citesc”, ci mai degrabă „mi-e silă să citesc” sau „încă n-am găsit o carte care să mă captiveze, chiar dacă n-am încercat niciuna până acum”.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 24 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: citit, corect, gramatica

Nu-ţi face griji, ai să te schimbi

Grim_Cris — Mon, 01 Mar 2010 17:29:05 +0000

Cred că toţi bloggerii suntem meniţi să trecem printr-un fel de etapă de iniţiere de-a lungul timpului. Fie că vrei sau că nu, că ai 15 ani sau 30, ai să te trezeşti că de multe ori renunţi la un anumit tip de articole, dându-ţi seama că acestea sunt puerile şi că n-au ce căuta pe blogul tău.

În ceea ce mă priveşte, am trecut peste perioada review-urilor, urmând să sar şi peste cea a lepşelor. Review-urile mi-am dat seama că sunt o porcărie. Trimit link-uri gratis unor tipi care nici măcar nu se ţin de blog. Îi urc în Google ca să ce? Să-mi lase un comentariu cu „mulţumesc”? No thanks!

Cât despre lepşe, am mai primit eu câte una, dar n-am chef să răspund la întrebări gen: „Pe cine crezi că vei iubi mereu?” sau „Care este cel mai scârbos lucru pe care l-ai văzut în viaţa ta?” pentru că am trecut şi peste ele.

Acum, sincer, mi-e oarecum ruşine cu articolele din trecut (unele dintre ele) în care scriam cu (foarte) multe greşeli gramaticale şi aveam o exprimare de baltă. În plus, dezăbteam nişte teme de toată jena. Cu toate astea, nu le voi şterge şi nici măcar nu le voi modifica, pentru că evoluţia în asta constă, în compararea cu ceea ce făceai tu în trecut.

Acum nu pot să spun că sunt perfect, sau că dezbat cine ştie ce teme, dar spre deosebire de atunci, e altceva. Poate peste 1-2 ani aceste lucruri mi se vor părea aiureli şi voi evolua spre ceva şi mai şi (sper). Dar până peste aceşti doi ani mai am.

În concluzie, dacă acum ţi se pare că sunt un încrezut pentru că unele subiecte (gen lepşele sau review-urile) mi se par porcării, ascultă-mă, vor veni vremuri în care îmi vei da dreptate.

Ţi s-a întâmplat să renunţi la un anumit tip de articole? Care?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 18 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: greseli gramaticale, nivel, schimbare

Pe mine nu mă iubeşte Google

Grim_Cris — Sun, 28 Feb 2010 19:55:03 +0000

Când eram eu mai tinerel şi bloguiam extrem de prost în comparaţie cu ce citiţi acum, vedeam tot felul de articole prosteşti, care mie mi se păreau o minune a internetului, întrebându-mă „oare de ce nu pot şi eu?”.

Dintre ele fac parte şi articolele în care fiecare scria o listă cu topul căutărilor de pe Google în urma cărora unii au ajuns pe blogul lui. Adică luai cele mai amuzante căutări care ţi-au adus ceva vizitatori, puneai un comentariu ironic la adresa lor, şi gata articolul. Ieşea ceva amuzant şi cu foarte multe comentarii în care cititorii voiau să-ţi confirme faptul că i-ai făcut să râdă.

Eu mă simţeam puţin stânjenit de chestia asta, pentru că, spre deosebire de ei, oamenii mei ajungeau pe blog pe keyword-uri normale gen: „Cum să colorezi părul în Photoshop” sau „grimcris” şi altele. Nu puteam să fac un articol cu topul căutărilor în Google pentru că nu mi-ar fi convenit să scriu: „grimcris – ha, ha, pe asta ai nimerit-o!” şi să mă aştept ca oamenii să se amuze. Dacă ar fi fost să-mi fac blog cu bancuri seci, cred că aş fi fost cel mai bun la asta.

Acum timpul a trecut, iar eu (cred) m-am mai maturizat. Articolele cu căutări de pe Google, deşi încă mi se mai par amuzante, nu se vor regăsi pe blogul meu nici dacă or să fie la Top Search cuvintele „poza mea” (pentru că da, există oameni care caută asta pe Google).

Acum mă gândesc, pe mine chiar nu m-a iubit Google de nu mi-a oferit asemenea minunăţii când eram mai putin copt la minte?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 12 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: amuzament, cautari, google

Urbea de pe malul Milcovului şi-a cunoscut online-ul

Grim_Cris — Sat, 27 Feb 2010 22:00:33 +0000

Fără întâlnirea de astăzi, blogosfera focşăneană şi cea vrânceană ar fi rămas, cel puţin în mintea mea, aceeaşi. Adică 1-2 bloguri raportate la un numar imens de utilizatori de internet, care nu pot decât să scrie fiecare ce-i trece prin cap şi, dacă orgoliul sau lipsa de timp nu sunt prea mari, să se mai şi comenteze unul pe celălalt.

Datorită întâlnirii de astăzi mi-am dat seama că bloggeri există, problema, până la urmă, era că nu-mi dădeam eu interesul. Noi chiar avem oameni faini în Vrancea. Îmi pare rău că nu i-am cunoscut până acum.

Ce-am învăţat şi ce mi-a plăcut în urma meetingului?

- Dan Brasov este un tip cu iniţiativă. M-a impresionat când am văzut cât de mult vrea ca blogosfera din Vrancea să ocupe un loc mai înalt în online-ul românesc. Părea hotărât să finalizăm nişte proiecte care nu fac decât să ne ajute. Deocamdată sunt planuri, dar primul punct de cerneală a fost pus deja.

- Tudor ne-a oferit idei pentru următorul blogmeet. Şi, pe lângă ele, un spaţiu mai larg pentru desfăşurare. Ne-am gândit să organizăm o prezentare în care să încurajăm vrâncenii să-şi facă blog sau să-i facem pe cei care deţin deja unul să se ocupe mai mult de ceea ce fac. Rămâne de plănuit şi de aplicat.

- Chinezu tot chinez rămâne. Chiar dacă astăzi a berit-o fără să consume bere, nimic nu l-a împiedicat să ne întrebe tot ce ştim despre sportul vrâncean. Despre impresia cu care a rămas vă poate spune numai el.

- Ştefan s-a descurcat mai mult decât îşi închipuie ca şi purtător de cuvânt pentru dream team.

- Vlad s-a dovedit a fi un fotograf desăvârşit.

- Claudiu cred că şi-a amintit cu drag de oraşul în care s-a născut.

- Nici nu vă închipuiţi cât de mult am apreciat faptul că, deşi astăzi se anunţase un meeting la Iaşi, Sorin şi Andrei au preferat să vină la Focşani. Sper că s-au simţit bine!

- Astăzi am învăţat că pe lângă conţinut, un lucru foarte important în dezvoltarea ta ca blogger este ieşirea în offline cu alţi oameni din acelaşi domeniu de activitate ca şi tine. O discuţie de genul ăsta te poate inspira şi motiva. Îţi poate deschide oportunităţi şi te poate face să vezi altfel ceea ce unii numim activitate bloggeristică.

În încheiere, vreau să le mulţumesc pentru participare lui Ştefan, Cristinei, Ioanei, lui Dan, Iuliei, lui Tudor , lui Dan Stefan, lui Cătălin, lui Vlad, lui Claudiu, lui Cristi, lui Andrei, lui Dan Braşov, lui Sorin, Valentinei, lui Ionuţ şi, nu în ultimul rând, lui Sorin Andronic.

Sper ca după acest meeting să văd tot mai mulţi oameni prezenţi şi activi în social media. Mulţi au spus că o să-şi creeze un cont pe twitter, alţii că o să se ocupe de cel creat deja, iar noi sperăm doar să se ţină de cuvânt.

Alte reacţii:

- Ioana » Impresii blogmeet Focşani
- Cristina » Revin cu poze de la blogmeet Focşani
- Dan Braşov » Cum a fost la blogmeet Focşani
- Dan Ştefan » Galerie foto: Blogmeet Focsani, First Edition
- Tudor » Astazi s-a nascut blogosfera vranceana
- Vlad » Focsani Blog Meet

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 27 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: blogmeet, editia 1, final, focsani

Se strânge lumea la blogmeet

Grim_Cris — Sat, 27 Feb 2010 05:53:04 +0000

Ceasul e opt fără câteva minute. Chinezu relatează live din maşina lui Vlad Dulea că vin de la Bucureşti spre noi, împreună cu Claudiu Ciobanu şi Ştefan Murgeanu.

Din capătul puţin mai nordic al ţării, de la Iaşi, la ora şapte şi câteva minute, au pornit Sorin şi Andrei.

Restul lumii, în mare parte, va fi din Focşani. Dar vom vedea mai multe acolo.

Programul e acelaşi. Vă aştept la 12:00 la Wasserman.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 15 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: andrei, blogmeet, chinezu, claudiu ciobanu, focsani, sorin velescu, stefan murgeanu, vlad dulea

Un mic test, zic!

Grim_Cris — Fri, 26 Feb 2010 12:42:15 +0000

Recunosc, ideea este inspirată din primul episod al seriei #pestrada.

Adrian Ciubotaru şi Alexandru Negrea s-au plimbat prin imensul Bucureşti şi-au întrebat tot felul de oameni din offline dacă au auzit de nume ca Bobby Voicu, Cristian Manafu, Orlando Nicoara, eCostin, etc. Adică s-au dus la oameni care (după faţă) n-au nicio treabă cu blogging-ul şi i-au întrebat dacă au auzit de nume mari din online.

Bine, eu nu mă ridic la nici măcar jumătate din valoarea celor enumeraţi mai sus şi nu am pretenţii de om cunoscut în online, dar încep să cred că sunt mai multe şanse să găsesc persoane care au auzit de mine sau de ei #pestrada în Focşani, decât în Bucureşti.

De ce? Pentru că Focşaniul este un oraş mult mai mic, iar probabilitatea ca cineva să fi auzit de un blog sau de Twitter este mai mare decât în aglomeratul Bucureşti, zic eu.

Vremea observ că s-a îmbunătăţit, altfel nu ştiu dacă aş fi scris asta. M-am gândit să merg într-o zi şi să întreb oamenii dacă au auzit de persoane importante din online. Am să filmez totul şi am să postez pe blog.

P.S.: Am vrut să fiu sigur că nu încalc niciun fel de drept de autor, motiv pentru care i-am prezentat iniţiativa lui Alexandru înainte de a scrie articolul. Se pare că a fost de acord.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 15 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: focsani, online, pestrada

Eu nu ştiu ce-i cu omul ăla

Grim_Cris — Thu, 25 Feb 2010 20:28:18 +0000

Stadionul din Focşani este păzit, ca fiecare stadion din lume, de o mână de oameni care-şi schimbă tura o dată la câteva ore.

De la căbănuţa paznicului până la poarta stadionului sunt în jur de 100 de metri. Paznicul, printre alte activităţi al naibii de grele, are de închis şi deschis poarta pentru cei care vor să intre cu maşina în incinta stadionului.

Ei, cum să vă spun? Este un om printre paznici care face cât toţi. Tip mai comod (sau mai inventiv) decât el n-am văzut. Drumul de 200 de metri (100 dus şi 100 întors) îl parcurge, întotdeauna, pe bicicletă. Şi-a pus el minunea aia de românească ce pare că acum rămâne fără roţi lângă uşa căbănuţei, şi când aude un claxon, ţop pe ea şi pac până la poartă.

Este scoasă din calcul ideea conform căreia el foloseşte cele două roţi şi pedalele pentru a se deplasa mai rapid, pentru că dacă ar fi să merg eu la poartă în timp ce el merge pe bicicletă, probabil aş fi o dată şi jumătate mai rapid decât diesel-ul lui.

Ajung la concluzia că ţine la fizic. Este un domn bine, o greutate undeva pe la 130kg, un abdoment format dintr-un pătrăţel imens, care pare a da mai mult a pernă îi atârnă zvelt peste cureaua care pare să pocnească. O faţă ca de urs şi o privire agăţătoare completează imaginea.

Cu alte cuvinte, că speră să slăbească sau nu, că vrea să fie comod sau la modă, că vrea să strice bicicleta şi nu ştie cum, sau orice vrea el să facă, trebuie să ştiţi că e super amuzant. I-ar trebui dat un premiu, sincer.

Totuşi, e chiar atât de greu să parcurgi 200m pe jos?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 19 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: amuzant, bicicleta, om, paznic, stadion

Şi tot eu sunt ăla nepoliticos

Grim_Cris — Wed, 24 Feb 2010 20:12:20 +0000

M-am săturat de unii oameni. Mi-e scârbă deja de ei.

Parcă cei şapte ani de acasă te învaţă să-i saluţi pe toţi cei pe care îi cunoşti, atunci când te întâlneşti cu ei. Nu ştiam că dacă înaintezi în vârstă şi te depărtezi de cei şapte ani o să-ţi fie din ce în ce mai greu să-ţi aminteşti ce ţi-au spus ai tăi.

Mă enervează cei care te evită atunci când treci pe lângă ei pe stradă. Tu îi saluţi, iar ei aruncă privirea în pământ şi merg mai departe, sau merg fără a schiţa niciun gest când aud salutul tău. Una e să ai probleme cu auzul şi alta e să ţipe unul „Bună Ziua!”, iar tu să te uiţi la mama naibii.

Mă enervează oamenii de 40-50 de ani care au pretenţia să fie salutaţi fără ca ei să răspundă în acelaşi mod, iar apoi să spună la toată lumea cât de nerespectuos m-a crescut mama. Păi normal, dacă te salut de 100 de ori şi văd că nu răspunzi, încep şi eu să obosesc de la atâta monolog. Şi să ştii că nu am un detector de chef, ca să ştiu când ai tu chef să te salut. Iar în momentul de faţă nici nu mă interesează dacă şi când mai doreşti tu să te salut, că nu stau la comanda ta.

Măcar ştiu că o să ajung vedetă. Când o să-i înveţi pe copiii tăi despre bunul simţ şi despre salut ai să mă dai exemplu negativ. Dar nu-ţi face griji, când eu am să-i învăţ pe-ai mei despre bun şimţ şi salut am să te dau pe tine drept exemplu negativ. Suntem chit!

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 20 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: copii, exemplu, oameni, salut

Primul blogmeet din Focşani – ultimele detalii

Grim_Cris — Tue, 23 Feb 2010 16:33:14 +0000

* primele detalii le găsiţi aici

A rămas să clarificăm data şi locul întâlnirii, nu? Asta ca să ştiţi cum să vă faceţi voi programul.

Aşadar, repet, sâmbătă, 27 februarie 2010, să fiţi la Focşani. La ora 12:00 începem! De ce aşa devreme? Pentru că se anunţă oameni de prin alte părţi care vor să ajungă seara acasă (lucru care mi se pare firesc).

Locul? Pub-ul Wasserman, de pe strada Cuza Vodă, la numărul 47, în apropierea liceului Alexandru Ioan Cuza. Dacă nu vă descurcaţi, îmi daţi un telefon şi vă comunic indicaţiile. Numerele mele le găsiţi aici.

În principiu alte modificări nu vor mai fi. Mâine mă duc să vorbesc acolo, la Wasserman ca să ştie oamenii că venim şi să avem câteva măsuţe libere când ne strângem (cu toate că la ora 12:00 s-ar putea să nu fie chiar atât de aglomerat).

Dacă aveţi de gând să veniţi cu trenul sau cu alte mijloace de transport în comun, anunţaţi-mă ca să ştiu când şi de unde vin să vă iau.

Dacă vreţi să rămâneţi peste noapte, de asemenea, mă puteţi anunţa ca să caut un loc de cazare, după buzunarul fiecăruia.

Întrebări?

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 34 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: blogmeet, editia 1, focsani, ultimele detalii

Învaţă să postezi imagini, via Hotnews.md

Grim_Cris — Tue, 23 Feb 2010 15:30:24 +0000

Tipii de la Hotnews.md au simţit nevoia să scrie un articol despre „Cum va arăta internetul în 2020?”. Pentru a da o nuanţă aparte articolului, s-au gândit că este o idee bună să pună, pe lângă text, o poză. Au găsit pe blogul meu o imagine şi au afişat-o acolo. Au zis că e bine să pună sursa, că doar de, aşa se face. Apoi, studiind îndeaproape imaginea şi observând că nu are watermark pe ea, ce credeţi că au făcut?

Exact! Şi-au băgat drepturi de autor pe o poză care nici măcar nu este a lor. Ruşine!

P.S.: Imaginea nu-mi aparţine, o găsiţi pe tot netul, dar mi se pare aiurea să pui watermark pe ceva ce nu-i creat de tine, sperând că dacă mai foloseşte cineva poza respectivă vei avea parte de promovare.

Na că mai avem

© Grim_Cris pentru Blogul lui GrimCris, 2010. | Permalink | 4 comentarii | Adauga in del.icio.us
Taguri: hotnews, imagini, promovare