harta romaniei in fotografii

Drumetie: Cabana Padina - Obarsia Ialomitei - Cabana Omu

2015-04-06T17:18:00.003+03:00

Cabana Padina - Cabana Pestera - Obarsia Ialomitei - Curmatura Vaii Cerbului - Vf. Bucura - Varful si Cabana Omu:
- durata: circa 3,5 ore
- marcaj turistic: dunga albastra

Photos by Dorin Vlad

Plaiul Foii

2014-01-20T19:18:00.003+02:00

Plaiul Foii este o zona de o frumusete pura si curata la poalele masivului Piatra Craiului, intinsa pe o vale plina de pajisti largi, strabatuta de un drum forestier ce o leaga de orasul Zarnesti.

In drumul nostru spre aceasta locatie trecem prin fata sediului Parcului National Piatra Craiului – punct de informare turistica. Aceasta locatie se afla in vestul si nord vestul Culoarului Rucar Bran la baza crestelor masivului Piatra Craiului.

In aceasta parte de lume se poate ajunge atat pe calea ferata, pana in statia CF Zarnesti pe ruta Brasov – Zarnesti, cat si auto in statiile Bran pe traseul Brasov, Bran, Rucar, Campulung sau in Zarnesti pe traseul Brasov, Zarnesti.

Deasemenea, in aceasta lume putem admira peste 1100 de specii si subspecii de plante, din care peste 180 sunt endemice si protejate, dar si peste 100 de specii de mamifere din care amintim capriorul, cerbul, ursul, vulpea, mistretul, s. a. Dintre plantele declarate monumente ale naturii care sunt intalnite si protejate aici amintim Garofita Pietrii Craiului, Floarea de Colt s.a.

Aceasta zona apare pe harta prin anii 1881, an in care s-a construit prima casa de adapost intr-un pichet de graniceri, aflat pe malul drept al Barsei, fiind si cea mai veche casa de la granita Tarii Romanesti cu Transilvania. In acest loc este construita o cabana ce dateaza din anul 1938, folosita ca loc de intalnire si adapost pentru vanatorii vremurilor. In anii 1998/1999 cladirea principala este reparata, renovata, modernizata si introdusa in circuitul turistic al zonei, anul acesta este din nou inchisa in perioada octombrie 2013 pana in aprilie 2014 pentru modernizari. Din aceasta locatie se pot parcurge trasee turistice ce va ofera pe langa relaxare, intr-o oaza de liniste salbatica, si privelisti minunate ce cu siguranta ve-ti dori sa le imortalizati pentru aducere aminte.

Zona aceasta este deasemenea propice practicarii alpinismului sportiv, inca din anii ‘70/’80 sunt organizate si marcate astfel de trasee (in jur de 200 de trasee), cu dificultati pentru toti iubitorii acestui sport extrem.

Mai trebuiesc mentionate si cateva trasee turistice ce pot fi parcurse cu punct de plecare Plaiul Foii cabana. Unul dintre acestea cu plecare de la cabana ajunge la Spirlea, apoi La Zaplaz si Varful La Om (Piscul Baciului) versantul Nordic, cel mai inalt al zonei cu ai sai 2237 metri sau Umerii Pietrii Craiului.
Un alt traseu cu plecare din acest plai ajunge in Valea Ursilor si se termina la Refugiul Diana, ori spre Muchia Plaiul Mare ajungand la Saua Curmatura Foii, sau Spre Muchia Runcului, Varful Tamasul Mare si inca unul, dar nu ultimul ce are punct terminus cantonul silvic.

Cu toate cele spuse mai sus, cred ca am atras atentia iubitorilor de calatorii pe munte si a celor care iubesc alpinismul spre aceasta zona.

Resurse pentru cazare: Cazare10.ro

Orasul statiune Slanic Prahova

2013-12-10T19:00:00.003+02:00

Slanic Prahova este un oras situat la 100 km nord de Bucuresti si 45 km nord de Ploiesti, in judetul Prahova. Este inconjurat de peisaje frumoase intr-o zona depresionara a Subcarpatilor de Curbura, la o altitudine de 413 metri, in apropierea unor culmi montane.
Clima este temperata, specifica zonei de deal impadurit, avand temperaturi medii pe timpul verii de aproximativ 19 grade, pe timpul iernii de -4 grade si cea medie anuala de 9 grade.
Accesul in oras se poate face atat cu trenul cat si cu masina.
Toate aceste lucruri coraborate cu dezvoltarea din ultimii ani a pensiunilor , modernizarea complexelor de bai sarate, amenajarea de plaje si terase, pe langa Muntele de sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa ne indruma la vizitarea acestuia si de ce nu la un tratament cu apa sarata sau namol. Putem sa spunem ca statiunea balneoclimaterica Slanic- Prahova este deschisa tot timpul anului.

Muntele de sare de la Slanic Prahova

Slanicul este mentionat in documentele vremii inca de acum 3 secole, datorita zacamintelor de sare. Inceputurile asezarii sunt legate de spatarul Mihail Cantacuzino, care dorind sa exploateze sarea din zona a cumparat in 1685 mosia Slanic. Prima exploatare de sare s-a deschis in anul 1688 pe Valea Verde si intre anii 1689-1691 s-a mai deschis si exploatarea Baia Baciului. In anul 1713 spatarul doneaza mosia din Slanic, impreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti.
Beneficiile apelor minerale din zona se cunosc si aplica in tratamente inca din anul 1885. Acestea contin compusi ai calciului,clorului, sodiului, sulfului si ai altor componente fiind folosite in tratarea diferitelor afectiuni.
Deasemenea si lacurile din zona ( cu o concentratie mare de sare) sunt folosite de medici pentru tratamente reumatice,stari postraumatice, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice s.a. Sa mentionam cateva dina ceste lacuri :Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde. Mina de sare Unirea a fost transformata in sanatoriu, situat la 210 metrii adancime si utilizata pentru cure cu aerosoli, in tratarea bolilor respiratorii.
Cei interesati de aceasta zona turistica se pot caza la una dintre multele pensiuni din regiune atat pentru peisaje si relaxare cat si pentru o vacanta buna pentru sanatate.

De interes national si rezervatie naturala este Muntele de sare neacoperit. Si Lacul Miresii sau Grota Miresii poate completa interesul turistic pentru zona Slanic, formata in anul 1914 prin prabusirea unei mine de sare. Tot din Slanic se pot face drumetii, pe unele trasee ce nu dureaza mai mult de o jumatate de ora. Spre exemplu Piatra Verde la care se ajunge cam in jumatate de ora parcurgand drumul spre Valenii de Munte, aceasta se poate vedea si din centrul Slanicului.Si la izvoarele de ape sulfatate, calcice, clorosodice se poate ajunge usor si tot cam in 30 de minute. Sa mentionam cateva : Fantana Rece – Sub cetate, Fantana lui Dusman sau a Gogonului. Tot in apropiere se afla si Manastirea Crasna , dar acolo ajungem cam in 3 ore. Sunt destule motive sa venim in zona si sa o admiram sau sa beneficiem de tratamentele ce se pot face.

Drumetie: Busteni - Valea Jepii Mari - Cabana Piatra Arsa

2013-07-24T15:55:00.000+03:00

Traseul are marcajul Triunghiul albastru. Timpul de urcare este de circa 4 ore, cu pornire din Busteni.
Este un traseu cu grad de dificultate medie, care se desfasoara in cea mai mare parte prin padure, iar in ultima parte, printre jnepeni (jepi), care sunt si protejati de lege.
Traseul este interzis iarna.

Drumetie: Dambu Morii - Canionul 7 Scari - Cabana Piatra Mare

2012-05-22T20:02:00.000+03:00

Dambu Morii (DN1) - Canionul Sapte Scari - Cabana Piatra Mare, marcaj banda galbena, timp de parcurs 4 ore.

Traseul incepe de la Cabana Dambul Morii pe un drum forestier, pe valea Sipoaia si apoi pe o poteca pana la baza cascadei, prin padure. Se trece prin spectaculosul canion 7 Scari (prezentat in postul anterior) si se continua traseul cu banda galbena tot prin padure pana la cabana.

Drumul de intoarcere la Dambu Morii se face pe traseul cu marcajul dunga rosie, in circa 2h30'.

Canionul Sapte Scari

2011-11-25T14:57:00.019+02:00

Cheile Sapte Scari sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Piatra mare, la o altitudine medie de 980 m, nu departe de Valea Timisului (Dambu Morii), pe paraul Sapte Scari, afluent de stanga al Vaii Sipoaie. Sunt cele mai mari si mai spectaculoase chei din intreg arealul Masivului Piatra Mare.

Au o lungime de 160 m si o diferenta de nivel de 58 m. Prima treapta a cascadei, de jos in sus, are o inaltime de 8 m, urmata de alte 6 trepte, cea mai mare avand peste 35 m inaltime.

Cheile Sapte Scari, adancite in calcare jurasice, pastreaza urmele evolutiei morfologice recente a intregului masiv. Epigeneza accelerata a determinat adancirea in conglomerate cretacice si apoi in calcare jurasice a paraului, avand ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele sapte cascade) ce se succed pe talveg si au la baza marmite. Evolutia vaii s-a produs pe traseul complex al unei retele de falii si diaclaze ce au deschis conditii pentru aparitia unor tuburi de presiune din care se pastreaza marmitele laterale etajate pe versanti, de varsta cuaternara.

Drumetie: Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana

2010-12-16T09:17:00.009+02:00

Baile Tusnad - Cabana Sfanta Ana, marcaj cruce rosie; timp de parcurs cca 2h 30min. Traseul incepe in spatele Hotelului Tusnad, din centrul statiunii Baile Tusnad. Poteca strabate padurea spre culmea Ciomatului, iar dupa cca. 2 ore de urcat, este un popas cu bancuta si masa de lemn. De aici puteti alege intre poteca ce duce spre lacul Sfanta Ana (cca. 15 min) si poteca ce duce spre Cabana Sfanta Ana (cca. 20 min)

Drumetie: Culmea Pricopan

2010-07-03T14:05:00.013+03:00

Traseul are marcajul banda albastra si are o dificultate medie. Porneste de la Fantana de Leac (Izvorul Tamaduirii), unde este si campingul si pe parcursul lui puteti observa relieful caracterizat de culmi rotunjite cu varfuri pe granite cu numeroase formatiuni granitice (martori de eroziune care au diferite forme spectaculoase), dar si o panorama larga asupra localitatilor din apropiere.
In prima parte a traseului va fi un efort usor sustinut pentru urcus, in ciuda aparentelor de munte mic. Insa privelistea de pe creasta merita efortul.

Culmea Pricopanului - marcaj banda albastra

Drumetie: Greci - Varful Tutuiatu

2010-05-13T17:47:00.011+03:00

Traseu deschis tot timpul anului si accesibil pentru oricine. Este ideal pentru recreere.

Traseul pe care l-am facut, porneste din localitatea Greci cu marcajul triunghi albastru. Dupa iesirea din sat, se urmareste traseul pe langa o vale (Valea Morsu), cu un urcus usor. La urcarea versantilor urcusul este moderat. Exista doua izvoare amenajate pana la varf, la al doilea fiind nevoie sa va abateti un pic de la traseu spre stanga, cu vreo 30 de metri, unde veti gasi si bancute cu mese, loc ideal pentru un popas.

Varful Tutuiatu (467 m) in partea dreapta

Popandau din Muntii Macin

Vedere spre satul Greci

Formatiuni granitice specifice muntilor Macin

Vedere de la varful Tutuiatu

Broaste testoase din Muntii Macin

Cetatea Noviodunum

2010-04-22T12:50:00.006+03:00

Cetatea Noviodunum se afla in partea de NE a orasului Isaccea. Este situata pe malul Dunarii, in punctul „ Pontonul Vechi” sau „Eski Kale” (in lb. turca Cetatea Veche), pe un promontoriu inalt de circa 20 m.

Harta cu localizarea cetatii Noviodunum

Odata cu anexarea teritoriului dintre Dunare si Mare – Dobrogea – la provincia Moesia Inferior in perioada imparatului Vespasian, Noviodunum isi incepe evolutia economica, militara si urbana, ca baza principala a flotei romane de la Dunarea de Jos ( Classis Flavia Moesica ) , si sediu al altor unitati militare (detasamente ale leg. V Macedonica si, dupa mutarea acesteia in Dacia, la Potaisa in 167, ale leg. I Italica, leg. XI Claudia si al unitatii de Milites Primi Constantiniani), dar si ca punct terminus al drumului militar si comercial care traversa Dobrogea venind de la Marcianopolis si care intalnea aici drumul de limes, care urma malul drept al fluviului.

Recunoasterea oficiala a importantei asezarii si a statutului sau este data de ridicarea acesteia la rangul de municipium la sfarsitul sec. II e.n. .

In epoca Dominatului, Noviodunum ramane statie importanta de flota si sediu al leg. I Iovia Scythica in a carei sarcina cadea apararea granitei de nord a provinciei. Aici isi avea in continuare sediul prefectul flotei de la Dunarea de Jos, numita acum Classis Ripae Scythicae.

Ruine ale Cetatii Noviodunum

Descoperirile arheologice, din prima epoca a fierului, getica, elenistica, apoi pastrarea de catre romani a numelui de origine celtica mentionat in unele surse literare, ne arata ca asezarea romana a suprapus una getica.

Investigatiile arheologice au relevant existenta unei asezari deosebit de infloritoare in secolul al XI-lea, marcata de distrugerile populatiilor migratoare: pecenegi, uzi si cumani. Se pare ca in urma atacului cumanilor din 1095, locuirea extra muros inceteza, zona fiind ocupata de o necropola plana de inhumatie, unde s-au practicat inmormantari in secolul al XII-lea si inceputul secolului al XIII-lea. Locuirea in zona este reluata in primele decenii ale secolului al XIII-lea, dar nu pentru o perioada lunga de timp, datorita distrugerile provocate de tatari in 1242. Totusi, cercetarile arheologice din 2003 ne aduc argumente noi, ca asezarea civila a continuat sa fie locuita si dupa 1242, pana la cucerirea otomana de la inceputul secolului al XV-lea.

Sursa: www.noviodunum.ro

Turn al Cetatii Noviodunum

Vedere de pe partea superioara a cetatii spre Dunare

Cetatea Dinogetia

2010-04-09T11:37:00.014+03:00

Cetatea Dinogetia este localizata pe partea de est a drumului ce leaga localitatile Garvan si 23 August.

Localizarea Cetatii Dinogetia pe harta (fata de orasul Galati)

Planul general al sitului Dinogetia de pe popina Bisericuta

Planul cetatii Dinogetia

Planul cladirii bailor romane

Ruine ale bailor romane

Dinogetia a fost o asezare antica fortificata cu zid de aparare, situata pe un promontoriu stancos din malul dobrogean al Dunarii, in zona cotului dintre gurile Siretului si Prutului.

Numele ei este autohton (getic), fiind amintit prima data in sec. II e.n. de geograful Ptolemeu si a fost pastrat si transmis de romani si bizantini.

Turn de aparare reconstruit

Turn de aparare original

Sapaturile arheologice incepute in 1939 si reluate pe scara mare in 1949, au avut ca prim scop descoperirea asezarii medievale timpurii (sec. X-XII), ale carei urme se afla deasupra ruinelor cetatii romano-bizantine (sec. IV-VI e.n.), cercetarea acestora din urma continuand. S-a constatat ca asezarea a fost inconjurata cu zid de aparare din piatra legata cu mortar inca de la venirea in regiune a romanilor (sec. I e.n.).

Dovezi de cultura materiala aflate pe aceasta insula stancoasa (popina) si in imprejurimi, atesta inceputurile vietuirii omenesti aici inca din epoca pietrei slefuite.

La baza depunerilor romane s-au gasit resturi de cultura materiala getica. Insusi numele Dinogetia arata existenta unei asezari bastinase mai vechi decat cetatea romana.

Populatia getica a fost supusa de romani in sec. I e.n.. Diferite forme de civilizatie descoperite arata o perioada de inflorire in sec. II-III e.n..

La sfarsitul sec. III si inceputul sec. IV e.n., in cadrul reformelor imparatilor Diocletian (284-305) si Constantin cel Mare (306-337), cetatea Dinogetia este reconstruita din temelii cu ziduri groase de cca. 3 m, in acest punct strategic ce facea parte din lantul de fortarete menite sa pazeasca frontiera imperiului pe malul drept al Dunarii de Jos.

Ruine ale cetatii Dinogetia

Mari refaceri de constructii au avut loc in timpul imparatilor Anastasius I (491-518) si Iustinian (527-565). Fortificatia a fost parasita in vremea impararului Mauriciu Tiberiu (582-602), in urma atacurilor repetate ale slavilor si avarilor. Dupa aceea viata aici a scazut mult in intensitate.

In anul 971, in urma alungarii cneazului Sviatoslav al Kievului de catre Ioan Tzimiskes, imparatul Bizantului (969-976), granita imperiului revine la Dunare, iar cetatea Dinogetia isi reia rolul de paza la frontiera.

Ruinele din cetate sunt nivelate, poarta cea mare si zidul de incinta refacute. Populatia de pe intreaga popina locuia in sec. X-XII in bordeie si se ocupa cu pescuitul, agricultura, cresterea vitelor si vanatoarea si avea legaturi diverse cu marile centre ale vremii in frunte cu Constantinopolea si Kievul.

In mijlocul asezarii se inalta cladirea unei bisericute care se pare ca a dat si numele actual al popinei.

Viata avea sa continue pe popina pana catre sfarsitul sec. al XII-lea.

Locatia altarului din fosta bisericuta

Fosta intrare in bisericuta

Cascada Urlatoarea din Busteni

2009-08-06T17:06:00.005+03:00

Cascada Urlatoarea se afla pe versantul estic al Muntilor Bucegi. Se poate ajunge la ea pe doua trasee marcate: unul cu plecare de la telecabina din Busteni, iar altul din Poiana Tapului.

Cascada Urlatoarea

Castelul Bran

2009-06-08T17:31:00.008+03:00

Localitatea Bran se afla la poalele Muntilor Bucegi, situata la 28 km SV de Brasov. Este statiune climaterica, centru etnografic si de arta populara (port popular, cojocarit, arhitectura, textile, manifestari etnofolclorice), cu muzeu de etnografie in aer liber; dar si punct de plecare pe trasee turistice in Muntii Bucegi spre: Cabana Omul (2505m), Cabana Malaiesti (1720m) sau Cabana Padina (1525m).

Castelul Bran (1377 - 1378), a fost construit in Cheile Turcului, pe drumul comercial Brasov - Campulung, de Ludovic I, in stil renascentist.
A fost stapanit de Mircea cel Batran si urmasii sai (in sec. 14-15), de Sigismund de Luxemburg (in sec. 15) si de Iancu de Hunedoara (in sec. 15), iar intre sec. 15 - 19 de orasul Brasov (din 1920, resedinta Reginei Maria).

Dupa Mihai Ielenicz

Castelul Bran

In prezent este muzeu de arta medievala, proprietatea arhiducelui Dominic de Habsburg şi a surorilor sale, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer.
După ce Ministerul Cultirii şi Cultelor a retras majoritatea obiectelor din Castelul Bran, acestea au fost inlocuite cu obiecte şi mobilier care au aparţinut familiei de Habsburg, printre cele mai preţioase fiind Coroana, sceptrul şi un pumnal de argint care au aparţinut Regelui Ferdinand, o fotografie-portret a Principesei Ileana cu semnătura acesteia, un acoperământ al patului Reginei Maria, câteva piese de mobilier, dar şi o carte de oaspeţi care a aparţinut Reginei Maria şi care prezintă istoria completă a vizitatorilor de seamă ce s-au oprit la Bran.

Dupa Ziarul Financiar

Turnul Rotund

Ski in Muntii Fagaras

2009-02-28T11:19:00.001+02:00

Ski pe Valea Balea din Muntii Fagaras

Ski pe Partia Kalinderu din Busteni

2009-01-19T16:31:00.007+02:00

Harta cu Partia Kalinderu, Busteni

Strada Costilei, in Busteni

Raul Valea Alba inghetat, statiunea Busteni, aproape de partie

Portiune din Partia Kalinderu, Busteni

Orasul - statiune Vatra Dornei

2008-11-29T18:05:00.005+02:00

Harta orasului - statiune, Vatra Dornei

Numita si "Perla Bucovinei", Vatra Dornei este o statiune balneo-climaterica, cu un climat subalpin, situata la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, intre muntii Calimani, Giumalau, Rarau, Bistritei, Bargau si Suhard, la o altitudine 800 metri.
Statiunea este renumita in Europa, inca de la inceputul secolului 19, pentru frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan, ospitalitatea dornenilor, dar si pentru tratamentul diferitelor boli prin intermediul factorilor naturali de cura:
- izvoarele cu ape minerale (calcice, magnezice-sodate etc.) recunoscute in tara si peste hotare prin efectele lor terapeutice;
- namolul de turba caracterizat printr-o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice şi rasinoase;
- climatoterapia (puritatea aerului, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice) genereaza un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare si recreere a organismului.

Principalele obiective turistice ale statiunii Vatra Dornei, sunt:
Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat in cladirea primariei;
Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale;
Patinoarul din Parcul Vatra Dornei;
Catedrala Sfanta Treime (in parcul orasului, cu o arhitectura si o pictura deosebite);
Manastirile din Bucovina, care se afla in apropierea orasului Vatra Dornei: manastirea Piatra Taieturii, Schitul Mestecanis, Schitu Podu Cosnei, Manastirea de maici Acoperamantul Maicii Domnului, iar la cativa km de Vatra Dornei, manastirile Sucevita, Modovita, Voronet, Humor, Putna, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare.
Alte atractii ale statiunii Vatra Dornei sunt traseele montane din muntii invecinati, dar si partiile de ski "Parc" si "Dealul Runc", impreuna cu instalatiile de transport pe cablu.

Harta cu statiunea Vatra Dornei, muntii invecinati si traseele montane marcate

Orasul Bucuresti: Centrul arhitectural istoric

2008-11-23T21:28:00.010+02:00

Centrul Bucurestilor intre anii 1847 - 1852, dupa Radu Oltean

Ulita in Bucuresti la 1841. Gravura in lemn dupa Ch. Doussault

Centrul istoric al Bucurestiului este situat intre bulevardele Elisabeta si Carol la nord, Calea Victoriei la vest, bulevardul Corneliu Coposu si Splaiul Dambovitei la sud si bulevardul Hristo Botev la est. Nucleul originar al orasului este un loc al memoriei in care straturile trecutului sunt inca vii. Zona comerciala traditionala a Bucurestiului, dezvoltata in jurul Curtii Domnesti incepand din secolul al XVI-lea, pastreaza inca traseul sinuos al strazilor medievale si vechile pivnite boltite. Dar cladirile existente, cu exceptia unor biserici si hanuri, dateaza in cea mai mare parte din perioada de dupa incendiul devastator din 1847. Reconstructia zonei a antrenat modernizarea functiunilor de locuire si comert, aparitia unor noi tipuri de cladiri (banca, bursa, hotelul) si patrunderea, alaturi de elementele traditiei locale (geamlacuri, arcade plate, stresini decorate), a influentelor arhitecturii occidentale, intr-o sinteza stilistica plina de culoare si pitoresc.

Vizualizati si Harta centrului istoric al Bucurestiului

Orasul Bucuresti: scurt istoric

2008-11-21T11:01:00.006+02:00

Harta cu centrul istoric al Bucurestiului

Oras al contrastelor, marcat deopotriva de mostenirea bizantina si de mitul "micului Paris".
Asezat la rascrucea drumurilor care legau apusul de rasarit si nordul intracarpatic de sudul balcanic, Bucurestiul s-a confruntat in timp cu un destin advers: de la pozitia strategica nefavorabila la indiferenta si delasarea locuitorilor, de la frecventele cutremure, inundatii, epidemii, incendii si ocupatii ale trupelor straine la buldozerele regimului totalitar si la stridentele interventii ale tranzitiei. Mica cetate din secolul al XIV-lea, transformata in 1458 de Vlad Tepes in resedinta domneasca, a devenit in 1659 capitala a Tarii Romanesti, iar in 1862 a Romaniei moderne. Dupa aproape cinci secole de istorie medievala si peste o suta de ani de dezvoltare arhitectural-urbanistica moderna, Bucurestiul a cunoscut demolarile "epocii de aur" si, dupa 1990, presiunea intereselor de afaceri. Intorcandu-se acum spre patrimoniul sau istoric, orasul are sansa de a-si reconstrui destinul.

"Pod peste paraul Bucurestioara", acuarela de Preziosi, 1869

Orasul Bucuresti - Strada Lipscani

2008-11-13T17:57:00.005+02:00

Strada Lipscani in anul 1929

Strada Lipscani a fost cea mai populara strada comerciala a vechiului Bucuresti. Denumirea, datorata negustorilor care-si aduceau marfurile din orasul german Leipzig (Lipsca), s-a extins de altfel asupra intrgului cartier , cunoscut ca "Lipscarie". Mentionata pentru prima data in anul 1589 sub denumirea de "Ulita cea Mare", strada Lipscani a reprezentat inca din secolul al XVII-lea axa principala a zonei comerciale. Grav afectat de cutremure si incendii, fondul construit , format in cea mai mare din case de lemn si chirpici, a fost aproape integral refacut dupa 1850, pastrandu-se numai vechile pivnite cu bolti din caramida.
Tronsonul vestic (cuprins intre Calea Victoriei si Strada Smardan), ocupat la origine de hanuri, s-a transformat cu timpul intr-o zona eleganta cu profil bancar, in timp ce restul strazii si-a mentinut caracterul animat de artera comerciala, impreuna cu ritmul alert al fatadelor inguste si mozaicul pitoresc de forme si stiluri.

Orasul - statiune Azuga

2008-11-01T08:41:00.006+02:00

Harta statiunii Azuga si a partiilor de ski

Orasul Azuga (895 - 1000 m alt.) s-a dezvoltat pe poienile numite in trecut "Luncile intre Prahove". S-a numit "Intre Prahove" pana in 1881, cand s-a inaugurat gara. Este un centru industrial de traditie, oras din 1948, iar dupa 1990 s-a afirmat ca statiune climaterica si de sporturi de iarna.
Este asezata intre paraul Prahovioara si paraul Azuga, acestea fiind de fapt izvoarele raului care de la Azuga in aval, poarta numele de Prahova.
Orasul este intins de-a lungul Vaii Azuga, avand circa 3 km pana la confluenta cu Valea Prahovei. Prima asezare pe locul Azugai a fost un han, semnalat inca din sec. XVIII.
Una din atractiile de baza ale statiunii in perioada de iarna este partia de schi Sorica, una din cele mai apreciate partii de schi din tara. In statiunea Azuga va puteti bucura de plimbarile cu sania trasa de cai sau cu caruta in timpul verii, mountain bike, inchirieri ATV, drumetii sau excursii.

Orasul Campulung Muscel

2008-10-05T23:08:00.011+03:00

Orasul Campulung este situat pe Raul Targului, intr-o depresiune subcarpatica, avand la nord muntele Mateias (1240 m altitudine) si la sud culmea Matau (1017 m altitudine).
Altitudinea sa de 580 m, dealurile cu livezi si paduri, care-l inconjoara, ca si apropierea de munti, fac din Campulung Muscel o placuta statiune climaterica.

Pod peste Raul Targului

Turnul Baratiei din Campulung Muscel

Asezarea este foarte veche, posibil de dinaintea epocii in are romanii au ridicat castrul de la Jidava. Orasul feudal s-a dezvoltat in sec. XIII, cand a devenit capitala Tarii Romanesti. Dupa mutarea scaunului domnesc la Curtea de Arges (1330), Campulung ramane un important targ pe drumul Brasovului cu breslele de mestesugari si carausi care fac transportul de marfuri pana in porturile dunarene.

Consiliul Local si Primaria Campulung Muscel

Casa de Cultura Tudor Musatescu

Dintre obiectivele turistice:
Manastirea Negru Voda, zidita in anul 1215 de Radu Negru Voievod, legendarul descalecator al Tarii Romanesti. Ea a fost rezidita de Basarab Voievod si terminata de fiul sau Nicolae Alexandru Basarab, al carui mormant se afla aici. Tot in curtea manastirii se gaseste si Casa domneasca, ridicata de Matei basarab in jurul anului 1635.
Turnul Baratiei, constructie in stil gotic din sec. XIV, fosta clopotnita a unei biserici catolice in care se afla piatra de mormant a lui Laurentiu de Longocampo, mort in anul 1300.
Biserica Subesti, construita de breasla "subarilor" in 1551-1552 si refacuta in 1779.
Biserica Domneasca, zidita de Doamna Chiajna si Petru Schiopul in 1567.

Text dupa Gheorghe Epuran, 1964

Cetatea de la Poienari

2008-09-14T23:38:00.008+03:00

Cetatea de la Poienari

Vedere de la Cetatea Poienari inspre Curtea de Arges

Ziduri interioare din Cetatea lui Vlad Tepes

Cetatea este situata langa soseaua Curtea de Arges - Vidraru pe o stanca abrupta ce se inalta la peste 200 metri deasupra Cheilor Argesului.
A fost construita de Vlad Tepes. Initial, aici se afla doar un turn, in jurul caruia, mai tarziu, avea sa se ridice cetatea. S-a construit direct pe stanca, folosindu-se o tehnica bizantina veche - zidurile pe latura sudica au intre 2,70 si 3,00 metri grosime. Ridicarea turnului s-a facut in prima parte a secolului al XIV-lea. Traditia si o serie de consemnari in cronicile scrise de-a lungul timpului confirma ca Vlad Tepes, pentru construirea cetatii sale de la Poienari, a folosit raufacatorii din temnite, adusi de la Targoviste.

Intrarea in Cetatea Poienari

Ziduri exterioare ale Cetatii Poienari

Transfagarasanul in fotografii

2008-09-06T22:30:00.019+03:00

Transfagarasanul ( DN 7C ) este cea mai inalta sosea din Romania, ajungand pana la 2034 m altitudine langa Lacul Balea, la iesirea din tunel (cel mai lung tunel din tara). Transfagarasanul incepe in judetul Arges in sud si se termina in judetul Sibiu, langa localitatea Cartisoara (in nord). Pe traseu, puteti vizita Cetatea Poienari, Lacul si Barajul Vidraru, Lacul Balea (unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din Romania, cu o suprafata de 0,46 km2 si 11 m adancime) si Cascada Balea (cu o cadere a apei de 68 m).

Transfagarasanul se intinde pe o lungime de aproape 92 km si are doua benzi. Traseul cu masina este recomandat dinspre sud spre nord, datorita pantei mult mai abrupte pe versantul nordic al Muntilor Fagaras. Drumul este spectaculos datorita peisajelor intalnite, cu multe curbe periculoase, diferente de nivel impresionante, stanci si prapastii si pe alocuri cascade abrupte.

Sursa: www. romaniaturistica.com

Fotografii cu Transfagarasanul, dinspre judetul Sibiu spre judetul Arges.

Vedere spre Cascada Balea

Cascada Balea

Drumul national Transfagarasan
Serpentine in Transfagarasan

Lacul Balea si Cabana Balea

Cascada Capra

Cabana Capra

Barajul de la Lacul Vidraru

Cetatea lui Vlad Tepes de la Poienari

Lacul Balea

2008-09-02T22:59:00.009+03:00

Rezervatia Complexa Balea
Declarata in 1932, rezervatia este situata pe creasta nordica a Muntilor Fagaras, protejand o suprafata de 180 ha. Rezervatia include cel mai mare lac glaciar al Muntilor Fagaras - Lacul Balea, 2034 m altitudine, suprafata de 46508 mp, adancime maxima de 11,35 m.
Din cele 140 de specii de plante protejate, se remarca raritatile floristice: floarea de colt ( leontopodium alpinum ), bulbucii ( trollius europaeus ), vartejul pamantului ( pedirularis oederi ).
Rezervatia Balea gazduieste capra neagra ( rupicapra rupicapra ) declarata monument al naturii din 1933.

PRIVESTE, ADMIRA, PROTEJEAZA !

Ceata de pe Lacul Balea

Lacul Balea

Harta cu drumul spre Cabana Balea

Cabana Balea

Statiunea Costinesti

2008-08-30T23:34:00.010+03:00

Harta statiunii Costinesti

Litoralul marii la Costinesti

Beneficiind de adapostul capului Tuzla cat si de curentul marin de coasta, Costinestiul are o plaja lunga de 800m si lata de 10-50m, ceea ce ii confera un aspect unic si foarte intim. Este orientata spre est, vara fiind scaldata de razele soarelui de la 10 pana la 12 ore pe zi. Datorita amplasarii puteti avea parte de rasarituri de soare spectaculare.

Epava greaca Evanghelia de la Costinesti

Evanghelia a fost o nava comerciala greaca apartinand vestitului om de afaceri Aristotel Onassis; aceasta a esuat la sfarsitul anilor ’60 datorita conditiilor atmosferice nevaforabile si a vizibilitatii reduse. Datorita costurilor mult prea mari de recuperare, ea a fost abandonata, intrand ulterior in patrimoniul statului roman si devenind simbolul Costinestiului.

Marea Neagra la Costinesti

Sursa informatiilor: www.laCostinesti.ro