Actuala stare de incertitudine asupra intregii economii face ca orice pronostic pozitiv asupra pietei imobiliare sa fie hazardat. Nicio investitie nu mai este sigura atata timp cat este clar ca in urmatoarea perioada vor fi luate masuri care vor duce intr-un final la reducerea puterii de cumparare.

Totusi, zece proiecte sunt programate sa inceapa in acest an, contrar tendintei din piata, dezvoltatorii urmand sa aloce mai mult de jumatate de miliard de euro pentru realizarea acestor proiecte, scrie revista Business Construct. Daca pe rezidential inca este liniste, in zona birourilor si mai ales a centrelor comerciale, o serie de companii sunt in blocstarturi pentru noi investitii.

Unii depind de autorizatii, altii de chiriasi, majoritatea de banci si cu totii stau cu ochii pe mersul economiei.

Nu se mai vorbeste de megaproiectele de 500 de milioane de euro sau un miliard de euro, ci de pasi mai mici, impulsionati de multe ori chiar de catre retaileri.

Acesta este cazul celor mai mari doua investitii programate sa inceapa in vara acestui an: proiectele comerciale Pallady Shopping Center din Titan si Coresi din Brasov, care si-au asigurat in acest an semnatura francezilor de la Auchan pentru operarea unui hipermarket in cele doua centre de retail la care lucrarile de constructie sunt programate sa inceapa in vara acestui an.

Niciunul dintre cei doi dezvoltatori nu mizeaza pe obtinerea unei finantari bancare, banii pentru aceste investitii urmand a proveni in primul rand din fonduri atrase din strainatate.

Retailerii vor sa se extinda

“Nu incepem acest proiect ca vrem noi. Il incepem ca piata ne spune – retaileri ca Auchan si Decathlon – care continua sa se extinda. Pretul materialelor de constructie a scazut cu 30-40%, iar acest lucru ne permite o reducere a chiriilor”, spunea Alexander Hergan, directorul grupului de firme Avrig 35, la evenimentul de lansare a proiectului de 80 de milioane de euro Pallady Shopping Center.

Zona de est a Capitalei a fost neglijata in ultimii ani de catre retaileri, majoritatea investitiilor fiind concentrate in sud si in vest, catre autostrada spre Pitesti.

Recent, in zona, nemtii de la Metro au inaugurat un magazin cash & carry si un hipermarket Real, dar consultantii apreciaza ca zona mai poate absorbi si alte investitii similare. In Brasov competitia este mult mai acerba. Investitorii de la Centerra trebuie sa prinda primul tren in ceea ce priveste proiectele comerciale, in conditiile in care si polonezii de la Echo nu au renuntat la ideea de a construi mallul Korona, iar spaniolii de la Riofisa dau semne ca s-ar intoarce in piata pentru un proiect in acelasi oras.

Dupa ce au platit aproape 80 de milioane de euro pentru fosta platforma Tractorul, zona comerciala pare acum cea mai la indemana, iar realizarea unei investitii de 110 milioane de euro ar putea taia din elanul investitorilor.

Revine Immoeast?

Tot in zona centrelor comerciale, austriecii de la Immoeast ar putea reveni in piata in acest an pentru continuarea a doua investitii blocate la jumatate – Euromall Galati si West Gate Center Craiova.

Dupa ce in urma cu un an si jumatate austriecii au stopat aproape complet investitiile in cele doua proiecte de 150 de milioane de euro, in primavara acestui an Immoeast a venit cu aproximativ 15 milioane de euro pentru a deveni actionar unic al mallurilor.

Companiile care au inceput dezvoltarea celor doua proiecte – Trio Holding si Euromall – ar putea relua lucrarile la un ritm care sa permita deschiderea proiectelor in toamna anului viitor. In paralel, austriecii au recrutat primii manageri romani responsabili cu dezvoltarea proiectelor locale, al caror scop principal este acelasi: continuarea proiectelor din Craiova si Galati.

De ce ar face acest lucru? Zeci de milioane de euro au fost deja investiti in aceste proiecte. In plus, cu circa 300.000 de locuitori fiecare, Galati si Craiova sunt cele mai mari orase din Romania in care nu au fost finalizate in ultimii ani malluri.

Extinderi in parcuri de retail

Inaugurate in 2008, doua dintre cele mai mari parcuri comerciale din Romania vor intra in aceasta vara intr-o noua etapa de extindere. Astfel, in timp ce Gabriel Popoviciu va aloca 22 mil. euro pentru realizarea unui cinematograf si a unei zone de entertainment in cadrul proiectului din Baneasa, cipriotii de la Omilos isi propun sa investeasca 25 mil. euro pentru constructia unui mall in cadrul proiectului ERA Shopping Park din Iasi. Ambii dezvoltatori apeleaza la credite bancare de la consortiile de banci care au finantat si primele faze de dezvoltare pentru a realiza faze complementare ale megaproiectelor, intarindu-si astfel pozitia in raport cu competitorii.

Actionarii si bancile au mizat pe cele doua proiecte circa 300 de milioane de euro, astfel ca o investitie suplimentara de circa 50 de milioane de euro poate fi justificata de faptul ca Baneasa a resimtit in ultimii doi ani lipsa unei zone de distractii, in timp ce proiectul de la Iasi are nevoie de noi investitii pentru a reusi sa atraga un numar mai ridicat de vizitatori in afara orasului. Un prim pas in acest sens va fi realizat pana la sfarsitul acestui an de catre retailerul Decathlon, care va deschide un magazin de articole sportive in cadrul proiectului.

200 mil. euro in birouri in Bucuresti

Piata birourilor din Bucuresti pare in prezent complet neatractiva pentru investitii: circa 300.000 de metri patrati de birouri sunt goale, iar chiriile au scazut chiar si cu 40% in unele zone din oras.

Intr-o serie de proiecte ar putea fi totusi investiti bani in acest an, in proiecte deja incepute sau construite in modelul “build to suit”, la cererea companiei care urmeaza sa il foloseasca. In aceasta categorie intra proiectul care va fi construit pe Bulevardul Expozitiei pentru UniCredit Tiriac Bank, in urma unei investitii de circa 20 de milioane de euro, si ar putea intra si proiectul Raiffeisen Evolution de la statia de metrou Aurel Vlaicu, in conditiile in care austriecii cauta sa isi faca un sediu propriu pentru subsidiara locala a grupului bancar.

Pe de alta parte, Ion Radulea, proprietarul platformei Semanatoarea din vestul Capitalei, asteapta cu fundatia deja sapata obtinerea unei finantari bancare pentru inceperea constructiei la cea de-a doua etapa a proiectului Sema Parc. De ce credit are Radulea nevoie? Aproximativ 40 de milioane de euro.

Un alt investitor care ar putea sa mai aloce in acest an fonduri pentru investitii in birouri este Anchor Grup, care isi propune sa continue lucrarile la imobilul Anchor Plaza Metropol. Investitia totala – 50 de milioane de euro. Principala conditie? Chiriasii, care la randul lor asteapta revenirea cresterii economice.

Ce proiecte ar putea avea bani

110 mil. euro este investitia estimata in realizarea proiectului comercial Coresi din Brasov. Finalizarea primei etape este programata in toamna anului viitor;

80 mil. euro au anuntat ca vor investi Avrig 35 si Cascade in proiectul Pallady Shopping Center din Titan. Finalizare: 2012. Printre chiriasi: Auchan si Decathlon;

100 mil. euro este investitia totala in mallul West Gate Craiova. Immoeast a platit 5 milioane de euro pentru a cumpara 10% din actiuni si ar putea relua in acest an lucrarile la mallul construit pe jumatate;

70 mil. euro ar putea reprezenta investitia in cea de-a doua etapa a proiectului de birouri din cadrul Sema Parc;

50 mil. euro este investitia in Euromall Galati. Proiectul a fost anuntat inca din 2006, dar in prezent lucrarile sunt derulate “la ralanti”;

50 mil. euro este valoarea totala a investitiei anuntate pentru realizarea cladirii de birouri Anchor Plaza Metropol de pe bulevardul Timisoara din Capitala;

25-30 mil. euro ar urma sa investeasca Omilos pentru constructia unui mall de 8.000 de metri patrati in cadrul proiectului ERA Shopping Park din Iasi;

22 milioane de euro au anuntat reprezentantii mallului Baneasa Shopping City ca vor investi pentru realizarea unei zone de entertainment si a unui cinematograf in proiect;

20 milioane de euro este valoarea investitiei estimata pentru cladirea de birouri in care isi va stabili noul sediu subsidiara locala a grupului UniCredit;

36 de etaje ar urma sa aiba turnul SkyTower din zona Aurel Vlaicu, care ar putea gazdui noul sediu al bancii Raiffeisen. Proiectul face parte dintr-o investitie mai ampla cifrata la 250 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga

“Depinde si de perioada in care ai un asemenea client cu lichiditati. Daca vine intr-o perioada in care ai de facut plati catre banca sau alti furnizori si nu ai incasari, negocierile pot ajunge pana la 20% din pretul normal”, spun reprezentantii unui proiect cu cateva sute de locuinte din Bucuresti.

Alti dezvoltatori sustin ca discounturile sunt mult mai mici, deoarece preturile au fost deja ajustate pe parcursul ultimului an si jumatate.

“Piata rezidentiala in ultimele 12-18 luni a avut o tendinta de diminuare accentuata a preturilor si a volumelor de vanzare. Ca o consecinta, discountul actual in rezidentiale nu poate sa mai fie semnificativ, ci mai degraba simbolic. Grupul nostru de companii ofera reduceri mici in caz de plata integrala (1-4%) sau pana la 5% in cazul achizitionarii en gros a 5 apartamente”, spune Dan Ioan Popp, presedinte si actionar al grupului Impact.

Programul Prima casa a mai redus din presiunea de pe umerii dezvoltatorilor, astfel ca pentru preturile ajustate deja spre nivelul de 60.000 de euro clientii renunta la negoceri, daca se incadreaza in program.

“In principiu se mai discuta cu persoanele care vin cu banii cash, dar in ultima perioada cei mai multi cumparatori au venit cu credite prin programul Prima casa, astfel ca preturile nu au mai fost negociate”, spune Carmen Manea, consilier de vanzari in cadrul proiectului Primavara Ghencea, unde mai sunt disponibile 60 de locuinte – garsoniere si apartamente cu doua si trei camere.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga

Astfel, potrivit siteului conso.ro, cu o rata de 300 de euro/luna pe 30 de ani, bancile acorda in medie credite imobiliare in valoare de circa 48.000-50.000 de euro, cu un avans de 20%, echivalentul a 10.000 de euro. Pentru cele acordate prin programul Prima Casa, la aceeasi rata ar putea fi achizitionata o locuinta cu o valoare de 58.000-60.000 de euro, cu un avans minim de 5%, echivalentul a 3.000 de euro.

Cu 48.000-50.000 de euro se poate cumpara un apartament decomandat cu doua camere in cartierul Pantelimon, cu o suprafata de 46 de metri patrati, insa este situat la ultimul etaj al unui bloc cu 10 niveluri, potrivit siteului anuntul.ro. Tot la aceasta suma este la vanzare un apartament cu doua camere in localitatea Popesti-Leordeni intr-un ansamblu de locuinte nou-construit, cu o suprafata utila de 40 de metri patrati.

Daca pentru locuintele cumparate prin credite imobiliare, oferta nu este foarte vasta, situatia se schimba la cele care pot fi cumparate prin “Prima Casa”, pentru ca suma este mai mare. Cu 60.000 de euro ar putea fi achizitionat un apartament cu doua camere pe strada Mihai Bravu, colt cu Dimitrov, la etajul 7/10, vandut cu tot cu mobila. Mai mult, cu 58.000 de euro se poate cumpara o vila cu 72 de metri patrati cu parter, un etaj si mansarda situata in Berceni, langa depoul IMGB, constructie finalizata in 2010. Astfel, cei care vor un credit cu o rata de 300 de euro/luna nu pot achizitiona apartamente cu doua camere in zonele centrale ale Capitalei, care se ridica la peste 65.000 de euro. In zonele centrale din Capitala, cu 59.000 de euro ar putea fi achizitionata o garsoniera in zona Timpuri Noi, cu 43 de metri patrati, construita in 1992 sau o garsoniera cu 40 de metri patrati langa Mall Vitan, mobilata si renovata recent.

Pentru cei care cauta locuinte la munte la aceeasi valoare a ratei lunare poate fi achizitionat un apartament cu doua camere la Azuga, cu o suprafata de 65 de metri patrati, intr-un bloc construit in 2008, la un pret de 59.000 de euro.

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie

Principalele active ale firmei, care ar urma sa fie vandute pentru acoperirea datoriilor, sunt terenul de 7.500 de metri patrati din Baneasa si o constructie de trei etaje din beton. In momentul de fata proiectul poate fi evaluat la maximum 15-20 de milioane de euro.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga

Sursa : ZF
Autor: Cristi Moga

Mai mult de jumatate din cele 62.520 de case construite anul trecut in Romania au fost realizate in zece judete ale tarii, in timp ce la polul opus, in alte zece judete, au fost construite mai putin de 4.000 de locuinte, reprezentand doar 6% din total, reiese dintr-o analiza ZF pe baza datelor de la Institutul National de Statistica.

Dupa regiunea Bucuresti-Ilfov, unde au fost construite anul trecut peste 8.000 de locuinte, in top se mai afla judetele Cluj (6.720), Suceava (4.013), Constanta si Iasi (2.

997), in timp ce la coada clasamentului sunt Mehedinti (118), Tulcea (262), Teleorman (281), Caras-Severin (308) si Covasna (321).

Diferentele intre judete sunt date de numarul locuitorilor, dar si de forta financiara a resedintelor de judet. In plus, in judete precum Neamt sau Suceava au fost de asemenea construite un numar important de case, inclusiv cu ajutorul contributiilor financiare ale localnicilor plecati sa munceasca in strainatate.

“Numarul mare de locuinte construite in Suceava, Neamt sau Iasi este justificat de preturile accesibile ale terenurilor, care permit constructii de sine statatoare, cu gradini ample, in stilul gospodariilor traditionale. Un alt argument il constituie afinitatea proprietarilor, mare parte romani plecati sa lucreze in strainatate, fata de locurile lor natale, unde isi planifica sa locuiasca impreuna cu familia”, spune Mihaela Pana, directorul departamentului rezidential al firmei de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

Se construiesc locuinte cu 80% mai mari

In conditiile in care anul trecut au fost demolate doar 5.800 de locuinte, stocul national de case a crescut pana la 8,38 milioane de unitati. Suprafata medie locuibila a acestor case este in prezent mai mica de 39 de metri patrati, echivalentul unor apartamente cu doua camere ingramadite. Anul trecut majoritatea caselor construite au avut suprafete mari, media caselor fiind de aproape 70 de metri patrati, cu 80% mai mari decat casele existente. Acesta a fost si unul dintre motivele pentru care dezvoltatorii imobiliari au ramas cu portofolii mari de apartamente nevandute, dupa ce au construit apartamente spatioase de trei si patru camere, mult mai greu de vandut in conditii de criza.

De atlfel, aproape 60% din locuintele construite in mediul urban anul trecut aveau cel putin trei camere, 19% avand chiar cinci sau mai multe. Cele mai mici locuinte au fost construite anul trecut in judetul Cluj (in medie de 41,5 metri patrati), in timp ce in Giurgiu, Ilfov si Timis au fost realizate cele mai spatioase locuinte, cu suprafete medii de peste 90 de metri patrati.

O casa din cinci nu are apa. Una din trei e fara canalizare

Dotarile a numeroase locuinte realizate in Romania lasa in continuare de dorit. Astfel, 22% din casele realizate in Romania anul trecut nu au apa curenta, 37% din locuinte (peste 20.000) nu au canalizare, in timp ce 28% au incalzire prin sobe.

“Confortul redus al locuintelor terminate se explica prin ponderea mare a celor date in folosinta in mediul rural (49,7%), unde dotarea tehnico-edilitara este insuficienta”, spun reprezentantii Institutului National de Statistica. De altfel, la sate doar 43,8% din casele construite au canalizare, in timp ce in mediul urban procentul e mult mai ridicat – 82,7%.

Casele din lemn continua sa reprezinte o pondere mica din totalul locuintelor construite, de doar 4,9% in mediul rural, respectiv 2,1% in mediul urban.

In schimb, in orase se poate observa o crestere a numarului de locuinte realizate in blocuri, 45,1% din total fiind realizate in cladiri cu cel putin trei etaje.

Case tot mai putine. Minus 7% intr-un an

Recordul de locuinte noi finalizate a fost consemnat in anul 2008, respectiv 67.255 de unitati. Pe fondul crizei, anul trecut a fost deja inregistrata o scadere importanta, de 7%, iar pentru acest an este de asteptat ca regresul sa continue, ca urmare a blocarii a numeroase proiecte pe fondul scaderii vanzarilor. In conditiile in care economia nu da semne de revenire, dezvoltatorii vor amana in continuare investitiile in proiecte de locuinte, iar tinand cont ca durata de executie a unui bloc este, de regula, de 12-18 luni, cel mai probabil nici 2011 nu va fi un an cu livrari importante de unitati locative.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 14.05.2010

Valoarea contractului era estimata initial la circa 51 mil. euro, fara TVA, insa in urma licitatiei electronice care a avut loc pe 11 mai, valoarea licitata a scazut aproape de 40 mil. euro, potrivit surselor citate. Contactati de Ziarul Financiar, reprezentantii Ministerului Culturii au declarat ca vor anunta in zilele urmatoare cine a fost castigatorul licitatiei, dupa ce se va finaliza verificarea procesului de licitatie.

In luna februarie au fost depus 10 oferte, dintre care doar trei au fost selectate de catre Ministerul Culturii pentru licitatia electronica finala – consortiile Aedificia Carpati (firma detinuta de Petre Badea) – Romtest Electronic, Sedesa Obras y Servicios – Euro Construct International si Dafora (companie controlata de Gheorghe Calburean) – UTI Instal (controlata de Tiberiu Urdareanu).

In cursa pentru castigarea reabilitarii cladirii TNB s-au aflat unele dintre cele mai mari companii din constructii, cu afaceri totale de peste 700 mil. euro. Pe langa cele mentionate mai sus au mai participat Rotary Constructii si ACM4 Bucuresti, Midanne Invest Grup si Euroconstruct din Timisoara, Intercantieri Vittadellor si Sacaim Societa per Azioni Cementi Armati din Italia, Alpina Bau (Austria) si Comnord, Bog’Art, ACMS si Strabag AG (Austria).

Sursa : ZF
Autor : Catalin Lupoaie
Data : 14.05.2010

Institutia a emis in jurul orei 13:00 un comunicat de presa prin care confirma informatiile obtinute de Mediafax privind introducerea prin ordonanta de urgenta a certificatelor energetice necesare in tranzactiile imobiliare.

La circa jumatate de ora, o alta nota a fost emisa prin care se cere presei ignorarea comunicatului anterior.

“Referitor la comunicatul de presa transmis anterior, referitor la certificatele energetice, revenim cu urmatoarele precizari: membrii Guvernului au auvut astazi o discutie referitoare la proiectul de ordonanta de urgenta propus de MDRT cu privire la introducerea certificatelor energetice in tranzactiile imobiliare si s-a decis amanarea aprobarii acestui proiect de act normativ”, se arata in nota ministerului.

Comunicatul anterior preciza ca “guvernul a aprobat in sedinta de astazi, 12 mai 2010, Ordonanta de Urgenta pentru modificarea articolului XV al OUG nr. 114/2009 si pentru punerea in aplicare a prevederilor art. 23 din Legea nr. 372/2005. Astfel, incepand cu 15 iunie 2010, proprietarii de cladiri vor prezenta potentialilor cumparatori sau chiriasi, certificate privind performanta energetica a locuintei”.

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 12.05.2010

Legea 372/2005 prevede ca la incheierea oricarui contract de vanzare-cumparare sau inchiriere pentru cladirile de locuit familiale si apartamentele din blocurile de locuinte va fi obligatorie prezentarea certificatului de performanta energetica al cladirii.

Legea urma sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2010, dar Guvernul a decis sa amane cu un an, pana la 1 ianuarie 2011, termenul de la care statul impune obligativitatea certificatului energetic. Amanarea a fost decisa dupa ce Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania a avertizat ca certificatul va majora pretul caselor vechi cu 5-10% si va bloca tranzactiile.

Ulterior insa s-a constatat ca Romania trebuie sa preia recomandarile Parlamentului European stabilite prin Directiva privind performanta energetica a cladirilor, prin introducerea acestui certificat de la 1 martie 2010.

In primavara acestui an, Guvernul a amanat insa decizia ca certificatul energetic sa fie introdus de la 1 martie, considerand ca procedurile de aplicare a noului sistem nu sunt suficient de clare, iar numarul de auditori energetici este inca insuficient. Cititi mai mult despre introducerea certificatelor energetice pe www.mediafax.ro

Sursa : ZF
Autor : Ziarul Financiar
Data : 12.05.2010

Cele opt malluri si sapte parcuri comerciale existente in Bucuresti acopera in prezent cererea de spatii de retail la nivelul Capitalei, in conditiile in care gradul de ocupare este redus in numeroase proiecte, in special in zona de sud a orasului.

“Nu as mai face mall in Bucuresti deocamdata. Cele existente sunt foarte mari, cam goale si au marfa scumpa fata de magazinele din alte tari europene. Am fost intr-un mall in Singapore unde latimea aleilor era de sase metri, nu de 12-15 metri, cum au facut unii dezvoltatori la noi, sa fie mallul frumos.

Daca ai intr-un mall spatii neutilizabile de 20-25%, banii investiti pentru realizarea lor se rasfrang pana la urma asupra chiriasilor, sunt bani pierduti”, apreciaza Lucianu, unul dintre cei mai vechi consultanti imobiliari de pe piata.

In ultimul an au fost finalizate cele mai mari doua malluri din Bucuresti – Cotroceni Park si Sun Plaza -, iar in conditiile crizei, piata a absorbit cu greu 150.000 de metri patrati de spatii comerciale noi, numarul spatiilor goale crescand in majoritatea proiectelor.

O analiza a ZF arata ca la inceputul lunii aprilie in opt malluri din Bucuresti erau neocupate aproximativ 170 de spatii comerciale, echivalentul unui mall cu o suprafata de circa 50.000 de metri patrati.

Lucianu apreciaza ca dezvoltatorii imobiliari au facut numeroase greseli, atat in ceea ce priveste construirea centrelor comerciale, cat si a cladirilor de birouri si proiectelor de locuinte.

“Din 100 de dezvoltatori, doar 2-3, maxim cinci au venit sa se consulte. La noi in piata a fost haiducie si este si acum. Am lunar intalniri cu 50 de investitori, cei mai multi dintre ei avand in continuare proiecte fantasmagorice. Se intreaba acum de ce nu pot sa vanda, dar nu au intrebat si in momentul in care au cumparat terenul”, spune consultantul.

CB Richard Ellis face parte din grupul celor mai mari cinci-sase consultanti internationali de pe piata locala. Afacerile firmelor de profil s-au prabusit odata cu caderea generala a pietei.

Firma a inregistrat in 2007, cel mai bun an, afaceri de 14 mil. euro. Ulterior, reprezentantii companiei nu au mai facut publice informatiile financiare, dar la nivelul echipei de brokeri si consultanti ajustarea a fost de circa 60% – de la 100 la 40-45 de oameni.

Lucianu apreciaza ca actuala criza din imobiliare, inceputa in urma cu un an si jumatate, va dura in jur de trei ani si nu vede semne clare de imbunatatire a perceptiei bancilor fata de aceasta piata.

“Banii sunt in continuare scumpi si pentru proiecte care ar avea clienti. Este la fel ca in cazul romanilor din strainatate: pentru unii care au facut mascari, toti suntem considerati la fel, chiar si cand mergem in vacanta. Motorul industriei imobiliare este oprit din cauza unora care au dat peste cap tot sistemul. Nu poti sa le faci pe toate – si branza si sosoni si imobiliare. Nu au legatura una cu alta”, spune consultantul.

El este de parere ca pentru revitalizarea pietei ar trebui reglementat cadrul legislativ pentru se stabili “cine are si cine nu are voie sa faca tranzactii imobiliare”, bancile ar trebui “sa lase din brate” portofoliul imobiliar neproductiv, iar romanii ar trebui sa accepte sa traiasca si cu chirie, reducerea cererii de credite putand creste competitia intre banci pentru clienti si scaderea dobanzilor.

Lucianu apreciaza ca Guvernul s-a consultat prea putin pentru gasirea celor mai bune masuri de impulsionare a domeniului imobiliar.

“Pentru programul Prima casa nu a fost intrebat niciun consultant din cadrul firmelor internationale. Este un proiect insuficient, atata timp cat oamenii se gandesc in primul rand la pastrarea locului de munca”, apreciaza consultantul. Din acest motiv, Lucianu ar dori formarea unei asociatii a consultantilor imobiliari, care sa poata fi ascultata de catre reprezentantii guvernului inainte de luarea unor decizii importante pentru piata de profil.

Sursa : ZF
Autor : Cristi Moga
Data : 12.05.2010