Identity & Branding Blog

Brandul si ritualurile de trecere postmoderne

Identitatea psihologica
Identitatea psihologica a individului uman aflat intr-un continuu echilibru instabil intre homo economicus si homo sociologicus este construita si sustinuta apeland la marcile de produse si servicii, pe care el si comunitatea le considera drept branduri.Conduita individuala, relatia cu ceilalti, felul in care se exprima si gandeste sunt sustinute de folosirea unor anume categorii de branduri, toate acestea aflandu-se in acord cu propria sa identitate si cu normele sociale in vigoare din comunitatea sa. Faptul ca foloseste un anumit brand este in masura sa il puna intr-un anumit raport cu sine si cu ceilalti. Acesta devine un mijloc de comunicare al momentului existentei sale, iar sintagma „Spune-mi ce brand folosesti, ca sa-ti spun cine esti” isi gaseste valabilitate in societatea postmoderna.Utilizarea unui anumit brand este in masura sa spuna multe despre un individ, iar “accesul” la un produs-brand care nu reprezinta statutul si conditia sa sociala poate fi “pedepsita” de catre comunitatea careia ii apartine. Schimbarea statului social si trecerea la o alta categorie psihosociala, implica si o schimbare a categoriei de branduri utilizate, categorie care dispune de o serie de valori si caracteristici pe care individul trebuie sa le accepte si sa le interiorizeze, tocmai pentru a se putea incadra in normele sociale recunoscute ca fiind implicite momentului existential respectiv.Spre exemplu, putem stabili destul de usor statutul social si varsta unui individ doar prin numirea marcilor de produse pe care acesta le foloseste. Multe tehnici de cercetare din psihologia consumatorului se bazeaza pe capacitatea oamenilor de a recunoaste si de a-l plasa pe individ intr-o anumita categorie sociala in functie de brandurile la care are “acces”.Vreau sa mentionez doar in trecere ca toate aceste consideratii au o valabilitate destul de redusa in contextul societatii actuale romanesti. Spre exemplu, desi folosirea unui autoturism de clasa superioara este semn al unei bunastari materiale, o astfel de situatie nu este insotita decat de putine ori si de acordul individual cu un sistem superior de valori propriu statutului conferit in alte societati de respectivul brand. Inconsistenta unui astfel de sistem bazat pe categoriile de branduri referentiale se datoreaza unor cauze variate care tin atat de evolutia economica a societatii romanesti cat si de specificul cultural national.
Ritualurile de trecere si brandul transpersonal
In societatile arhaice ritualurile aveau rolul de a facilita trecerea de la o etapa la alta a vietii sau de la un statut social la altul. Mai mult decat atat, accesul la o alta etapa existentiala nu-ti era permis decat in acest mod, iar aceste ritualuri erau respectate si valorizate de catre toti membrii societatii respective. Mircea Eliade descrie ritualurile de trecere in modul urmator: "'Ritualurile de trecere sunt o categorie de ritualuri care marcheaza ciclurile vietii unei persoane, trecerea de la o etapa la alta, de la un rol sau pozitie sociala la alta, integrand experientele umane si culturale cu scop biologic: nasterea, reproducerea si moartea. Aceste ceremonii stabilesc diferentele esentiale, observate in toate grupurile, dintre tineri si batrani, barbati si femei, morti si vii." Totodata, cel care trecea printr-un ritual era sustinut si sprijinit de catre cei din jur pentru a face fata probelor si pentru a trece prin fazele clar stabilite ale unui astfel de proces. Cunoscut si respectat, ritualul de trecere era prilej de sarbatoare si era vazut ca un reper in viata comunitatii si mai ales a individului.In societatea actuala, cu cateva exceptii, ritualurile de trecere au disparut. Inlocuite de practicile religioase bazate pe o dogma sau pe alta si de diverse substitute, lipsa ritualurilor arhaice care ii permiteau individului sa-si canalizeze emotiile si sentimentele catre urmatoarea etapa existentiala prin regasirea sinelui, au permis aparitia unor manifestari de patologie sociala, din ce in ce mai prezente si mai diverse.Din nevoia de a accede la o dimensiune spirituala, individul uman si-a reconstruit o serie de tehnici “moderne” prin care incearca sa depaseasca existenta imediata si directa. In absenta cadrului social si a mediului spiritual adecvat, individul a fost nevoit sa apeleze la o serie de mijloace si elemente de expresie aflate in imediata sa apropiere. Iar societatea de consum – inteleasa ca expresie a existentei si ca stare de conduita – avand ca exponent principal brandul, a devenit cadrul care asigura o implinire a acestei nevoi. Mai mult chiar, brandul cu manifestarile sale umane de conduita, de idei si trairi emotionale, si-a capatat o functie importanta de facilitare a trecerii individului prin viata. Practic, brandurile - produsele si serviciile care au capatat aceasta valoare – sunt mijlocitori ai depasirii etapelor existentiale, atat ca treceri de la o varsta la alta, cat mai ales de la un statut social la altul. Abia vizibila in trecut, aceasta functie a brandului este din ce in ce mai accentuata, iar specialistii domeniului au inceput sa constientizeze importanta faptului, folosind din ce in ce mai mult tehnicile de segmentare a publicului nu doar pe criterii sociodemografice, ci si psihografice.Stilurile de viata, spre exemplu, reprezinta un astfel de criteriu de segmentare care tine cont de multe din elementele care plaseaza individul intr-o etapa sau alta a existentei sale. Practic, anumite branduri sunt in masura sa „permita” trecerea individului de la o etapa a existentei la alta. Modul in care aceasta permisiune se reflecta atat in plan individual (insotita fiind de sentimentul apartenentei individului la o clasa sociala sau la o etapa existentiala) ca si recunoasterea in plan social pe care ti-o ofera comunitatea (ca individ indreptatit sa beneficieze de brandurile respective „rezervate”), se constituie in veritabile ritualuri de trecere postmoderne. Toate aceste trairi si perceptii sunt in legatura directa cu identitatea psihologica a individului si cu constiinta apartenentei la o clasa sociala sau la o etapa existentiala anume. Iar prin aceasta, brandul isi consolideaza functia transpersonala ca vehicul al depasirii conditiei umane hic et nunc si capata o noua dimensiune extra-comerciala.
articol apărut în BizCity.ro

Dincolo de Lovemarks

Respectul şi a loialitatea faţă de un brand sunt manifestările sentimentului de apartenenţă la ceva transpersonal şi dincolo de o simplă relaţie de suflet cu un obiect exterior. Nu doar că “AM” produsul, ci “SUNT” parte din brandul respectiv. De multe ori, avem conştiinţa faptului că, fără noi, respectivul brand nu ar exista. Dacă încetăm să mai facem parte din “spiritul” acelui brand, el va dispare. Noi îi dăm naştere şi îl susţinem. Prin acest fapt participăm la un “ceva” supraordonat nouă şi intangibil direct, şi asta nu doar pentru că ne place şi căutăm misterul în sine, aşa cum susţine Kevin Roberts. Misterul care însoţeşte tot acest fenomen de creare şi fiinţare a brandului, nu există dintr-o dorinţă “perversă” a consumatorului, ci dintr-o nevoie acută şi – aproape de nesatisfăcut astăzi – de participare la transpersonal. Prin identificarea cu Brandul transpersonal şi prin conştiinţa capacităţii individului de a-l fiinţa, acesta devine mai mult decât un Brand de Suflet. Alături de ceilalţi suntem “Dumnezeul” brandului. Noi îl creăm şi prin noi există. Nu doar că “AM” produsul, ci “SUNT” parte din existenţa sa, iar identificarea individului cu existenţa unui brand, vine în întâmpinarea nevoii nesatisfăcute de spiritualitate.
Mai multe despre brandurile transpersonale pe www.transpersonalbrands.com .

Program de identitate sonora si branding audio

Am lansat soundID.
Sunetele care definesc companiile sau produsele şi serviciile lor fac parte din identitatea acestora, iar un brand nu poate fi complet fără o reprezentare sonoră. Ca şi identitatea vizuală, identitatea sonoră trebuie să fie determinată şi în acord cu platforma de brand şi strategia de identitate, iar procesul de creare a acesteia necesită parcurgerea unor etape incluse într-un program coerent şi specific.
soundID reprezintă un astfel de program care se bazează pe tehnici şi instrumente ştiinţifice şi pe o metodologie proprie dezvoltată de strategid. Rezultatele obţinute prin aplicarea acestui program sunt o serie de creaţii audio în acord cu platforma de brand şi cu studiile efectuate: sound logo, corporate music, corporate voice. Toate acestea se vor regăsi într-un ghid, parte a manualului de identitate. Avantajele implementării acestui program sunt: creşterea nivelului de recunoaştere/identificare a brandului respectiv şi crearea unei diferenţieri mai pregnante faţă de concurenţă; eficientizarea campaniilor de promovare şi facilitarea legăturii emoţionale dintre public/client şi respectivul brand; dezvoltarea şi implementarea mai facilă a culturii corporatiste şi a programelor de branding intern.

Spitalul "Grigore Alexandrescu" - 120 de ani si o noua identitate

Am creat noua identitate pentru "Grigore Alexandrescu". Aceasta va fi lansata Joi 11 Mai, odata cu sarbatorirea a 120 de ani de existenta a spitalului - primul spital de copii din sud-estul Europei.
Este primul nostru proiect de creare a identitatii pentru o institutie medicala (si din cate stiu, primul si din Romania pentru un spital administrat de stat); ne-am bucurat de el si am lucrat cu placere (desi cam in mare viteza, tocmai pentru a prinde aniversarea).

Grapefruit la Bucuresti

Grapefruit a anuntat deschiderea unui birou la Bucuresti care va fi condus de Stefan Liute. Ma bucur pentru ei si le-am urat "La mai mare !". Am trecut pe acolo inainte de a face anuntul oficial, iar Stefan este un tip superOk. Suntem concurenti, le recunosc meritele (din punctul meu de vedere, ei sunt pionierii din Romania in identitate si branding) si sper sa reusim sa cream acea asociatie la care ma tot gandesc, spre binele nostru si al clientilor.

BrandTherapy - program de branding intern

Am lansat, in sfarsit, un program drag mie si pe care il aveam de mai multa vreme in plan. Mai multe amanunte aici.

Identitate pentru Spitalul "Grigore Alexandrescu"

Am fost la "Grigore Alexandrescu". M-am intalnit cu Directorul General - Prof. Univ. Dr. Coriolan Ulmeanu. Ii trimisesem o propunere scrisa inainte cu cateva zile. Nu numai ca a acceptat, dar era si foarte incantat de propunere. Ca sa spun drept, m-a uimit. Ma asteptam sa nu stie ce este un program de identitate. Ba, mai mult, mi-a spus ca vroia sa dezvolte un astfel de proiect, dar nu stia unde si la cine sa apeleze. Iata-ne !!! Sunt foarte incantat si, saptamana urmatoare, probabil ca vom porni proiectul. Nu va fi deloc usor. Este o institutie mare, cu multe asteptari si din partea celor care lucreaza acolo si din partea publicului. Oricum, vom incepe cat mai repede. Si, surpriza, pe partea de creatie vor lucra alaturi de noi niste buni prieteni din advertisingul autohton despre care stiu ca vor face o treaba foarte buna si ca vor pune suflet in acest proiect. Probono, evident.

Asociatia profesionistilor in branding si identitate ( II )

I-am scris azi lui Stefan Liute de la Grapefruit cu propunerea de a face ceva in acest sens. Sa vedem daca se leaga...

Asociatia profesionistilor in branding si identitate

Ma gandesc ca ar fi benefica pentru toti cei din domeniu existenta unei astfel de asociatii. Am avut multe discutii cu prietenii si cunostintele diverse despre unde incepe un proces de branding sau o creatie de identitate. O sigla sau un logo desenate "la ochi" sunt identitati sau doar simple creatii vizuale ? Care sunt elementele minime care pot conferi unei creatii vizuale statutul de identitate ? Care sunt studiile si analizele minime care trebuie facute si cat de "adanc" se va aborda organizatia si mediul pentru a obtine suficiente informatii pe baza carora sa poti crea o identitate "bazata" ? O astfel de asociatie profesionala ar stabili niste reguli pentru toate astea. Ceva de genul: identitatea unei companii trebuie sa se bazeze pe urmatoarele categorii de informatii care vor fi obtinute in urmatoarele moduri... Mi se pare ca de pe urma stabilirii si promovarii unui standard profesional in domeniu ar avea de castigat atat cei care ofera astfel de servicii, cat si clientii. Ca sa nu mai vorbim si de aspectul educatiei publicului.
Poate ca ar trebui sa dau un semn celor de la Grapefruit si sa le fac o astfel de propunere.
O fi bine, o fi rau ?

SUPERBRANDS...

...a venit si in Romania.

Culoarea identitatii corporatiste - Cosmote/Connex-Vodafone/Zapp

În ultima vreme, pe piaţa telecom din România au avut loc o serie de mişcări care, dacă nu au schimbat încă, vor schimba în mod sigur dinamica şi percepţia publică a acesteia. Connex a fost cumpărat de Vodafone, iar Cosmorom de catre Cosmote. Atât Connex, cât şi Cosmorom vor dispare ca mărci, lăsând loc pentru noii veniţi. Toate aceste tranformări vor fi însoţite şi de procese de rebranding şi/sau de impunere a noilor identităţi corporatiste. Unele dintre acestea, însă, pot să dea naştere la confuzii şi la fluctuaţii ale percepţiei respectivelor identităţi. Deşi nu sunt la fel, verdele Cosmote seamănă foarte mult cu verdele Connex, iar roşul Vodafone cu roşul Zapp (totuşi, într-o mai mică măsură decât în primul caz). Va exista oare o confuzie în planul percepţiei acestor identităţi? Operatorii de telefonie mobilă şi agenţiile de publicitate care îi asistă vor avea în vedere aceste posibile confuzii? Cum vor gestiona managementul acestor identităţi şi eventualele crize de imagine determinate de respectivele confuzii?